Proiect de Extractie

UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIEȘTI
FACULTATEA DE INGINERIA PETROLULUI ȘI GAZELOR

FORAJUL SONDELOR, EXPLOATAREA ȘI TRANSPORTUL HIDROCARBURILOR
EXTRACȚIA PETROLULUI ȘI GAZELOR ASOCIATE

-PROIECT 1-
Prof. coordonator:
Conf.univ.dr.ing. Mariea Marcu Student: Avido Alfredina Cecilia
Specializarea: Inginerie de Petrol şi Gaze
Anul: IV
Grupa: IPG 20111
2019
CUPRINS
INTRODUCERE ..................................................................................................................................... 3
1. PROIECTAREA REGIMULUI DE FUNCȚIONARE AL UNEI SONDE ÎN GAS-LIFT
CONTINUU ............................................................................................................................................ 4
1.1. Trasarea curbei de comportare a stratului (IPR) ...................................................................... 6
1.2. Trasarea curbelor IPR de prevedere ........................................................................................ 9
1.3. Trasarea curbelor gradient de deasupra punctelor de injecție ............................................... 11
1.4. Variația presiunii gazelor în coloană ..................................................................................... 20
1.5. Determinarea coordonatelor punctului de injecție................................................................. 22
1.6. Trasarea curbelor gradient de sub punctul de injecție ........................................................... 23
1.7. Analiza nodală ....................................................................................................................... 29
1.8. Trasarea curbei de comportare a sondei în Gas-Lift Continuu (GLC) .................................. 31
1.9. Amplasarea supapelor ........................................................................................................... 32
1.10. Calculul de alegere al supapelor ........................................................................................ 37
2. POMPAJUL CONTINUU CU PRĂJINI ...................................................................................... 46
2.1. Instalația de pompare cu prăjini ............................................................................................ 46
2.2. Dimensionarea garniturii de prăjini ....................................................................................... 49
2.3. Alegerea țevilor de extracție .................................................................................................. 53
ANEXE ................................................................................................................................................. 59
BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................................... 71
2
INTRODUCERE
Proiectul de semestru la “Extracția Țițeiului și Gazelor Asociate” are drept scop

prezentarea metodelor de extracție a țițeiului atunci când încetează perioada de erupție
naturală a sondei și anume: gas-liftul continuu (erupție artificială continuă) și pompajul
continuu cu prăjini.
Erupția artificială se bazează pe energia înmagazinată direct în gazele comprimate.

Aceste gaze sunt injectate direct în coloana de fluide produse de sonda, în scopul reducerii
greutății specifice a acestuia. Metoda se aplică, de obicei, sondelor cu capacitate de producție
și presiune de fund relativ mari.
Calculul urmărește câteva etape în care sunt determinate elemente specifice în crearea
unui sistem de gas-lift corect, capabil de a aduce la suprafață debite însemnate de lichid.
Succesiunea etapelor de calculul se termină cu alegerea supapelor care permit trecerea
debitelor de gaze comprimate în țevi .
Dintre sistemele de extracţie, pompajul de adâncime este cel mai răspândit, se aplică
în faza finală de exploatare a unui zăcământ de ţiţei, atunci când exploatarea sondelor prin
erupţie artificială reclamă un consum exagerat de gaze injectate, sau în situaţia când stratul nu
suportă contrapresiune.
Sistemele de pompaj de adâncime se clasifică după modul în care se transmite de la

suprafaţă la pompă energia necesară funcţionării acesteia, astfel:
a) Pompaj de adậncime cu prǎjini;

b) Pompaj de adậncime fǎrǎ prǎjini;
− cu pompe hidraulice, cu piston sau cu jet ;
− cu pompe centrifuge de fund.
În prima categorie, sunt cuprinse pompele introduse în sondǎ şi acţionate de la

suprafaţă prin intermediul garniturii de prăjini de pompare. Prăjinile care transmit mişcarea de
la suprafaţă la pompă pot fi cu secţiune plină sau (mai rar) tubulare, acţionate de unităţi de
pompare cu balansier sau fără balansier (pneumatic, hidraulic sau mecanic).
3
1. PROIECTAREA REGIMULUI DE FUNCȚIONARE AL UNEI
SONDE ÎN GAS-LIFT CONTINUU
Introducere în regimul de funcționare “gas-lift”
Pe măsură ce se exploatează un zăcământ de hidrocarburi, presiunea fluidelor existente în

acesta scade în mod treptat. Datorită acestui fapt, sondele care funcționează în erupție naturală
ajung la un moment dat în faza finală a erupției. Fluidele care, la început, se deplasau cu viteză
relativ mare prin sondă și ajungeau la suprafață cu o energie încă destul de mare, manifestă
treptat o diminuare a potențialului lor energetic în așa măsură încât sonda nu mai produce cu
continuitate lichid.
Pentru a asigura o continuitate a procesului de extracție a fluidelor din sondă, încă înainte ca
sonda să înceteze a produce prin erupție naturală, se iau măsuri de completare a energiei
necesare de ridicare, suplimentarea făcându-se prin aducerea de la suprafață până în coloana de
extracție a unor gaze comprimate care, împreună cu gazele care vin din stratul productiv, să
asigure ridicarea. Ţiţeiul este adus la suprafaţă prin trei metode: erupţie naturală sau dirijată,
erupţie artificială sau gaz-lift şi erupţia prin pompare.
Considerații generale privind erupția artificială continuă
Erupția artificială continuă sau gaz-lift-ul continuu presupune injectarea continuă a gazelor
comprimate direct în coloana de fluide produse de sondă pentru a reduce densitatea acestora și
implicit presiunea dinamică de fund, permițând stratului să debiteze corespunzător acestei
presiuni.
Gazele pot fi injectate prin:

- Coloană în cazul erupției artificiale directe;
- Țevi în cazul erupției artificiale indirecte;
4
Date inițiale de proiect
La o sonda care produce în regim de gas-lift continuu, se cunosc următoarele date :
• Adâncimea sondei, H=2700 m ;

• Diametrul interior al tubingului, di=63,5 mm ;
• Diametrul interior al coloanei, Di=127 mm ;
• Temperatura medie la suprafata, ts=12 ⁰C ;
• Densitatea titeiului, ρt=860 kg/m3 ;
• Densitatea apei de zacamant, ρa=1075 kg/m3 ;
• Densitatea relativa a gazelor, ẟrg=0,7 ;
• Tensiunea superficiala a titeiului, σt=30∙10-3 N/m ;
• Tensiunea superficiala a apei, σa=6∙10-3 N/m ;
• Viscozitatea titeiului, μt=2,3∙10-3 Pa∙s ;
• Viscozitatea apei, μa=1 ∙10-3 Pa∙s ;
• Visozitatea gazelor, μg=0,023∙10-3 Pa∙s ;
• Presiunea in capul de eruptie, p2=4 bar ;
De asemenea, în urma etalonării sondei au rezultat următoarele date:
• Impuritățile, i=3 % ;
• Presiunea dinamică de fund, pd=80 bar ;
• Presiunea statică, pc=105 bar ;
• Debitul de lichid, Ql=60 m3/zi ;
• Debitul de gaze al sondei, Qg=3100 m3N/zi ;
Debitul de injecție: 30 000; 35 000; 40 000; 50 000; 60 000; 70 000; 80 000 m3N/zi ;
În calcule, voi folosi Qinj=70 000 m3N/zi .
5
1.1. Trasarea curbei de comportare a stratului (IPR)
Reprezentarea grafică a debitului sondei în funcție de presiunea dinamică de fund,

Q=f(pd), caracterizează curgerea prin zăcământ, și poartă denumirea de curbă de comportare a
stratului. În literatura de specialitate, ea este cunoscută sub denumirea de curba IPR (Inflow
Performance Relationship) .
Pentru trasarea curbei de comportare a stratului este necesar să se determine mai întâi
presiunea de saturație cu ajutorul relației lui Standing:
0,83 −3 ∙𝑡
𝑅𝐺𝑇 10(0,0288+1,62∙10 𝑓)
psat = 5,272 ∙ ( ) ∙ (1,768−1,643∙𝛿𝑟𝑡)
;
𝛿𝑟𝑔
10 𝛿𝑟𝑡
−3
73,81 0,86 10(0,0288+1,62∙10 ∙93)
psat = 5,272 ∙ ( ) ∙ (1,768−1,643∙0,86)
= 148,14 bara ;
0,7
10 0,86
Unde:
- RGT-Rația gaze-țiței ;
𝑄𝑔 3100 3⁄ 3
𝑅𝐺𝑇 = = = 73,81 𝑚𝑁 𝑚 ;
𝑄𝑡 42
- Qt-Debitul de țiței ; 𝑄𝑡 = 𝑄𝑙 ∙ (1 − 𝑖) = 60 ∙ (1 − 0,3) = 42 𝑚3 /𝑧𝑖 ;
- tf- Temperatura de zăcământ ; 𝑡𝑓 = 𝑡𝑠 + 0,03 ∙ 𝐻 = 12 + 0,03 ∙ 2700 = 93 0 𝐶 ;
- ẟrt -Densitatea relativă a țițeiului;
𝜌𝑡 860
𝛿𝑟𝑡 = = = 0,86;
1000 1000
După calculul presiunii de saturație, se compară aceasta cu presiunea dinamică de fund
și cu presiunea statică. În urma acestei comparații pot rezulta următoarele situații :
p >p
1. Atunci când : p c > psat }, curgerea este omogenă ;
d sat
p >p
2. Atunci când : p c < psat }, curgerea este combinată ;
d sat
p <p
3. Atunci când : p c < psat }, curgerea este eterogenă ;
d sat
Pentru cazul de față, psat=149,14 bar. Comparând cu pc=105 bar si cu pd=80 bar,
p <p
va rezulta că : p c < psat ; așadar, curgerea este eterogenă (bifazică) .
d sat
În condițiile curgerii eterogene, există mai multe metode de determinare a curbei

IPR, dintre acestea se vor folosi următoarele metode:
6
- Metoda lui Vogel, pentru i<20% si Ec=1 ;
- Metoda lui Standing, pentru i<20% si 𝐸𝑐 ≠ 1 ;
- Metoda lui Wiggins, pentru 𝑖 ≠ 20% ;
Având în vedere că procentul de impurități cu care produce sonda este i= 37%,

pentru trasarea curbei IPR se va folosi metoda lui Wiggins. Metoda lui Wiggins
presupune calculul debitelor de țiței și de apă pentru valori date ale presiunii dinamice de
fund.
Metoda lui Wiggins
Faza țiței :
𝑄𝑡 𝑝𝑑 𝑝𝑑 2
= 1 − 0,52 ∙ − 0,48 ∙ ( ) ;
𝑄𝑡𝑚𝑎𝑥 𝑝𝑐 𝑝𝑐
Faza apă :
𝑄𝑎 𝑝𝑑 𝑝𝑑 2
= 1 − 0,72 ∙ − 0,28 ∙ ( ) ;
𝑄𝑎𝑚𝑎𝑥 𝑝𝑐 𝑝𝑐
Pentru valoarea lui “pd” corespunzătoare debitelor de țiței (Qt) si de apă (Qa) din
datele inițiale, se calculează atât debitul maxim de țiței (Qtmax), cât și debitul maxim de
apă (Qamax).
𝑄𝑡 42
𝑄𝑡𝑚𝑎𝑥 = 2 = ;
𝑝 𝑝
(1 − 0,52 ∙ 𝑝𝑑 − 0,48 ∙ ( 𝑝𝑑 ) ) 80 80 2
(1 − 0,52 ∙ − 0,48 ∙ ( ) )
𝑐 𝑐 105 105
𝑄𝑡𝑚𝑎𝑥 = 129,16 𝑚3 ⁄𝑧𝑖 ;
𝑄𝑎 18
𝑄𝑎𝑚𝑎𝑥 = 2 = ;
𝑝 𝑝
(1 − 0,72 ∙ 𝑑 − 0,28 ∙ ( 𝑑 ) ) 80 80 2
𝑝𝑐 𝑝𝑐 (1 − 0,72 ∙ − 0,28 ∙ ( ) )
105 105
𝑄𝑎𝑚𝑎𝑥 = 62,31 𝑚3 ⁄𝑧𝑖 ;
În continuare, se dau valori lui “pd” între [0 ; pc] și pentru fiecare valoare se calculează
debitele de țiței si de apă corespunzătoare. Debitul maxim de lichid se calculează cu
relația :
𝑄𝑚𝑎𝑥 = 𝑄𝑡𝑚𝑎𝑥 + 𝑄𝑎𝑚𝑎𝑥 ;
𝑄𝑚𝑎𝑥 = 129,16 + 62,31 = 153,8 𝑚3 ⁄𝑧𝑖 ;
7
Rezultatele calculelor debitelor funcție de presiunea dinamică de fund se trec în
următorul tabel:
Tabel 1.1. Valorile debitelor de apă, de țiței, respectiv de lichid, funcție de presiunea dinamică
de fund
pd Qa Qt Ql
bar m3/zi m3/zi m3/zi
0 62,31 129,16 191,47
10 57,88 122,20 180,08
20 53,13 114,12 167,25
30 48,07 104,91 152,98
40 42,69 94,58 137,26
50 36,99 83,12 120,11
60 30,98 70,54 101,51
70 24,65 56,83 81,48
80 18,00 42,00 60,00
90 11,04 26,04 37,08
100 3,76 8,96 12,72
105 0,00 0,00 0,00
Reprezentând presiunea dinamică de fund funcție de debitul de lichid, se obține

curba de comportare a stratului sau curba IPR, ca în figura de mai jos:
Curba IPR
120
100
Presiuea dinamica, bar
80
60
40
20
0
0,00 50,00 100,00 150,00 200,00
Debitul de lichid extras , mᵌ/zi
Fig.1.1. Variația debitului cu presiunea dinamică de fund-Curba IPR
8
1.2. Trasarea curbelor IPR de prevedere
Trasarea curbelor IPR de prevedere se realizează pe baza datelor rezultate de la

etalonarea actuală a sondei.
Pentru trasarea curbelor IPR de prevedere se folosesc următoarele relații:
Pentru faza țiței:
𝑄𝑡𝑚𝑎𝑥𝑣 𝑝𝑐𝑣 𝑝𝑐𝑣 2

= 0,15 ∙ + 0,84 ∙ ( ) ;
𝑄𝑡𝑚𝑎𝑥 𝑝𝑐 𝑝𝑐
Pentru faza apă:
𝑄𝑎𝑚𝑎𝑥𝑣 𝑝𝑐𝑣 𝑝𝑐𝑣 2

= 0,59 ∙ + 0,36 ∙ ( ) ;
𝑄𝑎𝑚𝑎𝑥 𝑝𝑐 𝑝𝑐
Se consideră două valori ale presiunii statice:
pcv1=100 bar ;
pcv2=90 bar ;
Cu ecuațiile scrise pentru cele două faze, se determină valoarea debitelor maxime
viitoare:
Pentru pcv1=100 bar:
𝑝𝑐𝑣1 𝑝𝑐𝑣1 2
𝑄𝑡𝑚𝑎𝑥𝑣1 = 𝑄𝑡𝑚𝑎𝑥 ∙ (0,15 ∙ + 0,84 ∙ ( ) )
𝑝𝑐 𝑝𝑐
100 105 2
𝑄𝑡𝑚𝑎𝑥𝑣1 = 129,16 ∙ (0,15 ∙ + 0,84 ∙ ( ) )
105 105
𝑄𝑡𝑚𝑎𝑥𝑣1 = 116,86 𝑚3 ⁄𝑧𝑖 ;
𝑄𝑎𝑚𝑎𝑥𝑣1 = 𝑄𝑎𝑚𝑎𝑥 ∙ (0,59 ∙ + 0,36 ∙ ( ) )
𝑝𝑐 𝑝𝑐
100 100 2
𝑄𝑎𝑚𝑎𝑥𝑣1 = 62,31 ∙ (0,59 ∙ + 0,36 ∙ ( ) )
105 105
𝑄𝑎𝑚𝑎𝑥𝑣1 = 55,36 𝑚3 ⁄𝑧𝑖
Pentru pcv2=90 bar :
𝑄𝑡𝑚𝑎𝑥𝑣2 = 𝑄𝑡𝑚𝑎𝑥 ∙ (0,15 ∙ + 0,84 ∙ ( ) )
𝑝𝑐 𝑝𝑐
90 90 2
𝑄𝑡𝑚𝑎𝑥𝑣2 = 129,16 ∙ (0,15 ∙ + 0,84 ∙ ( ) )
105 105
𝑄𝑡𝑚𝑎𝑥𝑣2 = 96,32 𝑚3 ⁄𝑧𝑖
𝑄𝑎𝑚𝑎𝑥𝑣2 = 𝑄𝑎𝑚𝑎𝑥 ∙ (0,59 ∙ + 0,36 ∙ ( ) )
𝑝𝑐 𝑝𝑐
9
90 90 2
𝑄𝑎𝑚𝑎𝑥𝑣2 = 62,31 ∙ (0,59 ∙ + 0,36 ∙ ( ) )
105 105
𝑄𝑎𝑚𝑎𝑥𝑣2 = 47,99 𝑚3 ⁄𝑧𝑖
Folosind relatiile lui Wiggins, în care presiunea dinamica de fund, pd ia valori, pe
rând, în intervalele [0 ; pcv1] și [0 ; pcv2], se determină debitele de țiței, de apă și debitul
total. Rezultatele acestor calcule, sunt trecute în Tabelul 2, care mai conține și debitele
corespunzătoare presiunii dinamice de fund pd, situată în intervalul [0 ; pc] .
Tabel 1.2. Valorile actuale și viitoare ale debitelor de apă, țiței și a debitului total
pd Qa Qt Ql Qav1 Qtv1 Qlv1 Qav2 Qtv2 Qlv2
bar m3/zi m3/zi m3/zi m3/zi m3/zi m3/zi m3/zi m3/zi m3/zi
0 62,31 129,16 191,47 55,36 116,86 172,22 47,99 96,32 144,31
10 57,88 122,20 180,08 51,22 110,22 161,44 43,98 90,18 134,17
20 53,13 114,12 167,25 46,77 102,46 149,23 39,65 82,91 122,55
30 48,07 104,91 152,98 42,00 93,58 135,59 34,98 74,49 109,47
40 42,69 94,58 137,26 36,93 83,58 120,51 29,98 64,93 94,90
50 36,99 83,12 120,11 31,55 72,45 104,01 24,65 54,22 78,87
60 30,98 70,54 101,51 25,86 60,21 86,07 18,98 42,38 61,36
70 24,65 56,83 81,48 19,86 46,84 66,70 12,99 29,40 42,38
75 21,36 49,56 70,92 16,75 39,73 56,48 9,86 22,47 32,34
80 18,00 42,00 60,00 13,55 32,35 45,90 6,66 15,27 21,93
90 11,04 26,04 37,08 6,93 16,73 23,67 0,00 0,00 0,00
100 3,76 8,96 12,72 0,00 0,00 0,00
105 0,00 0,00 0,00
Reprezentând grafic presiunea dinamică de fund, pd, in funcție de debitul de
lichid extras, Ql, se vor obține curbele IPR de prevedere.
120
Presiunea dinamica pd, bar
100
80
IP
60
IPv1
40 IPv2
20
0
0,00 50,00 100,00 150,00 200,00 250,00
Debit de lichid extras Ql, m3/zi
Fig.1.2. Curbe IPR de prevedere
10
1.3. Trasarea curbelor gradient de deasupra punctelor de injecție
Trasarea curbelor gradient se va realiza cu ajutorul metodei Hagedorn-Brown. Se

