Universitatea Petrol-Gaze din Ploiesti

Facultatea de Inginerie de Petrol si Gaze

Proiect

Extractia Petrolului

Prof. Coordonator: Conf.Dr.Ing.Maria Cristescu

Student:

Sava Marian

Anul IV-Grupa III IPG-IFR

Ploiesti 2016
Proiect: Extractia petrolului Acidizare si fisurare hidraulica
2
Sava Marian

Capitolul I Metodologia de proiectare a unei operatii de acidizari cu solutii de acid

clorhidric

Se va acidiza cu 15% solutie de tartare preparata din 33% HCl

Numar condica n=14

Parametrii necesari pentru efectuarea unei operaii de acidizare ntr-un strat productiv n care
predomin rocile carbonatice sunt:
Caracteristicile de echipare ale sondei de producie la care se aplic operaia de
acidizare:
o diametrul coloanei de exploatare D=5 =0.139m
o diametrul evilor de extracie d=2 3/8=0.060m

Tabelul 1.1 Dimensiuni evi de extracie

D di de At

in mm mm cm2

2 3/8 50,8 60,3 28,55

2 7/8 62,0 73,0 30,18

3 1/2 76,0 88,9 45,34

Caracteristicile stratului productiv:

o presiunea stratului - presiunea static n dreptul formaiunii productive p st =

pc=105 bar
o Grosimea stratului productiv ce va fi acidizat h=25-n=11m;
o Adncimea sondei pn la capul perforaturilor Hp=2500-10n=2360m;
o Inlimea de la talpa sondei la baza perforaturilor, hsac=4m
o Coeficientul de porozitate al rocilor stratului productiv, m=25%=0.25

Proprietile soluiei de tratare:

o Densitatea soluiei acide de tratare, st=1074.9 kg/m3
o Densitatea soluiei acide concentrate (acid tehnic), sc=1168 kg/m3
o Densitatea soluiei acide de diluare sau a apei ad=1050 kg/m3

Proprietile fluidului ales pentru mpingerea soluiei acide n strat:

o Densitatea ieiului (n cazul sondelor de producie), =845 kg/m3
o Vscozitatea ieiului, =3 cP=3*10-3 Pa*s

Alte caracteristici:
o Volumul soluiei acide pe metru perforat, a=0.9 m3/m strat;
o Debitul de injecie, qinj=1.2 m3/min;
o Timpul de reacie, tr=15 min
Proiect: Extractia petrolului Acidizare si fisurare hidraulica
3
Sava Marian

Principii Generale

Acidizarea matricei este definita ca operatia de injectare a unei solutii acide in stratul degradat
(contaminat) la o presiune mai mica decat presiunea de fisurare a rocilor colectoare.

Rolul solutiei acide este acela de a dizolva produsele solide de invazie sau de precipitare
depuse in sistemul poros al rocii (particule solide din fluidul de foraj sau din pasta de
ciment,particule fine de nisip sau de argile,saruri) si de a largi canalele de curgere existente
sau de a crea altele noi prin dizolvarea unor minerale din rocile colectoare.

Compatibilitatea fluidului de tratare cu roca si fluidele continute de aceasta este un factor

important in realizarea unui tratament de stimulare eficient.Sensibilitatea rocii la actiunea
fluidului de tratare este determinata de compozitia chimica si constitutia petrografica a
acesteia.

Acidizarea se practica in formatiunile cu permeabilitate de la valori medii pana la valori

mari,alcatuite din calcare,dolomite gresii cu continut de carbonati peste 20%,sau nisipuri
consolidate al caror ciment este constituit din carbonati de calciu sau magneziu.

Prin stimularea stratelor prin acidizare se poate realiza :

anularea efectului pelicular rezultat din depunerea turtei din fluidele de foraj,din
depunerea de saruri sau a crustelor de ciment de pe peretii gaurii de sonda in dreptul
stratului productiv
largirea si extinderea canalelor de curgere existente

formarea de noi canale de curgere in stratele productive ,care asigura o curgere mai

activa a fluidelor din strat in sonda
marirea diametrului gaurii de sonda ,cand stratul productiv este netubat

Pentru tratarea chimica a rocilor colectoare carbonatice se utilizeaza frecvent solutii de acid
clorhidric (in mod obisnuit 12%,15% sau 28% HCl).

Acidizarea se efectueaza in mod diferit de la un zacamant la altul si chiar de la o sonda la alta

din cauza:

diversitatii litologice a zacamintelor

proprietatilor fizice diferite ale zacamintelor (presiune si temperatura)
compozitiei chimico-mineralogice si distributiei variate a mineralelor in rocile
colectoare
anizotropiei permeabilitatii rocii magazin
naturii si compozitiei fluidelor acumulate in porii rocilor

Obiectivul tehnic al stimularii formatiunii productive il constituie obtinerea unui factor skin
post operatoriu neglijabil sau negativ ,ce corespunde cazului indepartarii eficiente a
obstructiilor survenite in sistem.

