CUPRINS

CAPITOLUL 1
1. PROIECTAREA UNEI INSTALATII IN POMPAJ CU PRAJINI INTERMITENT 2
1.1. ASPECTE GENERALE...
...3
1.2. ALGORITMUL DE CALCUL PENTRU REGIMUL DE FUNCTIONARE A
UNEI SONDE IN POMPAJ INTERMITENT (PERIODIC)
.5

CAPITOLUL 2
2. PROIECTAREA OPERATIEI DE STIMULARE A UNEI SONDE PRIN
ACIDIZARE...8
2.1. ASPECTE GENERALE.....8
2.2. FLUIDE PENTRU OPERATIILE DE ACIDIZARE.9
2.2.1. SOLUTII ACIDE SI NEACIDE...9
2.2.2. ADITIVI9
2.3. METODOLOGIA DE PROIECTARE A UNEI OPERATII DE ACIDIZARE CU
SOLUTII DE ACID CLORHIDRIC..12

CAPITOLUL 3
3. PROIECTAREA UNEI OPERATII DE STIMULARE PRIN FISURARE
HIDRAULICA..28
3.1. ASPECTE GENERALE.......29
3.2. FLUIDE DE FISURARE..29
3.3. MATERIALE DE SUSTINERE A FISURII ...31
3.4. ELEMENTE DE CALCUL PENTRU REALIZAREA UNEI OPERATII DE
FISURARE HIDRAULICA..32

BIBLIOGRAFIE....41

1
 CAPITOLUL 1

1.PROIECTAREA UNEI INSTALATII IN POMPAJ CU

PRAJINI INTERMITENT

Sa se proiecteze regimul tehnologic de functionare a unei sonde in pompaj

intermitent cunoscand urmatoarele date:
3
Diametrul coloanei de exploatare: De = 5 4 in = 146.05 mm;
7
Tevile de extractive: d = 2 8 in = 73.025 mm;
n = 12;
Adancimea de fixare a pompei corespunde cu media perforaturilor: H = L
= 1500+10n => L = 1620 m;
Densitatea titeiului: t = 855 kg/m3;
Densitatea apei de zacanant: a = 1035 kg/m3;
Impuritati: i = 80-n = 80-12 = 68%
Presiunea de zacamant: pc = 10 bar;
Unitatea de pompare utilizata: UP-9 T-2500-5500M;
Lungimea cursei si numarul curselor duble pe minut utilizate:
S1 = 2 m, S2 = 1.5 m
n1 = 7 cd/min, n2 = 9 cd/min;
ora
2
Indicele de productivitate: IP = 0.038 m ;

7 1 4
Tipul pompei utilizate: pompa tip P 2 8 1 4 , Ap = 7.917 10

m2;
Timpul de acumulare: ta = (0.5, 2, 3, 4) ore;
Coeficientul de corectie a cursei reale si a randamentului instalatiei: =
0.65.

2
 1.1. ASPECTE GENERALE

Extracia petrolului din sondele cu aflux sczut se efectueaz de obicei prin

pompaj de adncime cu prjini.
Funcionarea sistemului strat sond este exprimat de egalitatea ntre
debitul de lichid produs de strat i debitul de lichid produs de sond (refulat de
pomp i ajuns la suprafa).

Q st Q p

(1.1)

Debitul de lichid produs de strat :

Q st IP pc p d
(1.2)
unde:
Qst este debitul produs de strat;
IP indicele de productivitate;
pc presiunea de zcmnt la conturul de alimentare a sondei;
pd presiunea dinamic a sondei (presiunea din dreptul stratului productiv
n timpul funcionrii sondei)

Debitul de lichid extras de instalaia de pompare:

Q p 1440 A p Sn a
(1.3)

unde:
Qp este debitul de lichid pompat la suprafa;
Ap aria brut a pistonului;
S cursa de suprafa (cursa prjinii lustruite);
n numrul de curse duble pe minut ale pistonului n pomp;
a randament aparent.

3
 Pentru proiectarea parametrilor de funcionare (Ap, S, n) jnclusiv pentru
alegerea unitii de pompare a unei sonde n pompaj continu se pornete de la
condiia exprimat de relaia (1), alegnd o valoare a randamentului aparent de
0.65 0,7. Acest randament aparent include i randamentul de curs Sp/S.

Debitul de lichid al stratului scade in timp, din cauza diferitelor blocaje din
jurul gurilor de sonde din dreptul stratului productiv, care conduc la scdetea
indicelui de productivitate IP, sau din cauza scderii presiunii de strat pc .
Cnd cheltuielile pentru mrirea sau meninerea parametrilor indicai (IP,pc)
sunt mari i nu se vor aplica operaii de stimulare a sondelor sau metode de
recuperare secundar, sondele n pompaj continu cu prjini vor produce cu
debite mici i se ajunge la condiia:

Qst < Qp (1.4)

Sunt cazuri, cnd, dei se micoreaz parametrii de pompare la minimum

posibil, conform cu dimensiunile standardizate ale echipamentului de adncime
i de suprafa. nu se poate micora Qp i sondele produc cu randamente
volumetrice mici.

Pentru funcionarea corespunztoare a echipamentului de adncime i de

suprafa al instalaiei de pompare ct i pentru un consum de energie mic este
necesar reducerea duratei de funcionare a instalaiei de pompare astfel nct
volumul de lichid ieit din strat Vs s fie egal cu volumul aspirat de pompa n
timp mai scurt,

Vs=Vp (1.5)

Acest lucru se obine astfel:

se las instalaia de pompare n repaus, timp n care stratul debiteaz, ducnd la
creterea nivelului n coloana sondei;
- se pornete instalaia de pompare, timp n care pompa aspir i refuleaz
lichidul acumulat n coloan n perioada de repaus a sondei, ct i lichidul
debitat de strat n timpul de funcionare a instalaiei;
- se oprete instalaia n momentul n care nivelul lichidului din coloana sondei
a ajuns la sorbul pompei;
- urmeaz repetarea fazelor menionate.
Aceste elemente repetabile n timp dup un anumit ciclu dau diferena
specific necesar definiiei de pompaj periodic.
Deci pompajul intermitent (periodic) se definete prin funcionarea cu pauze a
instalaiei de pompare urmnd un ciclu repetabil n timp.

4
 Problema fundamental a pompajului periodic programat este alegerea
perioadelor ciclurilor, respectiv a timpului de pauz (acumulare), precum i a
timpului de funcionare a pompei.
Optimizarea pompajului periodic impune mai nti alegerea criteriului de
optimizare acestui cictem de pompare dintre care se menioneaz:
debitul de lichid maxim extras;
beneficiu maxim.
energia minim consumat;
cheltuieli de exploatare minime;

1.2. ALGORITMUL DE CALCUL PENTRU REGIMUL

DE FUNCIONARE A UNEI SONDE N POMPAJ
INTERMITENT (PERIODIC)

a. Calculul nivelului de lichid din coloana sondei la sfritul perioadei

de acumulare.
l gIP t 977.49.811.05610 1 0 1800
1 a 104.294 1 e
13.643m
h H
a c e A

0.013


, (1.6)

unde:
Hc este nivelul static de lichid din sond:

pc 10 10 5
Hc 104.294m
l g 977.4 9.81
; (1.7)
l densitatea amestecului de lichid extras (iei i gaze):

kg
1 i
l t a
i 855 1 0.68 1035 0.68 977.4
m3
(1.8)

0.038
IP= =1.056 1010
IP indicele de productivitate: 3600 10
5

ta timpul de acumulare; ta1=1800s

5
 A aria spaiului inelar n care se realizeaz acumularea lichidului:

A

4
D 2 2
de A

4
146.05 2 73.025 2 10 6 0.013m 2
; (1.9)

D diametrul interior al coloanei de exploatare;

de diametrul exterior al evilor de extracie.
Se menioneaz c timpul de acumulare se consir n intervalele 0,5 4
ore (0,5;2;3;4)h; (1800;7200;10800;14400)s.

b. Durata unui ciclu de pompare:

n aceast perioad funcioneaz simultan att pompa ct i stratul.

