Universitatea” Petrol şi Gaze” din Ploieşti

UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI

FACULTATEA
Facultatea deDEIngineria
INGINERIA PETROLULUI
PetroluluiSI AşiGAZELOR
Gazelor
FCapitolul 1
Proiectarea regimului tehnologic de functionare la o sonda in pompaj
Departamentul Forajul sondelor,Extracţia şi Transportul
periodic
Hidrocarburilor
Sa se proiecteze regimul tehnologic de functionare la o sonda in pompaj intermittent
cunoscand urmatoarele date:

 Adancimea sondei pana la baza superioara a perforaturilor:

H=1250+40∙n=1250+(40∙17)=1930 m

 Presiunea de zacamant: 𝑝𝑐 =17+0,5∙n=17+(0,5∙17)=25,5 bar

Proiect
 Diametrul coloanei de exploatare:
D= 512 in=139,7 mm

 Diametrul tevilor de extractie: d=278 in=73,025 mm

la
𝑑𝑖 = 62 𝑚𝑚
𝑑𝑒 = 73 𝑚𝑚

Extracţia Petrolului
 Procentul de impuritati lichide cu care produce sonda:
i=10+3∙n=10+(3∙17)=61%
 Indicele de productivitate al sondei:
m3
IP=0,0013+n∙10−4 ora ∗ bar
m3
IP=0,0013+(17∙10−4 )=0,003 ora ∗ bar

 Densitatea titeiului: 𝜌𝑡 =875 kg/𝑚3

Profesor Coordonator:
 Densitatea apei de zacamant: 𝜌𝑎 =1050 kg/𝑚3
 Densitatea fazei lichide:
Conf.univ.dr.ing.𝜌 Constantin Nicolescu 3
𝑙 = [𝜌𝑡 ∗ (1 − 𝑖) + (𝜌𝑎 ∗ 𝑖)] =[875∙(1-0,61)+(1050∙0,61)]=981,75 kg/𝑚

Sonda este echipata cu o pompa tip P 2 3/8 x 1 ¼ inch ,fixata la adancimea L=H-10
L=1930-10=1920 m si o unitate de pompare UP-12-3000-7500 M. Randamentul instalatiei
este α=0,9.

Se impun urmatorii timpi de acumulare: 𝑡𝑎𝑐 =0,5;1;2;3;4;5 ore

Student:
Se vor executa mai multe variante de calcul in scopulSpecializarea:
gasirii unei posibilitati de a extrage
un debit cat mai mare de titei cu un consum cat mai mic de energie si cu un numar
acceptabil de cicluri de functionare. Anul :
Grupa :
1
Ploiesti 2019
 Capitolul I
Proiectarea regimului tehnologic de functionare la o sonda in pompaj periodic

Sa se proiecteze regimul tehnologic de functionare la o sonda in pompaj intermittent

cunoscand urmatoarele date:

 Adancimea sondei pana la baza superioara a perforaturilor

H=1250+(40∙17)=1930 m
 Presiunea de zacamant
𝑝𝑐 = 17 + (0,5 ∙ 17) = 25,5 𝑏𝑎𝑟
 Diametrul coloanei de exploatare
d=658 𝑖𝑛 → 16,8275 mm

 Diametrul tevilor de extractie

d=278 𝑖𝑛 → 73.025 mm
𝑑𝑖 = 62 𝑚𝑚
𝑑𝑒 = 73 𝑚𝑚

 Procentul de impuritati lichide cu care produce sonda

i=10+(3∙17)=61%
 Indicele de productivitate a sondei
IP=0,0013+17∙10−4 = 0,003
 Densitatea titeiului
𝜌𝑡 = 875 𝑘𝑔/𝑚3
 Densitatea apei de zacamant
𝜌𝑎 = 1050 𝑘𝑔/𝑚3
 Densitatea fazei lichide
𝜌𝑙 = 𝜌𝑡 ∙ (1 − 𝑖) + (𝜌𝑎 ∙ 𝑖) = 875 ∙ (1 − 0,61) + (1050 ∙ 0,61) = 981,75 𝑘𝑔/𝑚3

ϒ𝑙 = 𝜌𝑙 ∙ 𝑔=981,75∙9,8066=9627,62 N/𝑚3

Sonda este echipata cu o pompa tip P 𝟐𝟑𝟖 𝒙 𝟏𝟏𝟒 inch, fixata la adancimea
L=H-10=1930-10=1920 m si o unitate de pompare UP-12-3000-7500 M.

Se impun urmatorii timpi de acumulare: 𝑡𝑎𝑐 = 1,5 ; 2 ; 2,5 ; 3 ; 3,5 ; 4 ; 4,5 ; 5

Se impun urmatoarele valori pentru cursele duble pe minut: 6÷ 12 cd/min

Se vor executa mai multe variante de calcul in scopul gasirii unei posibilitati de a extrage
un debit cat mai mare de titei cu un consum cat mai mic de energie si cu un numar
acceptabil de cicluri de functionare.

2
1. Determinarea timpului de functionare:
𝐴𝑠𝑖 ℎ𝑎𝑐
𝑡𝑓 = ∙ ln(1 − 𝜌
ϒ𝑙 ∙ 𝐼𝑃 𝐻𝑐 − ϒ ∙𝑙𝐼𝑃
𝑙
𝐴𝑠𝑖 -aria spatiului inelar
𝜋∙(𝐷2 −𝑑𝑒 2 ) 3,14∙(0,1682752 −0,0730252 )∙10−6 ∙𝑚2
𝐴𝑠𝑖 = = =0,0180 𝑚2
4 4

ϒ𝑙 − 𝑔𝑟𝑒𝑢𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑠𝑝𝑒𝑐𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎 𝑎 𝑙𝑖𝑐ℎ𝑖𝑑𝑢𝑙𝑢𝑖

ϒl = 𝜌𝑙 ∙ 9,8066 = 981,75 ∙ 9,8066 = 9627,629 𝑚2 /𝑠 2

IP-indicele de productivitate al sondei

m3
IP=0,003 ora ∗ bar

𝐻𝑐 − 𝑖𝑛𝑎𝑙𝑡𝑖𝑚𝑒𝑎 𝑛𝑖𝑣𝑒𝑙𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑠𝑡𝑎𝑡𝑖𝑐

𝑝𝑐 25,5 ∙ 105
𝐻𝑐 = = = 264,862 𝑚
ϒ𝑙 9627,629
𝐻𝑎𝑐 − 𝑖𝑛𝑎𝑙𝑡𝑖𝑚𝑒𝑎 𝑙𝑎 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑠𝑒 𝑟𝑖𝑑𝑖𝑐𝑎 𝑛𝑖𝑣𝑒𝑙𝑢𝑙 𝑖𝑛 𝑠𝑜𝑛𝑑𝑎 𝑖𝑛 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑑𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑐𝑢𝑚𝑢𝑙𝑎𝑟𝑒
−ϒ𝑙 ∙𝑡𝑎𝑐 ∙𝐼𝑃 −9627,629∙0,5∙3600∙0,003
ℎ𝑎𝑐 = 𝐻𝑐 ∙ (1 − 𝑒 𝐴𝑠𝑖 ) = 264,862 ∙ (1 − 𝑒 0,0180∙3600 ) = 2,285 𝑚

𝑞𝑙 − 𝑑𝑒𝑏𝑖𝑡𝑢𝑙 𝑖𝑛𝑠𝑡𝑎𝑙𝑎𝑡𝑖𝑒𝑖 𝑑𝑒 𝑝𝑜𝑚𝑝𝑎𝑟𝑒

𝑞𝑙 = 𝐴𝑝 ∙ 𝑆1 ∙ 𝑛1 ∙ 𝛼
𝜋 ∙ 𝑑𝑝 2 3,14 ∙ 0,031752
𝐴𝑝 = = = 0,000791 𝑚2
4 4
𝑆1 − 𝑙𝑢𝑛𝑔𝑖𝑚𝑒𝑎 𝑐𝑢𝑟𝑠𝑒𝑖 𝑝𝑟𝑎𝑗𝑖𝑛𝑖𝑖 𝑙𝑢𝑠𝑡𝑟𝑢𝑖𝑡𝑒 𝑙𝑎 suprafata
𝑛1 − 𝑛𝑢𝑚𝑎𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑠𝑒 𝑑𝑢𝑏𝑙𝑒 𝑙𝑎 𝑐𝑎𝑝𝑢𝑙 𝑏𝑎𝑙𝑎𝑛𝑠𝑖𝑒𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖
𝛼 − 𝑟𝑎𝑛𝑑𝑎𝑚𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚𝑖𝑐 𝑑𝑒 𝑠𝑢𝑝𝑟𝑎𝑓𝑎𝑡𝑎 𝑎𝑙 𝑝𝑜𝑚𝑝𝑒𝑖