Obiectivul economic se considera atins atunci cand s-a imbunatatit afluxul de fluide din strat
in sonda si productivitatea sondei a crescut .Scurtarea timpului de realizare a operatiei de
Proiect: Extractia petrolului Acidizare si fisurare hidraulica
4
Sava Marian

stimulare proiectate si implicit reducerea timpului aferent intreruperii din productie sunt
elemente importante din punct de vedere economic.

Fluide pentru operatiile de acidizare

1. Solutii acide si neacide

Pentru stimularea prin acidizare a rocilor carbonatice se folosesc solutii de acid clorhidric ,acid
acetic sau amestecuri acide :acid clorhidric si acizi organici , acid clorhidric si alcooli , acid
clorhidric si tenside.

Din cercetarile de laborator s-a constatat ca ,in conditii asemanatoare, acizii organici
reactioneaza mult mai incet decat acidul clorhidric.

In functie de natura blocajului creat la nivelul formatiunilor productive pot fi folosite diferite
solutii acide sau solventi si dezemulsionanti.

Pentru tratarea prin acidizare a rocilor carbonatice ,in functie de compozitia mineralogica a
acestora, de distributia mineralelor in roca, de proportia mineralelor carbonatice, de natura
depunerilor din porii rocilor si de temperatura, in afara acidului clorhidric de concentratii
diferite, intre 8%-15% HCl, sau 28% HCl se pot folosi si alte sisteme acide.

2. Aditivi

Solutiile acide ce urmeaza sa se injecteze in stratul productiv, inafara de acizii necesari

(clorhidric,fluorhidric,acetic etc.) mai contin diferiti aditivi cum ar fi: inhibitori de coroziune,
stabilizatori pentru controlul metalului, stabilizatori ai argilei, intarzietori de reactie,
intensificatori, solventi, alcooli, agenti termici, gaze energizante care au rolul de a anihila
efectele negative ale solutiilor acide din sonda si strat.

Cunoasterea structurii si a mecanismului de actionare a fiecarui aditiv utilizat contribuie la

selectarea si dozarea corecta a acestora pe baza testelor de laborator.

Inhibitori de coroziune

Scopul inhibitorilor este sa previna sau sa reduca reactiile de coroziune a materialului metalic
prin care circula solutia acida. Inhibitori de coroziune romanesti pentru combaterea coroziunii
acide:

Formaldehida CH2O (aldehida formica), ACOR-21, ACOR-22, ACOR-42, CORED-22, CORED-95,

COSINTAM-86.

Stabilizatori (sechestranti)

Rolul stabilizantilor este de a impiedica depunerea unor compusi ai fierului si aluminiului

(hidroxizi) care precipita sub forma unui sediment voluminos si de a mentine pH-ul solutiei
acide consumate intre 4-4,5.

Tipuri de stabilizatori:
Proiect: Extractia petrolului Acidizare si fisurare hidraulica
5
Sava Marian

- Acid acetic in proportie de 0,8-3% din volumul solutiei de tratare,eficient pana la

temperatura de 70C;
Acid citric in cantitate de 20 kg/m3 solutie 15% HCl, eficient pana la temperatura de
-
90C;
Amestec de acid citric (6 kg/m3) si acid acetic (11 kg/m3), foarte eficient pana la
- temperatura de 65C;
Acid gluconic in cantitate de 42 kg/m3 solutie 15% HCl, eficient pana la temperatura
de 65C, cost ridicat;
-
Acid lactic in cantitate de 23 kg/m3 solutie 15% HCl, eficienta moderata la temperatura
de 40C;
- Acid etilendiaminotetraacetic in cantitate de 36 kg/m3, eficient la temperatura de
90C, cost ridicat;
- Acid nitriloacetic (NTA) in cantitate de 23 kg/m3 solutie 15% HCl, temperatura de 90C,
cost ridicat.

Stabilizatori pentru argile

Sunt substante tensioactive capabile sa fixeze si sa protejeze mineralele argiloase sau sa

creasca viteza de curgere a fluidului necesara sa antreneze particulele de argila.

Sunt utilizate frecvent urmatoarele cloruri : clorura de amoniu NH4Cl, clorura de potasiu KCl,
clorura de calciu CaCl, clorura da alumuniu AlCl3.

NaCl evita hidratarea argilelor numai la concentratie mai mare de 15%.

- Iintensificatori (dezemulsionanti)

Sunt substante tensioactive, care se adauga in solutia acida in proportie de 0,5 1% (uneori 2
3%) din volumul acesteia cu scopul:

- de a micsora tensiunea superficiala;

- de a asigura o patrundere mai usoara a solutiei acide in canalele fine ale stratului
productiv.

Substantele tensioactive cu rol de intensificatori pot fi:

- de tip anionic (alchilarilsulfonat) D5,RAG-27;

- de tip neionic (alchili, fenoli polietixilati, acizi grasi etoxilati E-96, S2-350, STN-7;
- de tip cationic (amine organice).