Perioada ciclului va fi determinat in funcie de timpul de acumulare ta i de
nlimea de acumulare ha.
ta1=1800s; ha1=13.643


A ha 0.013 13.643
T ta ln 1 1800 ln 1
l gIP Q 977.4 9.81 1.056 10 10 1.19110 4
H c 104.294
l gIP 977.4 9.811.056 10 10

10850
1.085 104 = =3.014 ore
3600

(1.10)
unde:
T perioada unui ciclu
Qr debitul de lichid evacuat de strat si aspirat de pompa

Qr= Ap S 1 n1 =0.00079 2 0.116 0.65=1.191 104 m3/s

S1=2m ; n1=7 cd/min = 0.116 cd/s

dp2
Ap= =7.917 104=0.00079 m2
4

dp=0.03175 m

6
 c. Timpul de funcionare al pompei tf = T - ta

t f 1=3.0140.5=2.514 ore

d. Numrul de cicluri ntr-o zi:

24 24
N N1 7.96cicluri / zi
T 3.014

(1.11)

e. Durata de funcionare intr-o zi:

24
T f
N t f
T
t f 7.96 2.514 20.011ore

(1.12)

f. Debitul sondei extras n timpul de funcionare ntr-o zi:

Q T f 60 A p Sn 24
m3/zi
(1.13)
Q1=20.011 1440 0.00079 2 0.116 0.65=3.433 m 3 / zi

g. Calculul puterii consumate:

Pn 0,125 10 3 QH 1.13 0.125 10 3 3.433 16201.13 1.817

kW (1.14)

unde H este adncimea de fixare a pompei =1620m

h. Energia electric consumat:

W Pn T f 1.817 20.011 36.36

kWh (1.15)

7
Tabelul 1. Parametrii calculai pentru alegerea regimului optim de funcionare
al unei sonde in pompaj periodic:
tac hac T tf N Tf Q Pn W
ore m ore ore ciclu ore m3/z kW kW
ri/zi i h
0,5 13. 3.0 2.5 7.9 20. 3.4 1.8 36.
643 14 14 6 011 33 17 36
2 44. 7.2 5.2 3.3 17. 2.9 1.5
27.
767 5 5 1 377 81 78 421
3 59. 9.0 6.0 2.6 16. 2.7 1.4 23.
322 47 47 5 024 49 55 315
4 70. 10. 6.5 2.2 14. 2.5 1.3 20.
318 55 5 7 868 51 5 072

CAPITOLUL 2

2.PROIECTAREA OPERATIEI DE STIMULARE A

UNEI SONDE PRIN ACIDIZARE

2.1. ASPECTE GENERALE

Acidizarea matricei este definita ca operatia de injectare a unei solutii
acide in stratul degradat (contaminat) la o presiune mai mica decat
presiunea de fisurare a rocilor colectoare.
Rolul solutiei acide este acela de a dizolva produsele solide de invazie sau
de precipitare depuse in sistemul poros al rocii (particule solide din fluidul
de foraj sau din pasta de ciment,particule fine de nisip sau de argile,saruri)
si de a largi canalele de curgere existente sau de a crea altele noi prin
dizolvarea unor minerale din rocile colectoare.
Compatibilitatea fluidului de tratare cu roca si fluidele continute de
aceasta este un factor important in realizarea unui tratament de stimulare
eficient.Sensibilitatea rocii la actiunea fluidului de tratare este determinata
de compozitia chimica si constitutia petrografica a acesteia.

8
 Acidizarea se practica in formatiunile cu permeabilitate de la valori medii
pana la valori mari,alcatuite din calcare,dolomite gresii cu continut de
carbonati peste 20%,sau nisipuri consolidate al caror ciment este
constituit din carbonati de calciu sau magneziu.

Prin stimularea stratelor prin acidizare se poate realiza :

anularea efectului pelicular rezultat din depunerea turtei din fluidele de

foraj,din depunerea de saruri sau a crustelor de ciment de pe peretii gaurii
de sonda in dreptul stratului productiv
largirea si extinderea canalelor de curgere existente ;
formarea de noi canale de curgere in stratele productive ,care asigura o
curgere mai activa a fluidelor din strat in sonda ;
marirea diametrului gaurii de sonda ,cand stratul productiv este netubat ;

Pentru tratarea chimica a rocilor colectoare carbonatice se utilizeaza frecvent

solutii de acid clorhidric (in mod obisnuit 12%,15% sau 28% HCl).

Acidizarea se efectueaza in mod diferit de la un zacamant la altul si chiar de la

o sonda la alta din cauza :

diversitatii litologice a zacamintelor ;

proprietatilor fizice diferite ale zacamintelor (presiune si temperatura) ;
compozitiei chimico-mineralogice si distributiei variate a mineralelor in
rocile colectoare;
anizotropiei permeabilitatii rocii magazin ;
naturii si compozitiei fluidelor acumulate in porii rocilor .

Obiectivul tehnic al stimularii formatiunii productive il constituie obtinerea

unui factor skin post operatoriu neglijabil sau negativ ,ce corespunde cazului
indepartarii eficiente a obstructiilor survenite in sistem .

Obiectivul economic se considera atins atunci cand s-a imbunatatit afluxul

de fluide din strat in sonda si productivitatea sondei a crescut .Scurtarea timpului
de realizare a operatiei de stimulare proiectate si implicit reducerea timpului
aferent intreruperii din productie sunt elemente importante din punct de vedere
economic.

2.2 FLUIDE PENTRU OPERATIILE DE ACIDIZARE

9
 2.2.1 SOLUTII ACIDE SI NEACIDE
Pentru stimularea prin acidizare a rocilor carbonatice se folosesc solutii
de acid clorhidric ,acid acetic sau amestecuri acide :acid clorhidric si acizi
organici , acid clorhidric si alcooli , acid clorhidric si tenside .
Din cercetarile de laborator s-a constatat ca ,in conditii asemanatoare,
acizii organici reactioneaza mult mai incet decat acidul clorhidric.
In functie de natura blocajului creat la nivelul formatiunilor productive
pot fi folosite diferite solutii acide sau solventi si dezemulsionanti.
Pentru tratarea prin acidizare a rocilor carbonatice ,in functie de
compozitia mineralogica a acestora, de distributia mineralelor in roca, de
proportia mineralelor carbonatice, de natura depunerilor din porii rocilor si de
temperatura, in afara acidului clorhidric de concentratii diferite, intre 8%-15%
HCl, sau 28% HCl se pot folosi si alte sisteme acide.