2. Durata totala a unui ciclu: 𝑡1 = 𝑡𝑎𝑐 + 𝑡𝑓

24
3. Numarul de cicluri pe zi : 𝑛𝑐 = cicluri/zi
𝑡1

4. Timpul total de functionare: 𝑡𝑡𝑓 = 𝑡𝑓 ∙ 𝑛𝑐 ore

5. Debitul de fluid produs de sonda intr-o zi: 𝑄1 = 𝑞𝑙 ∙ 𝑡𝑡𝑓 𝑚3 /𝑧𝑖

6. Puterea necesara: 𝑃𝑛 = 0,1205 ∙ 10−3 ∙ 𝐿1.13 ∙ 𝑄1 𝑘𝑊

7. Energia consumata: W=𝑃𝑛 ∙ 𝑡𝑡𝑓 kW ∙ora

3
 S-a lucrat cu urmatoarele variante de functionare. Datele obtinute sunt trecuta in
urmatoarele tabele.

Varianta 1
S1-
1500 n1-6,7 ql 0.3103
tac hac tf T n Ttf Q P W
[h] [m] [h] [ore/cicluri] [cicluri/zi] [ore/zi] [m3/zi] [kw] [kw/h]
0.2 2.28574043 0.0650545 0.26505454 90.547403 5.8905194 1.82782817 1.1365857 6.69508
0.5 5.6774186 0.1612485 0.66124846 36.2949806 5.8525097 1.81603376 1.1292516 6.608956
1 11.2331399 0.3179571 1.31795707 18.2100014 5.78999863 1.79663658 1.11719 6.468529
2 21.989869 0.6183767 2.61837673 9.16598429 5.66803141 1.75879015 1.0936562 6.198878
3 32.2903926 0.9024349 3.90243485 6.15000657 5.54998029 1.72215888 1.0708781 5.943352
4 42.1540588 1.1712068 5.17120676 4.64108304 5.43566783 1.68668773 1.0488213 5.701044
5 51.5993953 1.4256781 6.42567813 3.73501435 5.32492827 1.65232524 1.0274539 5.471118

Varianta 2
S2-1500 n2-8 ql 0.6162
tac hac tf T n Ttf Q P W
[h] [m] [h] [ore/cicluri] [cicluri/zi] [ore/zi] [m3/zi] [kw] [kw/h]
0.2 2.28494823 0.028206 0.228206217 105.16804 2.966393 1.827891 1.136583 3.37155
0.5 5.67545089 0.069972 0.569972132 42.107322 2.946339 1.815534 1.128899 3.32612
1 11.2292466 0.13824 1.13823958 21.085192 2.914808 1.796105 1.116818 3.25531
2 21.9822477 0.269844 2.269844468 10.573412 2.853177 1.758127 1.093204 3.119103
3 32.2792012 0.395168 3.39516816 7.0688693 2.793392 1.721288 1.070297 2.989759
4 42.1394489 0.514542 4.514542076 5.3161538 2.735385 1.685544 1.048071 2.866878
5 51.5815117 0.628277 5.628277239 4.2641823 2.679089 1.650854 1.026501 2.750088

4
Varianta 3
S3-3000 n3-6,7 ql 1.032135
tac hac tf T n Ttf Q P W
[h] [m] [h] [ore/cicluri] [cicluri/zi] [ore/zi] [m3/zi] [kw] [kw/h]
0.2 2.28494823 0.015929 0.215928675 111.14781 1.770437 1.82733 1.136234 2.011631
0.5 5.67545089 0.039544 0.539544069 44.482001 1.758999 1.815525 1.128893 1.985723
1 11.2292466 0.078175 1.078175001 22.259837 1.740163 1.796083 1.116804 1.943421
2 21.9822477 0.152787 2.152787071 11.148339 1.703322 1.758058 1.093161 1.862005
3 32.2792012 0.224009 3.224009328 7.4441472 1.667558 1.721145 1.070208 1.784635
4 42.1394489 0.292006 4.292005524 5.5917915 1.632834 1.685305 1.047923 1.711084
5 51.5815117 0.356931 5.356930646 4.4801775 1.599113 1.6505 1.026281 1.641139

Varianta 4
S4-3000 n4-8 ql 1.2324
tac hac tf T n Ttf Q P W
[h] [m] [h] [ore/cicluri] [cicluri/zi] [ore/zi] [m3/zi] [kw] [kw/h]
0.2 2.28494823 0.01317 0.21316981 112.5863 1.48274 1.827329 1.136233 1.684738
0.5 5.67545089 0.032698 0.532697888 45.05368 1.47316 1.815523 1.128892 1.663039
1 11.2292466 0.06465 1.064650091 22.542618 1.457382 1.796078 1.116801 1.627606
2 21.9822477 0.126389 2.126388974 11.28674 1.42652 1.758043 1.093151 1.559401
3 32.2792012 0.185355 3.185355004 7.534482 1.396554 1.721113 1.070188 1.494575
4 42.1394489 0.241679 4.241679325 5.6581364 1.367455 1.685251 1.047889 1.432941
5 51.5815117 0.295486 5.295486302 4.5321617 1.339192 1.65042 1.026231 1.37432

Din cele 4 variante de lucru cea optima este a patra variant in care avem o lungime de
cursa S=3000 m si un numar de curse duble pe minute egal cu n=8 la un timp de
acumulare egal cu: 4 ore

5
 Capitolul II
Proiectarea operatiei de stimulare a unei sonde prin acidizare

Sa se proiecteze operatia de stimulare prin acidizare la o sonda cunoscand:

 Adancimea sondei pana la baza superioara a perforaturilor:

H=1100+(60∙n)=1100+(60∙17)=2120 m

 Diametrul coloanei de exploatare:

D=6 58 in
𝐷𝑒 = 168,3 𝑚𝑚
𝐷𝐼 = 153,64 𝑚𝑚

 Diametrul tevilor de extractie:

D=278 in
𝑑𝑒 = 73 𝑚𝑚
𝑑𝑖 = 62 𝑚𝑚
 Grosimea stratului productiv:
h=12+(0,3∙17)=17,1 m
 Inaltimea sacului sondei:
ℎ𝑠𝑎𝑐 = 25 + 17 = 42 𝑚

 Lungimea conductei de legatura de la agregatul de pompare la sonda:

𝑙𝑎 = 55 + (2 ∙ 17) = 89 𝑚

 Diametrul conductei de legatura de la agregatul de pompare la sonda:

𝑑𝑎 = 238 𝑖𝑛𝑐ℎ
𝑑𝑖 = 50,3 𝑚𝑚

 Debitul de injective la agregatul de pompare:

𝑄𝑖𝑛𝑗 = 2500 + (50 ∗ 17) = 3350 𝑙/𝑚𝑖𝑛

 Volumul de solutie de tratare pentru fiecare metru liniar de strat perforat:

𝑣𝑠𝑜𝑙 = 2 𝑚3 /𝑚𝑝𝑒𝑟𝑓

 Timpul de reactive al solutiei acide cu roca:

𝑡𝑟 = 15,5 𝑚𝑖𝑛

 Porozitatea absoluta a rocii care alcatuieste stratul productive tratat:

m=15%

6
  Concentratia solutiei acide de tratare:
𝑐𝑠𝑜𝑙 = 15% 𝐻𝐶𝐿
 Densitatea solutiei de tratare:
𝜌15% 𝐻𝐶𝐿 = 1073,7 𝑘𝑔/𝑚3

 Vascozitatea solutiei de tratare:

𝜇15% 𝐻𝐶𝐿 = 2 𝑐𝑃
 Densitatea solutiei concentrate:
𝜌𝑠𝑐 = 1161,3 𝑘𝑔/𝑚3
 Concentratia acidului clorhidric pur din care se prepara solutia de tratare :
𝑐𝐻𝐶𝐿 = 32%
 Densitatea apei de zacamant:
𝜌𝐴𝑍 = 1050 𝑘𝑔/𝑚3
 Densitatea titeiului:
𝜌𝑡 = 850 + (2 ∙ 17) = 884 𝑘𝑔/𝑚3

 Presiunea estimata pentru injectie, la suprafata, stabilita la proba de receptivitate:

𝑃𝑖𝑛𝑗 = 65 + (2 ∙ 17) = 99 𝑏𝑎𝑟

Se cere sa se realizeze:

1.Preparea solutiei acide de tratare in 2 variante:

A. diluare cu apa de zacamant
B. diluare cu solutie HCL 6%
2.Ordinea de pompare a solutiei acide
3.Planul de pompare pentru introducerea in strat a solutiei de tratare
4. Distanta radial de patrundere a solutiei acide in strat, cu efect de dizolvare si efect de
inundare
5.Presiunea de pompare la suprafata
6. Stabilirea timpului de pompare si alegerea numarului de agregate de pompare

1. Preparea solutiei acide de tratare

In scopul obtinerii solutiei acide de tratare,aceasta se poate prepara dintr-o solutie de acid
clorhidric de concentratie 32% si o solutie acida cu concentratia de 30% sau din diluarea
solutiei de acod clorhidric de 32% cu apa.

a. Se determina volumul solutiei de tratare:

𝑉𝑠𝑡 = ℎ ∙ 𝑣𝑠𝑜𝑙 = 17,1 ∙ 2 = 34,2 𝑚3
Pentru determinarea cantitatii de acid clorhidric pur continut intr-un 𝑚3 solutie acida de
tratare, solutie acida concentrate si solutie de diluare se folosesc mai multe metode.