- Intarzietori de reactie

Scopul intarzietorilor de reactie este incetinirea reactiei solutiei acide cu roca, astfel ca acidul
neconsumat sa patrunda pe o distanta mai mare in stratul productiv.

Tipuri de intarzietori de reactie:

- Surfactanti anionici de tip alchilarilsulfonati;

- Surfactanti cationici care au si proprietati de inhibitori de coroziune;
Proiect: Extractia petrolului Acidizare si fisurare hidraulica
6
Sava Marian

- Surfactanti neionici

- Alcoolii

Sunt fluide cu tensiune superficiala scazuta datorita proprietatilor de vaporizare rapida.

Rolul alcoolilor este de a recupera integral fluidele uzate si de a imbunatati permeabilitatea

fata de gaze prin reducerea saturatiei in apa.

Tipuri de alcooli utilizati in amestecurile acide de tratare:

- Izopropanol CH3-CHOHCH3 folosit in concentratie de 20%;

- Metanol CH3OH folosit in concentratie de 30 - 40%.

- Gaze energizante

Gazele energizante sunt azotul si dioxidul de carbon comprimate sau in stare lichida. Datorita
caracterului lor de a fi miscibile cu hidrocarburile sunt folosite pentru marirea eficientei
operatiilor de acidizare a formatiunilor care contin titei remanent bogat in fractii grele.

Variantele de injectie a gazelor energizante la operatia de acidizare sunt:

- Inaintea efectuarii tratamentului acid de stimulare;

- Simultan cu solutia acida;
- Dupa introducerea solutiei acide;
- Odata cu solutia acida complexa sub forma de spuma.

Metodologia de proiectare

La programarea operatiei de stimulare prin acidizare se tine seama de obiectivul urmarit: baie
acida pentru deblocare si/sau acidizare conventionala.In functie de aceste obiective variaza
cantitatea si compozitia solutiei acide ca si programul hidraulic.

La sondele echipate cu packer de coloana de tip permanent nu se pot executa bai acide pentru
deblocarea formatiunii;se pot executa numai acidizari si fisurari acide.

Pentru a realiza o acidizare cu solutie de acid clorhidric la o sonda fara packer trebuie sa se
execute urmatoarele operatii:

1. Pregatirea sondei
2. Prepararea solutiei acide
3. Introducerea solutiei acide in strat.
Proiect: Extractia petrolului Acidizare si fisurare hidraulica
7
Sava Marian

1. Pregatirea sondei

Aceasta pregatire consta indeosebi in curatarea zonei talpii sondei si a filtrului sondei de orice
depuneri (fluid de foraj, oxizi, parafina) printr-o baie de acid.Operatia consta in introducerea
in sonda a unei solutii de acid clorhidric de concentratie 8-12%, la care se adauga un inhibitor
de coroziune si dupa caz o solutie de concentratie 2-5% acid fluorhidric.In unele cazuri se
utilizeaza compozitii mixte de acizi si substante tensioactive.

Scopul acestei bai este de a preveni neutralizarea solutiei acide la trecerea ei prin zona cu
depuneri, fapt care ar provoca scaderea eficientei acidizarii propriu-zise.

2. Prepararea solutiei acide

Prepararea solutiei acide se face prin amestecarea acidului tehnic de concentratie 32-35% HCl
cu apa si o serie de aditivi, acestia din urma cu rol de a anihila efectele nedorite ale solutiei
acide in sonda si strat.

La alegerea concentratiei solutiei acide se tine seama de faptul ca o concentratie mai mica
presupune injectarea unui volum mai mare de solutie pentru dizolvarea unei cantitati date de
roca si necesita apoi extragerea din sonda a unei cantitati mai mari de solutie uzata.

Utilizarea unei solutii acide de concentratie mare conduce la cresterea cantitatii de CaCl 2 si
MgCl2 ,ceea ce mareste densitatea si vascozitatea solutiei uzate, creand dificultati la
eliminarea acesteia din strat si in plus cresc costurile pentru protectia echipamentului din
sonda.

Dupa stabilirea cantitatii de acid ce revine pe metru perforat si a concentratiei solutiei acide,
se trece la prepararea in habe a solutiei acide necesare pentru tratare. O solutie acida de
concentratie dorita se poate prepara din apa si acid tehnic sau dintr-o solutie de o concentratie
mai slaba decat cea aleasa pentru tratare si acid tehnic.
Valoarea concentratiei acidului tehnic este trecuta in buletinul de analiza ce insoteste acidul.

Determinarea volumului de apa si de acid tehnic necesar pentru prepararea volumului de

solutie acida de tratare 15% HCl.