aleg trei debite de lichid, QL1, QL2, QL3, care să aparțină intevalului [Q ; Qmax] calculate
in subcapitolul “1.1 Trasarea curbelor IPR” .
Pentru cazul de față, unde Qinj=70 000 m3N, se aleg următoarele debite de lichid:
𝑄𝐿1 = 50 𝑚3 ⁄𝑧𝑖
𝑄𝐿2 = 55 𝑚3 ⁄𝑧𝑖
𝑄𝐿3 = 60 𝑚3 ⁄𝑧𝑖
Se calculează rația gaze-lichid proprie, RGLp, și rația de apă, Ra, pe baza datelor
ințiale, de la etalonarea sondei:
𝑄𝑔 3100 3⁄ 3
𝑅𝐺𝐿𝑝 = = = 51,67 𝑚𝑁 𝑚 ;
𝑄𝑙 60
𝑄𝑎 18
𝑅𝑎 = = = 0,43 ;
𝑄𝑡 42
Plecând de la valorile celor trei debite, se calculează rația gaze-lichid de injecție,
RGLinj, rația gaze-lichid totală, RGLT, și rația gaze-țiței totală, RGTT.
𝑄𝑖𝑛𝑗
𝑅𝐺𝐿𝑖𝑛𝑗 = ;
𝑄𝐿
𝑅𝐺𝐿𝑇 = 𝑅𝐺𝐿𝑖𝑛𝑗 + 𝑅𝐺𝐿𝑝 ;
𝑅𝐺𝑇𝑇 = 𝑅𝐺𝐿𝑇 ∙ (1 + 𝑅𝑎 ) ;
𝑄𝑖𝑛𝑗 70000 3⁄ 3
𝑅𝐺𝐿𝑖𝑛𝑗1 = = = 1400 𝑚𝑁 𝑚 ;
𝑄𝐿1 50
𝑄𝑖𝑛𝑗 70000 3⁄ 3
𝑅𝐺𝐿𝑖𝑛𝑗2 = = = 1272,73 𝑚𝑁 𝑚 ;
𝑄𝐿2 55
𝑄𝑖𝑛𝑗 70000 3⁄ 3
𝑅𝐺𝐿𝑖𝑛𝑗3 = = = 1166,67 𝑚𝑁 𝑚 ;
𝑄𝐿3 60
3⁄ 3
𝑅𝐺𝐿𝑇1 = 𝑅𝐺𝐿𝑖𝑛𝑗1 + 𝑅𝐺𝐿𝑝 = 1400 + 51,67 = 1451,67 𝑚𝑁 𝑚 ;
3⁄ 3
𝑅𝐺𝐿𝑇2 = 𝑅𝐺𝐿𝑖𝑛𝑗2 + 𝑅𝐺𝐿𝑝 = 1272,73 + 51,67 = 1324,39 𝑚𝑁 𝑚 ;
3⁄ 3
𝑅𝐺𝐿𝑇3 = 𝑅𝐺𝐿𝑖𝑛𝑗3 + 𝑅𝐺𝐿𝑝 = 1166,67 + 51,67 = 1218,33 𝑚𝑁 𝑚 ;
3
𝑅𝐺𝑇𝑇1 = 𝑅𝐺𝐿𝑇1 ∙ (1 + 𝑅𝑎 ) = 1451,67 ∙ (1 + 0,43) = 2073,81 𝑚𝑁 ⁄𝑚3 ;
3⁄ 3
𝑅𝐺𝑇𝑇2 = 𝑅𝐺𝐿𝑇2 ∙ (1 + 𝑅𝑎 ) = 1324,39 ∙ (1 + 0,43) = 1891,991 𝑚𝑁 𝑚 ;
3
𝑅𝐺𝑇𝑇3 = 𝑅𝐺𝐿𝑇3 ∙ (1 + 𝑅𝑎 ) = 1218 ∙ (1 + 0,43) = 1740,476 𝑚𝑁 ⁄𝑚3 ;
Se consideră un număr de “n” intervale de presiune egale, pornind de la presiunea
p2 din capul de erupție, unde căderea de presiune Δp este de 10 bar . Pe fiecare interval
de presiune se determină distanța Δh pe care se pierd cei 10 bar aparținand intervalului de
presiune considerat.
Distanta Δh se va determină cu ajutorul algoritmului Hagedorn-Brown, iar

calculul se va opri atunci când : 𝜮𝜟𝒉𝒊 ≥ 𝑯 .
11
În cele ce urmează, se va aplica metoda Hagedorn și Brown pentru debitul de
lichid QL1, unde se vor calcula următorii parametrii :
Intervalul de presiune: (4.....14) bar .
• Greutatea unui m3 de țiței mort împreună cu apa ți gazele care îl insotesc, M :

𝑀 = 𝜌𝑡 ∙ 𝑔 + 𝑅𝐺𝑇𝑇1 ∙ 𝛿𝑟𝑔 ∙ 𝜌𝑎𝑒𝑟 ∙ 𝑔 + 𝑅𝑎 ∙ 𝜌𝑎 ∙ 𝑔 ;
𝑀 = 860 ∙ 9,81 + 2073,81 ∙ 0,7 ∙ 1,226 ∙ 9,81 + 0,43 ∙ 1075 ∙ 9.81;
𝑀 = 30415,489 𝑁⁄𝑚3 ;
• Densitatea fazei lichide, ρl :
𝜌𝑡 + 𝜌𝑎 ∙ 𝑅𝑎 860 + 1075 ∙ 0,43
𝜌𝑙 = = = 924,5 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
1 + 𝑅𝑎 1 + 0,43
• Presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, pm , temperatura medie pe
sonda, Tm :
𝑝2 + 𝑝2 + 10 4 + 4 + 10
𝑝𝑚 = +1= + 1 = 10 𝑏𝑎𝑟𝑎 ;
2 2
0,03 ∙ 𝐻 0,03 ∙ 2700
𝑡𝑚 = 𝑡𝑠 + = 12 + = 52,5 ℃ ;
2 2
0,03 ∙ 𝐻 0,03 ∙ 2700
𝑇𝑚 = 𝑡𝑠 + + 273,15 = 12 + + 273,15 = 325,65 𝐾 ;
2 2
• Presiunea pseudocritică, ppcr , și temperatura pseudocritică, Tpcr :
𝑝𝑝𝑐𝑟 = 49,37 − 4,67 ∙ 𝛿𝑟𝑔 = 49,37 − 4,67 ∙ 0,7 = 46,1 𝑏𝑎𝑟𝑎 ;
𝑇𝑝𝑐𝑟 = 171,5 ∙ 𝛿𝑟𝑔 + 97 = 171,5 ∙ 0,7 + 97 = 217,05 𝐾 ;
• Presiunea pseudoredusă, ppr , si temperatura pseudoredusă, Tpr :
𝑝𝑚 10
𝑝𝑝𝑟 = = = 0,22 ;
𝑝𝑝𝑐𝑟 46,1
𝑇𝑚 325,65
𝑇𝑝𝑟 = = = 1,50 ;
𝑇𝑝𝑐𝑟 217,05
• Factorul de abatere al gazelor, zm (Relația lui Istomin, valabilă pentru
următoarele condiții: 0<ppr<3 si 1,3<Tpr<1,9 ) :
𝑍𝑚 = 1 − 10−2 ∙ (0,76 ∙ 𝑇𝑝𝑟
3
− 9,36 ∙ 𝑇𝑝𝑟 + 13) ∙ (8 − 𝑝𝑝𝑟 ) ∙ 𝑝𝑝𝑟 ;
𝑍𝑚 = 1 − 10−2 ∙ (0,76 ∙ 1,53 − 9,36 ∙ 1,5 + 13) ∙ (8 − 0,22) ∙ 0,22 = 0,97 ;
• Densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune, ρgm :
𝑝𝑚 𝑇0 1 10 273,15 1
𝜌𝑔𝑚 = 𝜌𝑎𝑒𝑟 ∙ 𝜌𝑟𝑔 ∙ ( )( ) = 1,226 ∙ 0,7 ∙ ∙ ∙ ;
𝑝0 𝑇𝑚 𝑍𝑚 1 325,65 0,97
𝜌𝑔𝑚 = 7,39 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
12
Unde p0=1 bar, iar T0=273,15 K ;
• Vâscozitatea lichidului, μl:
𝜇𝑡 + 𝜇𝑎 ∙ 𝑅𝑎 0,0023 + 0,001 ∙ 0,43
𝜇𝑙 = = = 0,00191 𝑃𝑎 ∙ 𝑠 ;
1 + 𝑅𝑎 1 + 0,43
• Tensiunea interfacială a lichidului, σl:
𝜎𝑙 + 𝜎𝑎 ∙ 𝑅𝑎 0,03 + 0,06 ∙ 0,43
𝜎𝑙 = = = 0,039 𝑁⁄𝑚 ;
1 + 𝑅𝑎 1 + 0,43
• Coeficientul de vâscozitate, Nl :
0,25 0,25
𝑔 9,81
𝑁𝑙 = 𝜇𝑙 ∙ ( ) = 0,00191 ∙ ( ) = 0,006985
𝜌𝑙 ∙ 𝜎𝑙3 924,5 ∙ 0,0393
• Produsul CNl :
𝐶𝑁𝑙 = exp[−4,895 − 1,07705 ∙ 𝑙𝑛 𝑁𝑡 − 0,80822 ∙ (ln 𝑁𝑙 ) 2 − 0,1597 ∙ (𝑙𝑛𝑁𝑙 )3
− 0,01019 ∙ (ln 𝑁𝑙 ) 4 ] ;
𝐶𝑁𝑙 = exp[−4,895 − 1,07705 ∙ ln(0,006985) − 0,80822 ∙ (ln(0,006985))2
− 0,1597 ∙ (ln(0,006985))3 − 0,01019 ∙ (ln(0,006985))4
= 0,002205 ;
• Rația de solutie, rs , și factorul de volum al țițeiului, bt :
1,768−1,643∙𝜌𝑟𝑡 1,204
10 𝜌𝑟𝑡
𝑟𝑠 = 0,134 ∙ 𝛿𝑟𝑔 ∙ [𝑝𝑚 ∙ −3 ∙𝑡 ] ;
100,0288+1,62∙10 𝑚
1,768−1,643∙0,86 1,204
10 0,86
3⁄ 3
𝑟𝑠 = 0,134 ∙ 0,7 ∙ [11 ∙ −3 ] = 3,44 𝑚𝑁 𝑚 ;
100,0288+1,62∙10 ∙52,5
Unde densitatea relativă a țițeiului, ρrt , este :

𝜌𝑡 860
𝜌𝑟𝑡 = = = 0,86 ;
𝜌𝑎𝑝𝑎 1000
0,5
𝛿𝑟𝑔
𝐹 = 5,6 ∙ ( ) ∙ 𝑟𝑠 + 1,25 ∙ (32 + 1,8 ∙ 𝑡𝑚 );
𝜌𝑟𝑡
0,7 0,5
𝐹 = 5,6 ∙ ( ) ∙ 3,44 + 1,25 ∙ (32 + 1,8 ∙ 52,5) = 175,49 ;
0,86
𝑏𝑡 = 0,972 + 0,000147 ∙ 𝐹1,175 = 0,972 + 0,000147 ∙ 175,491,175 = 1,04 ;
• Viteza superficială a lichidului, vsl :
𝑄𝐿1 𝑏𝑡 + 𝑏𝑎 ∙ 𝑅𝑎
𝑣𝑠𝑙 = ∙( );
86400 ∙ 𝐴𝑡 1 + 𝑅𝑎
13
50 1,04 + 1 ∙ 0,43
𝑣𝑠𝑙 = ∙ = 0,187 𝑚⁄𝑠 ;
86400 ∙ 0,003167 1 + 0,43
Unde aria secțiunii transversale a țevilor, At , este :
𝜋 𝜋
𝐴𝑡 = ∙ 𝑑𝑖2 = ∙ 0,06352 = 0,003167 𝑚3 ;
4 4
Iar factorul de volum al apei este ba=1 .
• Viteza superficială a gazelor, vsg :
𝑟
(𝑅𝐺𝐿𝑇1 − 1 +𝑠𝑅 ) 𝑝 𝑇
𝑎 0 𝑚
𝑣𝑠𝑔 = 𝑄𝐿1 ∙ ∙ ∙ ∙𝑍 ;
86400 ∙ 𝐴𝑡 𝑝𝑚 𝑇0 𝑚
3,44
1451,67 −
1 + 0,43 1 325,65
𝑣𝑠𝑔 = 50 ∙ ∙ ∙ ∙ 0,97 = 30,76 𝑚⁄𝑠 ;
86400 ∙ 0,003167 10 273,15
• Coeficientul de viteză al lichidului, Nlv :
4 𝜌𝑙 4 924,5
𝑁𝑙𝑣 = 𝑣𝑠𝑙 ∙ √ = 0,187 ∙ √ = 1,31 ;
𝑔 ∙ 𝜎𝑙 9,81 ∙ 0,039
• Coeficientul de viteză al gazului, Ngv :
4 𝜌𝑙 4 924,5
𝑁𝑔𝑣 = 𝑣𝑠𝑔 ∙ √ = 30,76 ∙ √ = 215,67 ;
𝑔 ∙ 𝜎𝑙 9,81 ∙ 0,039
• Coeficientul de diamtreu, Nd :
𝜌𝑙 924,5
𝑁𝑑 = 𝑑 ∙ √ = 0,0635 ∙ √ = 30,62;
𝑔 ∙ 𝜎𝑙 9,81 ∙ 0,039
• Produsul adimensional Ф*:
∗
𝑁𝑙𝑣 𝑝𝑚 0,1 𝐶𝑁𝑙 6
1,31 10 0,1 0,00225
Ф = 0,575 ∙ ( ) ∙ ( ) ∙ 10 = 0,575
∙( ) ∙ ∙ 106 ;
𝑁𝑔𝑣 𝑝0 𝑁𝑑 215,67 1 30,62
Ф∗ = 5,42 ;
• Raportul εl /Ѱ;
𝜀𝑙
= exp[−3,6372 + 0,8813 ∙ 𝑙𝑛𝛷∗ − 0,1335 ∙ (𝑙𝑛𝛷∗ )2 + 0,018534 ∙ (𝑙𝑛𝛷∗ )3
Ѱ
− 0,001066 ∙ (𝑙𝑛𝛷∗ )4 ] ;
𝜀𝑙
= exp[−3,6372 + 0,8813 ∙ ln(5,42) − 0,1335 ∙ (ln(5,42))2
Ѱ
+ 0,018534 ∙ (ln(5,42))3 − 0,001066 ∙ (ln(5,42))4 ] = 0,09 ;
• Produsul A :
𝑁𝑔𝑣 ∙ 𝑁𝑙0,380 215,67 ∙ 0,0069850,380
𝐴= = = 0,02 ;
𝑁𝑑2,14 30,622,14
• Parametrul Ѱ :
Ѱ = 1 + exp[6,6598 + 8,8173 ∙ 𝑙𝑛𝐴 + 3,7693 ∙ (𝑙𝑛𝐴)2 + 0,5359 ∙ (𝑙𝑛𝐴)3 ] ;
14
Ѱ = 1 + 𝑒𝑥𝑝[6,6598 + 8,8173 ∙ ln(0,02) + 3,7693 ∙ (ln(0,02))2 + 0,5359
∙ (ln(0,02))3 ] = 1,14 ;
• Fracția de lichid, ɛl :
𝜀𝑙
𝜀𝑙 = ∙ Ѱ = 0,09 ∙ 1,08 = 0,1 ;
Ѱ
• Numărul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazic, Reb :
𝑄𝐿1 ∙ 𝑀
𝑅𝑒𝑏 = 0,149 ∙ 10−2 ∙ 𝜀 (1−𝜀𝑙 )
;
𝑑 ∙ 𝜇𝑙 𝑙 ∙ 𝜇𝑔
50 ∙ 30415,489
𝑅𝑒𝑏 = 0,149 ∙ 10−2 ∙ = 1002666,27 ;
0,0635 ∙ 1,910,1 ∙ 0,023(1−0,1)
• În funcție de Reb se determină factorul de frecare, ʎ , cu relația lui Jain, valabilă
pentru 5∙103<Reb<108 :
2
1
ʎ= ;
𝜀 21,25
1,14 − 2 ∙ 𝑙𝑔 ( + )
[ 𝑑 𝑅𝑒 0,9 ]
𝑏
2
1
ʎ=[ ] = 0,02 ;
21,25
1,14 − 2 ∙ 𝑙𝑔 (0,001 + )
1002666,270,9
• Densitatea medie a amestecului gaze-lichid, ρm :
𝜌𝑚 = 𝜌𝑙 ∙ 𝜀𝑙 + 𝜌𝑔𝑚 ∙ (1 − 𝜀𝑙 ) = 924,5 ∙ 0,1 + 7,39 ∙ (1 − 0,1) ;
𝜌𝑚 = 97,98 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
• Distanța dintre cele două puncte de presiune considerate, Δh :
𝛥𝑝
𝛥ℎ = 2 ;
𝑄𝐿1 ∙ 𝑀2
𝜌𝑚 ∙ 𝑔 + ʎ ∙
9 ∙ 10 ∙ 𝑑5 ∙ 𝜌𝑚 ∙ 𝑔
10
10 ∙ 105
𝛥ℎ = = 715,78 𝑚 ;
502 ∙ 30415,4892
97,98 ∙ 9,81 + 0,02 ∙
9 ∙ 1010 ∙ 0,06355 ∙ 97,2 ∙ 9,81
Rezultatele calculelor obținute prin aplicarea algoritmului Hagedorn-Brown
pentru debitul QL1=50 m3/zi, QL2=55 m3/zi si QL3=60 m3/zi, sunt centralizate în tabelele
de mai jos.
15
Tabel 1.3. Valorile parametrilor calculați prin metoda Hagedorn-Brown pentru debitul QL1=50
m3/zi, în cazul curbelor gradient de deasupra punctului de injecție
Mărimi QL1=50 m3/zi
calculate
(bar..bar) (4….14) (14….24) (24….34) (34…44) (44…..54)
M 30415,48 30415,48 30415,48
N/m3 92 924 924 30415,49 30415,49
ρl kg/m3 924,5 924,5 924,5 924,5 924,5
pm bara 10 20 30 40 50
tm ⁰C 52,5 52,5 52,5 52,5 52,5
Tm K 325,65 325,65 325,65 325,65 325,65
ppcr bara 46,10 46,10 46,10 46,10 46,10
Tpcr K 217,05 217,05 217,05 217,05 217,05
ppr 0,22 0,43 0,65 0,87 1,08
Tpr 1,50 1,50 1,50 1,50 1,50
Zm 0,97 0,95 0,93 0,91 0,89
ρgm kg/m 3
7,39 15,15 23,29 31,79 40,64
μl Pa∙s 0,00191 0,00191 0,00191 0,00191 0,00191
σl N/m 0,039 0,039 0,039 0,039 0,039
Nl 0,006985 0,006985 0,006985
15 145 145 0,006985 0,006985
CNl 0,002205 0,002205 0,002205
06 056 056 0,002205 0,002205
rs 3
m N/m 3
3,44 7,92 12,90 18,24 23,86
F 175,49 198,13 223,30 250,28 278,68
bt 1,04 1,05 1,06 1,07 1,08
vsl 0,187303 0,188552 0,189971
m/s 54 575 161 0,191523 0,193188
vsg m/s 30,76 14,96 9,71 7,10 5,54
Nlv 1,31 1,32 1,33 1,34 1,35
Ngv 215,67 104,92 68,10 49,77 38,83
Nd 30,62 30,62 30,62 30,62 30,62
Ф *
5,42 8,85 11,90 14,79 17,59
ɛl/Ѱ 0,09 0,11 0,13 0,15 0,16
A 0,010508 0,006820
0,02 506 644 0,004984 0,003889
Ѱ 1,002610 1,000043
1,14 072 433 1,000001 1,00
ɛl 0,10 0,11 0,13 0,15 0,16
Reb 1002666, 941386,8 869309,2 814674,0
27 2 1 2 770567,02
ʎ 0,02 0,02 0,02 0,02 0,02
ρm kg/m 3
97,98 117,96 141,42 161,92 180,60
Δh m 675,99 629,72 572,34 525,45 486,80
Δhtotal m 2890,3
16
m3/zi , în cazul curbelor gradient de deasupra punctului de injecție
calculate
(bar..bar) (4….14) (14….24) (24….34) (34……44) (44…..54)
M
N/m3 28884,773 28884,773 28884,773 28884,77 28884,773
ρl kg/m 3
924,5 924,5 924,5 924,5 924,5
pm bara 10 20 30 40 50
tm ⁰C 52,5 52,5 52,5 52,5 52,5
Tm K 325,65 325,65 325,65 325,65 325,65
ppcr bara 46,10 46,10 46,10 46,10 46,10
Tpcr K 217,05 217,05 217,05 217,05 217,05
ppr 0,22 0,43 0,65 0,87 1,08
Tpr 1,50 1,50 1,50 1,50 1,50
Zm 0,97 0,95 0,93 0,91 0,89
ρgm kg/m3 7,39 15,15 23,29 31,79 40,64
μl Pa∙s 0,00191 0,00191 0,00191 0,00191 0,00191
σl N/m 0,039 0,039 0,039 0,039 0,039
Nl 0,0069851 0,0069851 0,0069851 0,006985 0,0069851
CNl 0,0022051 0,0022051 0,0022051 0,002205 0,0022051
rs 3
m N/m 3
3,44 7,92 12,90 18,24 23,86
F 175,49 198,13 223,30 250,28 278,68
bt 1,04 1,05 1,06 1,07 1,08
vsl m/s 0,21 0,21 0,21 0,21 0,21
vsg m/s 30,87 15,01 9,74 7,12 5,55
Nlv 1,44 1,45 1,47 1,48 1,49
Ngv 216,40 105,25 68,30 49,90 38,92
Nd 30,62 30,62 30,62 30,62 30,62
Ф* 5,95 9,71 13,07 16,24 19,32
ɛl/Ѱ 0,09 0,12 0,14 0,15 0,17
A 0,0216745 0,01 0,01 0,00 0,0038983
Ѱ 1,1447767 1,002676 1,0000449 1,00 1,00
ɛl 0,10 0,12 0,14 0,15 0,17
Reb 1022323,36 959422,73 883599,29 826206,14 779946,61
ʎ 0,02 0,02 0,02 0,02 0,02
ρm kg/m3 103,02 123,04 147,00 167,90 186,92
Δh m 645,92 603,28 549,51 505,50 469,16
Δhtotal m 2773,38
17
m3/zi, în cazul curbelor gradient de deasupra punctului de injecție
Marimi QL3=60 m3/zi
calculate
(bar..bar) (4……14) (14……24) (24……34) (34……44) (44……54) (54….64)
M
N/m3 27609,175 27609,175 27609,175 27609,175 27609,18 27609,1752
ρl kg/m3 924,5 924,5 924,5 924,5 924,5 924,5
pm bara 10 20 30 40 50 60
tm ⁰C 52,5 52,5 52,5 52,5 52,5 52,5
Tm K 325,65 325,65 325,65 325,65 325,65 325,65
ppcr bara 46,10 46,10 46,10 46,10 46,10 46,10
Tpcr K 217,05 217,05 217,05 217,05 217,05 217,05
ppr 0,22 0,43 0,65 0,87 1,08 1,30
Tpr 1,50 1,50 1,50 1,50 1,50 1,50
Zm 0,97 0,95 0,93 0,91 0,89 0,87
ρgm kg/m 3
7,39 15,15 23,29 31,79 40,64 49,81
μl Pa∙s 0,00191 0,00191 0,00191 0,00191 0,00191 0,00191
σl N/m 0,039 0,039 0,039 0,039 0,039 0,039
Nl 0,0069851 0,0069851 0,0069851 0,0069851 0,006985 0,00698514
CNl 0,0022051 0,0022051 0,0022051 0,0022051 0,002205 0,00220505
rs m3N/m3 3,44 7,92 12,90 18,24 23,86 29,72
F 175,49 198,13 223,30 250,28 278,68 308,28
bt 1,04 1,05 1,06 1,07 1,08 1,10
vsl m/s 0,22 0,23 0,23 0,23 0,23 0,23
vsg m/s 30,97 15,06 9,77 7,14 5,56 4,52
Nlv 1,58 1,59 1,60 1,61 1,63 1,64
Ngv 217,14 105,59 68,50 50,03 39,02 31,72
Nd 30,62 30,62 30,62 30,62 30,62 30,62
Ф *
6,48 10,58 14,23 17,69 21,05 24,37
ɛl/Ѱ 0,10 0,12 0,14 0,16 0,17 0,18
A 0,0217479 0,0105755 0,006861 0,0050113 0,003908 0,00317738
Ѱ 1,15 1,0027431 1,0000464 1,0000009 1 1,00000000
ɛl 0,11 0,12 0,14 0,16 0,17 0,18
Reb 1041835,09 977445,50 897935,69 837827,44 789451,44 748704,00
ʎ 0,02 0,02 0,02 0,02 0,02 0,02
ρm kg/m3 107,78 127,82 152,25 173,53 192,86 210,94
Δh m 618,89 579,59 529,10 487,66 453,36 424,35
Δhtotal m 3092,96
18
Reprezentând rezultatele calculelor cuantificate în tabele 1.3, 1.4, 1.5 într-o diagramă
“presiune-adâncime”, vor rezulta trei curbe gradient corespunzătoare debitelor QL1, QL2, QL3
cu rațiile gaze-lichid atribuite fiecărui debit de lichid, RGLT1, RGLT2, RGLT3 , numite curbe
gradient de deasupra punctului de injecție .
Tabel 1.6. Adâncimea calculată pentru diferite valorile ale presiunii, cazul curbelor gradient de
deasupra punctului de injecție
Δhi1 ΣΔhi1 Δhi2 ΣΔhi2 Δhi3 ΣΔhi3 p
m m m m m m bar
0 0 0 0 0 0 4
675,99 675,99 645,92 645,92 618,89 618,89 14
629,72 1305,71 603,28 1249,20 579,59 1198,48 24
572,34 1878,05 549,51 1798,72 529,10 1727,58 34
525,45 2403,50 505,50 2304,22 487,66 2215,25 44
486,80 2890,30 469,16 2773,38 453,36 2668,61 54
424,35 3092,96 64
Presiunea, bar
0 2 4 6 8 101214161820222426283032343638404244464850525456586062646668
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
Adancimea, m
1000 QL1=50
1100
1200 QL2=55
1300 QL3=60
1400
1500
1600
1700
1800
1900
2000
2100
2200
2300
2400
2500
2600
2700
Fig.1.3. Curbe gradient de deasupra punctului de injecție
19
1.4. Variația presiunii gazelor în coloană
Datele de intrare necesare realizării acestei etape sunt :