7
Varianta 1: Pentru preparare se foloseste apa de zacamant si o solutie de HCL 32%

Masele si volumele unitare necesare pentru prepararea 1 𝑚3 solutie HCL 15%

𝑚𝐻𝐶𝐿 15% = 𝜌𝑆𝑇 ∙ 𝐶𝑆𝑇 = 1073,7 ∙ 0,15 = 161,055 𝑘𝑔

𝑚𝐻𝐶𝐿 32% = 𝜌𝑆𝑇 ∙ 𝐶𝑆𝑇 = 1161,3 ∙ 0,32 = 371,616 𝑘𝑔

𝑚𝐴𝑍 = 0 𝑘𝑔

𝑚 𝐻𝐶𝐿 15% 161,055 𝑚3

𝑉𝐻𝐶𝐿 32% = = = 0,433391 𝑠𝑜𝑙. 𝐻𝐶𝐿 15%
𝑚𝐻𝐶𝐿 32% 371,616 1𝑚3

𝑚3
𝑉𝐴𝑍 = 1 − 𝑉𝐻𝐶𝐿 32% = 1 − 0,433391 = 0,566609 𝑠𝑜𝑙. 𝐻𝐶𝐿 15%
1𝑚3

Volumele necesare pentru prepararea solutiei HCL15%

𝑣𝐻𝐶𝐿 32% = 𝑉𝐻𝐶𝐿 32% ∙ 𝑉𝑠𝑡 = 0,433391 ∙ 34,2 = 14,82197 𝑚3

𝑉𝐴𝑍 = 𝑉𝐴𝑍 ∙ 𝑉𝑠𝑡 = 0,566609 ∙ 34,2 = 19,37802 𝑚3

Varianta 2: Pentru preparare se foloseste solutie HCL 6% si o solutie de HCL 32%

Masele si volumele unitare necesare pentru prepararea 1 𝑚3 solutie HCL 15%

𝑚𝐻𝐶𝐿 15% = 𝜌𝑆𝑇 ∙ 𝐶𝑆𝑇 = 1073,7 ∙ 0,15 = 161,055 𝑘𝑔

𝑚𝐻𝐶𝐿 32% = 𝜌𝑆𝑇 ∙ 𝐶𝑆𝑇 = 1161,3 ∙ 0,32 = 371,616 𝑘𝑔
𝑚𝐻𝐶𝐿 6% = 𝜌𝑆𝑇 ∙ 𝐶𝑆𝑇 = 1028,6 ∙ 0,06 = 61,716 𝑘𝑔

𝑚𝐴𝑍 = 0 𝑘𝑔

𝑚 𝐻𝐶𝐿 15% − 𝑚𝐻𝐶𝐿 6% 161,055 − 61,716 𝑚3

𝑉𝐻𝐶𝐿 32% = = = 0,320552 𝑠𝑜𝑙. 𝐻𝐶𝐿 15%
𝑚𝐻𝐶𝐿 32% − 𝑚𝐻𝐶𝐿 6% 371,616 − 61,716 1𝑚3

𝑚3
𝑉𝐻𝐶𝐿 6% = 1 − 𝑉𝐻𝐶𝐿 32% = 0,679448 𝑠𝑜𝑙. 𝐻𝐶𝐿 15%
1𝑚3

8
Volumele necesare pentru prepararea solutiei HCL15%

𝑣𝐻𝐶𝐿 32% = 𝑉𝐻𝐶𝐿 32% ∙ 𝑉𝑠𝑡 = 0,320552 ∙ 34,2 = 10,96287 𝑚3

𝑉𝐴𝑍 = 𝑉𝐴𝑍 ∙ 𝑉𝑠𝑡 = 0,679448 ∙ 34,2 = 23,23713 𝑚3

b. Ordinea de preparare a solutiei acide:

 Intr-o haba se toarna apa curate in cantitatea necesara obtinerii volumului de
solutie acida ceruta pentru tratare;
 Se adauga in apa pe rand inhibitorul si stabilizatorul adecvat in proportia necesara ,
iar apoi HCL concentrate in cantitatea stabilita si se amesteca bine;
 Se verifica concentratia solutiei acide de tratare prin masurarea densitatii acesteia
cu densimetrul;
 Daca aceasta nu corespunde cu concentratia ceruta se face corectia necesara prin
adaugarea de apa sau HCL dupa cum este cazul;
 In continuare se adauga intensificatorul sau intarzietorul de reactie;

Observatie: Agitarea solutiei pentru omogenizare se face prin “bataie la haba”, agregatul de
pompare trage si refuleaza in aceeasi haba.

9
2. Planul de pompare pentru introducerea solutiei acide in strat

Pentru introducerea solutiei acide in strat se recomanda ca pomparea acesteia sa se faca prin
interiorul tevilor de extractive evitandu-se degradarea coloanei de exploatare prin coroziune.
Operatia de acidizare propriu-zisa a stratelor in cazul in care pierderile de lichid in timpul
circulatiei sunt reduse se desfasoara dupa cum urmeaza in figura urmatoare:

Fazele operatiei de tratare cu solutie de acid clorhidric in cazul izolarii sacului sondei, pot fi
urmarite in figura urmatoare:

10
a. Se verifica talpa sondei (se coboara tevile de extractie) si in cazul in care se constata
depuneri de nisip in dreptul perforaturilor , se spala;

b. Se face proba de receptivitate a stratului in care se face tratarea.

c.In cazul in care distant de la baza perforaturilor la talpa sondei este mare ( sonda are
sac),pentru ca solutia acida sa nu patrunda in acest spatiu este necesar sa-l izolam.Izolarea
sacului se face cu un fluid cu vascozitatea ridicata (clorura de calciu,noroi de foraj, gel sau
prin innisipare).Pentru izolarea stratului 1-2 m de talpa dupa care se pompeaza prin tevile de
extractive un volum de solutie izolatoare 𝑉𝑠 egala cu volumul sacului.

𝜋 ∙ 𝐷2 ∙ ℎ𝑠𝑎𝑐 𝜋 ∙ 0,15362 ∙ 42
𝑉𝑠 = = = 777 𝑙
4 4

Pentru a aduce solutia izolatoare in sac se pompeaza in urma ei un volum de titei egal cu
volumul interior al conductei de impingere+volumul interior al tubingului pana la baza
perforaturilor.

2
𝜋 ∙ 𝑑𝑖𝑎 ∙ 𝑙𝑎 𝜋 ∙ 𝑑𝑖2 ∙ (𝐻 + ℎ) 𝜋 ∙ 0,05032 ∙ 89 𝜋 ∙ 0,0622 ∙ (2120 + 12,1)
𝑉𝑡 = + = + = 6.610 𝑚3
4 4 4 4

d. Se ridica coloana de tevi de extractive cu sabotul la baza superioara a perforaturilor si se pompeaza

un volum al solutiei acide egal cu volumul interior al conductei de impingere + volumul interior al
tubingului+ volumul coloanei in dreptul stratului productiv,astfel ca nivelul acidului sa se ridice in
spatiul inelar cu 2-3m deasupra perforaturilor.

2
𝜋 ∙ 𝑑𝑖𝑎 ∙ 𝑙𝑎 𝜋 ∙ 𝑑𝑖2 ∙ 𝐻 𝜋 ∙ 𝐷 2 ∙ (ℎ + 3)
𝑉𝑎𝑐𝑖𝑑 = + +
4 4 4
𝜋 ∙ 0,05032 ∙ 89 𝜋 ∙ 0,0622 ∙ 2120 𝜋 ∙ 0,15362 ∙ (89 + 3)
= + + = 6.946 𝑚3
4 4 4

e. Se inchide robinetul de la coloana si de pompeaza in continuare restul de solutie acida.

Vramas = Vsal.tratare − Vacid = 34,2 − 6,946 = 27,253 𝑚3

f. Se pompeaza in continuare in sonda un volum de titei pentru a introduce in strat toata

solutia acida.

2
𝜋 ∙ 𝑑𝑖𝑎 ∙ 𝑙𝑎 𝜋 ∙ 𝑑𝑖2 ∙ 𝐻 𝜋 ∙ 𝐷 2 ∙ (ℎ + 3)
𝑉𝑝𝑜𝑚𝑝𝑎𝑡 = + + + 0,2
4 4 4
𝜋 ∙ 0,05032 ∙ 89 𝜋 ∙ 0,0622 ∙ 2120 𝜋 ∙ 0,15362 ∙ (89 + 3)
= + + + 0,2 = 7,146 𝑚3
4 4 4

11
g. Se lasa sonda pentru reactie in pauza dupa care se repune in productie. Punerea in productie
se realizeaza prin pistonare cu azot.

3. Distanta radial de patrundere a solutiei acide in strat cu efect de dizolvare si efect de

inundare 𝑹𝟏 si 𝑹𝟐 .

 Raza sondei:
𝐷 0,1536
𝑟𝑠 = = = 0,0768 𝑚
2 2

 Raza cu efect de dizolvare:

𝑄𝑖𝑛𝑗 ∙ 𝑡𝑟 (3350 ∙ 10−3 ) ∙ 15,5
𝑅𝑑 = √ + 𝑟𝑠 2 = √ + 0,07682 = 2,544 𝑚
𝜋∙ℎ∙𝑚 𝜋 ∙ 17,1 ∙ 0,15

 Timpul de injectie:
𝑉𝑠𝑡 34,2
𝑡𝑖𝑛𝑗 = = = 10,208 𝑚
𝑄𝑖𝑛𝑗 (3350 ∙ 10−3 )

 Raza cu efect de inundare:

𝑄𝑖𝑛𝑗 ∙ 𝑡𝑖𝑛𝑗 (3350 ∙ 10−3 ) ∙ 10,208
𝑅𝑖 = √ + 𝑟𝑠 2 = √ + 0,07682 = 2,466 𝑚
𝜋∙ℎ∙𝑚 𝜋 ∙ 17,1 ∙ 0,5

12
 Daca 𝑡𝑖 > 𝑡𝑟 inseamna ca nu tot volumul de solutie acida de tratare injectata in strat
are efect de dizolvare, ci numai volumul pompat in timpul echivalent timpului de
reactie. (Fig.2.4 𝑅𝑖 > 𝑅𝑎 ).
Pentru a realiza 𝑅𝑖 = 𝑅𝑎 ,adica intreaga cantitate de solutie acida de tratare sa aiba
efect de dizolvare in strat, se poate actiona pe 2 cai:
1. Adaugarea de intarzietori de reactie, pentru a incetini viteza de reactie a acidului
cu roca.
2. Marirea debitului de injectie.