Daca se cunosc densitatile solutiilor acide s se poate determina cantitatea de acid pur Gs
continuta de 1 m3 solutie de concentratie data Cs conform relatiei:

Gs = Vs s Cs

Pentru a obtine 1 m3 solutie acida de tratare de concentratie dorita trebuie cunoscuta

cantitatea de acid clorhidric pur continuta de 1 m3 acid tehnic (concentrat) Gsc si cantitatea de
acid clorhidric pur continuta de 1 m3 solutie de diluare, Gsd .Notand cu X fractia zecimala de
solutie acida concentrata dintr-un m3 de solutie de tratare (Vsc=X) si cunoscand:

Vst = Vsc + Vsd

Vst = 1m3
Proiect: Extractia petrolului Acidizare si fisurare hidraulica
8
Sava Marian

Vsd = 1 X

Pentru a stabili volumul de ap i de acid tehnic pentru prepararea volumului de soluie acid
de tratare i pentru a determina numrul de agregate necesar pentru pomparea acestui volum
de soluie de tratare n strat se vor parcurge urmtoarele etape:

- Determinarea volumului soluiei acide de tratare:

Vst = ah = 0.9 11 = 9.9m3 solutie acida 15% HCl

- Determinarea volumelor de soluie acid concentrat (acid tehnic) i de ap necesare

pentru prepararea soluiei de tratare.

Pentru a prepara 1 m3 soluie acid de tratare de concentraie dorit se va determina

cantitatea de acid tehnic concentrat i cantitatea de ap exprimate volumetric aplicnd
relaia:
XGSC + (1 X)Gsd = Gsd 1

unde:
- X este fracia zecimal de soluie acid concentrat dintr-un m3 de soluie acid de
tratare;
- G este cantitatea de acid clorhidric pur coninut de 1 m3 soluie acid:
o concentratGsc = Vsc sc Csc
o de diluareGsd = Vsd sd Csd
o de tratareGst = Vst st Cst
G G
o X = G st Gsd
sc sd

Tinand seama ca diluarea se face cu apa sarata, deci cantitatea de acid pur continuta este
Gsd=0, formula devine:

G
X = G st
sc

Aplicand de doua ori regula de trei simpla, rezulta:

100kg 15 kg HCl
1074,9kg X15%

1074.9 15
X15% = = 161.24 kg
100

100kg 33kg HCl

1168kg X33%

1168 33
X33% = = 385.4 kg
100
Deci, fractia zecimala de solutie acida concentrata dintr-un 1m3 de solutie de tratare va fi:
Proiect: Extractia petrolului Acidizare si fisurare hidraulica
9
Sava Marian

Gst 161.24
X=== 0.418
Gsc385.4
De aici rezulta ca volumul de solutie acida concentrata HCl 33% folosita pentru prepararea a
14.4 m3 de solutie acida de tratare HCl 15% este:

sc = 9.9 0.418 = 4.138 3 33%

Volumul de apa sarata folosita pentru diluare va fi:

= 9.9 4.138 = 5.762 3

Cantitiatea de acid tehnic si de apa (exprimate in litri pentru a obtine 1m 3 de solutie de

tratare de concentratie data) se pot determina aproximativ, cand nu se cunosc denistatiile
solutiilor acide prin:

- Metoda analitica
- Metoda grafica cu regula paralelogramului

Metoda analitica

Metoda analitica estimativa presupune aplicarea urmatoarei ecuatii:

Unde:

- A: cantitiatea de acid tehnic

- B: cantitatea de solutie acida de tratare = 9.9m3
- Cst: concentratia solutiei de tratare = 15%
- Csc: concentratia acidului tehnic = 33%

15
33% = = 9.9 = 4.49 3 33%
33
15% = 9.9 4.49 = 5.41 3 15%

Metoda paralelogramului

33 15

15

0 18

33l solutie 15% HCl 18l apa

1000l solutie 15% HCl x l apa

Proiect: Extractia petrolului Acidizare si fisurare hidraulica
10
Sava Marian

1000 18
== 545.45
33
Volum solutie 33% HCl: 1000-x=1000-545.45=454.54l

Deci avem:

Vsc=4.138 m3 solutie 33% HCl

Vsd=5.762 m3 solutie diluanta apa sarata

Vst=9.9 m3 solutie tratare 15% HCl

Solutia de tratare se prepara la sonda sau la o baza speciala, acolo unde se justifica acest lucru
(cand mai multe sonde sunt supuse frecvent la tratamente cu solutii acide).

In majoritatea cazurilor, ordinea de adaugare a componentelor solutiei acide este urmatoarea:

- apa in cantitatea necesara pentru obtinerea volumului de solutie acida de concentratia

dorita
inhibitorul de coroziune adecvat;
-
acidul clorhidric tehnic in cantitatea stabilita;
-
- stabilizatorul in proportia stabilita;
- clorura de bariu, daca este cazul;
- intensificatorul si se agita

Dupa o pauza de limpezire a solutiei acide, prin sedimentarea sulfatului de bariu, se va incepe
pomparea acestuia in sonda.In situatia in care solutia acida nu se trateaza cu clorura de bariu,
dupa adaugarea tuturor aditivilor se incepe pomparea acesteia in strat intr-un timp cat mai
scurt, mai ales in cazul sondelor la care se intalnesc temperaturi ridicate, fiindca eficienta
aditivilor se micsoreaz sub actiunea acestui factor.
 Proiect: Extractia petrolului Acidizare si fisurare hidraulica
11
Sava Marian

3. Pomparea soluiei acide n strat

Soluia acid preparat de obicei la sond, ntr-o hab se pompeaz cu ajutorul agregatelor
prin interiorul evilor de extracie n stratul productiv.