2.2.2 ADITIVI
Solutiile acide ce urmeaza sa se injecteze in stratul productiv, inafara de
acizii necesari (clorhidric,fluorhidric,acetic etc.) mai contin diferiti aditivi cum
ar fi: inhibitori de coroziune, stabilizatori pentru controlul metalului,
stabilizatori ai argilei, intarzietori de reactie, intensificatori, solventi, alcooli,
agenti termici, gaze energizante care au rolul de a anihila efectele negative ale
solutiilor acide din sonda si strat
Cunoasterea structurii si a mecanismului de actionare a fiecarui aditiv
utilizat contribuie la selectarea si dozarea corecta a acestora pe baza testelor de
laborator.

a) Inhibitori de coroziune
Scopul inhibitorilor este sa previna sau sa reduca reactiile de coroziune a
materialului metalic prin care circula solutia acida.

Inhibitori de coroziune romanesti pentru combaterea coroziunii acide:

Formaldehida CH2O (aldehida formica), ACOR-21, ACOR-22, ACOR-42,

CORED-22, CORED-95, COSINTAM-86,

b) Stabilizatori (sechestranti)
Rolul stabilizantilor este de a impiedica depunerea unor compusi ai fierului
si aluminiului (hidroxizi) care precipita sub forma unui sediment voluminos si
de a mentine pH-ul solutiei acide consumate intre 4-4,5.

Tipuri de stabilizatori :

10
 Acid acetic in proportie de 0,8-3% din volumul solutiei de
tratare,eficient pana la temperatura de 70sC;
Acid citric in cantitate de 20 kg/m3 solutie 12% HCl, eficient pana la
temperatura de 90sC;
Amestec de acid citric (6 kg/m3) si acid acetic (11 kg/m3), foarte eficient
pana la temperatura de 65sC;
Acid gluconic in cantitate de 42 kg/m3 solutie 12% HCl, eficient pana la
temperatura de 65sC, cost ridicat;
Acid lactic in cantitate de 23 kg/m3 solutie 12% HCl, eficienta
moderata la temperatura de 40sC;
Acid etilendiaminotetraacetic in cantitate de 36 kg/m 3, eficient la
temperatura de 90sC, cost ridicat;
Acid nitriloacetic (NTA) in cantitate de 23 kg/m 3 solutie 12% HCl,
temperatura de 90sC, cost ridicat.
c) Stabilizatori pentru argile sunt substante tensioactive capabile sa
fixeze si sa protejeze mineralele argiloase sau sa creasca viteza de curgere
a fluidului necesara sa antreneze particulele de argila.
Sunt utilizate frecvent urmatoarele cloruri : clorura de amoniu NH 4Cl,
clorura de potasiu KCl, clorura de calciu CaCl, clorura da alumuniu AlCl3.

NaCl evita hidratarea argilelor numai la concentratie mai mare de 15%.

c) Intensificatori (dezemulsionanti)
Sunt substante tensioactive, care se adauga in solutia acida in proportie de
0,5 1% (uneori 2 3%) din volumul acesteia cu scopul:

de a micsora tensiunea superficiala;

de a asigura o patrundere mai usoara a solutiei acide in canalele fine ale
stratului productiv.

Substantele tensioactive cu rol de intensificatori pot fi:

de tip anionic (alchilarilsulfonat) D5,RAG-27;

de tip neionic (alchili, fenoli polietixilati, acizi grasi etoxilati E-96, S2-
350, STN-7;
de tip cationic (amine organice).

d) Intarzietori de reactie
Scopul intarzietorilor de reactie este incetinirea reactiei solutiei acide cu
roca, astfel ca acidul neconsumat sa patrunda pe o distanta mai mare in stratul
productiv.

11
 Tipuri de intarzietori de reactie:

Surfactanti anionici de tip alchilarilsulfonati;

Surfactanti cationici care au si proprietati de inhibitori de
coroziune;
Surfactanti neionici.
e) Alcoolii sunt fluide cu tensiune superficiala scazuta datorita
proprietatilor de vaporizare rapida.
Rolul alcoolilor este de a recupera integral fluidele uzate si de a
imbunatati permeabilitatea fata de gaze prin reducerea saturatiei in apa.

Tipuri de alcooli utilizati in amestecurile acide de tratare:

Izopropanol CH3-CHOHCH3 folosit in concentratie de 20%;

Metanol CH3OH folosit in concentratie de 30 - 40%.

f) Gaze energizante
Gazele energizante sunt azotul si dioxidul de carbon comprimate sau in
stare lichida. Datorita caracterului lor de a fi miscibile
cu hidrocarburile sunt folosite pentru marirea eficientei operatiilor de acidizare
a formatiunilor care contin titei remanent bogat in fractii grele.

Variantele de injectie a gazelor energizante la operatia de acidizare sunt:

Inaintea efectuarii tratamentului acid de stimulare;

Simultan cu solutia acida;
Dupa introducerea solutiei acide;
Odata cu solutia acida complexa sub forma de spuma.

2.3. METODOLOGIA DE PROIECTARE A UNEI

OPERATII DE ACIDIZARE CU SOLUTII DE ACID
CLORHIDRIC
a. Parametrii necesari pentru efectuarea unei operaii de acidizare
ntr-un strat productiv n care predomin rocile carbonatice sunt:
caracteristicile de echipare ale sondei de producie la care se aplic
operaia de acidizare:
diametrul coloanei de exploatare D=5 in = 146mm;

12
 grosimea peretelui coloanei de exploatare : t = 6 mm
diametrul interior al coloanei de exploatare: Di = Dc - 2t = 146-12 = 134
mm

diametrul evilor de extracie d=2 3/8 in;

Tabelul 2.1 Dimensiuni evi de extracie
d di de At
in mm mm cm2
2 3/8 50,8 60,3 28,55
2 7/8 62,0 73,0 30,18
3 1/2 76,0 88,9 45,34

caracteristicile stratului productiv:

presiunea stratului (presiunea static n dreptul formaiunii productive
pst = pc = 85+n=97 bar);
grosimea stratului productiv ce va fi acidizat h=30-0.5n=24 m;
adncimea sondei pn la capul perforaturilor Hp=2400-10n=2280 m;
nlimea de la talpa sondei la baza perforaturilor, hsac=5.5 m
coeficientul de porozitate al rocilor stratului productiv, m=23 %;
proprietile soluiei de tratare:
densitatea soluiei acide de tratare, concentratie12%, st=1060 kg/m3;
densitatea soluiei acide concentrate (acid tehnic), concentratie 33%,
sc=1168 kg/m3;
densitatea soluiei acide de diluare sau a apei ad=1050 kg/m3;
vscozitatea soluiei de tratare, st ;
proprietile fluidului ales pentru mpingerea soluiei acide n strat:
densitatea ieiului (n cazul sondelor de producie), =850 kg/m3 ;
vscozitatea ieiului, =1.45 cP;
alte caracteristici:
volumul soluiei acide pe metru perforat, a=1.2 m3/m perforat;
debitul de injecie, qinj=1.3 m3/min;
timpul de reacie, tr=15 min .