4. Presiunea de pompare la suprafata

Presiunea estimata pentru injectie, la suprafata stabilita la proba de receptivitate:

𝑝𝑖𝑛𝑗 = 99 𝑏𝑎𝑟

 Viteza fluidului in tevile de extractie:

4∙𝑄 4∙(3350∙10−3 )
v= 𝜋∙𝑑𝑖𝑛𝑗2 = 𝜋∙0,0622 ∙60
= 18,509 𝑚/𝑠
𝑖

 Numarul lui Reynolds si coeficientul de rezistenta hidraulica:

𝜌𝑡 ∙ 𝑣 ∙ 𝑑 884 ∙ 18,502 ∙ 0,062
𝑅𝑒 = = = 2473 ∙ 104
𝜇𝑡 0,041

0,1364 0,1364
λ= 4 = 4 = 0,00193
√𝑅𝑒 √(2473∙104 )

 Pierderile de presiune prin frecare in tevi la pomparea solutiei:

𝑣2 ∙ 𝐻 18,5022 ∙ 2120
𝑝𝑓𝑟 = 𝜆 ∙ ∙ 𝜌𝑡 = 0,0193 ∙ ∙ 884 = 1000,06 𝑏𝑎𝑟
2∙𝑑 2 ∙ 0,062
 Presiunea hidrostatica a coloanei:
𝑝ℎ = 𝐻 ∙ 𝜌𝑡 ∙ 𝑔 = 2120 ∙ 884 ∙ 9,806 = 183,77 𝑏𝑎𝑟

 Presiunea de pompare:

𝑝𝑝 = 𝑝𝑖𝑛𝑗 + 𝑝𝑓𝑟 − 𝑝ℎ = 99 + 1000,06 − 183,77 = 915,29 𝑏𝑎𝑟

Deoarece presiunea de pompare este prea mare iar numarul necesar de agregate va fi
prea mare , se opteaza pentru scaderea debitului de injectie.

13
 Se alege: 𝑸𝒊𝒏𝒋 = 2350 l/min

Distanta radial de patrundere a solutiei acide in strat cu efect de dizolvare si efect de

inundare 𝑹𝟏 si 𝑹𝟐 .

 Raza sondei:
𝐷 0,1536
𝑟𝑠 = = = 0,0768 𝑚
2 2

 Raza cu efect de dizolvare:

𝑄𝑖𝑛𝑗 ∙ 𝑡𝑟 (2350 ∙ 10−3 ) ∙ 15,5
𝑅𝑑 = √ + 𝑟𝑠 2 = √ + 0,07682 = 2,132 𝑚
𝜋∙ℎ∙𝑚 𝜋 ∙ 17,1 ∙ 0,15

 Timpul de injectie:
𝑉𝑠𝑡 34,2
𝑡𝑖𝑛𝑗 = = = 14,553 𝑚
𝑄𝑖𝑛𝑗 (2350 ∙ 10−3 )

 Raza cu efect de inundare:

𝑄𝑖𝑛𝑗 ∙ 𝑡𝑖𝑛𝑗 (2350 ∙ 10−3 ) ∙ 10,208
𝑅𝑖 = √ + 𝑟𝑠 2 = √ + 0,07682 = 2,066 𝑚
𝜋∙ℎ∙𝑚 𝜋 ∙ 17,1 ∙ 0,5

4. Presiunea de pompare la suprafata

Presiunea estimata pentru injectie, la suprafata stabilita la proba de receptivitate:

𝑝𝑖𝑛𝑗 = 99 𝑏𝑎𝑟

 Viteza fluidului in tevile de extractie:

4∙𝑄 4∙(2350∙10−3 )
v= 𝜋∙𝑑𝑖𝑛𝑗2 = 𝜋∙0,0622 ∙60
= 12,979 𝑚/𝑠
𝑖

 Numarul lui Reynolds si coeficientul de rezistenta hidraulica:

𝜌𝑡 ∙ 𝑣 ∙ 𝑑 884 ∙ 12,979 ∙ 0,062
𝑅𝑒 = = = 1735 ∙ 104
𝜇𝑡 0,041

0,1364 0,1364
λ= 4 = 4 = 0,00211
√𝑅𝑒 √(1735∙104 )

14
  Pierderile de presiune prin frecare in tevi la pomparea solutiei:
𝑣2 ∙ 𝐻 12,9792 ∙ 2120
𝑝𝑓𝑟 = 𝜆 ∙ ∙ 𝜌𝑡 = 0,0193 ∙ ∙ 884 = 538,01 𝑏𝑎𝑟
2∙𝑑 2 ∙ 0,062

 Presiunea hidrostatica a coloanei:

𝑝ℎ = 𝐻 ∙ 𝜌𝑡 ∙ 𝑔 = 2120 ∙ 884 ∙ 9,806 = 183,77 𝑏𝑎𝑟

 Presiunea de pompare:

𝑝𝑝 = 𝑝𝑖𝑛𝑗 + 𝑝𝑓𝑟 − 𝑝ℎ = 99 + 538,01 − 183,77 = 453,24 𝑏𝑎𝑟

Deoarece presiunea de pompare este prea mare iar numarul necesar de agregate va fi
prea mare , se opteaza pentru scaderea debitului de injectie.

Se alege: 𝑸𝒊𝒏𝒋 = 1350 l/min

Distanta radial de patrundere a solutiei acide in strat cu efect de dizolvare si efect de

inundare 𝑹𝟏 si 𝑹𝟐 .

 Raza sondei:
𝐷 0,1536
𝑟𝑠 = = = 0,0768 𝑚
2 2

 Raza cu efect de dizolvare:

𝑄𝑖𝑛𝑗 ∙ 𝑡𝑟 (1350 ∙ 10−3 ) ∙ 15,5
𝑅𝑑 = √ + 𝑟𝑠 2 = √ + 0,07682 = 1,617 𝑚
𝜋∙ℎ∙𝑚 𝜋 ∙ 17,1 ∙ 0,15

 Timpul de injectie:
𝑉𝑠𝑡 34,2
𝑡𝑖𝑛𝑗 = = = 25,3333 𝑚
𝑄𝑖𝑛𝑗 (1350 ∙ 10−3 )

 Raza cu efect de inundare:

𝑄𝑖𝑛𝑗 ∙ 𝑡𝑖𝑛𝑗 (1350 ∙ 10−3 ) ∙ 25,3333
𝑅𝑖 = √ + 𝑟𝑠 2 = √ + 0,07682 = 2,0665 𝑚
𝜋∙ℎ∙𝑚 𝜋 ∙ 17,1 ∙ 0,5

4. Presiunea de pompare la suprafata

Presiunea estimata pentru injectie, la suprafata stabilita la proba de receptivitate:

𝑝𝑖𝑛𝑗 = 99 𝑏𝑎𝑟

15
  Viteza fluidului in tevile de extractie:
4∙𝑄 4∙(1350∙10−3 )
v= 𝜋∙𝑑𝑖𝑛𝑗2 = 𝜋∙0,0622 ∙60
= 7,456 𝑚/𝑠
𝑖

 Numarul lui Reynolds si coeficientul de rezistenta hidraulica:

𝜌𝑡 ∙ 𝑣 ∙ 𝑑 884 ∙ 7,456 ∙ 0,062
𝑅𝑒 = = = 996,75 ∙ 104
𝜇𝑡 0,041

0,1364 0,1364
λ= 4 = 4 = 0,00242
√𝑅𝑒 √(996,75∙104 )

 Pierderile de presiune prin frecare in tevi la pomparea solutiei:

𝑣2 ∙ 𝐻 7,4562 ∙ 2120
𝑝𝑓𝑟 = 𝜆 ∙ ∙ 𝜌𝑡 = 0,0193 ∙ ∙ 884 = 204,02 𝑏𝑎𝑟
2∙𝑑 2 ∙ 0,062

 Presiunea hidrostatica a coloanei:

𝑝ℎ = 𝐻 ∙ 𝜌𝑡 ∙ 𝑔 = 2120 ∙ 884 ∙ 9,806 = 183,77 𝑏𝑎𝑟

 Presiunea de pompare:

𝑝𝑝 = 𝑝𝑖𝑛𝑗 + 𝑝𝑓𝑟 − 𝑝ℎ = 99 + 204,02 − 183,77 = 119,25 𝑏𝑎𝑟

Deoarece presiunea de pompare este prea mare iar numarul necesar de agregate va fi
prea mare , se opteaza pentru scaderea debitului de injectie.

Se alege: 𝑸𝒊𝒏𝒋 = 1250 l/min

Distanta radial de patrundere a solutiei acide in strat cu efect de dizolvare si efect de

inundare 𝑹𝟏 si 𝑹𝟐 .