- Presiunea de suprafață a gazelor, psg =23 bar;
- Adâncimea sondei, H=2700 m;
- Temperatura la suprafață, ts=12 ⁰C;
- Densitatea relativă a gazelor, ẟrg = 0,70;
Se va folosi un algoritm de încercare și eroare. Întâi, se va porni cu estimarea presiunii
de fund a gazelor, pfge. După acest pas, se va determina presiunea medie, pm, între presiunea de
suprafață a gazelor, psg, și presiunea de fund a gazelor, pfge, temperatura medie, Tm, în vederea
calculării factorului de abatere, Zm și presiunii de fund a gazelor, pfgc. Se compară presiunea de
fund estimată, pfge, cu cea calculată, pfgc .
Dacă diferența între cele două presiuni este mai mică de 0,5 bar, atunci presiunea de
fund a gazelor este cea calculată. În caz contrar, când diferența de presiune între cele două
presiuni este mai mare de 0,5 bar, în locul presiunii de fund estimată se pune valoarea presiunii
de fund calculată, și se va relua calculul .
Algoritmul de calcul :
1. Se estimează presiunea de fund a gazelor, pfge :

𝑝𝑓𝑔𝑒 = 𝑝𝑠𝑔 + 0,82 ∙ 10−4 ∙ 𝑝𝑠𝑔 ∙ 𝐻 ;
𝑝𝑓𝑔𝑒 = 23 + 0,82 ∙ 10−4 ∙ 23 ∙ 2700 = 28,09 𝑏𝑎𝑟 ;
2. Se calculeazăS presiunea medie, pm, si temperatura medie, Tm :

𝑝𝑓𝑔𝑒 + 𝑝𝑠𝑔
𝑝𝑚 = +1;
2
28,09 + 23
𝑝𝑚 = + 1 = 26,55 𝑏𝑎𝑟 ;
2
𝑡𝑠 + (𝑡𝑠 + 0,03 ∙ 𝐻)
𝑇𝑚 = + 273,15 ;
2
12 + (12 + 0,03 ∙ 2700)
𝑇𝑚 = + 273,15 = 325,65 𝐾 ;
2
3. Se calculează presiunea pseudocritică, ppcr, si temperatura pseudocritică, Tpcr :

𝑝𝑝𝑐𝑟 = (49,37 − 4,67 ∙ 𝛿𝑟𝑔 );
𝑝𝑝𝑐𝑟 = (49,37 − 4,67 ∙ 0,7) = 46,1 𝑏𝑎𝑟 ;
𝑇𝑝𝑐𝑟 = (171,5 ∙ 𝛿𝑟𝑔 + 97) ;
𝑇𝑝𝑐𝑟 = (171,5 ∙ 0,7 + 97) = 217,05 𝐾 ;
20
4. Se calculează presiunea pseudoredusă, ppr, și temperatura pseudoredusă, Tpr :
𝑝𝑚𝑒𝑑
𝑝𝑝𝑟 = ;
𝑝𝑝𝑐𝑟
26,55
𝑝𝑝𝑟 = = 0,58 ;
46,1
𝑇𝑚𝑒𝑑
𝑇𝑝𝑟 = ;
𝑇𝑝𝑐𝑟
325,65
𝑇𝑝𝑟 = = 1,50 ;
217,05
5. Se calculează factorul de abatere al gazelor, Zm :
𝑍𝑚 = 1 − 10−2 ∙ (0,76 ∙ 𝑇𝑝𝑟 3
− 9,36 ∙ 𝑇𝑝𝑟 + 13) ∙ (8 − 𝑝𝑝𝑟 ) ∙ 𝑝𝑝𝑟 ;
𝑍𝑚 = 1 − 10−2 ∙ (0,76 ∙ 1,53 − 9,36 ∙ 1,5 + 13) ∙ (8 − 0,58) ∙ 0,58 = 0,93 ;
6. Se calculează presiunea de fund a gazelor :
9,81∙𝐻∙𝛿𝑟𝑔
𝑝𝑓𝑔𝑐 = 𝑝𝑠𝑔 ∙ 𝑒 287∙𝑍𝑚 ∙𝑇𝑚 ;
9,81∙2700∙0,6
𝑝𝑓𝑔𝑐 = 23 ∙ 𝑒 287∙0,93∙325,65 = 28,44 ;
7. Se calculează diferența de presiune între pfge și pfgc , x:
𝑥 = 𝑝𝑓𝑔𝑒 − 𝑝𝑓𝑔𝑐 = 28,09 − 28,44 = −0,34 𝑏𝑎𝑟 < 0,5 𝑏𝑎𝑟 ;
Astfel, în urma calcului a rezultat o diferență de 0,34 bar între presiunea de fund estimată
si cea calculată. De aici rezultă că în calcule se va utiliza valoarea 𝑝𝑓𝑔 = 28,44 𝑏𝑎𝑟.
21
1.5. Determinarea coordonatelor punctului de injecție
În acest scop, se trasează dreapta de variație a presiunii gazelor în coloană, precum și

paralela la aceasta spre stânga la o diferență de presiune, Δp=3 bar. Cele două drepte se vor
trasa pe aceeași diagramă în care s-au reprezentat și curbele gradient de deasupra punctului de
injecție. La intersecția dreptei paralele având diferența de presiune 3 bar față de dreapta de
variație a presiunii gazelor în coloană cu curbele gradient, se determină coordonatele punctelor
de injecție (pinj ; Hinj) .
Presiunea, bar
0 2 4 6 8101214161820222426283032343638404244464850525456586062646668707274767880828486889092949698
100
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1100
Adancimea, m
1200
1300
1400
1500
1600
1700
1800
1900
2000
2100
2200
2300
2400
2500
2600
2700
Fig.1.4. Determinarea coordonatelor punctelor de injecție
În urma realizării diagramei, se citesc coordonatele punctelor de injecție, care vor fi

trecute în tabelul de mai jos.
Tabel 1.7. Valorile coordonatelor punctelor de injecție

3
Debitul de lichid, QL, m /zi Presiunea de injectie, pinj, bar Inaltimea de injectie, Hinj, m
50 22,4 1210
55 22,3 1150
60 22,2 1098
22
1.6. Trasarea curbelor gradient de sub punctul de injecție
În primul rând, se verifică dacă presiunile din punctul de injecție sunt mai mici sau mai
mari decât presiunea de saturație, psat. Dacă presiunile de injecție sunt mai mari decât presiunea
de saturație, rezultă că sub punctul de injecție, curgerea prin țevi este bifazică .
Prin urmare, pentru trasarea curbelor gradient de sub punctul de injecție se va folosi metoda
Hagedorn si Brown în urmatoarele condiții:
• Debitul de injecție, Qinj = 0 ;
• Rația gaze-lichid totală = Rația gaze-lichid proprie, RGLpropiu ;
Curbele gradient vor începe de la nivelele punctelor de injecție. Pentru aplicarea

algoritmului Hagedorn și Brown se pornește de la presiunea din punctul de injecție și se
consideră un numar de intervale de presiune egală, căderea de presiune pe interval fiind
Δp = 10 bar.
Calculul unei curbe gradient se va termina atunci când este indeplinită condiția :
𝑯𝒊𝒏𝒋 + Ʃ∆𝒉𝒋 ≥ 𝑯 ;
Rezultatele calculelor se vor reprezenta grafic pe aceeași diagramă (p ; H) pe care s-au
reprezentat curbele gradient de deasupra punctului de injecție și dreapta de variație a presiunii
gazelor.
La intersecția curbelor gradient de sub punctul de injecție cu dreapta orizontală ce
marchează adâncimea H, se citesc presiunile dinamice pd1, pd2 , pd3 .
Prin urmare, diagrama curbelor gradient va furniza următoarele date :
• Debitul de injecție, Qinj ;
• Debitele de lichid, QL1, QL2, QL3 ;
• Presiunile dinamice de fund, pd1, pd2, pd3 ;
În tabelele următoare vor fi trecute rezultatele calculelor obținute în urma aplicării

algoritmului Hagedorn-Brown. Pentru fiecare valoarea a debitului, presiunea medie a fost
calculată în funcție de presiunea de injecție aferentă fiecarui debit . (Tabel 1.7.)
23
Tabel 1.8. Valorile parametrilor calculați prin metoda Hagedorn și Brown pentru debitul QL1=50 m3/zi
în cazul curbelor gradient de sub punctul de injecție
calculate
(22,4….3 (32,4….4 (42,4….5 (52,4….62, (62,4….72, (72,4…..8
(bar..bar) 2,4) 2,4) 2,4) 4) 4) 2,4)
M N/m3 13577,61 13577,61 13577,61 13577,61 13577,61 13577,61

ρl
kg/m3 924,5 924,5 924,5 924,5 924,5 924,5
pm 28,4 38,4 48,4 58,4 68,4 78,4
bara
tm ⁰C 52,5 52,5 52,5 52,5 52,5 52,5
Tm 325,65 325,65 325,65 325,65 325,65 325,65
K
ppcr 46,10 46,10 46,10 46,10 46,10 46,10
bara
Tpcr K 217,05 217,05 217,05 217,05 217,05 217,05
ppr 0,62 0,83 1,05 1,27 1,48 1,70
Tpr 1,50 1,50 1,50 1,50 1,50 1,50
Zm 0,93 0,91 0,89 0,87 0,85 0,84
ρgm
kg/m3 21,97 30,41 39,20 48,32 57,74 67,44
μl
Pa∙s 0,00191 0,00191 0,00191 0,00191 0,00191 0,00191
σl 0,039 0,039 0,039 0,039 0,039 0,039
N/m
Nl 0,006985 0,006985 0,006985 0,00698514 0,00698514 0,006985
CNl 0,002205 0,002205 0,002205 0,00220505 0,00220505 0,002205
rs
m3N/m3 12,08 17,37 22,95 28,77 34,80 41,01
F
219,14 245,86 274,06 303,47 333,94 365,33
bt
1,05 1,07 1,08 1,09 1,11 1,12
vsl
m/s 0,19 0,19 0,19 0,19 0,20 0,20
vsg
m/s 0,31 0,20 0,14 0,10 0,07 0,05
Nlv
1,33 1,34 1,35 1,36 1,38 1,39
Ngv 2,16 1,43 1,00 0,72 0,52 0,37
Nd
30,62 30,62 30,62 30,62 30,62 30,62
Ф* 85,90 113,28 143,67 178,66 220,49 272,69
ɛl/Ѱ
0,32 0,36 0,39 0,43 0,47 0,51
A 0,000216 0,000143 0,000100 7,185E-05 5,207E-05 3,74E-05
Ѱ
1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
ɛl
0,32 0,36 0,39 0,43 0,47 0,51
Reb
169112,8 142464,7 121292,8 103450,15 87793,59 73613,43
ʎ
0,02 0,02 0,02 0,02 0,02 0,02
ρm kg/m3 309,89 350,33 388,21 425,28 462,83 502,16
Δh m 325,21 288,35 260,63 238,18 219,05 202,04
Δhtotal 1533,46
m
Tabel 1.9. Valorile parametrilor calculați prin metoda Hagedorn și Brown pentru debitul QL2=55 m3/zi
în cazul curbelor gradient de sub punctul de injecție
calculate
(22,3….3 (32,3….4 (42,3….5 (52,3……6 (62,3…..72 (72,3…..8
(bar..bar) 2,3) 2,3) 2,3) 2,3) ,3) 2,3)
M N/m3 13577,61 13577,61 13577,61 13577,61 13577,61 13577,61