13
 b. Metodologia de proiectare
Pentru a stabili volumul de ap i de acid tehnic pentru prepararea
volumului de soluie acid de tratare i pentru a determina numrul de agregate
necesar pentru pomparea acestui volum de soluie de tratare n strat se vor
parcurge urmtoarele etape:

Determinarea volumului soluiei acide de tratare:

Vst = a h. ( 2.1)
a = 1.2 m3/m
h = 24 m
V st =1.2 24=28 m3 solutie acida 12% HCl

Determinarea volumelor de soluie acid concentrat (acid tehnic) i

de ap necesare pentru prepararea soluiei de tratare.
V12%HCl = 1m3; V33%HCl = 1m3; Vapa = 1m3;
12%HCl = st = 1060 kg/m3; 33%HCl = sc = 1168 kg/m3; ad = 1050 kg/m3;
12 33
C12%HCl = 100 = cst; C33%HCl = 100 =Csc; Cad=0;

Pentru a prepara 1 m3 soluie acid de tratare de concentraie dorit se va

determina cantitatea de acid tehnic concentrat i cantitatea de ap exprimate
volumetric aplicnd relaia :
XGsc + (1X)Gsd = Gst1, (2.2)
0.330385.44+(1-0.330)0=127.21
127.195=127.2
unde:X este fracia zecimal de soluie acid concentrat dintr-un m3 de
soluie acid de tratare;
G cantitatea de acid clorhidric pur coninut de 1 m3 soluie acid:
concentrat Gsc = Vsc sc Csc, (2.3)
Gsc= 111680.33=385.44 kg
de diluare Gsd = Vsd sd Csd, (2.4)
Gsd=110500=0 kg,
deoarece apa nu contine acid clorhidric deloc.
de tratare Gst = Vst st Cst. (2.5)
Gst = 110600.12=127.2 kg

14
 Gst Gsd
X
Gsc Gsd
(2.6)

127.2 0
X 0.330
385.44 0

Tabelul 2.2. Densitatea HCl n funcie de concentraie

Concentraia, % Densitatea, kg/m3 Concentraia, % Densitatea, kg/m3

1 1004,8 19 1095,2
2 1009,7 20 1100,2
3 1014,7 21 1105,7
4 1019,7 22 1110,8
5 1024,8 23 1115,9
6 1029,9 24 1121,4
7 1035,0 25 1126,1
8 1040,2 26 1131,0
9 1047,7 27 1136,8
10 1050,0 28 1142,2
11 1055,0 29 1147,1
12 1060,0 30 1152,6
13 1064,6 31 1157,7
14 1070,2 32 1162,8
15 1074,9 33 1168,0
16 1080,1 34 1172,7
17 1084,9 35 1177,9
18 1090,2 - -

Tabelul 2.3. Cantitile de acid tehnic i de ap necesare preparrii

a 1 m3 soluie de HCl

15
 oncen- Cantitatea Cantitatea Cantitatea Cantitatea
traie de de de de de de de de
de HCl ap 35% HCl ap 33% HCl ap 30% HCl ap 28% HCl
% l l l l l l l l
1 971 29 970 30 967 33 964 36
2 942 58 940 60 933 67 928 72
3 914 86 909 91 900 100 893 107
4 885 115 879 121 866 134 857 143
5 857 143 848 152 833 167 821 179
6 828 172 818 182 800 200 785 215
7 800 200 788 212 766 234 750 250
8 771 229 758 242 733 267 714 286
9 742 258 727 273 700 300 678 322
10 714 286 697 303 666 334 642 358
11 685 315 666 333 633 367 607 393
12 657 343 636 364 600 400 571 429
13 628 372 606 394 566 434 535 465
14 600 400 576 424 533 467 500 500
15 571 429 545 455 500 500 464 536
16 543 457 515 485 466 534 428 572
17 514 486 485 515 433 567 393 607
18 485 515 455 545 400 600 357 643
19 457 543 424 576 366 634 321 679
20 428 572 394 606 333 667 286 714
21 400 600 364 636 300 700 250 750
22 371 629 333 667 266 734 214 786
23 343 657 303 697 233 767 178 822
24 314 686 273 727 200 800 142 858
25 286 714 242 758 166 834 107 893
26 257 743 212 788 133 867 71 929
27 228 772 182 818 100 900 36 964
28 200 800 152 848 66 934 - -
29 171 829 121 879 33 967 - -
30 143 857 91 909 - - - -
31 114 886 61 939 - - - -
32 86 914 31 969 - - - -
33 57 943 - - - - - -
34 29 971 - - - - - -

Se poate obine o valoare aproximativ a volumelor de soluie acid

concentrat i de ap necesare, laund n considerare numai concentraiile
soluiilor acide, prin utilizarea relaiei (2.7) sau aplicnd regula
paralelogamului.

16
 C
A B st
C
sc
,
(2.7)
12
A=1000 =363.636l HCl33
33

1000-363.636=636.364 l apa

unde: A este cantitatea de acid tehnic;

B cantitatea de soluie acid de tratare;
Cst concentraia soluiei de tratare;
Csc concentraia acidului tehnic.

Metoda paralelogramului:
33 12

12

0 21

33 l solutie 12% HCl ..........................21 l apa

1000 l solutie 12%HCl .......................x l apa

1000 21
x= 33 = 636.363 l apa

Volum solutie 33% HCl :

1000 l x = 1000- 636.363 = 363.636 l

n tabelul 2.3 sunt prezentate cantitile (expromate volumetric) de HCl cu

concentraie 35%, 33%, 30%, 28% i cantitatea de ap corespunztoare pentru a
prepara 1 m3 soluie acid de concentraie dorit aplicnd relaia (2.7).

Stabilizatori folositi :

17
 3
-acid citric in cantitate de 20 kg/ m sol 15% HCl eficient pana la temperatura
de 90 .
- volum total de stabilizator: 2028= 560 kg
Inhibitori de coroziune:
-formaltehida CH2O (aldehida formica) se adauga in sol de tratare in proportie
de 1% din volumul solutiuei acide cu concentratie 15% HCl.
- volum inhibitor: 1028=280 kg

Ordinea de preparare a solutiei acide:

- apa in cantitatea necesara pentru obtinerea volumului de solutie acida
de concentratia dorita;
- inhibitorul de coroziune adecvat;
- acidul clorhidric tehnic in cantitatea stabilita;
- stabilizatorul in proportia stabilita;
- clorura de bariu, daca este cazul;
- intensificatorul si se agita.

Pomparea soluiei acide n strat

Soluia acid preparat de obicei la sond, ntr-o hab se pompeaz cu
ajutorul agregatelor prin interiorul evilor de extracie n stratul productiv.
Operaia de acidizare propriu-zis a stratelor, n cazul n care nu se
utilizeaz pachere pentru izolarea acestora const din urmtoarele faze ce pot fi
urmrite n figura 2.1:

Dac distana ntre baza perforaturilor i talpa sondei este de civa metri,
aceast zon numit sacul sondei se va izola cu o soluie de clorur de calciu,
pentru a nu consuma o cantitate mai mare de soluie acid dect cea necesar
introducerii n strat.
Fazele operaiei de tratare cu soluie de acid clorhidric n cazul izolrii
sacului sondei, pot fi urmrite n figura 2.1.

18
 C Volumul
conductei
de amestec Ventil

B Volumul iei
Solui
evilor e
A Volumul
coloanei
n

a bb c d

Fig. 2.1. Fazele unei operaii de acidizare cu izolarea sacului sondei

Dup realizarea circulaiei de iei n sond (fig. 2., a) se fixeaz evile de

extracie cu 1 2 m deasupra tlpii.

- Se pompeaz n sacul sondei un volum corespunztor de soluie de

VCaCl D 2 hsac
2 4
clorur de calciu ( ) (fig.2.1 b).
2 3
V CaCl2= 0.146 5.5=0.092 m
4

- Se pompeaz un volum de iei (B+C) pentru aducerea soluiei

izolatoare n sac.