 Raza sondei:
𝐷 0,1536
𝑟𝑠 = = = 0,0768 𝑚
2 2

 Raza cu efect de dizolvare:

𝑄𝑖𝑛𝑗 ∙ 𝑡𝑟 (1250 ∙ 10−3 ) ∙ 15,5
𝑅𝑑 = √ + 𝑟𝑠 2 = √ + 0,07682 = 1,559 𝑚
𝜋∙ℎ∙𝑚 𝜋 ∙ 17,1 ∙ 0,15

16
  Timpul de injectie:
𝑉𝑠𝑡 34,2
𝑡𝑖𝑛𝑗 = = = 27,36 𝑚
𝑄𝑖𝑛𝑗 (1250 ∙ 10−3 )

 Raza cu efect de inundare:

𝑄𝑖𝑛𝑗 ∙ 𝑡𝑖𝑛𝑗 (1250 ∙ 10−3 ) ∙ 27,36
𝑅𝑖 = √ + 𝑟𝑠 2 = √ + 0,07682 = 2,147 𝑚
𝜋∙ℎ∙𝑚 𝜋 ∙ 17,1 ∙ 0,5

4. Presiunea de pompare la suprafata

Presiunea estimata pentru injectie, la suprafata stabilita la proba de receptivitate:

𝑝𝑖𝑛𝑗 = 99 𝑏𝑎𝑟

 Viteza fluidului in tevile de extractie:

4∙𝑄 4∙(1250∙10−3 )
v= 𝜋∙𝑑𝑖𝑛𝑗2 = 𝜋∙0,0622 ∙60
= 6,904 𝑚/𝑠
𝑖

 Numarul lui Reynolds si coeficientul de rezistenta hidraulica:

𝜌𝑡 ∙ 𝑣 ∙ 𝑑 884 ∙ 6,904 ∙ 0,062
𝑅𝑒 = = = 922,75 ∙ 104
𝜇𝑡 0,041

0,1364 0,1364
λ= 4 = 4 = 0,00247
√𝑅𝑒 √(922,75∙104 )

 Pierderile de presiune prin frecare in tevi la pomparea solutiei:

𝑣2 ∙ 𝐻 6,9042 ∙ 2120
𝑝𝑓𝑟 = 𝜆 ∙ ∙ 𝜌𝑡 = 0,0193 ∙ ∙ 884 = 98,32 𝑏𝑎𝑟
2∙𝑑 2 ∙ 0,062

 Presiunea hidrostatica a coloanei:

𝑝ℎ = 𝐻 ∙ 𝜌𝑡 ∙ 𝑔 = 2120 ∙ 884 ∙ 9,806 = 183,77 𝑏𝑎𝑟

 Presiunea de pompare:

𝑝𝑝 = 𝑝𝑖𝑛𝑗 + 𝑝𝑓𝑟 − 𝑝ℎ = 99 + 98,32 − 183,77 = 13,55 𝑏𝑎𝑟

17
 Se alege agregatul de cimentare AC-350-A cu urmatoarele caracteristici:
-Diametrul pistoanelor: 𝐷𝑝 = 125 𝑚𝑚
-Debitul de lucru al agregatului in viteza a III-a : q=1260 l/min

𝑄𝑖𝑛𝑗 1250
Numarul de agregate necesare n= = 1260 = 0,993 ~1 𝑎𝑔𝑟𝑒𝑔𝑎𝑡 (+1 𝑑𝑒 𝑟𝑒𝑧𝑒𝑟𝑣𝑎)
𝑞

Componente: 1- autosasiu
2-reductor de turatie
3-cutie de viteze
4-Pompa duplex
5-rezervor de masurare
6- pupitru de comanda

18
Tabel 2.4. Performanţele agregatului AC – 350 A

Presiunea maximă de lucru Debitul teoretic

Curse
Turaţie (bar) (l/min)
duble pe
Viteza motor Diametrul plungerelor Diametrul plungerelor
minut la
(rot/min) (mm) (mm)
pompă
90 100 115 90 100 115
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1200 32,6 124 153 203
1400 38 145 179 237
1600 43,4 165 204 270
I 350 28 210
1800 48,9 186 230 304
2000 54,3 207 256 338
2200 59,7 228 281 372
1200 61,2 233 288 381
1400 71,4 272 336 445
1600 81,7 311 385 509
II 180 150 110
1800 91,9 350 433 527
2000 102,1 389 481 636
2200 112,3 428 529 700
1200 110,7 422 521 690
1400 192,1 493 608 805
1600 147,6 563 695 920
III 100 80 60
1800 166,1 634 782 1035
2000 184,5 704 869 1150
2200 202 774 956 1265

Schema de pompare

19
 Capitolul III
Proiectarea unei operatii de fisurare hidraulica

Date initiale de proiect:

 Adancimea sondei pana la capul perforaturilor

H=1100+(60∙n)=1200+(60∙17)=2120m

 Grosimea intervalului perforat

h=12+(0,3∙n)=12+(0,3∙17)=17,1 m
 Presiunea de zacamant
𝑃𝑐 = 115 + (5 ∗ 𝑛) = 115 + (5 ∙ 17) = 200 bar
 Presiunea de saturatie
𝑃𝑠𝑎𝑡 = 103 𝑏𝑎𝑟
 Porozitatea medie a stratului
m=15%
 Permeabilitatea rocii colectoare
k=55+(2∙n)=55+(2∙17)=80 mD
 Temperatura de zacamant la nivelul perforaturilor
𝑇𝑧𝑎𝑐 =0,03∙h+10=0,03∙17,1+10=73,6 0 𝐶
 Ratia gaze-titei
RGT=130+(3∙n)=130+(3∙17)=181 N𝑚3 /𝑚3

 Saturatia in apa ireductibila

𝑆𝑎𝑖 =21%
 Vascozitatea titeiului in conditii de zacamant
𝜇𝑡 =5+n=5+17=22 cP
 Vascozitatea gazelor in conditii de zacamant
𝜇𝑔 =0,02 cP
 Vascozitatea gelului in conditii de zacamant
𝜇𝑔𝑒𝑙 𝑧 =130+n=130+17=147 cP
 Coeficientul de compresibilitate a apei de zacamant
ß𝑎 =5∙(10−5) 1/bar
 Densitatea gelului
𝜌𝑔𝑒𝑙 =930+(2∙n)=930+(2 ∙ 17)=964 kg/𝑚3

 Coeficientul lui Poisson

μ=0,23
 Densitatea medie a pachetului de roci de deasupra stratului
𝜌𝑟 =2350 kg/𝑚3
20
 Densitatea materialului de sustinere
𝜌𝑛 =2550 kg/𝑚3
 Porozitatea nisipului in fisura
𝑚𝑛 =30%
 Raza conturului de alimentare
𝑟𝑐 =125+(2∙n)=125+(2∙17)=159 m
 Densitatea relativa a gazelor
δ𝑟𝑔 =0,65
 Densitatea titeiului in zacamant
𝜌𝑡 =850+(3∙n)=850+(3∙17)=901 kg/𝑚3
 Debitul de injectie a fluidului de fisurare
𝑄𝑖𝑛𝑗 =21+(30∙n)=2100+(30∙17)=2,6 𝑚3 /min
 Volumul de fluid de fisurare
𝑉𝑓.𝑓 =135+(2∙n)=135+(2∙17)=169 𝑚3

 Diametrul coloanei de exploatare

𝐷𝑐𝑜𝑙 = 6 5⁄8

Coloana de exploatare este perforate cu gloante cu diametrul de 8 mm, dispuse pe

doua generatoare la distant de 20 cm unul de altul.

Fisurarea se executa printr-o garniture de tevi cu diametrul:

𝑑 𝑇𝐸 =2 7/8 in
𝑑𝑖 =62 mm
𝑑𝑒 =73 mm

La nevoie garniture poate fi inlocuita cu una de diametru mai mare 31⁄2 in.

Se cere sa se determine:
 -Forma si dimensiunile fisurii
 -Cantitatea de nisip de cuart care trebuie utilizata ca material de
sustinere
 -Estimarea efortului operatiei referitor la productivitatea sondei dupa
fisurare
 -Presiunea de pompare care trebuie asigurata la suprafata pentur
fisurarea hidraulica a stratului
 -Tipul si numarul de agregate de pompare

21
 Metodologia de proiectare a unei operatii de Fisurare Hidraulica

1. Se calculeaza presiunea litostatica

𝑝𝑙𝑖𝑡 = 𝐻 ∙ ϒ𝑟 = 𝐻 ∙ 10−5 ∙ 𝜌𝑟 ∙ 𝑔=2120∙10−5∙2350∙9,806=488,53 bar

2.Se calculeaza presiunea de fisurare si se considera ca aceasta este egala cu presiunea sub
care fluidul de fisurare este injectat in fisura
2∙𝜇 2∙0,23
𝑝𝑖𝑛𝑗 = ∙ 𝑝𝑙𝑖𝑡 = ∙ 488,53 =291,85 bar
1−𝜇 1−0,23

3.Se calculeaza presiunea diferentiala sub care patrundere fluidul de fisurare in strat
∆𝑝 = 𝑝𝑖𝑛𝑗 − 𝑝𝑐 = 291,85 − 200 = 91,85 𝑏𝑎𝑟
4.Se calculeaza valoarea coeficientului de filtrare pentru fluidele vascoase
𝑘 ∙ ∆𝑝 ∙ 𝑚 (89 ∙ 10−15 ) ∙ (91,85 ∙ 105 ) ∙ 0,15
𝑐𝑣 = √ =√ = 6,46 ∙ 10−4 𝑚/√𝑠
2 ∙ 𝜇𝑔𝑒𝑙.𝑧𝑎𝑐 2 ∙ (147 ∙ 10−3 )
5.Se calculeaza valoarea coeficientului de filtrare prin difuzie
1/2
𝑘 𝑚 ∙ ß𝑇
𝑐𝑑 = ∆𝑝 ∙ [( ) ∙ ] = 𝑚/√𝑠
𝜇 𝑇 𝜋

𝑘 𝑘𝑔 𝑘𝑡
( ) = +
𝜇 𝑇 𝜇𝑔 𝜇𝑡

ß 𝑇 = ß𝑡 ∙ 𝑆𝑡 + ß𝑔 ∙ 𝑆𝑔 + ß𝑎 ∙ 𝑆𝑎𝑖

Obs. Pentru determinarea 𝑐𝑑 sunt necesare urmatoarele etape:

-Se utilizeaza nomogramele lui Standing pentru determinarea parametrilor 𝑟𝑠 𝑠𝑖 𝑏𝑡
𝑟𝑠 = 65 𝑚3 𝑁/𝑚3
𝑏𝑡 = 1.15
-Se determina volumul de gaze libere din zacamant, exprimat in conditii normale, care este
adus la suprafata de 1 𝑚3 de titei.
𝑉0 = 𝑅𝐺𝑇 − 𝑟𝑠 = 181 − 65 = 116 𝑚3 𝑁/𝑚3
-Se determina volumul de gaze care insoteste 1 𝑚3 de titei in conditii de zacamant ( valoarea
RGT la suprafata).