ρl
kg/m3 924,5 924,5 924,5 924,5 924,5 924,5
pm 28,3 38,3 48,3 58,3 68,3 78,3
bara
tm ⁰C 52,5 52,5 52,5 52,5 52,5 52,5
Tm 325,65 325,65 325,65 325,65 325,65 325,65
K
ppcr 46,10 46,10 46,10 46,10 46,10 46,10
bara
Tpcr K 217,05 217,05 217,05 217,05 217,05 217,05
ppr 0,61 0,83 1,05 1,26 1,48 1,70
Tpr 1,50 1,50 1,50 1,50 1,50 1,50
Zm 0,93 0,91 0,89 0,87 0,85 0,84
ρgm
kg/m3 21,89 30,32 39,11 48,23 57,65 67,35
μl
Pa∙s 0,00191 0,00191 0,00191 0,00191 0,00191 0,00191
σl 0,039 0,039 0,039 0,039 0,039 0,039
N/m
Nl 0,006985 0,006985 0,006985 0,00698514 0,00698514 0,006985
CNl 0,002205 0,002205 0,002205 0,00220505 0,00220505 0,002205
rs
m3N/m3 12,03 17,31 22,89 28,71 34,74 40,95
F
218,88 245,59 273,77 303,17 333,63 365,01
bt
1,05 1,07 1,08 1,09 1,11 1,12
vsl
m/s 0,21 0,21 0,21 0,21 0,22 0,22
vsg
m/s 0,34 0,23 0,16 0,11 0,08 0,06
Nlv
1,46 1,47 1,49 1,50 1,52 1,53
Ngv 2,38 1,58 1,10 0,79 0,57 0,41
Nd
30,62 30,62 30,62 30,62 30,62 30,62
Ф* 89,42 117,67 149,27 185,65 229,12 283,35
ɛl/Ѱ
0,32 0,36 0,40 0,44 0,47 0,51
A 0,000238 0,000158 0,000110 7,9301E-05 5,7473E-05 4,13E-05
Ѱ
1 1 1 1,00 1,00 1,00
ɛl
0,32 0,36 0,40 0,44 0,47 0,51
Reb
181638,8 152864,5 129852,7 110523,85 93617,82 78356,47
ʎ
0,02 0,02 0,02 0,02 0,02 0,02
ρm kg/m3 314,71 355,31 393,59 431,01 468,88 508,49
Δh m 319,62 283,88 256,74 234,76 216,03 199,37
Δhtotal 1694,32
m
25
Tabel 1.10. Valorile parametrilor calculați prin metoda Hagedorn și Brown pentru debitul QL3=60
m3/zi în cazul curbelor gradient de sub punctul de injecție
calculate
(22,2…… (32,2…… (42,2…… (52,2……6 (62,2……7 (72,2…… (82,2……
(bar..bar) 32,2) 42,2) 52,2) 2,2) 2,2) 82,2) 92,2)
M N/m3 13577,61 13577,61 13577,61 13577,61 13577,61 13577,61 13577,61

ρl
kg/m3 924,5 924,5 924,5 924,5 924,5 924,5 924,5
pm 28,2 38,2 48,2 58,2 68,2 78,2 88,2
bara
tm ⁰C 52,5 52,5 52,5 52,5 52,5 52,5 52,5
Tm 325,65 325,65 325,65 325,65 325,65 325,65 325,65
K
ppcr 46,10 46,10 46,10 46,10 46,10 46,10 46,10
bara
Tpcr K 217,05 217,05 217,05 217,05 217,05 217,05 217,05
ppr 0,61 0,83 1,05 1,26 1,48 1,70 1,91
Tpr 1,50 1,50 1,50 1,50 1,50 1,50 1,50
Zm 0,93 0,91 0,89 0,87 0,85 0,84 0,82
ρgm
kg/m3 21,80 30,24 39,02 48,13 57,55 67,25 77,18
μl
Pa∙s 0,00191 0,00191 0,00191 0,00191 0,00191 0,00191 0,00191
σl 0,039 0,039 0,039 0,039 0,039 0,039 0,039
N/m
Nl 0,006985 0,006985 0,006985 0,0069851 0,006985 0,006985 0,006985
CNl 0,002205 0,002205 0,002205 0,0022051 0,002205 0,002205 0,002205
rs
m3N/m3 11,97 17,26 22,83 28,65 34,68 40,89 47,26
F
218,62 245,31 273,48 302,87 333,32 364,69 396,90
bt
1,05 1,07 1,08 1,09 1,11 1,12 1,14
vsl
m/s 0,23 0,23 0,23 0,23 0,24 0,24 0,24
vsg
m/s 0,37 0,25 0,17 0,12 0,09 0,06 0,05
Nlv
1,60 1,61 1,62 1,64 1,65 1,67 1,69
Ngv 2,62 1,73 1,21 0,87 0,63 0,45 0,32
Nd
30,62 30,62 30,62 30,62 30,62 30,62 30,62
Ф* 92,25 121,79 154,54 192,24 237,26 293,38 367,45
ɛl/Ѱ
0,33 0,37 0,41 0,44 0,48 0,52 0,57
A 0,000262 0,000173 0,000120 3,18186E
378 02 9 8,679E-05 6,29E-05 4,53E-05 -05
Ѱ
1,00 1 1 1 1 1 1
ɛl
0,33 0,37 0,41 0,44 0,48 0,52 0,57
Reb 194468,7 162998,3 138172,3
2 0 9 117384,55 99257,02 82943,03 67841,46
ʎ
0,02 0,02 0,02 0,02 0,02 0,02 0,02
ρm kg/m 3
318,49 359,87 398,52 436,27 474,42 514,29 557,58
Δh m 315,18 279,82 253,22 231,67 213,29 196,95 181,81
Δhtotal 1671,94
m
26
De data aceasta, reprezentând rezultatele calculelor cuantificate în tabelele 1.8, 1.9,
1.10, în diagrama din figura 1.5, vor rezulta trei curbe gradient corespunzătoare debitelor QL1,
QL2, QL3, cu rația gaze-lichid proprie, RGLp, numite curbe gradient de sub punctul de injecție.
Tabel 1.11. Adâncimea calculată pentru diferite valori ale presiunii, cazul curbelor gradient de
sub punctul de injecție
Δhi1 ΣΔhi1 Δhi2 ΣΔhi2 Δhi3 ΣΔhi3 p1 p2 p3
m m m m m m bar bar Bar
1210 1210 1150 1150 1098 1098 22,4 22,3 22,2
325,21 1535,21 319,62 1469,62 315,18 1413,18 32,4 32,3 32,2
288,35 1823,55 283,88 1753,49 279,82 1693,00 42,4 42,3 42,2
260,63 2084,18 256,74 2010,23 253,22 1946,21 52,4 52,3 52,2
238,18 2322,36 234,76 2245,00 231,67 2177,88 62,4 62,3 62,2
219,05 2541,42 216,03 2461,02 213,29 2391,17 72,4 72,3 72,2
202,04 2743,46 199,37 2660,39 196,95 2588,13 82,4 82,3 82,2
183,93 2844,32 181,81 2769,94 92,3 92,2
Presiunea, bar
0 2 4 6 8 101214161820222426283032343638404244464850525456586062646668707274767880828486889092949698100
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1100
Adancimea, m
1200
1300
1400
1500
1600
1700
1800
1900
2000
2100
2200
2300
2400
2500
2600
2700
Fig.1.5. Curbele gradient de deasupra punctului de injecție, curbele gradient de sub punctul de
injecție, variația presiunii gazelor în coloană
27
Pe baza diagramei din figura 1.5, se citesc presiunile dinamice de fund
corespunzătoare debitelor de lichid extrase, pd1, pd2, pd3, și debitului de injecție, Qinj=70 000
m3N/zi .
𝑝𝑑1 = 80,1 𝑏𝑎𝑟 ;

𝑝𝑑2 = 84,2 𝑏𝑎𝑟 ;
𝑝𝑑3 = 88,1 𝑏𝑎𝑟 ;
Presiunile dinamice de fund corespunzătoare debitelor de injecție cu debitele de lichid
aferente, utilizate pentru determinarea debitului maxim de lichid pe care îl poate produce
sonda, sunt trecute în tabelul de mai jos.
Tabel 1.12. Presiunile dinamice de fund corespunzatoare diferitelor debite de injectie cu debitele de
lichid aferente
Qinj QL1 QL2 QL3 pd1 pd2 pd3
m3N/zi m3/zi m3/zi 3
m /zi bar bar bar
30 000 25 30 35 45,5 53 59,3
40 000 35 40 45 58,9 64,2 69,7
50 000 50 55 60 70,6 75,2 79,4
60 000 50 55 60 74,8 79 82,7
70 000 50 55 60 80,1 84,2 88,1
80 000 50 55 60 83,3 87,2 91
Valorile debitelor cât și ale presiunilor dinamice de fund rezultate în urma aplicării
algoritmului Hagedorn-Brown, vor folosi la trasarea curbei de comportare a sondei în Gas-
Lift Continuu (GLC) .
28
1.7. Analiza nodală
Analiza nodală presupune identificarea componentelor sistemului analizat, alegerea

unui punct denumit nod între anumite componente ale sistemului, deci divizarea acestuia în
partea din amonte de nod și partea din aval de nod.
De asemenea, se trasează curbele de performanță ale celor două părti, după care se
suprapun acestea. La intersecțiile celor două tipuri de curbe de performanță se determină
coordonatele punctului de funcționare ale sistemului. Dacă acele curbe de performanță nu au
nicio intersecție, atunci sistemul considerat nu functionează.
În cazul sondei în gas-lift continuu, componentele sistemului sunt :
✓ Zăcământul ;
✓ Gaura de sondă cu țevile de extracție ;
Capetele sistemului sunt :
- Conturul de alimentare cu presiunea pc ;

- Capul de erupție cu presiunea p2 ;
Nodul se alege la media perforaturilor. Componenta din amonte de nod este zăcământul,
iar performanțele curgerii prin zăcământ sunt descrise de curbele IPR .
Componenta din aval de nod este reprezentată de țevile de extracție, iar performanțele
curgerii prin țevile de extracție se determină pe baza datelor rezultate de la diagramele curbelor
gradient. Perechile de valori (pd ; QL) se reprezintă grafic pe aceeași diagramă pe care s-au
reprezentat ți curbele IPR.
La intersecția dintre curbele IPR și curbele de performanță ale echipamentului se
determină coordonatele punctelor de funcționare ale sistemului considerat.
Punctele de funcționare ale sistemului considerat sunt trecute în tabelul de mai jos:
Tabel 1.13. Coordonatele punctelor de funcționare

Qinj pdp QLp pdv1 QLv1 pdv2 QLv2
m3N/zi bar m3/zi bar m3/zi bar m3/zi
30000 83 53 78,3 49,7 70 43
40000 80,8 58,2 76,8 53 69 44,4
50000 79,8 60,5 75,6 55,3 67,7 47
60000 81 57,7 77 52,4 69,3 44
70000 83 53 78,8 48,6 71 41
80000 84 51 80 46 72 38,3
În figura 6 este reprezentată diagrama ce conține intersectia dintre curbele IPR și curbele
de performanță ale sistemului considerat .
29
115
110
105
100
95
IP
90
85 IPv1
80
Presiunea dinamica pd, bar
IPv2
75
70 Qinj=30000
65 Qinj=40000
60
Qinj=50000
55
50 Qinj=60000
45
Qinj=70000
40
35 Qinj=80000
30 Putere
25 (Qinj=30000)
20
15
10
5
0
0,00 10,00 20,00 30,00 40,00 50,00 60,00 70,00 80,00 90,00 100,00 110,00 120,00 130,00 140,00 150,00 160,00 170,00 180,00 190,00 200,00
Debit de lichid extras Ql, m3/zi
Fig.1.6. Analiza nodală
30
1.8. Trasarea curbei de comportare a sondei în Gas-Lift Continuu (GLC)
Pentru trasarea curbei de comportare a sondei în Gas-Lift Continuu (GLC), se

reprezintă grafic valorile (Qinj ; QL), (Qinj ; QLV1), (Qinj, QLV2) într-o diagramă de coordonate
(Qinj ; QL) .
De pe curbele reprezentate grafic, se citește valoarea debitului maxim de lichid pe care

poate să îl producă sonda, QLmax și valoarea debitului de injecție corespunzătoare acestui debit
maxim .
65
60
55
50
45
Debitul de lichid, QL, m3/zi
40
35
Debite prezente
30 Debite viitoare 1
25 Debite viitoare 2
20
15
10
0
0 10000 20000 30000 40000 50000 60000 70000 80000 90000
Debitul de injectie, Qinj ,m3N/zi
Fig.1.7. Curbele de comportare ale sondei în Gas-Lift Continuu
Din diagramă, rezultă următoarele valori ale debitului maxim de lichid și ale debitului
de injecție corespunzător :
𝑄𝐿𝑚𝑎𝑥 = 60,5 𝑚3 ⁄𝑧𝑖 ;

3⁄
𝑄𝑖𝑛𝑗𝑚 = 50 000 𝑚𝑁 𝑧𝑖 ;
𝟑⁄
𝑸𝑳𝒎𝒂𝒙𝒗𝟏 = 𝟓𝟓, 𝟑 𝒎 𝒛𝒊 ;
𝑸𝒊𝒏𝒋𝒎𝒗𝟏 = 𝟓𝟎 𝟎𝟎𝟎 𝒎𝟑𝑵 ⁄𝒛𝒊 ;
𝑄𝐿𝑚𝑎𝑥𝑣2 = 47 𝑚3 ⁄𝑧𝑖 ;
3⁄
𝑄𝑖𝑛𝑗𝑚𝑣2 = 50 000 𝑚𝑁 𝑧𝑖 ;
31
1.9. Amplasarea supapelor
Supapele folosite sunt de tip Camco-Schlumberger, neechilibrate (pdesc>pinch) cu

burduf și fără arc . Pentru amplasarea supapelor se va folosi metoda grafică .
Procedeul de lucru este următorul :
▪ Pornind din presiunea “p2” din capul de erupție, se determină curba gradient de
deasupra punctului de injecție, folosind metoda Hagedorn-Brown și debitul de injecție
Qinj și debitul de lichid maxim QLmax determinate la punctul 1.8.
▪ De la punctul 1.4. se preia presiunea de suprafață a gazelor, psg , și presiunea de fund a
gazelor, pfg , necesare pentru trasarea dreptei de variație a presiunii gazelor în coloană.
Se trasează o dreaptă paralelă la dreapta de variație a presiunii gazelor în coloană la o
diferență de 3 bar .
▪ Se determină punctul de injecție la intersecția curbei gradient cu dreapta paralelă
dreptei de variație a presiunii gazelor în coloană. În acest punct, se amplasează supapa
de lucru .
▪ Din punctul de injecție, se trasează curba gradient de sub punctul de injecție care este
valabilă pentru RGLp ;
▪ Se consideră sonda omorâtă cu țiței care are aceeași densitate cu a țițeiului produs de
sonda și se trasează dreapta de variație a presiunii fluidului de omorâre. Pentru
trasarea dreptei de variație a presiunii fluidului de omorâre, se consideră o adâncime
h=700 m, pentru care se determină presiunea pflo=ρt∙g∙h și se unește punctul de
coordonate (0 ; 0) cu cel de coordonate (p ; h) .
▪ Se consideră un numar n-1 de supape de pornire. Prin urmare, se vor trasa în dreapta
față de dreapta de variație a presiunii gazelor în coloană, un număr de drepte paralele
și echidistante. Căderea de presiune între dreptele de presiune aparține intervalului:
𝟏, 𝟓 ≤ 𝜟𝒑 ≤ 𝟐, 𝟓 𝒃𝒂𝒓 ;
▪ De la intersecția dreptei de variație a presiunii fluidului de omorâre cu ultima dreaptă
dintre cele paralele și echidistante, se duce către stânga o dreaptă paralelă cu axa
presiunilor până când intersectează curba gradient de deasupra punctului de injecție.
▪ Se duce o dreaptă paralelă cu dreapta de variație a presiunii fluidului de omorâre spre
dreapta până când interesectează penultima dreapta dintre dreptele paralele și
echidistante. Din acest punct, se trasează o paralelă la axa presiunilor până când
intersectează curba gradient de deasupra punctului de injecție ;
Din acest grafic se vor citi de la fiecare supapă următorii parametrii :

• Adâncimile de fixare, L ;
• Presiunea în tubing, pt ;
• Presiunea de deschidere la adâncimea de fixare, pdL ;
• Presiunea de închidere la adâncimea de fixare, piL ;
• Presiunea de deschidere la suprafață, pds ;
• Presiunea de închidere la suprafață, pis ;
32
Presiunea fluidului de omorâre la adâncimea h=500 m este :
𝑝𝑓𝑙𝑜 = 𝜌𝑡 ∙ 𝑔 ∙ ℎ = 860 ∙ 9,81 ∙ 500 ∙ 10−5 = 57 𝑏𝑎𝑟 ;
Debitul de lichid maxim :
𝑄𝐿𝑚𝑎𝑥𝑣1 = 55,3 𝑚3 ⁄𝑧𝑖 ;
Debitul de injecție corespunzător debitului maxim :
3⁄
𝑄𝑖𝑛𝑗𝑚𝑣1 = 50 000 𝑚𝑁 𝑧𝑖 ;
Rația gaze-lichid proprie :
𝑄𝑔 3100 3⁄ 3
𝑅𝐺𝐿𝑝 = = = 51,67 𝑚𝑁 𝑚 ;
𝑄𝑙 60
Rația de apă :
𝑄𝑎 18
𝑅𝑎 = = = 0,43 ;
𝑄𝑡 42
Rația gaze-lichid de injecție:
𝑄𝑖𝑛𝑗 50 000 3⁄ 3
𝑅𝐺𝐿𝑖𝑛𝑗 = = = 904,159 𝑚𝑁 𝑚 ;
𝑄𝐿𝑚𝑎𝑥 55,3
Rația gaze-lichid totală:

3⁄ 3
𝑅𝐺𝐿𝑇 = 𝑅𝐺𝐿𝑖𝑛𝑗 + 𝑅𝐺𝐿𝑝 = 904,159 + 51,67 = 955,83 𝑚𝑁 𝑚 ;
Rația gaze-țiței totală:

3⁄ 3
𝑅𝐺𝑇𝑇 = 𝑅𝐺𝐿𝑇 ∙ (1 + 𝑅𝑎 ) = 955,83 ∙ (1 + 0,43) = 1365,47 𝑚𝑁 𝑚 ;
Utilizând algoritmul Hagedorn-Brown pentru debitul de lichid maxim și debitul de

injecție corespunzător, în care rația gaze-lichid totală este RGLT, se obțin datele trecute în
Tabelul 1.13, date specifice curbei gradient de deasupra punctului de injecție .
Aplicând algoritmul Hagedorn-Brown pentru același debit de lichid maxim cu debitul
de lichid coresunzător, în care rația gaze-lichid totală este de această dată RGLp, se obțin
datele trecute în tabelul 14, date specifice curbei gradient de sub punctul de injecție .
În urma reprezentării grafice a curbei gradient de deasupra punctului de injectie și a
curbei de variație a presiunii gazelor în coloană, din figura 8 au rezultat următoarele valori ale
coordonatelor punctului de injecție:
❖ Presiunea de injecție :
𝑝𝑖𝑛𝑗 = 22,5 𝑏𝑎𝑟 ;
❖ Adâncimea de injecție :
𝐻𝑖𝑛𝑗 = 1245 𝑚 ;
Pentru reprezentarea grafică a dreptelor paralele și echidistante, s-a folosit o distanță

între ele de ∆𝒑 = 𝟐 𝒃𝒂𝒓 .
33
Tabel 1.13. Valorile obținute în urma aplicării algoritmului Hagedorn-Brown pentru debitul maxim, în
cazul curbelor gradient de deasupra punctului de injecție
Mărimi QLmaxv1=55,3 m3/zi
calculate
(bar..bar) (4….14) (14….24) (24….34) (34……44) (44…..54)
M N/m3 24451,981 24451,98 24451,98137 24451,981 24451,981

ρl kg/m3 924,5 924,5 924,5 924,5 924,5
pm bara 10 20 30 40 50
tm ⁰C 52,5 52,5 52,5 52,5 52,5
Tm K 325,65 325,65 325,65 325,65 325,65
ppcr bara 46,10 46,10 46,10 46,10 46,10
Tpcr K 217,05 217,05 217,05 217,05 217,05
ppr 0,22 0,43 0,65 0,87 1,08
Tpr 1,50 1,50 1,50 1,50 1,50
Zm 0,97 0,95 0,93 0,91 0,89
ρgm kg/m 3
7,39 15,15 23,29 31,79 40,64
μl Pa∙s 0,00191 0,00191 0,00191 0,00191 0,00191
σl N/m 0,039 0,039 0,039 0,039 0,039
Nl 0,0069851 0,006985 0,006985145 0,0069851 0,0069851
CNl 0,0022051 0,002205 0,002205056 0,0022051 0,0022051
rs 3
m N/m 3
3,44 7,92 12,90 18,24 23,86
F 175,49 198,13 223,30 250,28 278,68
bt 1,04 1,05 1,06 1,07 1,08
vsl m/s 0,2071577 0,208539 0,210108104 0,2118241 0,2136662
vsg m/s 22,38 10,88 7,05 5,15 4,01
Nlv 1,45 1,46 1,47 1,49 1,50
Ngv 156,92 76,25 49,43 36,07 28,10
Nd 30,62 30,62 30,62 30,62 30,62
Ф* 7,19 11,75 15,82 19,68 23,43
ɛl/Ѱ 0,10 0,13 0,15 0,17 0,18
A 0,02 0,007637 0,00495085 0,003613 0,0028148
Ѱ 1,04 1,000146 1,000000759 1 1,00
ɛl 0,10 0,13 0,15 0,17 0,18
Reb 868526,62 775636,73 709105,31 659730,24 620067,57
ʎ 0,02 0,02 0,02 0,02 0,02
ρm kg/m3 103,41 133,63 159,00 180,80 200,56
Δh m 712,48 620,06 551,29 500,62 460,90
Δhtotal m 2845,35
34
Mărimi QLmaxv1=55,3 m3/zi
calculate
(bar.. (22,5….. (32,5… (42,5… (52,5….. (62,5….. (72,5….. (82,5….. (92,5…..
bar) 32,5) .42,5) .52,5) 62,5) 72,5) 82,5) 92,5) 102,5)
M N/m3 13577,6 13577,6 13577,6 13577,6 13577,6 13577,6 13577,6 13577,6

ρl
kg/m3 924,5 924,5 924,5 924,5 924,5 924,5 924,5 924,5
pm
bara 28,5 38,5 48,5 58,5 68,5 78,5 88,5 98,5
tm
⁰C 52,5 52,5 52,5 52,5 52,5 52,5 52,5 52,5
Tm
K 325,65 325,65 325,65 325,65 325,65 325,65 325,65 325,65
ppcr
bara 46,10 46,10 46,10 46,10 46,10 46,10 46,10 46,10
Tpcr
K 217,05 217,05 217,05 217,05 217,05 217,05 217,05 217,05
ppr
0,62 0,84 1,05 1,27 1,49 1,70 1,92 2,14
Tpr
1,50 1,50 1,50 1,50 1,50 1,50 1,50 1,50
Zm
0,93 0,91 0,89 0,87 0,85 0,84 0,82 0,81
ρgm
kg/m3 22,05 30,49 39,29 48,41 57,84 67,54 77,49 87,63
μl
Pa∙s 0,00191 0,0019 0,0019 0,00191 0,00191 0,00191 0,00191 0,00191
σl
N/m 0,039 0,039 0,039 0,039 0,039 0,039 0,039 0,039
Nl 0,006985 0,0069 0,0069 0,006985 0,006985 0,006985 0,006985 0,006985
145 85145 85145 145 145 145 145 145
CNl 0,002205 0,0022 0,0022 0,002205 0,002205 0,002205 0,002205 0,002205
056 05056 05056 056 056 056 056 056
rs
m3N/m3 12,13 17,42 23,00 28,83 34,86 41,08 47,45 53,98
F
219,40 246,14 274,34 303,77 334,25 365,65 397,88 430,86
bt
1,05 1,07 1,08 1,09 1,11 1,12 1,14 1,16
vsl
m/s 0,21 0,21 0,21 0,22 0,22 0,22 0,22 0,22
vsg
m/s 0,34 0,22 0,16 0,11 0,08 0,06 0,04 0,03
Nlv
1,47 1,48 1,50 1,51 1,52 1,54 1,55 1,57
Ngv
2,38 1,57 1,10 0,79 0,57 0,41 0,29 0,19
Nd
30,62 30,62 30,62 30,62 30,62 30,62 30,62 30,62
Ф*
89,93 118,54 150,29 186,87 230,62 285,24 357,46 461,51
ɛl/Ѱ
0,33 0,36 0,40 0,44 0,48 0,52 0,56 0,62
A
0,000238 0,0001 0,0001 7,92E-05 5,74E-05 4,13E-05 2,89E-05 1,92E-05
Ѱ
1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
ɛl
0,33 0,36 0,40 0,44 0,48 0,52 0,56 0,62
Reb
182003,8 152953 129926 110570,1 93630,94 78333,39 64120,90 50512,06
ʎ
0,02 0,02 0,02 0,02 0,02 0,02 0,02 0,02
ρm kg/m3 315,52 356,40 394,67 432,11 470,02 509,70 552,88 602,51
Δh m 318,77 282,99 256,02 234,16 215,50 198,89 183,49 168,48
Δhtotal 1858,3
m
Tabel 1.14. Valorile obținute în urma aplicării algoritmului Hagedorn-Brown pentru debitul maxim, în
cazul curbelor gradient de sub punctul de injecție
35
Presiunea, bar
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34 36 38 40 42 44 46 48 50 52 54 56 58 60 62 64 66 68 70 72 74 76 78 80 82 84 86 88 90 92 94 96 98
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1100
Adancimea, m
1200
1300
1400
1500
1600
1700
1800
1900
2000
2100
2200
2300
2400
2500
2600
2700
Fig. 1.8. Amplasarea supapelor
36
1.10. Calculul de alegere al supapelor
În următorul tabel sunt trecute valorile presiunilor de deschidere și de închidere ale

supapelor, atât la adâncimea de fixare a lor, cât și la suprafață, și valoarea presiunii din tubing,
citite de pe diagrama din figura 1.8.
Tabel 1.15. Valorile presiunilor de deschidere și de închidere ale supapelor, atât la adâcimea de fixare,
cât și la suprafață, și valoarea presiunii din tubing
Supapa L pds pis pdL piL pt
m bar bar bar bar bar
S1 1 400 33 31 33,80 31,8
S2 2 663 31 29 32,3 30,3
S3 3 880 29 27 30,8 28,9
S4 4 1030 27 25 29 27
S5 5 1140 25 23 27,3 25,3
S6 6 1182 23 20 25,35 22,4
Pentru calculul de alegere al supapelor, se vor considera supapele J-20, cu presiunea

din burduf, pbt , egală cu presiunea de închidere de la adâcimea de fixare, pinchL .
Calculul presupune determinarea câtorva parametrii :
1. Temperatura în dreptul supapei, în grade Celsius și în grade Kelvin :
𝑡𝑓 − 𝑡𝑠 93 − 12
𝑡𝐿1 = 𝑡𝑠 + ∙ 𝐿1 = 12 + ∙ 400 = 24 ℃ ;
𝐻 2700
𝑇𝐿1 = 24 + 273,15 = 297,15 𝐾 ;
𝑡𝑓 − 𝑡𝑠 93 − 12
𝑡𝐿2 = 𝑡𝑠 + ∙ 𝐿2 = 12 + ∙ 700 = 33 ℃ ;
𝐻 2700
𝑇𝐿2 = 33 + 273,15 = 306,15 𝐾 ;
𝑡𝑓 − 𝑡𝑠 93 − 12
𝑡𝐿3 = 𝑡𝑠 + ∙ 𝐿3 = 12 + ∙ 930 = 39,9 ℃ ;
𝐻 2700
𝑇𝐿3 = 39,9 + 273,15 = 313,05 𝐾 ;
𝑡𝑓 − 𝑡𝑠 93 − 12
𝑡𝐿4 = 𝑡𝑠 + ∙ 𝐿4 = 12 + ∙ 1118 = 45,54 ℃ ;
𝐻 2700
𝑇𝐿4 = 45,54 + 273,15 = 318,69 𝐾 ;
𝑡𝑓 − 𝑡𝑠 93 − 12
𝑡𝐿5 = 𝑡𝑠 + ∙ 𝐿5 = 12 + ∙ 1200 = 48 ℃ ;
𝐻 2700
𝑇𝐿5 = 48 + 273,15 = 321,15 𝐾 ;
37
𝑡𝑓 − 𝑡𝑠 93 − 12
𝑡𝐿6 = 𝑡𝑠 + ∙ 𝐿6 = 12 + ∙ 1245 = 49,35 ℃ ;
𝐻 2700
𝑇𝐿6 = 47,46 + 273,15 = 3322,50
𝐾;
2. Se calculează Rc și, în funcție de el, se alege parametrul standard R :
𝑝𝑑𝐿1 − 𝑝𝑖𝐿1 33,8 − 31,9

𝑅𝑐1 = = = 0,08 ;
𝑝𝑑𝐿1 − 𝑝𝑡1 33,8 − 9,5
Se alege : 𝑅1 = 0,103 ;
𝑝𝑑𝐿2 − 𝑝𝑖𝐿2 32,35 − 30,3
𝑅𝑐2 = = = 0,11 ;
𝑝𝑑𝐿2 − 𝑝𝑡2 32,35 − 13,8
Se alege : 𝑅2 = 0,147 ;
𝑝𝑑𝐿3 − 𝑝𝑖𝐿3 31 − 29
𝑅𝑐3 = = = 0,15 ;
𝑝𝑑𝐿3 − 𝑝𝑡3 31 − 17,4
Se alege : 𝑅3 = 0,147 ;
𝑝𝑑𝐿4 − 𝑝𝑖𝐿4 29,15 − 27,2
𝑅𝑐4 = = = 0,22 ;
𝑝𝑑𝐿4 − 𝑝𝑡4 29,15 − 20,4
Se alege : 𝑅4 = 0,26 ;
𝑝𝑑𝐿5 − 𝑝𝑖𝐿5 27,4 − 25,3
𝑅𝑐5 = = = 0,4 ;
𝑝𝑑𝐿5 − 𝑝𝑡5 27,4 − 21,9
Se alege : 𝑅5 = 0,26 ;
𝑝𝑑𝐿6 − 𝑝𝑖𝐿6 25,6 − 22,5
𝑅𝑐6 = = =1;
𝑝𝑑𝐿6 − 𝑝𝑡6 25,6 − 22,5
Se alege : 𝑅6 = 0,26 ;
Pentru valorile standardizate ale lui R se aleg orificiile de trecere ale gazelor:
𝛷1 = 5⁄16 𝑖𝑛𝑐ℎ ;
𝛷2 = 3⁄8 𝑖𝑛𝑐ℎ ;
𝛷3 = 3⁄8 𝑖𝑛𝑐ℎ ;
𝛷4 = 1⁄2 𝑖𝑛𝑐ℎ ;
𝛷5 = 1⁄2 𝑖𝑛𝑐ℎ ;
𝛷6 = 1⁄2 𝑖𝑛𝑐ℎ ;
38
Tabel 1.16. Caracteristicile supapelor cu burduf convenționale Camco-Schlumberger
Tipul 𝑹
supapei Ab Φ Av R 1-R 𝟏−𝑹
- in2 in - - - -
3/16 0,0291 0,038 0,962 0,040
1/4 0,0511 0,066 0,934 0,071
5/16 0,0792 0,103 0,897 0,115
J-20 0,7700
3/8 0,1134 0,147 0,853 0,172
7/16 0,1538 0,200 0,800 0,250
1/2 0,2002 0,260 0,740 0,351
1/8 0,0132 0,017 0,983 0,017
JR-20 0,7700
3/16 0,0291 0,038 0,962 0,040
1/4 0,0511 0,066 0,934 0,071
1/4 0,0511 0,066 0,934 0,071
5/16 0,0792 0,103 0,897 0,115
CP-2 0,7700
3/8 0,1134 0,147 0,853 0,172
7/16 0,1538 0,200 0,800 0,250
1/2 0,2002 0,260 0,740 0,351
1/8 0,0132 0,042 0,958 0,044
3/16 0,291 0,094 0,906 0,104
J-40 0,7700
1/4 0,0511 0,164 0,835 0,198
5/16 0,0792 0,255 0,745 0,342
3/8 0,1134 0,365 0,635 0,575
1/8 0,0132 0,042 0,958 0,044
JR-40 0,3109 3/16 0,029 0,094 0,906 0,104
3/16 0,0291 0,094 0,906 0,104
BP-2 0,3109 1/4 0,0511 0,165 0,835 0,198
5/16 0,0792 0,255 0,745 0,342
3/8 0,1134 0,365 0,635 0,575
1/8 0,0132 0,108 0,892 0,121
J-50 0,1200 5/32 0,0200 0,167 0,833 0,200
13/64 0,0370 0,308 0,692 0,445
1/4 0,0511 0,425 0,575 0,739
JR-50 0,1200 3/32 0,008 0,067 0,933 0,072
39
Tot în funcție de valorile standardizate ale parametrului R, se aleg din Tabelul 1.16
următorii parametrii:
Tabel 1.17. Valorile diverșilor parametrii calculați în funcție de R

Parametrul Tipul Aria Diametrul Aria
standardizat supapei burdufului standard valvei
al 𝑅
orificiului 1-R 1−𝑅
supapei
R - Ab Φ Av
2
- - in in in2 - -
0,103 J-20 5/16 0,0792 0,897 0,115
0,147 J-20 3/8 0,1134 0,853 0,172
0,2 J-20 0,7700 7/16 0,1538 0,8 0,250
0,26 J-20 1/2 0,2002 0,740 0,351
0,26 J-20 1/2 0,2002 0,740 0,351
0,26 J-20 1/2 0,2002 0,740 0,351
3. Se determină presiunea în burduful supapei la temperatura de 15 ⁰C :
Factorul de corecție cu temperatura , Ct, se citește din tabelul 18 în funcție de temperatura

din dreptul supapei .
𝑡𝐿1 = 24 ℃ ; 𝐶𝑡1 = 0,968 ; 𝑡𝐿4 = 45,54 ℃ ; 𝐶𝑡4 = 0,894;
𝑡𝐿2 = 33 ℃ ; 𝐶𝑡2 = 0,937; 𝑡𝐿5 = 48 ℃ ; 𝐶𝑡5 = 0,888 ;
𝑡𝐿3 = 39,9 ℃ ; 𝐶𝑡3 = 0,914 ; 𝑡𝐿6 = 49,35 ℃ ; 𝐶𝑡6 = 0,882 ;
Deoarece la supapele cu burduf și fără arc, pbt = pil, rezultă că presiunea în burduful se
determină cu relația :
𝑝𝑏1 = 𝐶𝑡1 ∙ 𝑝𝑖𝐿1 = 0,968 ∙ 31,9 = 30,88 𝑏𝑎𝑟 ;
𝑝𝑏2 = 𝐶𝑡2 ∙ 𝑝𝑖𝐿2 = 0,937 ∙ 30,3 = 28,39𝑏𝑎𝑟 ;
𝑝𝑏3 = 𝐶𝑡3 ∙ 𝑝𝑖𝐿3 = 0,914 ∙ 29 = 26,51 𝑏𝑎𝑟 ;
𝑝𝑏4 = 𝐶𝑡4 ∙ 𝑝𝑖𝐿4 = 0,894 ∙ 27,1 = 24,32 𝑏𝑎𝑟 ;
𝑝𝑏5 = 𝐶𝑡5 ∙ 𝑝𝑖𝐿5 = 0,888 ∙ 25,2 = 22,38 𝑏𝑎𝑟 ;
𝑝𝑏6 = 𝐶𝑡6 ∙ 𝑝𝑖𝐿6 = 0,882 ∙ 22,6 = 19,85 𝑏𝑎𝑟 ;
40
Tabel 1.18. Factorul de corecție Ct cu temperatura
Temperatura Factorul de Temperatura Factorul de Temperatura Factorul de
corecție, corecție, corecție,
Ct Ct Ct
⁰C - ⁰C - ⁰C -
15 1 41 0,91 67 0,833
16 0,996 42 0,907 68 0,83
17 0,992 43 0,904 69 0,828
18 0,989 44 0,901 70 0,826
19 0,986 45 0,898 71 0,823
20 0,983 46 0,894 72 0,82
21 0,979 47 0,891 73 0,817
22 0,975 48 0,888 74 0,815
23 0,971 49 0,885 75 0,813
24 0,968 50 0,882 76 0,81
25 0,965 51 0,879 77 0,807
26 0,961 52 0,876 78 0,805
27 0,957 53 0,873 79 0,803
28 0,953 54 0,87 80 0,802
29 0,95 55 0,868 81 0,799
30 0,947 56 0,865 82 0,785
31 0,943 57 0,862 83 0,793
32 0,94 58 0,859 84 0,79
33 0,937 59 0,856 85 0,788
34 0,934 60 0,853 86 0,785
35 0,93 61 0,85 87 0,782
36 0,926 62 0,847 88 0,78
37 0,923 63 0,844 89 0,778
38 0,92 64 0,841 90 0,776
39 0,917 65 0,839 91 0,773
40 0,914 66 0,836 92 0,77
41
4. Se calculează presiunea de deschidere în tester, pdtester :
𝑝𝑏1 30,88
𝑝𝑑𝑡𝑒𝑠𝑡𝑒𝑟1 = = = 34,32 𝑏𝑎𝑟 ;
1 − 𝑅1 0,897
𝑝𝑏2 28,39
1 − 𝑅2 0,853
𝑝𝑏3 26,51
1 − 𝑅3 0,853
𝑝𝑏4 24,32
1 − 𝑅4 0,74
𝑝𝑏5 22,38
1 − 𝑅5 0,74
𝑝𝑏6 19,85
𝑝𝑑𝑡𝑒𝑠𝑡𝑒𝑟6 = = = 26, ,82 𝑏𝑎𝑟 ;
1 − 𝑅6 0,74
5. Se determină debitul de gaze care trece prin supapă :
3⁄
𝑄𝑔1 = 0,073 ∙ 𝑄𝑖𝑛𝑗𝑚 ∙ √𝑇𝐿1 ∙ 𝛿𝑟𝑔 = 0,073 ∙ 50 000 ∙ √297,15 ∙ 0,7 = 52 641,68 𝑚𝑁 𝑧𝑖 ;
3⁄
3⁄
3⁄
3⁄
3⁄
6. În funcție de debitul de gaze care trece printr-o supapă, Qg, presiunea în aval, pt, și
presiunea în amonte, pdL, se poate determina diametrul real al orificiului supapei, Фr, din
nomograma care are la bază ecuațiile Thornhill-Craver .
3 27 7
Ф𝑟1 = 8 𝑖𝑛𝑐ℎ; Ф𝑟2 = 64 𝑖𝑛𝑐ℎ; Ф𝑟3 = 16 𝑖𝑛𝑐ℎ;
15 31 1
Ф𝑟4 = 64 𝑖𝑛𝑐ℎ; Ф𝑟5 = 64 𝑖𝑛𝑐ℎ; Ф𝑟6 = 2 𝑖𝑛𝑐ℎ;
42
Fig.1.9. Nomograma realizată pe baza ecuațiilor Thornhill-Craver
Comparând diametrul real al orificiului supapei, Фr, cu diametrul standard, Ф, se pot