B= d2i Lt
4

B = volumul tevilor de extractie

di = 50.8mm = 0.0508m
Lt = 2280+24 = 2304 m

19
 Lt = lungimea tevilor de extractie
2 3
B= 0.0508 2304=4.67 m
4

C= d 2a L ca
4
da = 50.8mm = 0.0508 m
Lca =15 m
C = volumul conductei de amestec
2 3
C= 0.0508 15=0.03 m
4

B+C=4.67+0.03=4.7 m3

- Se ridic evile de extracie puin deasupra bazei perforaturilor i se

pompeaz un volum de soluie acid de tratare (A+B+C) astfel nct
nivelul acesteia poate depii numai cu 2 m capul perforaturilor.

A= D2i h= 0.134 2 24=0.338 m3
4 4

A = volumul coloanei in dreptul stratului

Di= diametrul interior al coloanei

A+B+C=0.338+4.67+0.03=5.038m3

- Se nchide ventilul la coloana de exploatare (fig. 2.1, c) i se

introduce n continuare sub presiune restul de soluie acid.
Restul desolutie acida care mai trebuie injectata:
R = Vst (A+B+C) m3
R = 28-5.038 = 22.963 m3

- Se pompeaz o cantitate de iei ce corespunde cu volumul A+B

pentru a asigura introducerea soluiei acide n strat (fig. 2.1, d).

A+B=0.338+4.67=5.008 m3

- Se las sonda nchis pentru reacie cteva ore (nu mai mult de 12 ore) i
apoi se procedeaz la extragerea soluiei acide neutralizate din strat,
respectiv la repunerea sondei n funciune.

20
 Calcularea razei de ptrundere a soluiei acide n strat cu efect de
dizolvare cu relaia (2.8) :

Fig. 2.2. Raza cu efect de invazie si raza cu efect de dizolvare, Ri, Ra

qi t r 2
Ra rs
hm
(2.8)

D c 0.134
rs= 2 = 2 =0.067 m
rs = raza sondei
Dc = diametrul interior al coloanei
qinj=1.3 m3/min
tr=15 min
h=24 m
m=23 %
1.3 15
Ra 0.067 2 1.063m
24 0.23

Calcularea razei de invazie a soluiei acide n strat

qi t i 2
Ri rs
hm
. (2.9)

Timpul de injectie:

21
 V st 28
t inj = = =21.53 min
q inj 1.3

1.3 21.53
Ri 0.067 2 1.272m
24 0.23

Ri > Ra ,respectiv t i > tr pentru ca ntreaga cantitate de soluie acid

injectat n strat s aib efect de dizolvare se poate aciona pe dou ci:
a) adugarea de ntrzietori de reacie pentru a ncetini viteza de reacie a
acidului cu roca, deci efectul este de mrire a timpului de reacie;
b) mrirea debitului de injecie.

Determinarea presiunii de pompare:

a) Cand adaugam intarzietori de reactie
n condiiile pomprii n sond a soluiei acide de tratare;
n condiiile pomprii ieiului prin evile de extracie pentru
mpingerea soluiei acide n strat.

p p pinj p fr ph
, (2.10)

pp = 117+166.5-192.11=91.39

unde: pp este presiunea de pompare la suprafa;

pinj presiunea de injecie la nivelul stratului productiv, a crei valoa-
re trebuie s fie mai mic dect presiunea de fisurare;

pinj=pc+20 bar

pinj=97+20=117 bar

pfr pierderile de presiune prin frecare n evile de extracie a fluidelor

pompate n timpul operaiei de tratare prin acidizare;
ph presiunea hidrostatic a coloanei de fluid din evile de extracie.

v2 L
p fr
2d
, (2.11)

22
 7.589 2 2304
p fr 0.015 850 166.5bar
2 0.0508

ph = Lg. (2.12)

ph= 23048509.81=19211904 Pa = 192.11 bar

coeficientul de frecare calculat cu relaia (2.14) n funcie de numrul

Reynolds

vd
Re

, (2.13)
3
t = 850 kg/m
di = 0.0508 m
= 1.4510-3
q inj 1.3
v= = =7.589 m/s
At 28.55 104 60

850 7.589 0.0508

Re 226000
1.45 10 3

0,3164
4
Re
pentru regim turbulent : . (2.14)
0,3164
4
0.015
226000

densitatea fluidului circulat prin evile de extracie (HCl, iei)

v viteza de deplasare a fluidului n evile de extracie;
L lungimea evilor de extracie;
d diametrul interior al evilor de extracie
vscozitatea fluidului care circul prin evile de extracie.

b) Cand marim debitul de injectie

V st 28 m
3
q'inj = = =1.86
t r 15 min

23
Timpul de injectie:

V st 28
t inj = '
= =15.05 min
q inj
1.86

p p pinj p fr ph
,
pp = 117 + 295.4 - 192.11 = 220.29 bar

unde: pp este presiunea de pompare la suprafa;

pinj presiunea de injecie la nivelul stratului productiv, a crei valoa-
re trebuie s fie mai mic dect presiunea de fisurare;

pinj=pc+20 bar

pinj=97+20=117 bar

pfr pierderile de presiune prin frecare n evile de extracie a fluidelor

pompate n timpul operaiei de tratare prin acidizare;
ph presiunea hidrostatic a coloanei de fluid din evile de extracie.

v2L
p fr
2d
,

10.858 2 2304
p fr 0.013 850 295.4bar
2 0.0508

ph = Lg.

ph= 23048509.81=19211904 Pa = 192.11 bar

coeficientul de frecare calculat cu relaia (2.14) n funcie de numrul

Reynolds

24
 vd
Re

,

q inj 1.86
v= = =10.858 m/s
At 28.55 104 60

850 10.858 0.0508

Re 323300
1.45 10 3

0,3164
4
Re
pentru regim turbulent : .

0 ,3164
4
0.013
323300

Alegerea agregatelore de pompare.

n funcie de presiunea de pompare pp, calculat cu relaia (2.10), se alege

din tabelele cu performanele agregatelor de cimentare i perforare valoarea
presiunii maxime de lucru, care corespunde unui diametru de plunger. Din
coloana de debite teoretice, corespunztor acestui diametru de plunger se alege o
valoare a debitului teoretic, care poate fi realizat cu o turaie a motorului de
antrenare, nm i un numr de curse duble pe minut la pomp np.