p∙V=Z∙n∙R∙T
𝑝0 ∙ 𝑉0 = 𝑛 ∙ 𝑅 ∙ 𝑇𝑜

22
 𝑝𝑜 ∙𝑇 (1,01325∙105 )∙(271,15+73,6)
V=𝑉0 ∙ 𝑍 ∙ = 116 ∙ 0,78 ∙ (200∙105 )∙273,15
= 0,5819 𝑚3 𝑁/𝑚3
𝑝∙𝑇𝑜

-Se determina factorul de volum al gazelor

𝑉 0,5819
𝐵𝑔 = = = 5,016 ∙ 10−3
𝑉0 116

Diagrama pentru determinarea ratiei de solutie,𝑟𝑠

23
Diagrama pentru determinarea, 𝑏𝑡

24
 Vascozitatea petrolurilor saturate cu gaze, la temperature si presiunea de zacamant
(𝑝𝑧 < 𝑝𝑠𝑎𝑡 )

Diagrama pentru determinarea factorului de abatere Z

(gaz cu densitatea relativa δ𝑟𝑔 =0,65)

𝑘𝑔
Cu valorile cunoscute acum pentru 𝐵𝑔 , 𝑏𝑡 , 𝜇𝑡 𝑠𝑖 𝜇𝑔 se poate calcula raportul 𝑘𝑡
𝑘𝑔 𝜇𝑔 𝐵𝑔 −3
0,02 5,016 ∙ 10
= ∙ ∙ (𝑅𝐺𝑇 − 𝑟𝑠 ) = ∙ ∙ (181 − 65) = 4,6 ∙ 10−4
𝑘𝑡 𝜇𝑡 𝑏𝑡 22 1,15

25
 𝑘𝑔
𝑙𝑜𝑔 ( 𝑘 )=-3,33
𝑡

Pentru calculul 𝑘𝑔 𝑠𝑖 𝑘𝑡 se vor construe curbele de permeabilitate relativa in functie de

saturatie

𝑆𝑡
𝑆𝑙 = → 𝑘𝑟𝑡 = 𝑆𝐿4
1 − 𝑆𝑎𝑖

𝑘𝑟𝑔 = (1 − 𝑆𝐿3 ) ∙ (1 − 𝑆𝐿 )2

-Se dau valori pentru 𝑆𝑡 si rezulta valori care se reprezinta sub forma de tabel

St SL k rt k rg kt kg kg/kt log(kg/kt)
0.1 0.126582278 0.000257 0.761311 0.02285 67.7567 0.000337 -3.472071
0.2 0.253164557 0.004108 0.548713 0.365596 48.83545 0.007486 -2.125734
0.3 0.379746835 0.020796 0.363646 1.850831 32.36451 0.057187 -1.242702
0.4 0.506329114 0.065725 0.212076 5.849539 18.87472 0.309914 -0.508759
0.5 0.632911392 0.160462 0.10059 14.2811 8.952501 1.595208 0.2028173
0.6 0.759493671 0.332734 0.032502 29.61329 2.892695 10.23727 1.010184
0.7 0.886075949 0.61643 0.00395 54.86227 0.351515 156.0738 2.1933301
0.79 1 1 0 89 0 0 0

-Se reprezinta curbele de permeabilitate relativa in functie de saturatie

1.2

0.8

0.6
krt
krg
0.4

0.2

0
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1

26
 𝑘𝑔
-Se reprezinta: log ( 𝑘 ) = 𝑓(𝑆𝐿 )
𝑡

0
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1
-1

-2

-3

-4

𝑘𝑔
Pentru valoarea log ( 𝑘 ) = −3,33 (stabilita anterior) se citeste valoarea pentru 𝑆𝐿 = 0,88
𝑡
Cu 𝑆𝐿 cunoscut se calculeaza permeabilitatile relative pentru gaze si titei:

𝑘𝑟𝑡 = 𝑆𝐿4 = 0,884 = 0,599

𝑘𝑟𝑔 = (1 − 𝑆𝐿3 ) ∙ (1 − 𝑆𝐿 )2=(1-0,883 ) ∙ (1 − 0,88)2 = 4,58 ∙ 10−3

Se calculeaza permeabilitatile efective pentru titei si gaze:

𝑘𝑡 = 𝑘𝑟𝑡 ∙ 𝑘 = 0,599 ∙ 89 = 53,37 𝑚𝐷

𝑘𝑔 = 𝑘𝑟𝑔 ∙ 𝑘 = 4,58 ∙ 10−3 ∙ 89 = 4,08 ∙ 10−2 𝑚𝐷

unde: k-permeabilitatea absoluta

Se poate calcula mobilitatea totala:

𝑘 𝑘𝑔 𝑘𝑡 (4,08 ∙ 10−2 ) ∙ 10−15 53,37 ∙ 10−7
( ) = + = + = 2,041 ∙ 10−11 𝑚2 /𝑃𝑎 ∙ 𝑠
𝜇 𝑇 𝜇𝑔 𝜇𝑡 0,02 ∙ 10−3 22 ∙ 10−5

Coeficientul de compresibilitate al gazelor:

1 1 𝑍 − 𝑍1 1 1 0,78 − 0,8335
ß𝑔 = − ∙ = − ∙ = 0,5 ∙ 10−2 1/𝑏𝑎𝑟
𝑝 𝑍 𝑝 − 𝑝1 200 0,78 200 − 103

27
Coeficientul de compresibilitate al titeiului:
𝐵𝑔 ∆𝑟𝑠 1 ∆𝑏𝑡 0,00581 5 1 0,04
ß𝑡 = ∙ − ∙ = ∙ 5
− ∙ = 3,76 ∙ 10−3 1/𝑏𝑎𝑟
𝑏𝑡.1 ∆𝑝 𝑏𝑡(𝑝𝑠𝑎𝑡) ∆𝑝 1.22 20 ∙ 10 1,22 20 ∙ 105

Factorul de volum al titeiului la presiunea 𝑝1 , 𝑏1(𝑝1) = 1,22

∆𝑏𝑡 = 𝑏𝑡(𝑝1) − 𝑏𝑡(𝑝𝑐) = 1,22 − 1,18 = 0,04

Ratia de solutie a titeiului la presiunea 𝑝1 , 𝑟𝑠(𝑝1) = 60 𝑚3 𝑁/𝑚3

∆𝑟𝑠 = 𝑟𝑠(𝑝1) − 𝑟𝑠(𝑝𝑐) = 65 − 60 = 5

Presiunea diferentiala sub care patrunde fluidul de fisurare in strat

∆𝑝 = 𝑝𝑖𝑛𝑗 − 𝑝𝑐 = 185 − 165 = 20 𝑏𝑎𝑟

ß 𝑇 = ß𝑡 ∙ 𝑆𝑡 + ß𝑔 ∙ 𝑆𝑔 + ß𝑎 ∙ 𝑆𝑎𝑖
= (3,76 ∙ 10−3 ∙ 0,67) + (0,005 ∙ 0,06) + (0,00005 ∙ 10−5 ∙ 0,21)
= 2,819 ∙ 10−4 1/𝑏𝑎𝑟

Cu parametrii astfel determinate se obtine in final

1/2 1/2
𝑘 𝑚 ∙ ß𝑇 5)
2,9008 ∙ 10−11 0,15 ∙ 8,6 ∙ 10−2
𝑐𝑑 = ∆𝑝 ∙ [( ) ∙ ] = (91,852 ∙ 10 ∙[ ∙ ]
𝜇 𝑇 𝜋 0,23 3,14
= 3,170 𝑚/√𝑠

6. Se determina coeficientul complex de filtrare

1 1 1 1 1 1
= + + = −4
+ −4
= 1,548 ∙ 103
𝐶𝑐 𝐶𝑣 𝐶𝑑 𝐶𝑡 6,46 ∙ 10 3,17 ∙ 10
1 1
= 3
= 2,6 ∙ 10−4 √𝑠/𝑚
𝐶𝑐 1,548 ∙ 10

7. Se determina timpul in care fluidul de fisurare patrundere in fisura

𝑉𝑓.𝑓 169
t= = =64,75 minute
𝑄𝑖𝑛𝑗 2,61

8. Se calculeaza suprafata fisurii in momentul t, pe baza parametrului adimensional X, dandu-

se valori arbitrare pentru latimea fisurii 𝜔

28
 2∙𝐶𝑐 ∙√𝜋∙𝑡
X=
𝜔

𝑄𝑖𝑛𝑗 ∙ 𝜔 𝑥 2 2𝑥
𝐴(𝑡) = 2 ∙ [𝑒 ∙ 𝑒𝑟𝑓𝑐(𝑥) + − 1]
4𝜋 ∙ 𝐶𝑐 √𝜋

𝐴(𝑡)
𝐴(𝑡) = 𝐿∗ℎ ∙ ℎ = 2 ∙ 𝐿 ∙ ℎ → 𝐿 =
2ℎ

ω x e^(x^2)*erfc(x)+(2x/rad π)-1 At1 L

mm - - m2 m
1 7.985019 4.64 2056.3 96.99
2 3.992509 1.979 1754.1 82.71
4 1.996255 0.75 1329.5 62.71
6 1.330836 0.407 1082.2 51.05
8 0.998127 0.258 914.71 43.14
10 0.798502 0.168 741.53 35.12

9.Se determina lungimea reala a fisurii

Se utilizeaza relatiile propuse de Kern si Perkins pentru corelatia intre lungimea si
deschiderea fisurii:

𝜌𝑓.𝑓 ∙𝑑𝑒𝑐ℎ
-Se calculeaza Reynolds : 𝑅𝑒 =
𝜇𝑔𝑧
8∙𝜔∙ℎ
𝑑𝑒𝑐ℎ =
𝜋
care rezulta din echivalenta suprafetei de intrare in fisura cu un orificiu circular:
2
𝜋∙𝑑𝑒𝑐ℎ
2∙𝜔 ∙ ℎ =
4
Cu aceste observatii, relatia de calcul pentru Re devine:

2 ∙ 𝜌𝑓.𝑓 ∙ 𝑄𝑖𝑛𝑗 2 ∙ 1000 ∙ (2,61/60)

𝑅𝑒 = = = 1543,257 < 2300
𝜇𝑔𝑒𝑙.𝑧 ∙ 𝜋 964 ∙ (171 ∙ 10−3 ) ∙ 𝜋

Se utilizeaza relatiile propuse de Kern si Perkins, in functie de regimul de curgere stabilit

Pentru regim laminar:

𝐸 𝜔 4
L= ∙( )
𝑄𝑖𝑛𝑗 ∙𝜇𝑔𝑧 0,074
unde: 𝜔 - latimea fisurii

29
 E=2,8 ∙105 daN/c𝑚2

Se dau diferite valori pentru 𝜔 si se calculeaza diferite lungimi ale fisurii:

ω L kern perkins
(mm) (m) (ω,in) (L,m)
1 0.13 0.039 0.13
2 2.01 0.078 2.01
4 32.2 0.156 32.2
6 163 0.234 163
8 515.17 0.312 515.17
10 1260 0.39 1260

11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0
0 20 40 60 80 100 120 140

Rezulta din grafic: 𝝎𝒓𝒆𝒂𝒍 = 4,4 mm 𝑳𝒓𝒆𝒂𝒍 = 𝟓𝟗 𝒎

10.Se calculeaza aria reala a fisurii

𝐴𝑡(𝑟𝑒𝑎𝑙) = 2 ∙ 𝐿𝑟𝑒𝑎𝑙 ∙ ℎ = 2 ∙ 59 ∙ 17,1 = 2017,8 𝑚

11.Se calculeaza volumul fisurii si eficienta fisurarii

𝑉𝑓𝑖𝑠 = 𝐴𝑡1(𝑟𝑒𝑎𝑙) ∙ 𝜔𝑟𝑒𝑎𝑙 = 2017,8 ∙ 4,4 ∙ 10−3 = 88,78 𝑚3

30
 𝑉𝑓𝑖𝑠 88,78
𝐸𝑓 = = = 0,525
𝑉𝑓.𝑓 169

12. Se determina volumul/cantitatea de nisip ce trebuie utilizat ca material de sustinere a

fisurii

𝑉𝑛𝑖𝑠𝑖𝑝 = 𝑉𝑓𝑖𝑠 ∙ (1 − 𝑚𝑛 ) = 88,78 ∙ (1 − 0,3) = 62,148 𝑚3

𝑀𝑛𝑖𝑠𝑖𝑝 = 𝑉𝑛𝑖𝑠𝑖𝑝 ∙ 𝜌𝑛 = 62,148 ∙ 2550 = 158,47 𝑡𝑜𝑛𝑒

Cantitatea de nisip ce revine la 1𝑚3 fluid fisurare:

𝑚𝑛 0,3 𝑚3
x=𝑉 = 169 = 1,77 ∙ 10−3 𝑓𝑙𝑢𝑖𝑑 𝑓𝑖𝑠𝑢𝑟𝑎𝑟𝑒
𝑓.𝑓 𝑚3

13. Se determina densitatea fluidului de fisurare ce contine materialul de sustinere

𝜌𝑔𝑒𝑙 + 𝑥 964 + 1,77 ∙ 10−3 3

𝜌𝑓𝑓 = 𝑥 = −3 = 964 𝑘𝑔/𝑚
1+𝜌 1,77 ∙ 10
1+
𝑔𝑒𝑙 964

14.Productivitatea sondei fisurate

𝑟 159
𝑄𝑓𝑓 𝑙𝑛( 𝑐 ) 𝑙𝑛( )
𝑟𝑠 0,055
Φ= = = = 3,351
𝑄0 𝑟 159
𝑙𝑛( 1𝑐 ) 𝑙𝑛(1 )
𝐿 ∙59
4∙ 4

15.Se determina presiunea de pompare la suprafata

𝑃𝑠𝑢𝑝𝑟𝑎𝑓𝑎𝑡𝑎 = 𝑝𝑓𝑖𝑠 + ∆𝑝𝑓𝑟 𝑇𝐸 + ∆𝑝𝑓𝑟 𝑝𝑒𝑟𝑓. − 𝑝ℎ + (5 ÷ 10)𝑏𝑎𝑟

-Presiunea litostatica

𝑝𝑙𝑖𝑡 = 𝐻 ∙ ϒ𝑟 = 𝐻 ∙ 10−5 ∙ 𝜌𝑟 ∙ 𝑔 = (2120 ∙ 10−5 ∙)2350 ∙ 9,81 = 488,734 𝑏𝑎𝑟

-Presiunea de fisurare

2∙𝜇 2 ∙ 0,25
𝑝𝑓𝑖𝑠 = ∙ 𝑝𝑙𝑖𝑡 = ∙ 488,734 = 325,822 𝑏𝑎𝑟
1−𝜇 1 − 0,25

Determinarea pierderilor de presiunea prin tevile de extractie in timpul pomparii amestecului

de fluid cu nisip:

31
-Ponderea fluidului de fisurare in amestec

𝑉𝑓𝑙.𝑓𝑖𝑠 106
%𝑓𝑙.𝑓𝑖𝑠 = = = 68%
𝑉𝑎𝑚𝑒𝑠𝑡𝑒𝑐 106 + 49

-Ponderea nisipului in amestec

𝑉𝑛𝑖𝑠𝑖𝑝 49
%𝑓𝑙.𝑓𝑖𝑠 = = = 32%
𝑉𝑎𝑚𝑒𝑠𝑡𝑒𝑐 106 + 49

-Densitatea amestecului de fluid cu nisip

𝜌𝑎𝑚 = 𝜌𝑓𝑙.𝑓𝑖𝑠 ∙ %𝑓𝑙.𝑓𝑖𝑠 + 𝜌𝑛𝑖𝑠𝑖𝑝 ∙ %𝑛𝑖𝑠𝑖𝑝 = 950 ∙ 0,68 + 2250 ∙ 0,32 = 1361 𝑘𝑔/𝑚3

4∙𝑄𝑖𝑛𝑗 4∙2,6
v= = = 14,360 𝑚/𝑠
𝜋∙𝑑𝑖2 𝜋∙60∙0,0622

𝜌𝑎𝑚 ∙𝑣∙𝑑 1164∙14,360∙0,062

𝑅𝑒 = = = 5956,134 >2300
𝜇 174 ∙10−3

0,3164 0,3164
λ= 4
√𝑅𝑒
= 4 = 0,0360
√5956,134

-Pierderile de presiune prin frecari

𝑣2 ∙ 𝐻 14,3602 ∙ 2120
𝑝𝑓𝑟 = 𝜆 ∙ ∙ 𝜌 = 0,0360 ∙ ∙ 1361 = 2384 𝑏𝑎𝑟
2 ∙ 𝑑𝑖2 𝑎𝑚 2 ∙ 0,0622

-Determinarea presiunii hidrostatice

𝑝ℎ = 𝐻 ∙ 𝜌𝑎𝑚 ∙ 𝑔 = 2120 ∙ 1361 ∙ 9,81 = 246,76 𝑏𝑎𝑟

-Determinarea presiunii de pompare la suprafata

𝑝𝑠𝑢𝑝𝑟 = 𝑝𝑓𝑖𝑠 + 𝑝𝑓𝑟 − 𝑝ℎ = 325,82 + 2384 − 246,76 = 2473 𝑏𝑎𝑟

32
Deoarece valoarea presiunii de pompare este foarte mare se alege micsorarea debitului de
injectie. Se alege un debit de injectie: 𝑸𝒊𝒏𝒋 = 𝟏, 𝟔 𝒎𝟑 /𝒎𝒊𝒏

ω x e^(x^2)*erfc(x)+(2x/rad π)-1 At1 L

mm - - m2 m
1 7.985019 4.64 1204,9 56,84
2 3.992509 1.979 1027,8 48,48
4 1.996255 0.75 779,01 36,74
6 1.330836 0.407 634,12 29,92
8 0.998127 0.258 535,92 25,28
10 0.798502 0.168 436,28 20,57

9.Se determina lungimea reala a fisurii

Se utilizeaza relatiile propuse de Kern si Perkins pentru corelatia intre lungimea si
deschiderea fisurii:

𝜌𝑓.𝑓 ∙𝑑𝑒𝑐ℎ
-Se calculeaza Reynolds : 𝑅𝑒 =
𝜇𝑔𝑧
8∙𝜔∙ℎ
𝑑𝑒𝑐ℎ =
𝜋
care rezulta din echivalenta suprafetei de intrare in fisura cu un orificiu circular:
2
𝜋∙𝑑𝑒𝑐ℎ
2∙𝜔 ∙ ℎ =
4
Cu aceste observatii, relatia de calcul pentru Re devine:

2 ∙ 𝜌𝑓.𝑓 ∙ 𝑄𝑖𝑛𝑗 2 ∙ 1000 ∙ (1,61/60)