obține trei cazuri:
❖ Dacă diametrul real al orificiului supapei, Фr, este mai mare decât diametrul
standard, Ф, atunci se va alege o altă supapă cu diametrul orificiului standardizat
mai mare ;
❖ Dacă diametrul real al orificiului supapei, Фr, este egal cu diametrul standard al
supapei, Ф, atunci alegerea diametrului orificiului a fost facută corect ;
❖ Dacă diametrul real al orificiului supapei, Фr, este mai mic decât diametrul standard
al orificiului, atunci se duzează supapa, iar duza se amplasează între supapa
propriu-zisă și supapa de reținere .
Ф𝑟1 > 𝛷 ; - În acest caz, diametrul real al orificiului este mai mare decât diametrul standard, se
va alege o altă valoare pentru R și, implicit, pentru ceilalți parametrii:
𝑅1 = 0,147;
1 − 𝑅1 = 0,853 ;
𝑅1
= 0,172 ;
1 − 𝑅1
𝛷1 = 3⁄8 𝑖𝑛𝑐ℎ ;
Ф𝑟2 > 𝛷 ; -În acest caz, diametrul real al orificiului este mai mare decât diametrul standard, se
𝑅2 = 0,200;
1 − 𝑅2 = 0,800 ;
𝑅2
= 0,250 ;
1 − 𝑅2
𝛷2 = 7⁄16 𝑖𝑛𝑐ℎ ;
43
Ф𝑟3 > 𝛷 ; -În acest caz, diametrul real al orificiului este mai mare decât diametrul standard, se
𝑅3 = 0,2;
1 − 𝑅3 = 0,8 ;
𝑅3
= 0,250 ;
1 − 𝑅3
𝛷3 = 7⁄16 𝑖𝑛𝑐ℎ ;
Ф𝑟4 = 𝛷 ; - În acest caz, pentru ca diametrul real al orificiului este mai mic decât diametrul
standardizat, supapa se va duza;
Ф𝑟5 < 𝛷 ; -În acest caz, pentru ca diametrul real al orificiului este mai mic decât diametrul
standardizat, supapa se va duza ;
Ф𝑟6 = 𝛷 ; -În acest caz, diametrul a fost ales corect;
7. Calculul de verificare la redeschidere al primei supape :
Pentru realizarea acestui calcul de verificare la redeschidere al primei supape, inițial,

se unește pe grafic presiunea din capul de erupție, p2, cu presiunea de deschidere a supapei la
adâncimea de fixare, pdL2, printr-o linie dreaptă și se citește în dreptul supapei 1 diferența de
presiune dintre presiunea din țevi din dreptul supapei 1, pt1 și presiunea din punctul rezultat din
intersecția dreptei cu orizontală din dreptul supapei 1, p’ . (Figura 1.10)
44
Presiunea, bar
0 2 4 6 8 10121416182022242628303234363840424446485052545658606264666870727476788082848688
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1100
1200
Adancimea, m
1300
1400
1500
1600
1700
1800
1900
2000
2100
2200
2300
2400
2500
2600
2700
Fig.1.10. Verificarea la redeschidere a primei supape
Din figura 1.10 a rezultat:

𝑝′ = 19,8 𝑏𝑎𝑟 ;
Diferența de presiune dintre presiunea din țevi din dreptul supapei 1 și presiunea din
punctul rezultat din intersecția dreptei cu orizontala din dreptul supapei 1, este:
∆𝑝′ = 𝑝′ − 𝑝𝑡1 = 19,8 − 9,5 = 10,3 𝑏𝑎𝑟 ;
∆𝑝 = 2 𝑏𝑎𝑟 ;
Pentru ca supapa 1 sa nu se redeschidă atunci când prin supapa 2 încep gazele să intre,
trebuie să fie indeplinită următoarea condiție:
𝑹𝟏
∆𝒑′ ∙ < ∆𝒑 ;
𝟏 − 𝑹𝟏
𝟏𝟎, 𝟑 ∙ 𝟎, 𝟏𝟕𝟐 = 𝟏, 𝟕𝟕𝟓 < 𝟐 ;
Așadar, condiția ca supapa 1 să nu se redeschidă atunci când gazele pătrund prin

supapa 2, este îndeplinită .
45
2. POMPAJUL CONTINUU CU PRĂJINI
În majoritatea ţărilor cu industrie petrolieră dezvoltată şi faza înaintată de exploatare

a ţiţeiului, pompajul cu prăjini deţine o pondere însemnată, atât ca număr de sonde, cât şi ca
debit extras. Acest lucru se datorează marilor avantaje pe care le prezintă: simplitatea
construcţiei şi uşurinţa deservirii utilajelor.
În prezent, peste 85 % din totalul sondelor ân producţie din tara noastră se
exploatează prin pompaj de adancime cu prăjini.
2.1.Instalația de pompare cu prăjini
De la etalonarea sondei au rezultat următoarele date :
➢ Debitul de lichid, Ql :
𝑄𝑙 = 15 𝑚3 ⁄𝑧𝑖 ;
➢ Presiunea dinamică de fund :
𝑝𝑑 = 20 𝑏𝑎𝑟 ;
➢ Procentul de impurități :
𝑖 = 70 % ;
➢ Debitul de țiței :
𝑄𝑡 = 𝑄𝑙 ∙ (1 − 𝑖) = 15 ∙ (1 − 0,7) = 4,5 𝑚3 ⁄𝑧𝑖 ;
➢ Debitul de apă :
𝑄𝑎 = 𝑄𝑙 ∙ 𝑖 = 15 ∙ 0,7 = 10,5 𝑚3 ⁄𝑧𝑖 ;
➢ Rația de apă :
𝑄𝑎 10,5
𝑅𝑎 = = = 2,33;
𝑄𝑡 4,5
➢ Densitatea lichidului extras :
𝜌𝑙′ = 𝜌𝑡 ∙ (1 − 𝑖) + 𝜌𝑎 ∙ 𝑖 = 860 ∙ (1 − 0,7) + 1075 ∙ 0,7 = 1010,5 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
46
1. Se determină adâncimea de fixare a pompei, Lf :
- Submergenta pompei, hs :
ℎ𝑠 = 100 𝑚 ;
- Nivelul dinamic al pompei, hd :
𝑝𝑑 ∙ 105 20 ∙ 105
ℎ𝑑 = ′ = = 201,76 𝑚 ;
𝜌𝑙 ∙ 9,81 1010,5 ∙ 9,81
𝐿𝑓 = 𝐻 − ℎ𝑑 + ℎ𝑠 = 2700 − 206,14 + 100 = 2598,24 𝑚 ;
2. Se calculează frecvențele periculoase și cele nepericuloase :
- Cele periculoase:
76 500 76 500
𝑁1 = 1 ; 𝑛1 = = 2598,24∙1 = 29,44 𝑐𝑑 ⁄𝑚𝑖𝑛 ;
𝐿𝑓 ∙𝑁1
76 500 76 500
𝑁2 = 2 ; 𝑛2 = = 2598,24∙2 = 14,72 𝑐𝑑 ⁄𝑚𝑖𝑛 ;
𝐿𝑓 ∙𝑁2
76 500 76 500
𝑁3 = 3 ; 𝑛3 = = 2598,24∙3 = 9,81 𝑐𝑑 ⁄𝑚𝑖𝑛 ;
𝐿𝑓 ∙𝑁3
76 500 76 500
𝑁4 = 4 ; 𝑛4 = = 2598,24∙4 = 7,36 𝑐𝑑 ⁄𝑚𝑖𝑛 ;
𝐿𝑓 ∙𝑁4
76 500 76 500
𝑁5 = 5 ; 𝑛5 = = 2598,24∙5 = 5,89 𝑐𝑑 ⁄𝑚𝑖𝑛 ;
𝐿𝑓 ∙𝑁5
76 500 76 500
𝑁6 = 6 ; 𝑛6 = = 2598,24∙6 = 4,91 𝑐𝑑 ⁄𝑚𝑖𝑛 ;
𝐿𝑓 ∙𝑁6
Calculul se oprește atunci când n se apropie de valoarea 5 .
- Cele nepericuloase :
𝑛𝐼 = √𝑛1 ∙ 𝑛2 = √29,44 ∙ 14,72 = 20,82 𝑐𝑑 ⁄𝑚𝑖𝑛 ;
𝑛𝐼𝐼 = √𝑛2 ∙ 𝑛3 = √14,72 ∙ 9,81 = 12,02 𝑐𝑑 ⁄𝑚𝑖𝑛 ;
𝑛𝐼𝐼𝐼 = √𝑛3 ∙ 𝑛4 = √9,81 ∙ 7,36 = 8,50 𝑐𝑑 ⁄𝑚𝑖𝑛 ;
𝑛𝐼𝑉 = √𝑛4 ∙ 𝑛5 = √7,36 ∙ 5,89 = 6,58 𝑐𝑑 ⁄𝑚𝑖𝑛 ;
𝑛𝑉 = √𝑛5 ∙ 𝑛6 = √5,89 ∙ 4,91 = 5,38 𝑐𝑑 ⁄𝑚𝑖𝑛 ;

Se alege dintre frecvențele nepericuloase, prima valoare mai mare sau egală cu 6,6 a lui n .
𝒏 = 𝟖, 𝟓𝟎 𝒄𝒅⁄𝒎𝒊𝒏 ;
3. Alegerea pompei și a unității de pompare :
Pentru realizarea acestui pas, se va alege o pompa tip TB sau tip P în funcție de
adâncimea de fixare și debitul care trebuie extras.
Având în vedere faptul că adâncimea de fixare a pompei este 2598,24 m, se va
alege următoarea pompa:
47
P 23/8 x 11/4
Se alege unitatea de pompare în funcție de adâncimea sondei (se recomandă alegerea unei
unități de pompare cu sarcina maximă de 12 tf și cu caracteristicile cele mai mari ) .
Se alege unitatea de pompare : UP - 12T - 5000 - 7500 M cu următoarele caracteristici :
➢ Sarcina maximă la prajina lustruită: 12 000 kgf ;

➢ Cuplul maxim la reductor : 7 500 kgf ∙ m ;
➢ Lungimea cursei : 1 500; 2 000; 2 500; 3 000; 3500; 4000; 4500; 5000 mm ;
➢ Numărul minim și maxim de curse duble pe minut : 6,6 ; 11,7 ;
➢ Raportul de transmitere al reductorului : 1:34,81 ;
➢ Lungimea brațului anterior (a) : 5 000 mm ;
➢ Lungimea brațului posterior (b) : 2 500 mm ;
➢ Lungimea bielei (l): 3 770 mm ;
➢ Raza manivelei (r): 480, 635, 690, 945, 1095, 1245, 1390, 1535 mm ;
➢ Numărul și greutatea contragreutăților de echilibrare : 4 ∙ 2150 kgf ;
➢ Greutatea aproximativă 26 350 kgf ;
4. Se determină cursa de suprafață :
➢ Diametrul pistonului, dp :
1
𝑑𝑝 = (1 + ) ∙ 25,4 ∙ 10−3 = 0,03 𝑚 ;
4
➢ Aria secțiunii pistonului, Ap :
𝜋 2 𝜋
𝐴𝑝 = ∙ 𝑑 = ∙ 0,0 = 7,91 ∙ 10−4 𝑚2 ;
4 𝑝 4
➢ Randamentul instalației :
𝛼 = 0,5 … . 0,6 - Pentru H > 2500 m
𝛼 = 0,6 … . 0,8 - Pentru H < 2500 m
Având în vedere că adâncimea sondei este H = 2700 m, se alege α=0,58 ;
➢ Se calculează produsul S∙n, punându-se condiția ca :

𝑆 ∙ 𝑛 < 33 ;
𝑄𝑙 15
𝑆∙𝑛 = = = 22,68 ;
1440 ∙ 𝐴𝑝 ∙ 𝛼 1440 ∙ 7,91 ∙ 10−4 ∙ 0,58
➢ Se calculează lungimea cursei, Sc :

𝑆 · 𝑛 22,68
𝑆𝑐 = = = 2,67 𝑚 ;
𝑛 8,5
În funcție de lungimea cursei calculată, Sc, se alege o lungime de cursă
standardizată, S.
𝑺 = 𝟐 𝟓𝟎𝟎 𝒎𝒎 = 𝟐, 𝟓 𝒎 ;
48
➢ Pentru unitatea de pompare aleasă, se cunoaște, în funcție de S :
• Raza manivelei : 𝑟 = 0,69 𝑚 ;
• Lungimea bielei : 𝑙 = 3,77 𝑚 ;
5. Calculul factorilor dinamici:

➢ La cursa ascendentă:
𝑆 ∙ 𝑛2 𝑟 2,5 ∙ 8,502 0,69
𝑚𝑎𝑠𝑐 = ∙ (1 + ) = ∙ (1 + ) = 0,12 ;
1790 𝑙 1790 3,77
➢ La cursa descendenta :
𝑆 ∙ 𝑛2 𝑟 2,5 ∙ 8,502 0,69
𝑚𝑑𝑒𝑠𝑐 = ∙ (1 − ) = ∙ (1 − ) = 0,08
1790 𝑙 1790 3,77
2.2. Dimensionarea garniturii de prăjini
Se dimensionează garnitura de prăjini prin metoda rezistențelor maxime admisibile.

Pentru acest lucru, se determină lungimile de tronsoane din condiția :
𝜎𝑚𝑎𝑥 = 𝜎𝑎 ;
Ca punct de plecare sunt diametrele :

3
𝑑𝑝1 = ∙ 25,4 ∙ 10−3 = 0,019 𝑚 ;
4
7
𝑑𝑝2 = ∙ 25,4 ∙ 10−3 = 0,022 𝑚 ;
8
𝑑𝑝3 = 1 ∙ 25,4 ∙ 10−3 = 0,0254 𝑚 ;
Oțelul ales este 35Mn16 cu rezistența admisibilă , 𝜎𝑎 = 2 025 ∙ 105 𝑁⁄𝑚2 .
1. Determinarea lungimilor tronsoanelor :

➢ Ariile secțiunilor transversale ale prăjinilor și greutățile unitare :
𝜋 2 𝜋
𝑎𝑝1 = ∙ 𝑑𝑝1 = ∙ 0,0192 = 2,9 ∙ 10−4 𝑚2 ;
4 4
𝑞𝑝1 = 24,3 𝑁⁄𝑚 ;
𝜋 2 𝜋
𝑎𝑝2 = ∙ 𝑑𝑝2 = ∙ 0,0222 = 3,9 ∙ 10−4 𝑚2 ;
4 4
𝑞𝑝2 = 32,8 𝑁⁄𝑚 ;
𝜋 2 𝜋
𝑎𝑝3 = ∙ 𝑑𝑝3 = ∙ 0,02542 = 5 ∙ 10−4 𝑚2 ;
4 4
𝑞𝑝3 = 41,6 𝑁⁄𝑚 ;
49
➢ Densitatea oțelului:
𝜌𝑜 = 7850 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
➢ Factorul de flotabilitate:
𝜌𝑙′ 1010,55
𝑏 = 1− =1− = 0,87 ;
𝜌𝑜 7850
➢ Greutatea coloanei de lichid care acționează asupra secțiunii brute a pistoanelor
𝑃𝑙 = 𝜌𝑙′ ∙ 9,81 ∙ 𝐿𝑓 ∙ 𝐴𝑝 = 1010,55 ∙ 9,81 ∙ 2598,24 · 7,91 · 10−4 = 20392,14 𝑁 ;
➢ Lungimile tronsoanelor :
• Lungimea primului tronson :
𝜎𝑎 ∙ 𝑎𝑝1 − 𝑃𝑙 2 025 ∙ 105 ∙ 2,9 ∙ 10−4 − 20392,14
𝑙𝑝1 = = = 1550,53 𝑚 ;
𝑞𝑝1 ∙ (𝑏 + 𝑚𝑎𝑠𝑐 ) 24,3 ∙ (0,87 + 0,12)
• Lungimea celui de-al doilea tronson :

𝜎𝑎 ∙ (𝑎𝑝2 − 𝑎𝑝1 ) 2 025 ∙ 105 ∙ (3,9 − 2,9) ∙ 10−4
𝑙𝑝2 = = = 641,44 𝑚 ;
𝑞𝑝2 ∙ (𝑏 + 𝑚𝑎𝑠𝑐 ) 32,8 ∙ (0,87 + 0,12)
• Lungimea celui de-al treilea tronson :

𝜎𝑎 ∙ (𝑎𝑝3 − 𝑎𝑝2 ) 2 025 ∙ 105 ∙ (5 − 3,9) ∙ 10−4
𝑙𝑝3 = = = 582,16 𝑚 ;
𝑞𝑝3 ∙ (𝑏 + 𝑚𝑎𝑠𝑐 ) 41,6 ∙ (0,87 + 0,12)
Verificarea lungimii totale a celor trei tronsoane:

3
∑ 𝑙𝑝𝑖 = 𝑙𝑝1 + 𝑙𝑝2 + 𝑙𝑝3 = 1550,53 + 641,44 + 582,16 = 2774,14 𝑚 ;

𝑖=1
In urma calcului de verificare rezultă că suma celor trei tronsoane este mai mare decât
adâncimea de fixare a pompei. În acest caz, metri de tronson aflați în plus, se vor redistribui.
• Diferența de lungime între suma lungimilor celor trei tronsoane și adâncimea de

fixare a pompei, Δlp:
3
∆𝑙𝑝 = ∑ 𝑙𝑝𝑖 − 𝐿𝑓 = 2774,14 − 2598,24 = 175,89 𝑚 ;