Tabel 2.4. Performanele agregatului AC 350 A

Presiunea maxim de lucru Debitul teoretic
Turaie Curse
(bar) (l/min)
motor duble pe
Viteza Diametrul plungerelor Diametrul plungerelor
(rot/min minut la
(mm) (mm)
) pomp
90 100 115 90 100 115
1 2 3 4 5 6 7 8 9
I 1200 32,6 350 28 210 124 153 203
1400 38 145 179 237
1600 43,4 165 204 270
1800 48,9 186 230 304
2000 54,3 207 256 338

25
 2200 59,7 228 281 372
1200 61,2 233 288 381
1400 71,4 272 336 445
1600 81,7 311 385 509
II 180 150 110
1800 91,9 350 433 527
2000 102,1 389 481 636
2200 112,3 428 529 700
1200 110,7 422 521 690
1400 192,1 493 608 805
1600 147,6 563 695 920
III 100 80 60
1800 166,1 634 782 1035
2000 184,5 704 869 1150
2200 202 774 956 1265

Tabel 2.5. Performanele agregatului AC 400

Presiunea maxim de lucru Debitul teoretic

Turaie Curse
(bar) (l/min)
motorului duble pe
Viteza Diametrul plungerelor Diametrul plungerelor
de acionare minut la
(mm) (mm)
(rot/min) pomp
90 100 115 90 100 115
1 2 3 4 5 6 7 8 9
700 - 370 280 135 165 220
900 - 400 300 170 220 280
I 400
1100 - 390 300 210 260 350
1250 - 360 280 245 300 400
700 - 250 205 155 250 310 410
900 - 270 220 165 315 330 520
II
1100 - 265 215 160 375 470 620
1250 - 245 195 155 440 550 720
700 - 150 125 90 400 490 660
900 - 165 135 95 520 630 840
III
1100 - 165 135 95 630 780 1020
1250 - 155 125 90 720 870 1180
a) Cand adaugam intarzietori de reactie

Presiunea de pompare este: pp =91.39 bar , s-a ales agregatul AC-350 cu

urmatoarele caracteristici:

diametrul plungerelor: 90 mm;

presiunea maxima de lucru: 100 bar;
26
 debitul teoretic: 563 l/min;
viteza: III;
turatia motorului: 1600 rot/min;
numarul de curse duble pe minut la pompa: 147.6 .

b) Cand marim debitul de injectie

Presiunea de pompare este: pp =220.29 bar , s-a ales agregatul AC 400 cu

urmatoarele caracteristici:

diametrul plungerelor: 90 mm;

presiunea maxima de lucru: 250 bar;
debitul teoretic: 250 l/min;
viteza: II;
turatia motorului: 700 rot/min;

Calcularea numrului de agregate necesar unei operaii de acidizare:

qinj
na 1
qa
, (2.15)

unde: na este numrul de agregate de pompare;

qa debitul teoretic al agregatului de pompare.

a) Cand adaugam intarzietori de reactie

qa = 0.563 m3/min
qinj = 1.3 m3/min
1 .3
na 1 3.309
0.563

Se aleg 4 agregate.
b) Cand marim debitul de injectie
qa = 0.250 m3/min

27
qinj = 1.86 m3/min
1.86
na 1 8.44
0.250

Se aleg 9 agregate.

Fig.2.3. Schema de injectie a fluidelor in strat.

28
 CAPITOLUL 3

PROIECTAREA UNEI OPERATII DE STIMULARE

PRIN FISURARE HIDRAULICA

Caracteristici de echipare a sondei:

- diametrul coloanei de exploatare, D = 5 3 /4 in

- grosimea peretelui coloanei de exploatare : t = 6 mm;

- diametrul interior al coloanei de exploatare: Di = Dc - 2t = 146-12 =

134 mm;

- diametrul evilor de extracie, dt = 2 7/8 in i 3 1/2 in

- diametrul interior al evilor de extracie, di = 62 mm ; 76 mm;
- diametrul exterior al evilor de extracie, de = 73 mm, 88.9 mm;
Caracteristicile stratului productiv:
n=12;
- presiunea stratului (presiunea static n dreptul
formaiunii productive) pc= ( 85 + 0,5n) bar; pc= 91 bar;
- adncimea sondei pn la capul perforaturilor Hp= (2400 - 10n)
Hp= 2280 m
- grosimea stratului productiv h = (30 - 0,5n) m, h = 24 m;
- densitatea medie a rocilor traversate prin foraj r = 2670 kg/m3;
Caracteristicile fluidului de fisurare,materialului de susinere i ale
fisurii:
29
 - densitatea gelului (fluidului de fisurare) gel = 935 kg/m3 ;
- densitatea nisipului care umple fisura (naterialului de susinere a fisurii)
n =2650 kg/m3;
- vscozitatea gelului gel = 44 cP;
- porozitatea nisipului din fisur mn = 0.3;
- debitul de injecie qinj = 3,0 m3/min;
- coeficientul lui Poison = 0,22;
- lungimea fisurii Lf = 85 m;
- grosimea fisurii wf = 2,8 mm;
- volum de gel (fluid de fisurare) Vgel = 110 m3.
3.1. ASPECTE GENERALE
Prin fisurarea hidraulica a unui strat se intelege crearea unor fisuri sau
deschiderea si extinderea unor fisuri naturale, prin pomparea in strat a unui fluid
cu presiune ridicata, ce depaseste rezistenta rocilor care formeaza scheletul
mineral solid.
Fisurarea hidraulica este un proces fizic in care stratul cedeaza pe
planurile de minima rezistenta sub efectul presiunii fluidului pompat in sonda.
Scopul tratamentului prin fisurare hidraulica este de a realiza o marire a
afluxului de fluid in zona de strat din jurul gaurii de sonda pe o anumita raza
echivalenta cu raza fisurii create.
Aceste tratamente se aplica in urmatoarele situatii :
la sonde de titei in strate constituite din roci consolidate (gresii, calcare,
dolomite, conglomerate) cu permeabilitate mica;
la sondele de injectie, pentru marirea receptivitatii stratelor;
pentru reusita cimentarii stratelor acvifere.
Prin realizarea unei fisuri in strat se produc schimbari atat in sistemul de
curgere prin distributia liniilor de curent, cat si in alura curbei de variatie a
presiunii in jurul gaurii de sonda.
Se mentioneaza faptul ca inaintea aplicarii fisurarii hidraulice ca metoda
controlata de fisurare a stratelor, se observase in practica de santier producerea
accidentala a acestui fenomen in timpul forajului, a cimentarii sondelor sau in
timpul injectiei de apa in zacamant.

3.2. FLUIDE DE FISURARE

30
 Rolul fluidelor de fisurare este de a transmite presiunea necesara asupra
stratului care urmeaza a fi tratat prin fisurare si de a transporta agentul de
sustinere in fisura.
Prin proprietatile sale, un fluid de fisurare trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
stabilitate buna la variatii de temperatura si presiune
vascozitate adecvata pentru a transporta materialul pentru sustinerea
fisurii in strat;
sa nu reactioneze cu mineralele din rocile colectoare sau cu fluidele care
satureaza aceste roci, din care sa rezulte compusi insolubili;
sa nu formeze emulsii in strat;
posibilitatea de indepartare din strat fara dificultati, dupa terminarea
operatiei.
Dintre proprietatile fluidelor de fisurare cele mai importante sunt
vascozitatea si filtratia.
Fluidele cu vascozitate mare au o capacitate buna de transport si de
mentinere in suspensie a materialului de sustinere si nu necesita debite mari de
pompare.
Dezavantajul unor astfel de fluide consta in faptul ca necesita presiuni
mari de pompare, deoarece pierderile de presiune prin frecare prin tevi sunt
mari. Fluidele mai vascoase se elimina mai greu din formatiune, fiind necesare
caderi mari de presiune intre strat si sonda.
Fluidele de fisurare pot fi clasificate din punct de vedere al componentului
de baza in patru categorii:
a) Fluide pe baza de hidrocarburi:
- produse petroliere vascoase (uleiuri rafinate);
- produse petroliere mai usoare (motorina sau petrol lampant):
-ingrosate;
-gelificate: cu un sapun al unui metal;
- titeiuri brute: simple si ingrosate.
b) Fluide pe baza de apa:
- apa gelificata:
- geluri liniare (nereticulate)
- geluri reticulate.
- solutii acide pentru fisurare acida.
Compozitia unui fluid de fisurare pe baza de apa sau apa cu 2% KCl,
este urmatoarea:

31
- agent de gelificare ;
- agent de reticulare;
- aditivi.
c) Fluide de tipul emulsiilor
- petrol lampant
- apa in petrol
Stabilitatea sistemului este mentinuta prin adaugarea unui emulgator, care are si
rol de spargere a emulsiei la intrarea in strat.

d) Fluide tip spume (dispersii lichid gaz):

- pe baza de azot (N2);
- pe baza de dioxid de carbon (CO2).
Faza dispersa este gazul (N2 sau CO2) ce reprezunta 60 80% din volum;
Faza dispersata este un lichid (apa, amestec de apa cu metanol, solutie
acida sau titei) ce reprezinta 20 40% din volumul de fluid.
Din punct de vedere al compozitiei fluidele de fisurare pot fi:
neutre (apa si titeiul sub forma de emulsii sau geluri);
acide (obtinute prin gelificarea sau emulsionarea acizilor organici sau
anorganici) pentru tratamente de fisurare acida.

Criterii de alegere a fluidelor de fisurare

Alegerea tipului de fluid de fisurare este conditionata de constitutia
litologica a formatiunii tratate si de calitatile hidrocarburilor care sunt cantonate
in rocile colectoare.Principalele criterii care trebuie avute in vedere la alegerea
unui fluid pentru o operatie de fisurare sunt:
tipul sondei;
temperatura si presiunea din formatiunea productiva;
sensibilitatea la apa arocilor colectoare.

3.3. MATERIALE DE SUSTINERE A FISURII

a) Tipuri de materiale de sustinere
Una dintre etapele deosebit de importante in proiectarea unei operatii de
fisurare este alegerea corecta a materialului de sustinere. Tipul de material de
sustinere a fisurii si dimensiunea particulelor utilizate au o influenta deosebit de
mare asupra conductivitatii fisurii si a patrunderii acestui material in fisura.

32
 Firmele specializate in operatii de stimulare prin fisurare folosesc
urmatoarele tipuri de materiale de sustinere:
nisipuri;
nisipuri acoperite cu rasini;
materiale de sustinere cu rezistenta mecanica intermediara (ISP);
bauxita sinterizata;
materiale de sustinere pe baza de zirconiu.

b) Proprietatile materialului de sustinere

Principalele proprietati ale materialelor de sustinere testate in laborator
pentru incadrarea lor in limitele cuprinse in STAS sunt:

- densitatea in gramada si absoluta;

- distributia granulometrica;
- rotunjimea si sfericitatea;
- solubilitatea in acizi;
- testul de turbiditate;
- rezistenta mecanica la strivire;
- asezarea materialului de sustinere;
- testul de conductivitate.

3.4. ELEMENTELE DE CALCUL PENTRU REALIZAREA

UNEI OPERATII DE FISURARE HIDRAULICA

Pentru a stabili numrul de agregate pentru desfurarea unei operaiei de

fisurare hidraulic este necesar calcularea presiunii de pompare la suprafa
Pentru a determina presiunea /1de pompare la suprafa se parcurg
urmtorii pai:
Se determin presiunea de tratare cu relaia lui Crittendon:

ptr = k plit (3.1)

pentru ko=1:
ptr =1597.193=597.193bar
pentru kv=0.564:
ptr =0.564597.193=336.816bar

33
unde: plit este presiunea litostatic dat de apsarea rocilor aflate deasupra
formaiunii productive:

plit = H rmed g; (3.2)

plit =228026709.81=59719356 Pa

plit =597.193bar

H adncimea stratului productiv ce va fi fisurat =2280m;

rmed densitatea medie a rocilor care alctuiesc pachetele de strate aflate
deasupra stratului productiv tratat =2670kg/m3;
k coeficient de proporionalitate stabilit de Crittendon:

1 2 2
k 1 1 cos 2
2 1 1
; (3.3)

n care: este coeficientul lui Poisson, = 0.22;

unghiul pe care l face planul fisurii cu planul orizontal;
pentru fisur orizontal:
= 0; cos2 = 1; ko = 1 pfiso = plit;
pentru fisur vertical:
2
kv 0.564
1
= 900; cos2 = -1;
2
p fisv plit 0.564 597.193 336.816bar
1

Pentru determinarea densitii amestecului de fluid de fisurare (gel +

material de susinere a fisurii) am=Gam /Vam trebuie s se stabileasc: cantitatea
de nisip ce se adaug la 1 m3 de fluid de fisurare simplu (gel), volumul fisurii i
cantitatea total de nisip ce va umple fisura .
Se consider o fisur vertical (la adncimi de peste 2000 m).
Volumul fisurii verticale:

V fis 2 Lhw
; (3.4)

unde: L este lungimea fisurii=85m;

h nlimea fisurii, considerat egal cu grosimea stratului
productiv=24m;
w grosimea fisurii=2.8mm=0.0028m.

34
 Vfis=285240.0028=11.424m3

Cantitatea de material de susinere Gn (nisip pentru umplerea fisurii):

Gn 1 mn V fis n
; (3.5)

unde: n este densitatea nisipului ce va umple fisura=2650kg/m3;

mn coeficientul de porozitate al nisipului din fisur=0.3.

Gn=(1-0.3)11.4242650=21190 kg

Gn'
Cantitatea de nisip ce revine la 1 m3 fluid de fisurare :

Gn
G n*
V flfis
; (3.6)
21190

G= n =1854.866 kg/m3
11.424

Determinarea densitii amestecului (fluid de fisurare iniial i material de

umplere a fisurii) pompat prin evile de extracie:

gel 1 Gn*
am
Gn*
1
n
; (3.7)

unde: gel este densitatea fluidului de fisurare care a iniiat fisura (a

gelului)=935kh/m3.

935 1 1854.866
am 1641kg / m 3
1854.866
1
2650

Determinarea pierderilor de presiune prin evile de extracie n timpul

pomprii amestecului de fluid de fisurare cu nisip:

35
 v2 H
p fr am
2 di
; (3.8)

unde: v este viteza de deplasare a amestecului de fluid n evile de extracie:

4q inj
v
d i2
, (3.9)

- coeficientul de frecare determinat funcie de numrul Reynolds.

am vd
Re

, (3.10)

pentru Re > 2300 regim turbulent:

0,3164
4
Re
; (3.11)

Calculam pentru:
- diametrul evilor de extracie, dt = 2 7/8 in;
- diametrul interior al evilor de extracie, di = 62 mm;
- diametrul exterior al evilor de extracie, de = 73 mm.

viteza de deplasare a amestecului de fluid n evile de extracie:

4qinj 43
v 16.561
d i
2
0.062 2 60
m/s

numrul Reynolds:

1641 16.561 0.062

Re 38300
44 10 3

38300 >2300 regim turbulent

36
 - coeficientul de frecare determinat funcie de numrul Reynolds:

0,3164
4
0.023
38300

16.564 2 2280
p fr 0.023 1641 1903bar
2 0.062

Determinarea presiunii hidrostatice la pomparea nisipului:

ph H am g
; (3.12)

p h 2880 1641 9.81 10 5 463.628bar

Determinarea presiunii de pompare la suprafa:

p p p tr p fr p h
; (3.13)

pp = 336.816+1903-463.628=1776.188 bar

Deoarece presiunea de pompare la suprafata depaseste presiunea maxima

de pompare a agregatelor de cimentare fisurare (pmax = 1050 bar), se procedeaza
la marirea diametrului tevilor de extractie de la dte = 27/8 la dte= 31/2.
Calculam pentru:
- diametrul evilor de extracie, dt = 3 1/2 in
- diametrul interior al evilor de extracie, di = 76 mm;
- diametrul exterior al evilor de extracie, de = 88.9 mm;

viteza de deplasare a amestecului de fluid n evile de extracie:

4qinj 43
v 11.022
d i
2
0.076 2 60
m/s

37
numrul Reynolds:

1641 11.022 0.076

Re 31240
44 10 3

31240 >2300 regim turbulent

- coeficientul de frecare determinat funcie de numrul Reynolds:

0,3164
4
0.024
31240

11.022 2 2280
p fr 0.024 1641 717.7bar
2 0.076

ptr =336.816bar;
ph =463.628 bar
p p p tr p fr p h

pp=336.816+717.7-463.628=590.888 bar

n funcie de valoarea presiunii calculate pp se va alege din tabelele 3.1 3.4

presiunea de pompare maxim i funcie de aceast presiune creia i
corespunde un diametru al plungerului se alege debitul teoretic al agregatului de
pompare qagr.

Tabelul 3.1. Performanele agregatului AC-700B (regim intermitent)

Presiunea maxim de lucru Debitul teoretic
Turaie Curse
(bar) (l/min)
motor duble pe
Viteza Diametrul plungerelor Diametrul plungerelor
(rot/min minut la
(mm) (mm)
) pomp
90 100 115 90 100 115
1 2 3 4 5 6 7 8 9
700 17,58 99 131 155
900 22,61 128 169 200
I 700 530 450
1100 27,63 156 206 244
1250 31,40 177 235 277

700 23,94 135 179 211

900 30,78 174 230 272
II 525 400 330
1100 37,62 212 281 332
1250 42,76 242 320 378

38
 700 32,49 183 243 287
900 41,77 236 312 369
III 390 290 250
1100 51,05 288 382 451
1250 58,01 328 434 512

700 42,86 242 320 378

900 55,09 311 412 486
IV 290 220 180
1100 67,33 380 503 595
1250 76,52 432 572 676

700 57,36 324 429 509

900 73,75 417 551 651
V 220 160 140
1100 90,14 509 674 796
1250 102,43 579 766 905

700 78,11 441 584 690

900 100,42 568 751 887
VI 160 120 100
1100 122,74 794 918 1084
1250 139,48 788 1043 1232

700 105,97 599 792 936

900 136,25 770 1019 1204
VII 120 90 75
1100 166,53 941 1245 1471
1250 189,24 1070 1415 1672

700 139,76 790 1045 1235

900 179,71 1016 1344 1588
VIII 90 65 55
1100 219,65 1242 1642 1940
1250 249,60 1411 1866 2205

39
 Tabelul 3.2. Performanele agregatului 2ACF-700E (regim intermitent)
Presiunea maxim de lucru Debitul teoretic
Turaie Curse
(bar) (l/min)
motor duble pe
Viteza Diametrul plungerelor Diametrul plungerelor
(rot/min minut la
(mm) (mm)
) pomp
100 115 125 100 115 125*
1 2 3 4 5 6 7 8 9
400 37,6 212 280 332
500 47,0 266 351 414
600 56,4 318 421 496
700 65,9 700 530 450 372 491 580
I
800 75,1 635 480 405 425 561 662
900 84,5 565 425 350 477 632 745
1000 94,0 505 385 325 531 703 820
1100 103,5 460 345 295 585 774 911
400 93,4 310 235 200 555 735 869
500 123,0 300 225 190 696 918 1085
600 147,5 315 240 200 835 1100 1300
II 700 172,5 275 205 175 975 1290 1520
800 197,0 240 180 155 1111 1471 1735
900 222,0 215 160 140 1255 1658 1870
1000 246,0 190 145 120 1390 1835 2170

Tabelul 3.3. Performanele agregatului 2ACF-1050E (regim intermitent)

Presiunea maxim de lucru Debitul teoretic
Turaie Curse
(bar) (l/min)
motor duble pe
Viteza Diametrul plungerelor Diametrul plungerelor
(rot/min minut la
(mm) (mm)
) pomp
85 100 125 85 100 125*
1 2 3 4 5 6 7 8 9
400 37,6 153,5 212 332
500 47,0 192 266 414
600 56,4 230 318 496
700 65,9 1050 700 450 269 372 580
I
800 75,1 875 635 405 307 425 662
900 84,5 780 565 350 345 477 745
1000 94,0 700 505 325 384 531 829
1100 103,5 640 460 295 423 585 911
400 98,4 655 310 200 402 555 869
500 123,0 415 300 190 502 636 1035
600 147,5 435 315 200 602 835 1300
II 700 172,5 380 275 175 705 976 1520
800 197 335 240 155 805 1111 1735
900 222 295 215 140 906 1255 1870
1000 246 265 190 120 1020 1390 2170

40
 Tabelul 3.1. Performanele agregatului ACF-1050 (regim intermitent)
Presiunea maxim de lucru Debitul teoretic
Turaie Curse
(bar) (l/min)
motor duble pe
Viteza Diametrul plungerelor Diametrul plungerelor
(rot/min minut la
(mm) (mm)
) pomp
85 100 125 85 100 125
1 2 3 4 5 6 7 8 9
700 17,58 72 99 155
900 22,61 1050 700 450 92 128 200
I
1100 27,63 113 156 244
1250 31,40 1000 128 177 277

700 23,94 98 135 211

900 30,78 126 174 272
II
1100 37,62 750 525 330 154 212 332
1250 42,76 174 242 378

700 32,49 132 183 287

900 41,77 170 236 369
III
1100 51,05 550 390 250 208 288 451
1250 58,01 237 328 512

700 42,85 175 242 378

900 55,09 225 311 486
IV
1100 67,33 400 290 180 275 380 595
1250 76,52 312 432 676

700 57,35 294 324 509

900 73,75 301 417 651
V
1100 90,14 300 220 140 388 509 796
1250 102,43 418 579 905

700 78,11 319 441 690

900 100,42 410 568 887
VI
1100 122,74 225 160 100 501 694 1034
1250 139,48 570 783 1232

700 105,97 433 599 936

900 136,25 556 770 1204
VII
1100 166,53 170 120 75 680 941 1471
1250 189,24 773 1070 1672

700 139,78 571 790 1235

900 179,71 734 1016 1588
VIII
1100 219,65 125 90 55 897 1242 1940
1250 249,60 1020 1411 2205

41
 Alegem agregatul 2ACF 1050E sau agregatul 2ACF 700E (regim
intermitent) cu urmatoarele caracteristici:
diametrul plungerelor: 100 mm;

presiunea maxima de lucru: 635 bar;

debitul teoretic: 425 l/min;

viteza: I;

turatia motorului: 800 rot/min;

numarul de curse duble pe minut la pompa: 75.1.

Determinarea numrului de agregate de pompare:

q inj
na 2
q agr
; (3.14)

3
na 2 9.058 agregate
0.425

Se aleg 10 agregate.

42
Bibliografie
1. Maria Cristescu , Cornelia Cristina Teodorescu Stimularea productivitatii
sondelor prin acidizare Editura UPG 2004;
2. Maria Cristescu Stimularea sondelor Aplicatii Editura UPG 2007;
3. Maria Cristescu Note de curs 2011.

43