𝑅𝑒 = = = 951,971 < 2300
𝜇𝑔𝑒𝑙.𝑧 ∙ 𝜋 964 ∙ (171 ∙ 10−3 ) ∙ 𝜋

Se utilizeaza relatiile propuse de Kern si Perkins, in functie de regimul de curgere stabilit

Pentru regim laminar:

𝐸 𝜔 4
L= ∙( )
𝑄𝑖𝑛𝑗 ∙𝜇𝑔𝑧 0,074
unde: 𝜔 - latimea fisurii
E=2,8 ∙105 daN/c𝑚2

33
Se dau diferite valori pentru 𝜔 si se calculeaza diferite lungimi ale fisurii:

ω L kern perkins
(mm) (m) (ω,in) (L,m)
1 0.21 0.039 0.21
2 3,43 0.078 3,43
4 54,95 0.156 54,95
6 278,2 0.234 278,2
8 879,23 0.312 879,23
10 2150 0.39 2150

11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150

Rezulta din grafic: 𝝎𝒓𝒆𝒂𝒍 = 36 mm 𝑳𝒓𝒆𝒂𝒍 = 𝟑𝟗 𝒎

10.Se calculeaza aria reala a fisurii

𝐴𝑡(𝑟𝑒𝑎𝑙) = 2 ∙ 𝐿𝑟𝑒𝑎𝑙 ∙ ℎ = 2 ∙ 39 ∙ 17,1 = 1333.8 𝑚

11.Se calculeaza volumul fisurii si eficienta fisurarii

𝑉𝑓𝑖𝑠 = 𝐴𝑡1(𝑟𝑒𝑎𝑙) ∙ 𝜔𝑟𝑒𝑎𝑙 = 1333,8 ∙ 4,4 ∙ 10−3 = 48,01 𝑚3

𝑉𝑓𝑖𝑠 48,01
𝐸𝑓 = = = 0,284
𝑉𝑓.𝑓 169

34
12. Se determina volumul/cantitatea de nisip ce trebuie utilizat ca material de sustinere a
fisurii

𝑉𝑛𝑖𝑠𝑖𝑝 = 𝑉𝑓𝑖𝑠 ∙ (1 − 𝑚𝑛 ) = 48,01 ∙ (1 − 0,3) = 36,611 𝑚3

𝑀𝑛𝑖𝑠𝑖𝑝 = 𝑉𝑛𝑖𝑠𝑖𝑝 ∙ 𝜌𝑛 = 36,611 ∙ 2550 = 85,70 𝑡𝑜𝑛𝑒

Cantitatea de nisip ce revine la 1𝑚3 fluid fisurare:

𝑚𝑛 0,3 𝑚3
x=𝑉 = 169 = 1,77 ∙ 10−3 𝑓𝑙𝑢𝑖𝑑 𝑓𝑖𝑠𝑢𝑟𝑎𝑟𝑒
𝑓.𝑓 𝑚3

13. Se determina densitatea fluidului de fisurare ce contine materialul de sustinere

𝜌𝑔𝑒𝑙 + 𝑥 964 + 1,77 ∙ 10−3 3

𝜌𝑓𝑓 = 𝑥 = −3 = 964 𝑘𝑔/𝑚
1+𝜌 1,77 ∙ 10
1+
𝑔𝑒𝑙 964

14.Productivitatea sondei fisurate

𝑟 159
𝑄𝑓𝑓 𝑙𝑛( 𝑐 ) 𝑙𝑛( )
𝑟𝑠 0,055
Φ= = = = 2,854
𝑄0 𝑟 159
𝑙𝑛( 1𝑐 ) 𝑙𝑛(1 )
𝐿 ∙59
4∙ 4

15.Se determina presiunea de pompare la suprafata

𝑃𝑠𝑢𝑝𝑟𝑎𝑓𝑎𝑡𝑎 = 𝑝𝑓𝑖𝑠 + ∆𝑝𝑓𝑟 𝑇𝐸 + ∆𝑝𝑓𝑟 𝑝𝑒𝑟𝑓. − 𝑝ℎ + (5 ÷ 10)𝑏𝑎𝑟

-Presiunea litostatica

𝑝𝑙𝑖𝑡 = 𝐻 ∙ ϒ𝑟 = 𝐻 ∙ 10−5 ∙ 𝜌𝑟 ∙ 𝑔 = (2120 ∙ 10−5 ) ∙ 2350 ∙ 9,81 = 488,734 𝑏𝑎𝑟

-Presiunea de fisurare

2∙𝜇 2 ∙ 0,25
𝑝𝑓𝑖𝑠 = ∙ 𝑝𝑙𝑖𝑡 = ∙ 488,734 = 325,822 𝑏𝑎𝑟
1−𝜇 1 − 0,25

Determinarea pierderilor de presiunea prin tevile de extractie in timpul pomparii amestecului

de fluid cu nisip:

-Ponderea fluidului de fisurare in amestec

𝑉𝑓𝑙.𝑓𝑖𝑠 106
%𝑓𝑙.𝑓𝑖𝑠 = = = 68%
𝑉𝑎𝑚𝑒𝑠𝑡𝑒𝑐 106 + 49

35
-Ponderea nisipului in amestec

𝑉𝑛𝑖𝑠𝑖𝑝 49
%𝑓𝑙.𝑓𝑖𝑠 = = = 32%
𝑉𝑎𝑚𝑒𝑠𝑡𝑒𝑐 106 + 49

-Densitatea amestecului de fluid cu nisip

𝜌𝑎𝑚 = 𝜌𝑓𝑙.𝑓𝑖𝑠 ∙ %𝑓𝑙.𝑓𝑖𝑠 + 𝜌𝑛𝑖𝑠𝑖𝑝 ∙ %𝑛𝑖𝑠𝑖𝑝 = 950 ∙ 0,68 + 2250 ∙ 0,32 = 1361 𝑘𝑔/𝑚3

4∙𝑄𝑖𝑛𝑗 4∙1,6
v= = = 8,837 𝑚/𝑠
𝜋∙𝑑𝑖2 𝜋∙60∙0,0622

𝜌𝑎𝑚 ∙𝑣∙𝑑 1164∙8,837∙0,062

𝑅𝑒 = = = 3665,31 >2300
𝜇 174 ∙10−3

0,3164 0,3164
λ= 4
√𝑅𝑒
= 4 = 0,0406
√3665,31

-Pierderile de presiune prin frecari

𝑣2 ∙ 𝐻 8,8372 ∙ 2120
𝑝𝑓𝑟 =𝜆∙ ∙ 𝜌 = 0,0406 ∙ ∙ 1361 = 735 𝑏𝑎𝑟
2 ∙ 𝑑𝑖2 𝑎𝑚 2 ∙ 0,0622

-Determinarea presiunii hidrostatice

𝑝ℎ = 𝐻 ∙ 𝜌𝑎𝑚 ∙ 𝑔 = 2120 ∙ 1361 ∙ 9,81 = 246,76 𝑏𝑎𝑟

-Determinarea presiunii de pompare la suprafata

𝑝𝑠𝑢𝑝𝑟 = 𝑝𝑓𝑖𝑠 + 𝑝𝑓𝑟 − 𝑝ℎ + (5. .10)𝑏𝑎𝑟 = 325,82 + 735 − 246,76 + 5 = 𝟖𝟏𝟗, 𝟎𝟔 𝑏𝑎𝑟

36
16. Se stabileste tipul si numarul de aggregate de pompare pentru realizarea fisurii:

-Se alege agregatul ACF-1050 E cu urmatoarele caracteristici:

-Numarul de curse duble pe minut: n=31,40 cd/min

-Presiunea maxima de lucru (bar): P=1000 bar

-Diametrul pistonului: d=85 mm

-Debitul specific: q=128 l/min

𝑄𝑖𝑛𝑗 1610
-Numarul de agregate necesar: n= = =12,57 ≈ 13 agregate
𝑞 128

37
 Tabelul 3.1. Performanţele agregatului ACF-1050 (regim intermitent)
Presiunea maximă de lucru Debitul teoretic
Curse
Turaţie (bar) (l/min)
duble pe
Viteza motor Diametrul plungerelor Diametrul plungerelor
minut la
(rot/min) (mm) (mm)
pompă
85 100 125 85 100 125
1 2 3 4 5 6 7 8 9
700 17,58 72 99 155
900 22,61 1050 700 450 92 128 200
I
1100 27,63 113 156 244
1250 31,40 1000 128 177 277

700 23,94 98 135 211

900 30,78 126 174 272
II
1100 37,62 750 525 330 154 212 332
1250 42,76 174 242 378

700 32,49 132 183 287

900 41,77 170 236 369
III
1100 51,05 550 390 250 208 288 451
1250 58,01 237 328 512

700 42,85 175 242 378

900 55,09 225 311 486
IV
1100 67,33 400 290 180 275 380 595
1250 76,52 312 432 676

700 57,35 294 324 509

900 73,75 301 417 651
V
1100 90,14 300 220 140 388 509 796
1250 102,43 418 579 905

700 78,11 319 441 690

900 100,42 410 568 887
VI
1100 122,74 225 160 100 501 694 1034
1250 139,48 570 783 1232

700 105,97 433 599 936

900 136,25 556 770 1204
VII
1100 166,53 170 120 75 680 941 1471
1250 189,24 773 1070 1672

700 139,78 571 790 1235

900 179,71 734 1016 1588
VIII
1100 219,65 125 90 55 897 1242 1940
1250 249,60 1020 1411 2205

38
 Bibliografie

1. Maria Cristescu , Cornelia Cristina Teodorescu Stimularea productivitatii

sondelor prin acidizare Editura UPG 2004;
2. Maria Cristescu Stimularea sondelor Aplicatii Editura UPG 2007;
3. Maria Cristescu Note de curs 2011.

39