𝑖=1
• Lungimea recalculata a primului tronson:
′
∆𝑙𝑝 175,89
𝑙𝑝1 = 𝑙𝑝1 ∙ (1 − ) = 1550,53 ∙ (1 − ) = 1452,22 𝑚
∑3𝑖=1 𝑙𝑝𝑖 2774,14
• Lungimea celui de-al doilea tronson:
′
∆𝑙𝑝 175,89
𝑙𝑝2 = 𝑙𝑝2 ∙ (1 − 3 ) = 641,44 ∙ (1 − ) = 600,77 𝑚
∑𝑖=1 𝑙𝑝𝑖 2774,14
50
• Lungimea celui de-al treilea tronson:
′
∆𝑙𝑝 175,89
𝑙𝑝3 = 𝑙𝑝3 ∙ (1 − ) = 582,16 ∙ (1 − ) = 545,25 𝑚 ;
∑3𝑖=1 𝑙𝑝𝑖 2774,14
Verificarea lungimii totale a celor trei tronsoane :

3
∑ 𝑙𝑝𝑖 = 𝑙𝑝1 + 𝑙𝑝2 + 𝑙𝑝3 = 1452,22 + 600,77 + 545,25 = 2598,24 𝑚 ;

𝑖=1
În urma calcului de verificare, rezultă că suma lungimilor celor trei tronsoane este
egală cu adâikncimea de fixare a pompei.
➢ Variația eforturilor în garnitura de prăjini :
• Tensiunea minimă în tronsonul 1 :

𝑃𝑙 20392,14
𝜎1min = = = 7,1 ∙ 107 𝑁⁄𝑚2 ;
𝑎𝑝1 2,9 ∙ 10−4
• Tensiunea maximă în tronsonul 1 :
′
𝑃𝑙 + 𝑙𝑝1 ∙ 𝑞𝑝1 ∙ (𝑏 + 𝑚𝑎𝑠𝑐 ) 20392,14 + 1452,22 ∙ 24,3 ∙ (0,87 + 0,12)
𝜎1𝑚𝑎𝑥 = = ;
𝑎𝑝1 2,9 ∙ 10−4
𝜎1𝑚𝑎𝑥 = 1,94 ∙ 108 𝑁⁄𝑚2 ;

𝜎1𝑚𝑎𝑥 ∙ 𝑎𝑝1 1,94 ∙ 108 ∙ 2,9 ∙ 10−4
𝜎2min = = = 1,426 ∙ 108 𝑁⁄𝑚2 ;
𝑎𝑝2 3,9 ∙ 10−4
• Tensiunea maximă în tronsonul 2 :
′ ′
𝑃𝑙 + (𝑏 + 𝑚𝑎𝑠𝑐 ) ∙ (𝑙𝑝1 ∙ 𝑞𝑝1 + 𝑙𝑝2 ∙ 𝑞𝑝2 )
𝜎2max = ;
𝑎𝑝2
20392,14 + (0,87 + 0,12) ∙ (1452,22 ∙ 24,3 + 600,77 ∙ 32,8)

𝜎2max = ;
3,9 ∙ 10−4
𝜎2max = 1,93 ∙ 108 𝑁⁄𝑚2 ;

𝜎2𝑚𝑎𝑥 ∙ 𝑎𝑝2 1,93 ∙ 108 ∙ 3,9 ∙ 10−4
𝜎3min = = = 1,48 ∙ 108 𝑁⁄𝑚2 ;
𝑎𝑝3 5 ∙ 10−4
51
• Tensiunea maxima in tronsonul 3 :
′ ′ ′
𝑃𝑙 + (𝑏 + 𝑚𝑎𝑠𝑐 ) ∙ (𝑙𝑝1 ∙ 𝑞𝑝1 + 𝑙𝑝2 ∙ 𝑞𝑝2 + 𝑙𝑝3 ∙ 𝑞𝑝3 )
𝜎3max = ;
𝑎𝑝3
20392,14 + (0,87 + 0,12) ∙ (1452,22 ∙ 24,3 + 600,77 ∙ 32,8 + 545,25 ∙ 41,6)

𝜎3max = ;
5 ∙ 10−4
𝜎3max = 1,922 ∙ 108 𝑁⁄𝑚2 ;
În figura de mai jos este prezentată variația eforturilor în garnitura de prăjini, realizată
în urma calculelor tensiunilor minime și maxime pentru cele trei tronsoane de prăjini .
Efortul, σ ∙108 N/m2

0 0,5 1 1,5 2 2,5
0
500
1000
Adancimea, m
Variatia
eforturilor
1500 in
garnitura
de prajini
2000 cu
adancimea
2500
3000
Fig.2.1. Variația eforturilor în garnitura de prăjini
52
2.3. Alegerea țevilor de extracție
Diametrul primului tronson trebuie să corespundă cu diametrul din simbolizarea

pompei.
Diametrul următorului tronson este imediat superior.
Se verifică componența garniturii de țevi în vederea instrumentării cu corunca .
❖ Lungimea tronsoanelor de țevi

Primul tronson va avea o lungime de 1000 m pentru a avea diametrul constant cu
scopul de a permite efectuarea operației de deparafinare. Se verifică dacă schimbarea
diametrului la prăjini se face în același punct cu schimbarea diametrului la țevi. Dacă se
constată acest lucru, se mărește lungimea tronsonului de țevi cu cel puțin 10 m .
❖ Al doilea tronson de țevi

➢ Lungimea tronsonului:
𝑙𝑡2 = 1000 𝑚 ;
➢ Diametrul exterior :
7
𝑑𝑒𝑥𝑡2 = [(2 + ) ∙ 25,4 ∙ 10−3 ] = 0,073025 𝑚 ;
8
➢ Diametrul interior :
1
𝑑𝑖𝑛𝑡2 = [(2 + ) ∙ 25,4 ∙ 10−3 ] = 0,06 𝑚 ;
2
➢ Greutatea pe metru liniar :
𝑞𝑡2 = 96 𝑁⁄𝑚2 ;
❖ Primul tronson de tevi

➢ Lungimea tronsonului:
𝑙𝑡1 = 𝐿𝑓 − 𝑙𝑡2 = 2598,24 − 1000 = 1598,24 𝑚 ;
➢ Diametrul exterior :
3
𝑑𝑒𝑥𝑡1 = [(2 + ) ∙ 25,4 ∙ 10−3 ] = 0,060325 𝑚 ;
8
➢ Diametrul interior:
𝑑𝑖𝑛𝑡1 = [2 ∙ 25,4 ∙ 10−3 ] = 0,0508 𝑚 ;

➢ Greutatea pe metru liniar:
𝑞𝑡1 = 70 𝑁⁄𝑚2 ;
53
- Greutatea specifică a lichidului extras, ɣl’ :
ɣ′𝑙 = 𝜌𝑙′ ∙ 9,81 = 1010,5 ∙ 9,81 = 9913 𝑁⁄𝑚3 ;
- Aria tronsonului 1 :
𝜋 2 2
𝜋
𝑎𝑡1 = ∙ (𝑑𝑒𝑥𝑡1 − 𝑑𝑖𝑛𝑡1 ) = ∙ (0,0603252 − 0,05082 ) = 8,31 · 10−4 𝑚2 ;
4 4
- Aria tronsonului 2 :
𝜋 2 2
𝜋
𝑎𝑡2 = ∙ (𝑑𝑒𝑥𝑡2 − 𝑑𝑖𝑛𝑡2 ) = ∙ (0,08892 − 0,082 ) = 1,021 · 10−3 𝑚2 ;
4 4
- Greutatea prăjinilor :
′ ′ ′
𝑃𝑝 = 𝑙𝑝1 ∙ 𝑞𝑝1 + 𝑙𝑝2 ∙ 𝑞𝑝2 + 𝑙𝑝3 ∙ 𝑞𝑝3 ;
𝑃𝑝 = 1452,22 ∙ 24,3 + 600,77 ∙ 32,8 + 545,25 ∙ 41,6 = 77731,29 𝑁 ;
- Greutatea coloanei de lichid care acționează asupra secțiunii brute a pistoanelor :
𝑃𝑙 = ɣ′𝑙 ∙ 𝐿𝑓 ∙ 𝐴𝑝 = 9913 ∙ 2598,24 ∙ 7,91 ∙ 10−4 = 20392,14 𝑁 ;
- Aria interioară a tronsonului 1 :

𝜋 2 𝜋
𝐴𝑡1 = ∙ 𝑑𝑖𝑛𝑡1 = ∙ 0,05082 = 0,002 𝑚2 ;
4 4
- Aria interioară a tronsonului 2 :

𝜋 2 𝜋
𝐴𝑡2 = ∙ 𝑑𝑖𝑛𝑡2 = ∙ 0,062 = 0,00316 𝑚2 ;
4 4
❖ Variația eforturilor în țevile de extracție

▪ Tensiunea minimă în primul tronson de țevi:
𝑃𝑙 + (𝐴𝑡1 − 𝐴𝑝 ) ∙ 𝛾𝑙′ ∙ 𝐿𝑓 + 1,1 ∙ 𝑃𝑝 ∙ 𝑏

𝜎1min = ;
𝑎𝑡1
20392,14 + (0,002 − 7,91 ∙ 10−4 ) ∙ 9913 ∙ 2598,24 + 1,1 ∙ 77731,29 ∙ 0,87
𝜎1min = ;
8,31 · 10−4
𝜎1min = 1,52 ∙ 108 𝑁⁄𝑚2 ;
▪ Tensiunea maximă în primul tronson de țevi:
𝑃𝑙 + (𝐴𝑡1 − 𝐴𝑝 ) ∙ 𝛾𝑙′ ∙ 𝐿𝑓 + 𝑙𝑡1 ∙ 𝑞𝑡1 + 1,1 ∙ 𝑃𝑝 ∙ 𝑏

𝜎1max = ;
𝑎𝑡1
20392,14 + (0,002 − 7,91 ∙ 10−4 ) ∙ 9913 ∙ 2598,24 + 1598,24 ∙ 70 + 1,1 ∙ 77731,29 ∙ 0,87
𝜎1max = ;
8,31 · 10−4
𝜎1max = 2,73 ∙ 108 𝑁⁄𝑚2 ;
54
▪ Tensiunea minimă în cel de-al doilea tronson de țevi :
𝑃𝑙 + (𝐴𝑡1 − 𝐴𝑝 ) ∙ 𝛾𝑙′ ∙ 𝐿𝑓 + (𝐴𝑡2 − 𝐴𝑡1 ) ∙ 𝛾𝑙′ ∙ 𝑙𝑡2 + 𝑙𝑡1 ∙ 𝑞𝑡1 + 1,1 ∙ 𝑃𝑝 ∙ 𝑏

𝜎2min = ;
𝑎𝑡2
20392,14 + (0,002 − 7,91 ∙ 10−4 ) ∙ 9913 ∙ 2598,24 + (0,00316 − 0,002) ∙ 9913 ∙ 1000
𝜎2min =
1,021 · 10−3
1598,24 ∙ 70 + 1,1 ∙ 77731,29 ∙ 0,87
+ ;
1,021 · 10−3
𝜎2min = 2,44 ∙ 108 𝑁⁄𝑚2 ;
▪ Tensiunea maximă în ce-al doilea tronson de țevi :
𝑃𝑙 + (𝐴𝑡1 − 𝐴𝑝 ) ∙ 𝛾𝑙′ ∙ 𝐿𝑓 + (𝐴𝑡2 − 𝐴𝑡1 ) ∙ 𝛾𝑙′ ∙ 𝑙𝑡2 + 𝑙𝑡1 ∙ 𝑞𝑡1 + 𝑙𝑡2 ∙ 𝑞𝑡2 + 1,1 ∙ 𝑃𝑏 ∙ 𝑏
𝜎2max = ;
𝑎𝑡2
20392,14 + (0,002 − 7,91 ∙ 10−4 ) ∙ 9913 ∙ 2598,24 + (0,00316 − 0,002) ∙ 9913 ∙ 1000
𝜎2𝑚𝑎𝑥 = +
1,021 · 10−3
1598,24 ∙ 70 + 1000 ∙ 96 + 1,1 ∙ 77731,29 ∙ 0,87
+ ;
1,021 · 10−3
𝜎2max = 3,38 ∙ 108 𝑁⁄𝑚2 ;
În figura următoare (Fig.2.2.), este prezentată variația eforturilor în țevile de extracție,

realizată în urma calculelor tensiunilor minime și maxime pentru cele două tronsoane de țevi
de extracție .
Efortul, σ ∙108 N/m2

0 0,5 1 1,5 2 2,5 3 3,5 4
0
500
1000 Variatia
Adancimea, m
efortului
in tevile
1500 de
extractie
cu
2000
adancim
ea
2500
3000
Fig.2.2. Variația eforturilor în țevile de extracție
55
Pentru țevile de extracție se alege otelul P-105 cu următoarele caracteristici :
✓ Limita de curgere, 𝜎𝑐 = 7 380 ∙ 105 𝑁⁄𝑚2 ;
✓ Tensiunea admisibilă :
𝜎𝑐 7380 ∙ 105
𝜎𝑎 = = = 3690 ∙ 105 𝑁⁄𝑚2 ;
𝑐𝑠 2
Din calculele efectuate mai sus, se obține tensiunea maximă exercitată asupra țevilor de
extracție :
𝜎 = max(𝜎1max ; 𝜎2𝑚𝑎𝑥 ) = 𝜎2𝑚𝑎𝑥 = 3,38 ∙ 108 𝑁⁄𝑚2 ;
Rezultă că tensiunea admisibilă a oțelului este mai mare decât tensiunea maximă
exercitată asupra țevilor de extracție .
𝝈𝒂 > 𝝈 ;
❖ Cursa reală a pistonului

- Modulul de elasticitate al lui Young, E :
𝐸 = 2,1 ∙ 1011 𝑁⁄𝑚2 ;
- Alungirile prăjinilor :
′ ′ ′
𝑃𝑙 𝑙𝑝1 𝑙𝑝2 𝑙𝑝3 20392,14 1452,22 600,77 545,25
ʎ𝑝 = ∙ ( + + )= 11
∙( −4
+ −4
+ );
𝐸 𝑎𝑝1 𝑎𝑝2 𝑎𝑝3 2,1 ∙ 10 2,9 ∙ 10 3,9 ∙ 10 5 ∙ 10−4
ʎ𝑝 = 0,75 𝑚 ;
- Alungirile tevilor :
𝑃𝑙 𝑙𝑡1 𝑙𝑡2 20392,14 1598,24 1000

ʎ𝑡 = ∙( + )= 11
∙( −4
+ ) = 0,28 𝑚 ;
𝐸 𝑎𝑡1 𝑎𝑡2 2,1 ∙ 10 8,31 · 10 1,021 · 10−3
În cazul în care dorim să mărim cursa pistonului, ancorăm țevile (ʎt = 0) .
- Alungirea totală :
ʎ = ʎ𝑝 + ʎ𝑡 = 0,75 + 0,28 = 1,03 𝑚 ;
- Cursa reală a pistonului :

2
2,65 ∙ (𝐿𝑓 ∙ 𝑛) 2,65 ∙ (2598,24 ∙ 8,50)2
𝑆𝑟 = 𝑆 ∙ [1 + ] − ʎ = 2,5 ∙ [1 + ] − 1,03 ;
1010 1010
𝑆𝑟 = 1,79 𝑚 ;
56
- Debitul teoretic, Qt :
𝑄𝑡 = 1440 ∙ 𝐴𝑝 ∙ 𝑆𝑟 ∙ 𝑛 = 1440 ∙ 7,91 ∙ 10−4 ∙ 1,79 ∙ 8,50 = 17,36 𝑚3 ⁄𝑧𝑖 ;
- Debitul instalației, Qinst :

o Randamentul volumic : 𝜂𝑣 = 0,9 ;
o Randamentul de scurgeri prin camăși și piston : 𝜂𝑠 = 0,9 ;
𝑄𝑖𝑛𝑠𝑡 = 𝑄𝑡 ∙ 𝜂𝑣 ∙ 𝜂𝑠 = 17,36 ∙ 0,9 ∙ 0,9 = 14,06 𝑚3 ⁄𝑧𝑖 ;
- Diferența de debite :
𝑄𝑖𝑛𝑠𝑡 − 𝑄𝑙 = 14,06 − 15 = −0,94 𝑚3 ⁄𝑧𝑖 ≤ 1 ;
Pentru cazul în care modulul diferenței debitelor este mai mare decât 1, se schimbă
cursa pistonului, se schimbă diametrul pistonului sau se schimbă atât cursa cât și diametrul
pistonului .
❖ Sarcina maximă și minină în prăjina lustruită

- Sarcina maximă în prăjina lustruită, Pmax :
𝑃𝑙 + 𝑃𝑝 ∙ (𝑏 + 𝑚𝑎𝑠𝑐 ) 20392,14 + 77731,29 ∙ (0,87 + 0,12)

𝑃𝑚𝑎𝑥 = =
9,81 9,81
𝑃𝑚𝑎𝑥 = 9,92 ∙ 103 𝑑𝑎𝑁 ;
- Sarcina minimă în prăjina lustruită, Pmin :
𝑃𝑝 ∙ (𝑏 − 𝑚𝑑𝑒𝑠𝑐 ) 77731,29 ∙ (0,87 − 0,08)

𝑃𝑚𝑖𝑛 = = = 6,25 ∙ 103 𝑑𝑎𝑁 ;
9,81 9,81
Cuplul maxim la reductor

- Lungimea brațului anterior :
𝑎 = 5 000 𝑚𝑚 ;
- Lungimea brațului posterior :
𝑏 = 2 500 𝑚𝑚 ;
- Raportul lungimilor celor două brațe :
𝑎 5 000
𝑘= = =2;
𝑏 2 500
- Greutatea medie în prăjina lustruită :
𝑘 ∙ (𝑃𝑚𝑎𝑥 + 𝑃min ) 2 ∙ (9,92 + 6,25) ∙ 103
𝐺= = = 16,178 ∙ 103 𝑑𝑎𝑁 ;
2 2
57
- Cuplul maxim :
𝑆 2,5
𝐶𝑚𝑎𝑥 = (𝑘 ∙ 𝑃𝑚𝑎𝑥 − 𝐺) ∙ = (2 ∙ 9,92 ∙ 103 − 16,178 ∙ 103 ) ∙
2∙𝑘 2∙2
𝐶𝑚𝑎𝑥 = 2298,515 𝑑𝑎𝑁 ∙ 𝑚 ;
Cuplul maxim standardizat al Unității de Pompare este 𝑪𝒎𝒂𝒙𝒔 = 𝟕 𝟓𝟎𝟎 𝒅𝒂𝑵 ∙ 𝒎 care
este mult mai mare decât cuplul maxim rezultat din calcule , 𝑪𝒎𝒂𝒙 = 𝟐𝟐𝟗𝟖, 𝟓𝟏𝟓 𝒅𝒂𝑵 ∙ 𝒎 .
❖ Puterea nominală a motorului electric