Operaia de acidizare propriu-zis a stratelor, n cazul n care nu se utilizeaz pachere pentru

izolarea acestora const din urmtoarele faze ce pot fi urmrite n figura 2.1.

Dac distana ntre baza perforaturilor i talpa sondei este de civa metri, aceast zon
numit sacul sondei se va izola cu o soluie de clorur de calciu, pentru a nu consuma o
cantitate mai mare de soluie acid dect cea necesar introducerii n strat.

Fazele operaiei de tratare cu soluie de acid clorhidric n cazul izolrii sacului sondei, pot fi
urmrite n figura 2.1.

Vc

Vb Sol. HCl
iei

Va

Fig. 2.1. Fazele unei operaii de acidizare cu izolarea sacului sondei

Dup realizarea circulaiei de iei n sond (fig. 2., a) se fixeaz evile de extracie cu 1 2 m
deasupra tlpii.

- Se pompeaz n sacul sondei un volum corespunztor de soluie de clorur de calciu:

2 = 2 = 0.1392 4 = 0.060
44
- Se pompeaz un volum de iei (B+C) pentru aducerea soluiei izolatoare n sac.

Unde:

B: volumul tevilor de extractie

= 2 = 0.05082 2371 = 4.80 3

44
= 2500 (10 14) + (25 14) = 2371
 Proiect: Extractia petrolului Acidizare si fisurare hidraulica
12
Sava Marian

C: volumul conductei de amestec:

= 2 = 0.05082 15 = 0.03 3
44
B+C=4.80+0.03=4.83 m3

- Se ridic evile de extracie puin deasupra bazei perforaturilor i se pompeaz un volum de

soluie acid de tratare (A+B+C) astfel nct nivelul acesteia poate depii numai cu 2 m capul
perforaturilor unde:

= ( 2 )2 = (0.139 2 0.0508)2 11 = 0.012 3

44
A+B+C=0.012+4.83+0.03=4.87 m3

- Se nchide ventilul la coloana de exploatare (fig. 2.1, c) i se introduce n continuare sub

presiune restul de soluie acid.
Se pompeaz o cantitate de iei ce corespunde cu volumul A+B pentru a asigura
-
introducerea soluiei acide n strat (fig. 2.1, d).

A+B=0.012+4.83=4.84 m3

- Se las sonda nchis pentru reacie cteva ore (nu mai mult de 12 ore) i apoi se procedeaz
la extragerea soluiei acide neutralizate din strat, respectiv la repunerea sondei n funciune.

Calcularea razei de ptrundere a soluiei acide n strat cu efect de dizolvare cu relaia:

0.139
= == 0.0695
22
1.2 15
= + 2 = + 0.06952 = 1.448
11 0.25
Calcularea razei de invazie a soluiei acide n strat curelaia:
9.9
=== 8.25 => <
1.2

1.2 8.25
+ 2 = =+ 0.06952 = 1.075
16 0.25

Dac Ri > Ra ,respectiv t i > tr pentru ca ntreaga cantitate de soluie acid injectat n strat s
aib efect de dizolvare se poate aciona pe dou ci:

- adugarea de ntrzietori de reacie pentru a ncetini viteza de reacie a acidului cu

roca, deci efectul este de mrire a timpului de reacie;
- mrirea debitului de injecie
Proiect: Extractia petrolului Acidizare si fisurare hidraulica
13
Sava Marian

Determinarea presiunii de pompare (qinj=1.2)

n condiiile pomprii n sond a soluiei acide de tratare;

n condiiile pomprii ieiului prin evile de extracie pentru mpingerea soluiei
acide n strat.

= +

Unde:
Pp este presiunea de pompare la suprafa;
Pinj presiunea de injecie la nivelul stratului productiv, a crei valoa-
re trebuie s fie mai mic dect presiunea de fisurare;
Pfr pierderile de presiune prin frecare n evile de extracie a fluidelor pompate n
timpul operaiei de tratare prin acidizare;
Ph presiunea hidrostatic a coloanei de fluid din evile de extracie.

7.0052 2371
2
= = 0.0177 845 = 17127110 = 171.27
2 2 0.0508
= = 2371 845 9.806 = 19646271 = 196.46

coeficientul de frecarecalculat n funcie de numrul Reynolds

pentru regim turbulent:

0.3164 0.3164
= 4 = 4 = 0.0177
100232

845 7.005 0.0508

= == 100232
3 103

densitatea fluidului circulat prin evile de extracie ( HCl, iei)

v viteza de deplasare a fluidului n evile de extracie;
L lungimea evilor de extracie;
d diametrul interior al evilor de extracie
vscozitatea fluidului care circul prin evile de extracie.

1.2
= == 7.005 /
28.55 104 60

= + 20 = 105 + 20 = 125

Presiunea de pompare la suparfata va fi:

= + = 125 + 171.24 196.46 = 99.78

Proiect: Extractia petrolului Acidizare si fisurare hidraulica
14
Sava Marian

Alegerea agregatlore de pompare

n funcie de presiunea de pompare Pp, calculat, se alege din tabelele cu performanele

agregatelor de cimentare i perforare valoarea presiunii maxime de lucru, care corespunde
unui diametru de plunger. Din coloana de debite teoretice, corespunztor acestui diametru
de plunger se alege o valoare a debitului teoretic, care poate fi realizat cu o turaie a
motorului de antrenare, nm i un numr de curse duble pe minut la pomp np.

Tinand seama ca presiunea de pompare este Pp=99.78 bar, se alege agregatul AC-350 A cu
urmatoarele caracterstici:

Viteza: II
Turatia motorului: 1400 rot/min
Numarul de curse duble/min la pompa: 71.4
Presiunea maxima de lucru: 110 bar
Diametrul plungerelor: 115 mm
Debitul teoretic: 445 l/min
Proiect: Extractia petrolului Acidizare si fisurare hidraulica
15
Sava Marian

Tabel cu performantele agregatului AC-350 A

Presiunea
Turaie maxim de Debitul teoretic
Curse
motor lucru
duble
(bar)
pe (l/min)
Diametrul
Viteza Diametrul
plungerelor
minut plungerelor
(mm)
la (mm)
90 100 115
(rot/min) pomp 90 100 115
456
789
124 153 203
1 2 3
145 179 237
1200 32,6
165 204 270
1400 38
350 28 210
1600 43,4
186 230 304
1800 48,9
I 207 256 338
2000 54,3
228 281 372
2200 59,7
233 288 381
1200 61,2
272 336 445
1400 71,4
311 385 509
1600 81,7
180 150 110
1800 91,9
350 433 527
2000 102,1
389 481 636
2200 112,3
II 428 529 700
1200 110,7
422 521 690
1400 192,1
493 608 805
1600 147,6
563 695 920
1800 166,1
100 80 60
2000 184,5
634 782 1035
2200 202
704 869 1150
774 956 1265
III

Calcularea numrului de agregate necesar unei operaii de acidizare:

1.2
= + 1 = 0.445 + 1 = 3.69 => =4

Unde:
na este numrul de agregate de pompare
qa debitul teoretic al agregatului de pompare
Proiect: Extractia petrolului Acidizare si fisurare hidraulica
16
Sava Marian

Capitolul II Calculul elementelor pentru realizarea unei operatii de fisurare hidraulica

Date initiale:

n=9

Diametrul coloanei de exploatare, D=5 =0.139m

Diametrul evilor de extracie, dt= 27/8 i 31/2=0.073m/0.0889m
Diametrul interior al evilor de extracie, de=73mm/88,9 mm=0.073m/0.0889m
Diametrul exterior al evilor de extracie, di=62 mm/76 mm=0.062m/0.076m

Caracteristicile stratului productiv:

Presiunea stratului (presiunea static n dreptul formaiunii productive) Pc= 105 bar
Adncimea sondei pn la capul perforaturilor Hp=2500-10n=2360m
Grosimea stratului productiv h=25-n=11m
Densitatea medie a rocilor traversate prin foraj r=2660 kg/m3

Caracteristicile fluidului de fisurare,materialuluide susinere i ale fisurii

Densitatea gelului (fluidului de fisurare) gel=930 kg/m3

Densitatea nisipului care umple fisura (naterialului de susinere a fisurii) n=2580
kg/m3
Vscozitatea gelului gel = 41 cP=41*10-3 Pa*s
Porozitatea nisipului din fisur mn=0.28
Debitul de injecie qinj = 2,8 m3/min=0.047 m3/sec
Coeficientul lui Poison =0,2
Lungimea fisurii Lf=70 m
Grosimea fisurii wf=3 mm=0.003m
Volum de gel (fluid de fisurare) Vgel= 106 m3

Proiect: Extractia petrolului Acidizare si fisurare hidraulica
17
Sava Marian

Aspecte generale

Prin fisurarea hidraulica a unui strat se intelege crearea unor fisuri sau deschiderea si
extinderea unor fisuri naturale, prin pomparea in strat a unui fluid cu presiune ridicata, ce
depaseste rezistenta rocilor care formeaza scheletul mineral solid.

Fisurarea hidraulica este un proces fizic in care stratul cedeaza pe planurile de minima
rezistenta sub efectul presiunii fluidului pompat in sonda.

Scopul tratamentului prin fisurare hidraulica este de a realiza o marire a afluxului de fluid in
zona de strat din jurul gaurii de sonda pe o anumita raza echivalenta cu raza fisurii create.

Aceste tratamente se aplica in urmatoarele situatii:

la sonde de titei in strate constituite din roci consolidate (gresii, calcare, dolomite,
conglomerate) cu permeabilitate mica;
la sondele de injectie, pentru marirea receptivitatii stratelor;
pentru reusita cimentarii stratelor acvifere.

Prin realizarea unei fisuri in strat se produc schimbari atat in sistemul de curgere prin
distributia liniilor de curent, cat si in alura curbei de variatie a presiunii in jurul gaurii de sonda.

Se mentioneaza faptul ca inaintea aplicarii fisurarii hidraulice ca metoda controlata de fisurare

a stratelor, se observase in practica de santier producerea accidentala a acestui fenomen in
timpul forajului, a cimentarii sondelor sau in timpul injectiei de apa in zacamant.

Fluide de fisurare

Rolul fluidelor de fisurare este de a transmite presiunea necesara asupra stratului care
urmeaza a fi tratat prin fisurare si de a transporta agentul de sustinere in fisura.

Prin proprietatile sale, un fluid de fisurare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

stabilitate buna la variatii de temperatura si presiune;

vascozitate adecvata pentru a transporta matirialul pentru sustinerea fisurii in strat
sa nu reactioneze cu mineralele din rocile colectoare sau cu fluidele care satureaza
aceste roci, din care sa rezulte compusi insolubili;
sa nu formeze emulsii in strat;
posibilitatea de indepartare din strat fara dificultati, dupa terminarea operatiei.

Dintre proprietatile fluidelor de fisurare cele mai importante sunt vascozitatea si filtratia.

Fluidele cu vascozitate mare au o capacitate buna de transport si de mentinere in suspensie a

materialului de sustinere si nu necesita debite mari de pompare.

Dezavantajul unor astfel de fluide consta in faptul ca necesita presiuni mari de pompare,
deoarece pierderile de presiune prin frecare prin tevi sunt mari. Fluidele mai vascoase se
elimina mai greu din formatiune, fiind necesare caderi mari de presiune intre strat si sonda.
Proiect: Extractia petrolului Acidizare si fisurare hidraulica
18
Sava Marian

Fluidele de fisurare pot fi clasificate din punct de vedere al componentului de baza in patru
categorii:

1. Fluide pe baza de hidrocarburi:

a. produse petroliere vascoase (uleiuri rafinate);
b. produse petroliere mai usoare (motorina sau petrol lampant):
i. ingrosate;
ii. gelificate: cu un sapun al unui metal;
c. titeiuri brute: simple si ingrosate
2. Fluide pe baza de apa:
a. apa gelificata: - geluri liniare (nereticulate)
b. geluri reticulate
c. solutii acide pentru fisurare acida.

Compozitia unui fluid de fisurare pe baza de apa sau apa cu 2% KCl, est urmatoarea:

agent de gelificare ;
agent de reticulare;
aditivi.

3. Fluide de tipul emulsiilor

a. petrol lampant
b. apa in petrol

Stabilitatea sistemului este mentinuta prin adaugarea unui emulgator, care are si rol de
spargere a emulsiei la intrarea in strat.

4. Fluide tip spume (dispersii lichid gaz):

a. pe baza de azot (N2);
b. pe baza de dioxid de carbon (CO2).

Faza dispersa este gazul (N2 sau CO2) ce reprezunta 60 80% din volum.

Faza dispersata este un lichid (apa, amestec de apa cu metanol, solutie acida sau titei) ce
reprezinta 20 40% din volumul de fluid.

Din punct de vedere al compozitiei fluidele de fisurare pot fi:

neutre (apa si titeiul sub forma de emulsii sau geluri);

acide (obtinute prin gelificarea sau emulsionarea acizilor organici sau anorganici)
pentru tratamente de fisurare acida.
Proiect: Extractia petrolului Acidizare si fisurare hidraulica
19
Sava Marian

Criterii de alegere a fluidelor de fisurare

Alegerea tipului de fluid de fisurare este conditionata de constitutia litologica a formatiunii

tratate si de calitatile hidrocarburilor care sunt cantonate in rocile colectoare.Principalele
criterii care trebuie avute in vedere la alegerea unui fluid pentru o operatie de fisurare sunt:

tipul sondei;
temperatura si presiunea din formatiunea productiva;
sensibilitatea la apa arocilor colectoare.

Calcularea presiunii de pompare la suprafa este necesar pentru a stabili numrul de

agregate pentru desfurarea unei operaiei de fisurare hidraulic.

Determinarea presiunii de pompare la suprafa necesit parcurgerea urmtorilor pai:

Se determin presiunea de tratare cu relaia lui Crittendon:

Unde:

Plit este presiunea litostatic dat de apsarea rocilor aflate deasupra formaiunii
productive:

= = 2360 2660 9.806 = 62862343 = 615.58

Unde:

H: adncimea stratului productiv ce va fi fisurat;

rmed :densitatea medie a rocilor care alctuiesc pachetele de strate aflate deasuprea
stratului productiv tratat;
k: coeficient de proporionalitate stabilit de Crittendon:

12 2
= [(1 +) + (1 ) 2]
21 1
Unde:

: coeficientul lui Poisson, = 0,18 0,27=> Se alege 0.2

unghiul pe care l face planul fisurii cu planul orizontal;
o pentru fisur orizontal: = 0; cos2 = 1; ko = 1 pfiso = plit
22
o pentru fisur vertical: = 900; cos2 = -1; k v p fisv plit
11
0.4
= 615.58 = 307.79
1 0.2
Proiect: Extractia petrolului Acidizare si fisurare hidraulica
20
Sava Marian

Pentru determinarea densitii amestecului de fluid de fisurare (gel + material de susinere a

fisurii) am=Gam /Vam trebuie s se stabileasc: cantitatea de nisip ce se adaug la 1 m3 de fluid
de fisurare simplu (gel), volumul fisurii i cantitatea total de nisip ce va umple fisura .

Se consider o fisur vertical:

Volumul fisurii verticale:

=2 = 2 70 11 0.003 = 4.62 3

Unde:

L este lungimea fisurii;

h nlimea fisurii, considerat egal cu grosimea stratului productiv;
w grosimea fisurii.

Cantitatea de material de susinere Gn (nisip pentru umplerea fisurii):

= (1 ) = (1 0.28) 4.62 2580 = 8582,1

Unde:

n este densitatea nisipului ce va umple fisura

mn coeficientul de porozitate al nisipului din fisur.

Cantitatea de nisip ce revine la 1 m3 fluid de fisurare Gn :

'

8582.1
= == 1857 3
4.62
Determinarea densitii amestecului (fluid de fisurare iniial i material de umplere a
fisurii) pompat prin evile de extracie:

1 + 930 1 + 1857
=== 1620 3
1857
1 + 1+
2580
Unde: gel este densitatea fluidului de fisurare care a iniiat fisura (a gelului).

Determinarea pierderilor de presiune prin evile de extracie n timpul pomprii

amestecului de fluid de fisurare cu nisip:

215.562 2360
= = 0.022 1620 = 164227997 = 1642
2 2 0.062

Unde:

v este viteza de deplasare a amestecului de fluid n evile de extracie

- coeficientul de frecare determinat n funcie de numrul Reynolds.
Proiect: Extractia petrolului Acidizare si fisurare hidraulica
21
Sava Marian

4 4 0.047
=== 15.56 /
2 0.0622

1620 15.56 0.062

=== 38118 =>
41 103
Pentru Re > 2300 regim turbulent:

0.3164 0.3164
= 4
= 4
= 0.022
38118
Determinarea presiunii hidrostatice la pomparea fluidului de fisurare cu nisip:

= = 2360 1620 9.806 = 37490299 = 374.90

Determinarea presiunii de pompare la suprafa:

= + = 307.79 + 1642 374.90 = 1574

Deoarece presiunea de pompare depaseste limita de functionare a agregatului (P max=1050

bar), se procedeaza la marirea diametrului tevilor de extractie de la d te=27/8 la dte=3 .

Di=0.076m

Se procedeaza la recalcularea valorilor folosind noul diametru:

4 4 0.047
=== 10.36 /
2 0.0762

1620 10.36 0.076

=== 31110 =>
41 103
0.3164 0.3164
= 4 = 4 = 0.023
31110
10.362 2360
2
= = 0.023 1620 = 62091303 = 620.91
2 2 0.076
= + = 307.79 + 620.91 374.90 = 553.8

n funcie de valoarea presiunii calculate pp se va alege din tabel presiunea de pompare

maxim. Acestei presiuni i corespunde un diametru al plungerului. Se alege debitul teoretic
al agregatului qagr. ce corespunde diametrului de plunger ales.
Proiect: Extractia petrolului Acidizare si fisurare hidraulica
22
Sava Marian

Tabel performance agregat 2ACF-1050E

Presiunea maxim de
Turaie Debitul teoretic
lucru
motor (bar)
Curse duble (l/min)
Viteza pe minut la Diametrul plungerelor
Diametrul plungerelor
pomp (mm)
(mm)
(rot/min) 85100 125
85100 125*
456
789
153,5212 332
1 2 3
192266 414
400 37,6
230318 496
500 47,0
269372 580
600 56,4 1050 700 450 307425 662
700 65,9
345477 745
800 75,1
384531 829
I 900 84,5
875 635 405 423585 911
1000 94,0
780 565 350 402555 869
1100 103,5
700 505 325 502636 1035
400 98,4
640 460 295 602835 1300
500 123,0
655 310 200 705976 1520
600 147,5
415 300 190 8051111 1735
700 172,5
435 315 200 9061255 1870
800 197
380 275 175 10201390 2170
900 222
335 240 155
1000 246
II 295 215 140
265 190 120

Se alege agregatul 2ACF-1050E cu urmatoarele caracteristici:

Viteza: I
Turatie motor: 1100 rot/min
Curse duble pe minut la pompa: 103.5
Presiunea maxima de lucru: 640 bar
Diametrul plungerilor: 85mm
Debitul teoretic: 423 l/min

Determinarea numrului de agregate de pompare:

3
= +2=+ 2 = 9.09 = 10
0.423