𝑁𝑛 = 0,1205 ∙ 𝑄𝑡 ∙ 10−3 ∙ 𝐿1,13
𝑓 = 0,1250 ∙ 17,36 ∙ 10−3 ∙ 2598,241,13
𝑁𝑛 = 15,106 𝑘𝑊 ;
❖ Echilibrarea Unității de Pompare
- Contragreutățile sunt montate pe manivelă :
𝑟 = 0,69 𝑚 ;
- Greutatea contragreutăților :
𝐺𝑚 = 4 ∙ 2 150 = 86 ∙ 103 𝑑𝑎𝑁 ;
- Distanța de la centrul de rotație la centrul de greutate :
𝐺 ∙ 𝑟 16,17 ∙ 103 ∙ 0,69

𝑅1 = = = 0,13 𝑚
𝐺𝑚 86 ∙ 103
58
ANEXE
Problema 1
La o sonda se cunosc următoarele date:
- Debitul de lichid :
𝑄𝑙 = 60 𝑚3 ⁄𝑧𝑖 ;
- Procentul de impurități :
𝑖 = 30 % ;
- Debitul de gaze :
3⁄
𝑄𝑔 = 3100 𝑚𝑁 𝑧𝑖 ;
- Diametrul interior al țevilor :
𝑑𝑖 = 2,5 𝑖𝑛 = 63,5 𝑚𝑚 ;
- Densitatea relativă a țițeiului :
𝜌𝑟𝑡 = 0,86 ;
- Densitatea relativă a gazelor :
𝜌𝑟𝑔 = 0,7 ;
Sa se determine:
1. Viteza superficială a lichidului vsl;
2. Viteza superficială a gazelor vsg;
3. Viteza amestecului bifazic într-o secțiune x a tevilor de extracție unde presiunea este
p=55 bar iar temperatura T=50°C= 323,15 K;
4. Să se determine fracția de gaze/lichid fl, fg în lipsa fenomenului de alunecare;
5. Să se identifice structura amestecului bifazic în secțiunea x a țevilor de extracție;
I. Debitul de țiței:
𝑄𝑡 = 𝑄𝑙 ∙ (1 − 𝑖) = 60 · (1 − 0,3) = 42 𝑚3 ⁄𝑧𝑖 ;
II. Debitul de apă :
: 𝑄𝑎 = 𝑄𝑙 ∙ 𝑖 = 60 · 0,3 = 18 𝑚3 ⁄𝑧𝑖 ;
III. Rația gaze-țiței:

𝑄𝑔 3100
𝑅𝐺𝑇 = = = 73,8;
𝑄𝑡 60
IV. Rația de soluție, rs, și factorul de volum al țițeiului, bt;
1.768−1.643∙𝜌𝑟𝑡
10 𝜌𝑟𝑡
3⁄ 3
𝑟𝑠 = 0.134 ∙ 𝜌𝑟𝑔 ∙ (𝑝̅ ∙ −3 ∙𝑡̅ ) = 27,07 𝑚𝑁 𝑚
100.0288+1.62∙10
59
𝜌𝑟𝑔 0,5
𝐹 = 5.6 ∙ ( ) ∙ 𝑟𝑠 + 1.25 ∙ (32 + 1.8 ∙ 𝑡̅) = 289,25 ;
𝜌𝑟𝑡
𝑏𝑡 = 0.972 + 0.000147 ∙ 𝐹1.175 = 1,09
V. Viteza superficială a lichidului, vsl, cu relația:
𝑄𝑙 𝑏𝑡 + 𝑏𝑎 ∙ 𝑅𝑎
𝑣𝑠𝑙 = ∙( ) = 0,194 𝑚⁄𝑠 ;
86400 ∙ 𝐴𝑡 1 + 𝑅𝑎
Unde aria secțiunii transversale a țevilor, At, este:

𝜋
𝐴𝑡 = ∙ 𝑑 2 = 0,003165 𝑚2 ;
4
Iar factorul de volum al apei este: ba=1;
VI. Presiunea pseudocritică, ppcr, și temperatura pseudocritică, Tpcr:
𝑝𝑝𝑐𝑟 = 49,37 − 4,67 ∙ 𝛿𝑟𝑔 = 46,1 𝑏𝑎𝑟𝑎;
𝑇𝑝𝑐𝑟 = 171,5 ∙ 𝛿𝑟𝑔 + 97 = 217,05 𝐾 ;
VII. Presiunea pseudoredusă, ppr și temperatura pseudoredusă, Tpr:

𝑇̅
𝑇𝑝𝑟 = = 1,49;
𝑇𝑝𝑐𝑟
𝑝̅
𝑝𝑝𝑟 = = 1,19;
𝑝𝑝𝑐𝑟
Factorul de abatere al gazelor, 𝑍̅, (relația lui Istomin) valabilă pentru următoarele
condiții:
0<ppr<3, 1.3<Tpr<1.9);
−2 3
𝑍 = 1 − 10 ∙ (0.76 ∙ 𝑇𝑝𝑟 − 9.36 ∙ 𝑇𝑝𝑟 + 13) ∙ (8 − 𝑝𝑝𝑟 ) ∙ 𝑝𝑝𝑟 = 0,87;
VIII. Viteza superficială a gazelor, vsg, este:

𝑟
(𝑅𝐺𝐿 − 1 +𝑠𝑅 ) 𝑝 𝑇̅
𝑎 0
𝑣𝑠𝑔 = 𝑄𝑙 ∙ ∙ ∙ ∙ 𝑍̅ = 5,60 𝑚⁄𝑠 ;
86400 ∙ 𝐴𝑡 𝑝̅ 𝑇0
IX. Viteza amestecului: 𝑣𝑎𝑚 = 𝑣𝑠𝑔 + 𝑣𝑠𝑙

𝑣𝑎𝑚 = 5,60 + 0,194 = 5,794 𝑚⁄𝑠
X. Fracția de gaze:
𝑞𝑔 = 𝑣𝑠𝑔 ∙ 𝐴 = 0,01772
𝑞𝑙 = 𝑣𝑠𝑙 · 𝐴 = 0,0006138
𝑞𝑔
𝑓𝑔 = = 0,97
𝑞𝑔 + 𝑞𝑙
XI. Fracția de lichid:
𝑞𝑙
𝑓𝑖 = = 0,03;
𝑞𝑔+𝑞𝑙
60
XII. Curgere dopuri:
61
Problema 2
La o sondă se cunosc următoarele date :
• Adâncimea sondei, H=2700 m ;

• Diametrul interior al tubingului, di=63,5 mm ;
• Diametrul interior al coloanei, Di=127 mm ;
• Temperatura medie la suprafata, ts=12 ⁰C ;
• Densitatea titeiului, ρt=860 kg/m3 ;
• Densitatea apei de zacamant, ρa=1075 kg/m3 ;
• Densitatea relativa a gazelor, ẟrg=0,7 ;
• Tensiunea superficiala a titeiului, σt=30∙10-3 N/m ;
• Tensiunea superficiala a apei, σa=6∙10-3 N/m ;
• Viscozitatea titeiului, μt=2,3∙10-3 Pa∙s ;
• Viscozitatea apei, μa=1 ∙10-3 Pa∙s ;
• Visozitatea gazelor, μg=0,023∙10-3 Pa∙s ;
• Presiunea in capul de eruptie, p2=4 bar ;
De asemenea, în urma etalonării sondei au rezultat următoarele date:
• Impuritățile, i=3 % ;
• Presiunea dinamică de fund, pd=80 bar ;
• Presiunea statică, pc=105 bar ;
• Debitul de lichid, Ql=60 m3/zi ;
• Debitul de gaze al sondei, Qg=3100 m3N/zi ;
• Debitul de injecție, Qinj=70 000 m3N/zi ;
Se cere :
a) Să se studieze influența impurităților asupra curbelor gradient considerând următoarele

procente de impurități : i1 = 30% ; i2 = 40% ; i3=50% ; i4 = 60% ; i5 = 70 % ;
b) Să se studieze influența diametrului țevilor de extracție asupra curbelor gradient
considerând următoarele valori pentru diametru : d1 =2 inch ; d2 = 2,5 inch ; d3 = 3
inch;
c) Să se studieze influența rației gaze-lichid totală asupra curbelor gradient, considerând
următoarele valori ale rației gaze-lichid totală: RGLT=1000 m3N /m3, RGLT=2000 m3N
/m3,RGLT=3000 m3N /m3, RGLT=4000 m3N /m3, RGLT=6000 m3N /m3;
d) Să se studieze influența presiunii în capul de erupție asupra curbelor gradient,
considerând următoarele valori pentru aceasta: p2=4 bar, p2’=14 bar, p2’’=24 bar,
p2’’’=34 bar.
62
a) Influența impurităților:
În urma aplicării algoritmului Hagedorn-Brown pentru cele cinci valori ale

precentului de impurități, s-a obținut următorul grafic:
Presiunea, bar
0 20 40 60 80 100 120
0
500 i=0,3
i=0,4
Adâncimea, m
1000 i=0,5
i=0,6
1500
i=0,7
2000
2500
Fig. 1. Influența impurităților asupra curbelor gradient
b) Studiul influenței diametrului asupra curbelor gradient :
În urma aplicării algoritmului Hagedorn-Brown pentru cele cinci valori ale precentului
de impurități, s-au obținut următorul grafic:
0,35
0,3
0,25
0,2
vsl, m/s
d=2 inch
0,15 d=2,5 inch
d=3 inch
0,1
0,05
0
0 20 40 60 80 100
pm, bar
Fig. 2. Influența diametrului asupra curbelor gradient
63
c) Studiul influenței RGLT asupra curbelor gradient:
În urma aplicării algoritmului Hagedorn-Brown pentru diferite valori ale diametrului

țevilor de extracție, s-au obținut următoarele valori :
Presiunea, bar
0 20 40 60 80 100 120 140
0
500
RGL=1000
RGL=2000
Adâncimea, m
1000
RGL=3000
RGL=4000
1500
RGL=6000
2000
2500
Fig.3. Influența rației gaze-lichid asupra curbelor gradient
d) Influența presiunii din capul de erupție
Presiunea, bar
0 20 40 60 80 100 120
0
500
p2=4 bar
Adâncimea, m
1000 p2=14 bar

p2=24 bar
1500 p2=34 bar
2000
2500
Fig.4. Influența presiunii din capul de erupție asupra curbelor gradient
64
Problema 3
Să se studieze variația următorilor parametrii:

o 𝑣𝑠𝑙
o 𝑣𝑠𝑔
o 𝜀𝑙
în funcție de:
❖ Presiunea medie și debitul de lichid;
❖ Impurități;
❖ Diametrul țevilor de extracție;
❖ Rația gaze-lichid totală;
❖ Presiunea din capul de erupție
▪ Variația parametrilor funcție de presiunea medie și debitul de lichid:

0,25
0,2
0,15
vsl, m/s
Ql1, pm1
0,1 Ql2, pm2
Ql3, pm3
0,05
0
0 10 20 30 40 50 60
pm, bar
35,00
30,00
25,00
vsg, m/s
20,00
Ql1
15,00
Ql2
10,00 Ql3
5,00
0,00
0 10 20 30 40 50 60 70
pm, bar
65
0,20
0,18
0,16
0,14
0,12
0,10
εl
Ql1, pm1
0,08 Ql2, pm2
0,06
Ql3, pm3
0,04
0,02
0,00
0 10 20 30 40 50 60
pm, bar
▪ Variația parametrilor funcție de procentul de impurități:
0,194
0,193
0,192
0,191
0,19 i=0,3
vsl, m/s
0,189 i=0,4
0,188 i=0,5
0,187 i=0,6
0,186 i=0,7
0,185
0,184
0 20 40 60 80 100 120
pm, bar
35
30
25
i=0,3
vsg, m/s
20
i=0,4
15
i=0,5
10 i=0,6
i=0,7
5
0
0 20 40 60 80 100 120
pm, bar
66
0,25
0,2
0,15 i=0,3
i=0,4
εl
0,1 i=0,5
i=0,6
0,05 i=0,7
0
0 20 40 60 80 100 120
pm, bar
▪ Variația parametrilor funcție de diametrul țevilor de extracție:

0,35
0,3
0,25
vsl, m/s
0,2
d=2 inch
0,15
d=2,5 inch
0,1 d=3 inch
0,05
0
0 20 40 60 80 100
pm, bar
60
50
40
vsg, m/s
30 d=2 inch
d=2,5 inch
20
d=3 inch
10
0
0 20 40 60 80 100
pm, bar
67
0,25
0,2
0,15
εl
d=2 inch
0,1 d=2,5 inch
d=3 inch
0,05
0
0 20 40 60 80 100
pm, bar
▪ Variația parametrilor funcție de rația gaze-țiței totală:

0,21
0,205
0,2 RGL=1000
vsl, m/s
RGL=2000
0,195 RGl=3000
RGL=4000
0,19 RGL=6000
0,185
0 20 40 60 80 100 120 140
pm, bar
68
140
120
100
RGL=1000
vsg, m/s
80
RGL=2000
60
RGL=3000
40 RGL=4000
RGL=6000
20
0
0 20 40 60 80 100 120 140
pm, bar
0,2
0,18
0,16
0,14
0,12 RGL=1000
0,1
εl
RGL=2000
0,08 RGL=3000
0,06 RGL=4000
0,04 RGL=6000
0,02
0
0 20 40 60 80 100 120 140
pm, bar
▪ Variația parametrilor funcție de presiunea din capul de erupție:

0,204
0,202
0,2
0,198
vsl, m/s
0,196 p2=4 bar

0,194 p2=14 bar
0,192 p2=24 bar
0,19 p2=34 bar
0,188
0,186
0 20 40 60 80 100 120
pm, bar
69
35
30
25
vsg, m/s
20
p2=4 bar
15 p2=14 bar
p2=24 bar
10
p2=34 bar
5
0
0 20 40 60 80 100 120
pm, bar
0,25
0,2
0,15
p2=4 bar
εl
p2=14 bar
0,1
p2=24 bar
p2=34 bar
0,05
0
0 20 40 60 80 100 120
pm, bar
70
BIBLIOGRAFIE
1. Popescu, C. , Coloja, M.P. – Extracția Țițeiului și Gazelor Asociate 1, Editura Tehnică,

Bucuresti, 1993 ;
2. Popescu, C. , Coloja, M.P. – Extracția Țițeiului și Gazelor Asociate 2, Editura Tehnică,

Bucuresti, 1993 ;
3. Marcu, M. , Marcu, I.G. – Cercetarea sondelor, Editura Universității Petrol-Gaze din

Ploiești, Ploiești, 2016 ;
71

Proiect de Extractie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect de Extractie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIEȘTI

FACULTATEA DE INGINERIA PETROLULUI ȘI GAZELOR

EXTRACȚIA PETROLULUI ȘI GAZELOR ASOCIATE

Proiectul de semestru la “Extracția Țițeiului și Gazelor Asociate” are drept scop

Erupția artificială se bazează pe energia înmagazinată direct în gazele comprimate.

Sistemele de pompaj de adâncime se clasifică după modul în care se transmite de la

a) Pompaj de adậncime cu prǎjini;

În prima categorie, sunt cuprinse pompele introduse în sondǎ şi acţionate de la

Introducere în regimul de funcționare “gas-lift”

Pe măsură ce se exploatează un zăcământ de hidrocarburi, presiunea fluidelor existente în

Considerații generale privind erupția artificială continuă

Gazele pot fi injectate prin:

La o sonda care produce în regim de gas-lift continuu, se cunosc următoarele date :

• Adâncimea sondei, H=2700 m ;

În calcule, voi folosi Qinj=70 000 m3N/zi .

Reprezentarea grafică a debitului sondei în funcție de presiunea dinamică de fund,

În condițiile curgerii eterogene, există mai multe metode de determinare a curbei

Având în vedere că procentul de impurități cu care produce sonda este i= 37%,

Metoda lui Wiggins

𝑄𝑡𝑚𝑎𝑥 = 129,16 𝑚3 ⁄𝑧𝑖 ;

𝑄𝑎𝑚𝑎𝑥 = 62,31 𝑚3 ⁄𝑧𝑖 ;

𝑄𝑚𝑎𝑥 = 𝑄𝑡𝑚𝑎𝑥 + 𝑄𝑎𝑚𝑎𝑥 ;

𝑄𝑚𝑎𝑥 = 129,16 + 62,31 = 153,8 𝑚3 ⁄𝑧𝑖 ;

Reprezentând presiunea dinamică de fund funcție de debitul de lichid, se obține

Trasarea curbelor IPR de prevedere se realizează pe baza datelor rezultate de la

𝑄𝑡𝑚𝑎𝑥𝑣 𝑝𝑐𝑣 𝑝𝑐𝑣 2

Pentru faza apă:

𝑄𝑎𝑚𝑎𝑥𝑣 𝑝𝑐𝑣 𝑝𝑐𝑣 2

Se consideră două valori ale presiunii statice:

Pentru pcv1=100 bar:

Trasarea curbelor gradient se va realiza cu ajutorul metodei Hagedorn-Brown. Se

Distanta Δh se va determină cu ajutorul algoritmului Hagedorn-Brown, iar

Intervalul de presiune: (4.....14) bar .

• Greutatea unui m3 de țiței mort împreună cu apa ți gazele care îl insotesc, M :

Unde densitatea relativă a țițeiului, ρrt , este :

Datele de intrare necesare realizării acestei etape sunt :

1. Se estimează presiunea de fund a gazelor, pfge :

2. Se calculeazăS presiunea medie, pm, si temperatura medie, Tm :

3. Se calculează presiunea pseudocritică, ppcr, si temperatura pseudocritică, Tpcr :

În acest scop, se trasează dreapta de variație a presiunii gazelor în coloană, precum și

În urma realizării diagramei, se citesc coordonatele punctelor de injecție, care vor fi

Tabel 1.7. Valorile coordonatelor punctelor de injecție

Curbele gradient vor începe de la nivelele punctelor de injecție. Pentru aplicarea

În tabelele următoare vor fi trecute rezultatele calculelor obținute în urma aplicării

M N/m3 13577,61 13577,61 13577,61 13577,61 13577,61 13577,61

M N/m3 13577,61 13577,61 13577,61 13577,61 13577,61 13577,61

M N/m3 13577,61 13577,61 13577,61 13577,61 13577,61 13577,61 13577,61

𝑝𝑑1 = 80,1 𝑏𝑎𝑟 ;

Analiza nodală presupune identificarea componentelor sistemului analizat, alegerea

În cazul sondei în gas-lift continuu, componentele sistemului sunt :

Capetele sistemului sunt :

- Conturul de alimentare cu presiunea pc ;

Tabel 1.13. Coordonatele punctelor de funcționare

Debit de lichid extras Ql, m3/zi

Fig.1.6. Analiza nodală

Pentru trasarea curbei de comportare a sondei în Gas-Lift Continuu (GLC), se

De pe curbele reprezentate grafic, se citește valoarea debitului maxim de lichid pe care

𝑄𝐿𝑚𝑎𝑥 = 60,5 𝑚3 ⁄𝑧𝑖 ;

Supapele folosite sunt de tip Camco-Schlumberger, neechilibrate (pdesc>pinch) cu

Din acest grafic se vor citi de la fiecare supapă următorii parametrii :

Rația gaze-lichid de injecție:

Rația gaze-lichid totală:

Rația gaze-țiței totală: