UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI

FACULTATEA DE INGINERIA PETROLULUI SI A GAZELOR

FORAJUL SONDELOR, EXPLOATAREA SI TRANSPORTUL HIDROCARBURILOR

PROIECTAREA PROGRAMULUI DE
CONSTRUCTIE AL UNEI SONDE IN FORAJ PE
STRUCTURA MORENI

Prof. coordonator:
Conf.univ.dr.ing. Maria Petre
Student: Popescu-Dragan Stefan
Specializarea: Inginerie de Petrol şi Gaze
Anul: IV
Grupa: IPG 20115
 Tema proiectului

Tema proiectului este realizarea unui program de constructie a unei sonde ,pe structura
Moreni, in scopul extractiei de hidrocarburi.
Se va urmari, in decursul proiectului realizarea unui foraj cu metode cat mai prezente, care sa
garanteze siguranta in foraj si pe mai departe in exploatare.Forajul se va face cu ajutorul unei
instalatii de foraj specifice , ce va realiza o sonda ce va trece prin mai multe etape ,cum ar fi
alegerea sapelor alegerea coloanelor,tipul de noroi s.a.
In timpul forajului , se va urmari alegerea unor materiale prin care se consolideaza sonda, ce
vor fi alese in primul rand pe criteriul sigurantei,si apoi pe criteriul de economicitate.
In urma datelor geologice si forajelor de explorare, in cazul sondei de pe aceasta structura se
va pleca de la urmatoarele date primordiale:

 Adancimea sondei : H= 2400 m

 Diametrul nominal sau exterior al coloanei de exploatare : D e =5 inch
 Cuprins

Capitolul I: Geologia structurii

1.1.Situarea geografica…………………………………………………………………………….3
1.2.Litologia și tectonica;………………………………………………………………………….3
1.3.Dificultăți de foraj;…………………………………………………………………………….3
1.4.Variația gradientilor de presiune din pori și a presiunii de fisurare in functie de adancimea
sondei;…………………………………………………………………………………………......4

Capitolul II: Stabilirea programului de tubare al sondei…………………………………..…6

2.1.Determinarea numarului de coloane de tubare pe baza gradientilor de presiune;…………....6
2.2.Stabilirea diametrelor coloanelor și al sapelor de foraj;………………………………………7

Capitolul III: Fluide de foraj……………………………………………………………………8

3.1.Tipurile de fluide de foraj;………………………………………………………………….…8
3.2 Proprietățile fluidelor de foraj;..................................................................................................8
3.3.Calculul volumelor fluidelor de foraj;…………………………………………………….......8
3.4.Calculul cantităților de materiale necesare pentru prepararea și pomparea fluidelor de foraj;
……………………………………………………………………………………………...10

Capitolul IV: Garnitura de foraj………………………………………………………………13

4.1.Stabilirea diametrelor și lungimilor prăjinilor;…………………………………………...….13
4.2.Calculul de rezistenta al garniturii pentru forarea intervalului corespunzător coloanei de
exploatare……………………………………………………………………………………...…15

Capitolul V: Tubarea coloanelor………………………………………………………………23

5.1.Calculul de rezistență al coloanei de ancoraj………………………………………...………23
5.2.Calculul de rezistență al coloanei intermediare……………………………………………...28
5.3.Calculul de rezistență al coloanei de exploatare………………………………………….….34

Capitolul VI: Cimentarea coloanelor de tubare……………………………………………...43

6.1.Cimentarea coloanei de ancoraj, tinand seama de durata operatiei de cimentare…………...43

6.2.Cimentarea coloanei intermediare;…………………………………………………………..50
6.3.Cimentarea coloanei de exploatare in regim turbulent;…………………………………...…57

Bibliografie;……………………………………………………………………………………..75
 Capitolul 1: Geologia structurii

1.1 Situare geografica

Structura Gura Ocniţei- Moreni- Filipeşti este situata în zona cutelor diapire şi face parte
din aliniamentul structural Viforâta- Răzvad, Gura Ocniţei-Moreni, Filipeşti- Baicoi- Ţintea. Din
punct de vedere geografic, zăcământul comercial Gura Ocniţei-Moreni-Filipeşti este situat în
extrema estică a judeţului Dâmboviţa şi circa 10%, în judeţul Prahova.

1.2 Stratigrafia și Tectonica

Lucrările de foraj executate până în prezent în zonă au dovedit că în alcătuirea

aliniamentului structural intră depozite sedimentare aparţinând Oligocenului, Miocenului
(reprezentat prin Helveţian şi Burdigalian cu sare) şi Pliocenului (reprezentat prin toate etajele
sale- Meoţian, Ponţian, Dacian şi Romanian.
În cele ce urmează vor fi notate, în ordinea deschiderii la foraj, principalele caracteristici
lito-faciale ale formaţiunilor estimate a fi întâlnite în sonda proiectată, adăugându-se în final
aspecte structural-tectonice.
Levantinul, dovedit productiv numai pe flancul sudic este reprezentat prin depozite grosiere
(pietrişuri, gresii şi nisipuri grosiere) cu faună dulcicolă.
 Dacianul, este alcătuit dintr-o succesiune de complexe nisipoase fine, în general
neconsolidate, marne nisipoase şi izolat cărbuni.
Dacianul a fost împărţit (de jos în sus) în mai multe complexe poros permeabile cu
hidrocarburi:
- complexul “a” este format din 3 pachete nisipoase (III, II şi I) cu grosime de 50-80 m, separate
prin intercalaţii marno argiloase subţiri, mai bine individualizate pe flancul sudic;
- complexul “b” se prezintă de cele mai multe ori sub forma unui singur pachet nisipos, cu o
grosime de 25-30 m;
- Dacianul intermediar a fost pus în evidenţă numai pe flancul sudic şi este alcătuit din nisipuri în
alternanţă cu marne şi argile, având o grosime de 40-45 m;
- complexul “c”, dezvoltat de asemenea pe flancul sudic este constituit dintr-un pachet nisipos cu
o grosime de circa 40-50 m.
- Dacianul superior este dezvoltat într-un facies predominant nisipos cu intercalaţii marnoase, pe
ambele flancuri ale structurii, cu o grosime de 100-110 m;
Complexele Grup II şi respectiv Grup I sunt alcătuite din pachete nisipoase separate de
marne şi argile şi se întâlnesc în cadrul flancului nordic.
Grosimea acestor complexe poate atinge 150 m.
Grosimea totală a Dacianului în zona în care se sapă sonda se estimează la 650 m.
 Ponţianul, apreciat pe intervalul cca. 650-1320 m, este dezvoltat în facies predominant
marnos, pe alocuri slab nisipos.
Constituie formaţiunea protectoare a acumulărilor de hidrocarburi localizate în Meoţian.
 Meoţianul, aproximat pe intervalul cca. 1320-1490 m, dezvoltat în facies marnos-nisipos, cu
nisipuri consolidate şi slab consolidate, separate prin intercalaţii marnoase, ce au permis
identificarea în cadrul său a patru complexe nisipoase.
 Helveţianul, estimat a fi traversat pe intervalul 1490-1700 m este dezvoltat în facies marnos-
nisipos în care se întâlnesc complexe productive constituite din gresii şi nisipuri consolidate
situate în discordanţă unghiulară cu Meoţianul.

Tectonica zăcământului

Structura Gura- Ocniţei- Moreni- Filipeşti se prezintă sub forma unui anticlinal orientat
NV-SE, străpuns de un diapir salifer care aflorează în zona centrala (este cel mai mare diapir de
sare din Romania). Acesta împarte structura în două flancuri (nordic si sudic). La rândul lor,
fiecare din aceste flancuri este afectat de o serie de accidente tectonice mai mult sau mai puţin
etanşe.
Sectorul Moreni Sud reprezintă un monoclin faliat cu înclinare spre sud-est.
Burdigalianul (Helveţianul) are înclinări de aproximativ 80º, iar Meoţianul, Dacianul şi
Levantinul– de 20-30º.
Tectonica structurii este strâns legată de evoluţia zonei cutelor diapire, imaginea actuala
fiind rezultatul mişcărilor orogenice stirică şi valahă. Acestea au determinat evoluţia
ascensională a diapirului salifer până la suprafaţă şi ulterior apariţia unui sistem de falii normale.
Falia Valea Morţii, situată în vestul structurii este o consecinţă a diapirismului sării de vârstă
Acvitanian-Burdigaliana. Aceasta separă structura Dealu Bătrân (cu formaţiunile colectoare de
hidrocarburi situate pe un prag structural mai ridicat cu 400-500 m) de zona Gura Ocniţei a
sectorului Moreni Sud al anticlinalului Călineşti- Filipeşti- Bana - Piscuri- Moreni- Gura Ocniţei.
În est, sectorul Moreni Sud este delimitat de structura Filipeşti prin falia transversală
Palanca. În partea de nord este delimitat de sectorul Moreni Nord printr-un diapir de sare, care în
partea vestica iese la zi, iar spre est se scufunda. Sarea străpunge formatiunile din Helveţian,
Meoţian, Dacian şi Levantin.

1.3 Dificultati de foraj

În timpul forajului este posibilă apariţia următoarelor dificultăţi

 dărâmări ale pereţilor găurii de sondă în Dacian;

 strângeri de gaură în Dacian;
 pierderi de fluid şi gazeificări în Dacian;
 contaminarea fluidului de foraj cu sare şi solide argiloase la traversarea
formaţiunilor predominant pelitice.
Forajul sondelor pe structura Moreni a decurs în general fără dificultăţi.

1.4 Variatia gradientilor, presiunea din pori, presiunea fluidului de foraj și presiunea de
fisurare in functie de adancime

Proprietăţile rocilor întâlnite în foraj

 Porozitatea
 Pe baza analizelor de carote mecanice s-au determinat pentru porozitate valori cuprinse
între 5% şi 25%. Analiza diagrafiilor electrice efectuate la sondele noi pun în evidenţă,
pentru acest parametru, valori care se încadrează în ordinul de mărime mai sus amintit.

 Permeabilitatea
Ca şi în cazul porozităţii şi pentru acest parametru sunt luate în considerare valorile
înregistrate în documente anterioare. Pentru permeabilitatea absolută paralelă cu stratificaţia,
limitele de variaţie sunt cuprinse între 7 mD ... 5430 mD.

Gradienţi de presiune, fisurare şi temperatură

Analiza şi interpretarea complexă a informaţiilor obţinute în sondele săpate până în

prezent pe structură (date geologice, din diagrafiile electrice şi de la probe de producţie şi date de
foraj), au permis evaluarea configuraţiei cu adâncimea a gradienţilor de presiune şi fisurare
pentru succesiunea lito-stratigrafică estimată a fi întâlnită de sonda Ax Moreni.
Romanian+Dacian, predominant nisipos, slab consolidat, se caracterizează printr-un
conţinut de ape dulci/sălcii, pentru care se admit valori normale ale gradienţilor de presiune, de
cca. 1,0-1,02 at/10 m, iar calculul gradienţilor de fisurare, pe intervalul cca. 0-650 m, indică
valori de cca. 1,34-1,70 at/10 m, posibil mai scăzute în nisipurile grosiere din apropierea
suprafeţei terestre.
De asemenea, este posibil ca, în urma exploatării, la nivelul complexelor Drader III, II, I,
Moreni, Dacian int., Gross şi Levantin, să fie întâlnite valori mai scăzute ale gradienţilor de
presiune şi implicit ale celor de fisurare.
Ponţian, predominant marnos se relevă pe diagrafiile electrice cu un conţinut de ape slab
saline, pentru care se acceptă valori normale ale gradienţilor de presiune, de cca. 1,03-1,04 at/10
m, iar calculul gradienţilor de fisurare pe intervalul cca. 1060-1690 m indică valori de cel puţin
1,75-1,83 at/10 m.
Meoţian, se înscrie pe interpretarea datelor diagrafiilor electrice aproape de tendinţa de
compactizare normală a depozitelor Mio - Pliocene, cu valori ale gradienţilor de presiune pentru
intercalaţiile pelitice de cca. 1,05-1,07 at/10 m, iar în stadiul iniţial al exploatării, la nivelul
complexelor nisipoase s-a apreciat o valoare iniţială de cca. 1,00 at/10m.
Referitor la gradienţii de fisurare, calculele efectuate pe intervalul cca. 1690-1870 m pun
în evidenţă valori iniţiale de cca. 1,80-1,81 at/10 m şi posibile scăderi în colectoarele exploatate
de până la cca. 1,59-1,60 at/10 m la M I (posibil mai scăzute).
Helveţianul se înscrie cu valori normale ale gradienţilor de presione - cca. 1,10 at/10m,
iar valorile gradienţilor de fisurare pot avea valori maxime de 1,82-1,84 at/10m.
Din punct de vedere al gradientului geotermic, datele de producţie atestă temperaturi
stabilizate de cca. 80-830 C la adancimea finala a sondei (valoare gradientului geotermic 3,450
C/100 m).
Gradienţi de presiune şi fisurare estimaţi pe structura Moreni
Figura 1.

11 3/4

7 5/8

5 in
 Capitolul 2: Stabilirea programului de constructie al sondei

Program de tubare format din 3 coloane:

 coloana de ancoraj;
 coloana intermediara;
 coloana de exploatare,

2.1, Calculul diametrelor coloanelor si al sapelor de foraj

Date initiale:
Adâncimea sondei: H=2400 m
Numărul de coloane: n coloane=3 coloane
Diametrul coloanei de exploatare: De =5in

Coloana de exploatare:
Diametrul coloanei de exploatare: D e =5in = 127 mm
Diametrul peste mufa al coloanei de exploatare: Dm =141,3 mme

Jocul radial dintre mufa si peretele gaurii de sonda: δ e =10 mm

Diametrul sapei pentru coloana de exploatare: Ds = Dm + 2∙ δ e = 141,3 + 2 · 10 = 161,3 mm
e e

Diametrul sapei pentru coloana de exploatare din catalog: D s catalog = 158,8 mm = 65 / 8 in

e

δ e Ds −Dm 158,8−141,3
Ratia de tubare: Re = = = 0,055 ϵ [0,05… 1]
e e
=
Dse
2 ∙ Dse
2∙ 158,8
Diametrul interior al coloanei intermediare: D i = D s catalog +2 ∙ a=158,8+2 ∙ 2=162,8 mm
i e

a=¿ jocul dintre sapă si interiorul coloanei următoare

a=2 … 4 mm ; a=2 mm
Diametrul interior al coloanei intermediare din catalog: Di catalog=168,3mm (pt t max=13,84mm)
i

D i catalog > D s catalog

i e

168,3 mm > 158,8 mm

Coloana intermediară:
Diametrul peste mufă al coloanei intermediare: D m =215,9 mm
i
Jocul radial dintre mufă si peretele găurii de sondă: δ i=20 mm
Diametrul sapei pentru coloana intermediara: D s =D m +2 ∙ δ i = 215,9+ 2 · 20 = 255,9 mm
i i

Diametrul sapei pentru coloana intermediara din catalog: Ds catalog= 250,8 mm i

δ i D s −D m 250,8−215,9
Ratia de tubare: Ri= = = = 0,069 ϵ [0,05… 1]
i i

Ds i
2∙ D s 2∙ 250,8
i

Diametrul interior al coloanei de ancoraj: D i = D s catalog +2 ∙ a=250,8+2 ∙ 2=254,8 mm

a i

a=¿ jocul dintre sapa si interiorul coloanei urmatoare

a=2 … 4 mm ; a=2 mm
Diametrul interior al coloanei de ancoraj din catalog: Di catalog= 273,6 mm a

Coloana de ancoraj:
Diametrul peste mufa al coloanei de ancoraj: D m =323,8mm a

Jocul radial dintre mufa si peretele gaurii de sonda: δ a=35 mm

Diametrul sapei pentru coloana de ancoraj: D s =D m +2 ∙ δ a = 323,8 + 2 · 35 = 393,8 mm
a a

Diametrul sapei pentru coloana de ancoraj din catalog: D s catalog= 374,7 mm = 14 3/ 4 in

a

δ a D s −D m 374,7−323,8
Rația de tubare: Ra = = = 0,067 ϵ [0,05… 1]
a a
=
Ds 2 ∙ Ds
a
2∙ 374,7
a

Tipul Diametrul exterior Interval Dm Di Ds catalog

R
coloanei al coloanei tubat
in mm m-m mm mm in mm -
3/4
Ancoraj 11 273,6 0-200 298,5 273,6 14 3/ 4 374,7 0,067
5 /8
Intermediară 7 193,6 0-1700 215,9 168,3 9 4 /5 250,8 0,069
Exploatare 5 139,7 0-2400 161,3 118,61 61 / 4 158,8 0,055
 Capitolul 3: Fluide de foraj
3.1 Tipurile de fluide de foraj
In functie de densitatea noroiului de foraj,tipurile de noroi de foraj sunt urmatoarele:

Kg
ρn ≤1200 → noroi natural format din apă și argilă
m3

Kg
ρn >1200 →noroi dispersat sau ingreuiat cu barită ;
m3

ρn=(1201,,,1350) kg/m3 =>ρinitiala=1200 kg/m3;

ρn=(1351,,,1600)kg/m3=>ρinitiala=1150kg/m3;

ρn>1601 kg/m3=>ρinitial=1100 kg/m3;

3.2 Proprietățile fluidelor de foraj

Interval Tipul Densitatea Tensiune Vascozitatea Filtrat Turta pH
forat fluidului ρn a plastica F, cm3 mm
m-m Kg/m3 dinamica ηpl, cP
de
forfecare,
τ0, N/m2
0-200 Natural 1100 4,5 13 10 4,1 7,5
200- Natural 1200 4,65 14 8,5 2 8
1700
1700- Natural 1150 4,55 13,4 9 3 7,8
2400

3.3 Calculul volumelor fluidelor de foraj

Pentru coloana de ancoraj (0-200)m:

π π
V sd = ∙ D 2sacatalog ∙ H a= ∙0,3747 2·200= 22,0425 m3
4 4
 π
Vn=Vsd+Vrez Vn=2 ∙ ∙ D sa catalog2 ∙ Ha
4

Vrez=Vsd Vn=2·22,0425=44,085 m3

Pentru coloana intermediara (0-1700) m:

Vni=2 · ¿·( H i−H a ¿]

Dia= Da – 2 ∙ tmediu = 273 – 2 ∙ 9,83 = 253,34 mm

Da = 273 mm;

t min +t max 7,09+ 12,57

tmed = = = 9,83 mm
2 2

π π
Vni=¿ 2 ·[ ∙0,2533 2·200+ ∙0,2508 2·(1700-200)]=175,36 m3
4 4

Pentru coloana de exploatare (0-2400):

Vne =2 ·¿ ·( H e −H i ¿]

Dii= Di – 2 ∙ tmediu = 193,7 – 2 ∙ 10,16 = 173,38 mm

Di = 193,7 mm;

t min +t max 7.62+12,7

tmed = = = 10,16 mm
2 2

π π
Vne =¿2 ·[ ∙0,1733 2·1700+ ∙0,1588 2·(2400-1700)]= 107,85 m3
4 4

3.4 Calculul cantității de materiale utilizate pt prepararea fluidelor de foraj

Coloana de ancoraj:

kg kg
ρag =2500 3;
; ρa =1000 3 ; V n ancoraj =44,085 m 3
m m
V a +V ag =V n ancoraj
V a · ρa+ V ag ∙ ρag=V n ancoraj ∙ ρna
Kg
ρna=1100
m3
 ρna − ρa
V ag= · V n ancoraj
ρag −ρa
1100−1000
V ag= · 44,085 = 2,939 m3
2500−1000
mag=V ag · ρag=2,939 ·2500=7347,5 Kg=7,347 tone
V a =V n ancoraj−V ag =44,085−2,939=41,146 m3

Coloana intermediară:

Kg Kg
ρ¿ =1200 3
→ ρn initial =1200 3
m m
kg
Cantitatea de argila folosită pentru a realiza noroiul de : ρn =1200
m3
kg kg
ρag =2500 3;
; ρa =1000 3 ; V n intermediara=175,36 m3
m m
V a +V ag =V n
V a · ρa+ V ag ∙ ρag=V n ∙ ρna
Kg
ρn =1200
m3
ρna − ρa
V ag= · V n∫ ¿ ¿
ρag −ρa
1200−1000
V ag= ·175,36 = 23,39 m3
2500−1000
mag=V ag · ρag =23,39 ·2500=58475 Kg=58,475 tone

V a =V n intermediara−V ag=175,36−23,36=151,97 m3

Coloana de exploatare:

Kg Kg
ρne =1150 3
→ ρn initial=1150 3
m m

kg
Cantitatea de argilă folosită pentru a realiza noroiul de : ρn =1150
m3
 kg kg
ρag =2500 3;
; ρa =1000 3 ; V n exploatare =107,85 m 3
m m
V a +V ag =V n
V a · ρ a+ V ag ∙ ρag=V n ∙ ρna
Kg
ρna=1200
m3
ρna − ρa
V ag= · V n exploatare
ρag −ρa
1200−1000
V ag= · 107,85 = 10,785 m3
2500−1000
m ag=V ag · ρag =10,785 ·2500=26962,5 Kg=26,962 tone

V a =V n exploatare−V ag=107,85−10,785=97,065 m3

Capitolul 4: Garnitura de foraj

4.1 Alegerea garniturii de foraj

Alegerea garniturii de foraj:
a) Pentru coloana de ancoraj:
D ga ≤ D s catalog- 1 in
a

Dga≤ 374,7−1=374,7-25,4=349, mm
D ga ≤ 349,3 mm
D g= 11” = 279,4 mm
di g = 76,2 mm
q g= 444,5 kg/m
Dp=f(Dsa catalog) = 51/2in =139,7mm
t=9,17mm
qp=32,59 kg/m
lga=100m
Lpa=Ha-100m=200-100=100m

b) Pentru coloana intermediară

D gi ≤Dsi catalog -1in
D gi ≤254,8-1”=254,8-25,4=229,4 mm
Dgi ≤229,4mm
Dgi=254,0 mm=10”
dig=76,2 mm
q g=362,0Kg/m
Dp=f(Dsi catalog)=5”=127,0mm
t=9,19mm
qp=29,02 kg/m
lgi=150m
Lpi=Hi-150m=1700-150=1550m

c) Pentru coloana de exploatare

Dge≤Dse catalog-1in
Dge ≤158,8-1”=158,8-25,4=133,4mm
Dge ≤133,4 mm
Dge=127mm=5 in
d ig= 57,2 mm
q g= 79,3 Kg/m
Dp=f(Dse catalog)=31/2in=88,9mm
dip=88,9-2∙9,35=70,2 mm
t=9,35 mm
qp=19,79 kg/m
lge=200m
Lpe=2400-200m=2400-200= 2200 m

Diam ext al praj foraj t qp

Tip coloana
in mm mm kg/m
A 51/2 139,7 9,17 32,59
I 5” 127 9,19 29,02
E 31/2 88,9 9,35 19,79

Diam ext al praj grele Diam int qp

Tip coloana
in mm mm kg/m
A 11” 279,4 76,2 444,5
I 10 254 76,2 362,0
E 5 127 57,2 79,3

Solicitarea Extragere fara circulatie In timpul forajului

garniturii de foraj 1-1 2-2 1-1 2-2
Intinderea si
compresiunea: 240,45 -27,07 260,12 -18,2
σ z,N/mm2
Torsiunea sau
 rasucirea: 0 0 11,1 2,3
τ , N/mm2
Incovoierea:
σ inc , N/mm2 0 0 0 0
Tensiunea axiala:
σ ax ,N/mm2 240,45 -27,07 260,12 -27,07
Tensiunea data de
Presiunea interioara 00 -27,07 77,988 -26,76
si exterioara:σ t ,N/mm2

σ r ,N/mm2 0 -27,07 -18 -39,24

Tensiunea principala
σ 1 ,N/mm2 0 -27,07 -18 -39,24
Tensiunea principala
σ 2,N/mm2 240,45 -27,07 204 21,47
Tensiunea principala
σ 3 ,N/mm2 0 -27,07 198,98 -32,36
Tensiunea echivalenta
σ ech,N/mm2 240,45 0 232,72 43

4,2 Calculul de rezistenta al garniturii de foraj pentru intervalul corespunzator coloanei de

exploatare
Extragere fara circulatie:
Sectiunea 1-1:

ρn a
(G ¿ ¿ p+Gg )(1− + s+ extr )
G p +G g−F p1 + F p 2+ F f + F i ρo g ;
σ z= = ¿
Ap Ap

1150 0,2
( 427107+155586 ) (1− + 0,1+ )
7850 10 N/ 2
σ z= =240,45 mm
0,00236

G p=q p ∙ L p ∙ g=19,79 ∙2200 ∙ 10=427 107 N =427,107 kN

Gg =q g ∙l g ∙ g=79,3 ∙ 200∙ 10=155 586 N =155,586 kN

s=coeficient de frecare = 0,15;

a extr=0,20 (acceleratie la extragere) m/s2
ρn=1150 kg/m3
ρo=7850 kg/m3
π 2 π
Ap= ( D p−di 2p ) = ( 0 , 08892−0,07222 ) =0,00236 m2
4 4
di p=D p−2 ∙t p=88,9−2∙ 9,35=72,2 mm

Compresiune:
Sectiunea 2-2:
−F p 1 −ρ n ∙ g ∙ H ∙ A g 6
σ z= = =−ρn ∙ g ∙ H=−1150 ∙ 10 ∙2400=−27,07 · 10 N/m2
Ag Ag
σ z=−27 ,07 N/mm2

π 2 π
A g= ( D g−di 2g ) = ( 0 , 1272−0,05722 ) =0,01 mm2
4 4

Torsiunea: τ
Sectiunea 1-1:
τ =0 N/mm2
Sectiunea 2-2:

τ =0 N/mm2

Incovoierea: σ inc
Sectiunea 1-1:
σ inc =0 N/mm2
Sectiunea 2-2:
σ inc =0 N/mm2
Tensiunea axiala: σ ax
σ ax=σ z+ σ inc
Sectiunea 1-1:
σ ax=σ z=240,45N/mm2
Sectiunea 2-2:
σ ax=σ z=−27,07 N /mm2
Tensiunea tangentiala si tensiunea radiala:
Formula lui Lamme:
r 2i ∙ pi−r 2e ∙ p e r 2i ∙ r 2e ∙( pi −p e )
σ t ,r = 2 2
± 2 2 2
r e −r i r ∙(r e −r i )
Sectiunea 1-1:
pe =0 ¯¿
pi=0 ¯¿
σ t=σ r=0N/mm2
Sectiunea 2-2:
pe = pi= ρ∙ g ∙ H =p n=1150 · 10· 2400=27,07N/mm2
r 2i −r 2e
σ t=σ r= 2 2 ∙ p=− pn=− ρ∙ g ∙ H=−1150·10 · 2400=¿ -27,07 N/mm2
r e −r i
di g 57,2
r i= = =28,6 mm
2 2
D g 127
re= = =63,5 mm
2 2
r ∈ [r i , r e ¿ → r ∈ [28,6 ; 63,5 ¿ m
Tensiuni principale:
σ 1 =σ r =0N/mm2

σ ax + σ t σ ax −σ t 2 2
σ 2,3=
2
Sectiunea 1-1:
±
√( 2 )+τ

σz σz
σ 2,3= ±
2 2
σ 1 =0N/mm2
σ 2=σ ax =σ z =240,45N/mm2
σ 3 =0N/mm2
Sectiunea 2-2:
σ t=σ r=− p=−48,85N/mm2;
σ 1 =− p=−27,07 N/mm2

σ ax + σ t σ ax −σ t 2 2
σ 2,3=
2
±
√( 2 )+τ

σ ax + σ t σ ax −σ t 2 2
σ 2=
2
+
√( 2 )+τ

τ =0N/mm2
 −27,07+ 27,07 2
σ 2=
−27,07−27,07
2
+
√( 2 )
=−27,07 N/mm2

σ ax + σ t σ ax −σ t 2 2
σ3=
2
−

−27,07−27,07
√( 2 ) +τ

σ3= =−27,07N/mm2
2

Tensiunea echivalenta:
1
σ ech=
√ 2
2 2 2
∙ [ ( σ 1 −σ 2 ) + ( σ 2−σ 3 ) + ( σ 3−σ 1) ]

1
σ ech1−1=
√ 2
2 2
∙ [ ( 0−240,45 ) + ( 240,45−0 ) ]

σ ech1−1=240,45N/mm2
1
σ ech2−2=
√ 2
2 2 2
∙ [ (−27,07 ) + (−27,07 ) + (−27,07+27,07 ) ]

σ ech2−2=27,07 N/mm2

In timpul forajului:
Sectiunea 1-1:
Intindere:
G p +G g−F p1 + F p 2−G s + F p 3
σ z=
Ap
ρn
(G p+ Gg )−(1− )−G s+ F p 3
ρo
σ z=
Ap
1150
σ z=
( 427107,8+ 155586,6 ) 1− ( 7850 )
−132 793+69633,2

0,0015
σ z=260,181 N /mm2
G g =q g ∙l g ∙ g=155 586,6 N

1 ρne 1 1150
Gs =
cs ( )
∙ qg ∙ l g ∙ g ∙ 1−
ρo
=
1,5 (
∙ 155586,6 ∙ 1− )
7850
=132 793 N =132,7 kN

π π
F p 3= pinc ∙ Aip = pinc · ·d ip 2=180·105· ·0,07022=69633,2 N
4 4

di p=70,2 mm
pinc=180 ¯¿
Sectiunea 2-2:
Compresiune:
−F p 1+ Gs −270600+88528,7
σ z= = =-18,2 N/mm2
Ag 0,01

F p 1=ρne ∙ g ∙ L ∙ A g=1150 ∙ 10 ∙2400 ∙ 0,01=270600 N

π 2 π
A g= ( D g−di 2g )= ( 0 , 1272−0,05722 )=0,01 m2
4 4

Torsiunea(rasucirea):

Sectiunea 1-1:

Mm 936,87
τm= = = 11,1 N/mm2
Wpp 0,000084

4 4
π D p−di p 4
π 0,0889 −0,0702
4
Wpp = · = · = 0,000084 m 2
16 Dp 16 00889

M m=M s+ M rg + M rp =M s + M rgf =885+51,59+=936,87 N

M s=M sp · G s=10·88,5=885 N

m
M sp =( 10 … 15 ) N·
kN

m
M sp =10 N·
kN
 Prgf P 32400
M rg + M rp = = rgf = =51,59 N
ω 2· π ∙ n 2· π ∙ 100

Prgf =c ∙¿)·n1,7 · ρn

C= 2·10−7

Prgf =2 ·10−7 ∙ ¿)·1001,7·1150=32,4 kW=32400 W

n= 100 rot/min

Sectiunea 2-2:
Ms 885,28
τ m= = =2,3 N/mm2
Wpp 0,0003856

4 4
π D g−di g π 0,127 4−0,05724
Wpp= · = · = 0,0003856 m 3
16 Dg 16 0,127

M s=M sp · G s=10·88,50=885 N

Incovoierea:
Sectiunea 1-1:
σ inc =0N/mm2

Sectiunea 2-2:
σ inc =0N/mm2

Tensiunea axiala
σ ax=σ z+ σ inc =σ z +0
σ ax1−1=σ z 1−1=318,0N/mm2
σ ax 2−2=σ z 2−2=−27,07 N/mm2

Tensiuni radiale si tangentiale datorate presiunii interioare si presiunii exterioare:

Sectiunea 1-1:
 r 2i ∙ pi r 2i ∙ r 2e ∙ pi
σ t ,r = 2 2 ± 2 2 2
r e −r i r (r e −r i )
pe =0 ¯¿
pi= pinc =180 ¯¿=18,0 N/mm2
di p
r i= =0,0351 m
2
Dp
re= =0,0444 m
2
r ∈ [r i , r e ¿ → r ∈ [0,0351,0,0444 ¿ mm
Pt r=r i (pe suprafata cilindrica inferioar) r=0,0351 m

r 2i +r 2e 0,03512 +0,0444 2 5
σ t= 2 2
∙ p i = 2 2
∙ 180· 10 =77,988N/mm2
r e −r i 0,0444 −0,0351

r 2i −r 2e
σ r= 2 2 ∙ pi=− p i=−18,0N/mm2
r e −r i
Pt r=r e (pe suprafata cilindrica inferioar) r= 0,0444 m
2 ·r 2i 2· 0,03512
σ t= 2 2 ∙ pi= 2 2
∙ 180· 105=59,988 N/mm2
r e −r i 0,0444 −0,0351
σ r=0 N/mm2

Sectiunea 2-2:
r 2i ∙ pi−r 2e ∙ p e r 2i ∙ r 2e ∙( pi −p e )
σ t ,r = 2 2
± 2 2 2
r e −r i r (r e −r i )
pe =ρne ∙ g ∙ L=ρne ∙ g ∙ H sd=1150 · 10· 2400 ·10−5=27,07 bar
pi= p s+ ρne ∙ g ∙ L=27,07+ 80=107,07 bar
ps =¿80 bar
v j=120 m/s
φ=0,95
r =r i=0,0286 mm
2 2 5 5
0,02862 ∙107,07 ∙ 105−0,06352 ∙ 27,07∙ 105 0,04859 ∙ 0,05715 · ( 107,07 ∙ 10 −27,07 ∙ 10 )
σ t= +
0,06352−0,0286 2 0,048592 · ( 0,057152−0,048592 )
=-26,76 N/mm2
 2 2 5 5
0,048592 ∙ 107,07 ∙10 5−0,057152 ∙27,07 ∙ 105 0,04859 ∙ 0,05715 · ( 107,07 ∙ 10 −27,07 ∙ 10 )
σ r= -
0,057152−0,048592 0,048592 · ( 0,057152−0,048592 )
=-39,24 N/mm2
r =r e =0,0635 mm
σ t=¿ -26,76 N/mm2
σ r=−39,24 N/mm2

Tensiuni principale:
Sectiunea 1-1:

σ ax + σ t σ ax −σ t 2 2
σ 2,3=
2
±
√( 2 ) +τ

318+77,988 318−77,988 2
σ 2=
2
318+77,988
+
√( 2 ) + 11,12=439 N/mm2
2
318−77,988
σ 3=
2
–
√( 2 ) + 11,1 =198,988N/mm 2 2

Sectiunea 2-2:
σ ax + σ t σ ax −σ t 2 2
σ 2,3=
2
±
√( 2 ) +τ

−27,07−26,76 2
σ 2=
−27,07−26,76
2
+
√( 2 )
+2,32 =21,47 N/mm2

−27,07−26,76 2
σ 3=
−27,07−26,76
2
-
√( 2 )
+2,32 =-32,36 N/mm2

Tensiunea echivalenta:

1
σ ech=
√ 2
2 2 2
∙ [ ( σ 1 −σ 2 ) + ( σ 2−σ 3 ) + ( σ 3−σ 1) ]

1
σ ech1−1=
√ 2
2 2 2
∙ [ (−18−260 ) + ( 260−85 ) + ( 85+18 ) ] gresit

σ ech1−1=232,72 N/mm2

1
σ ech2−2=
√ 2
2 2 2
∙ [ (−39,24−26,76 ) + ( 26,76+ 32,36 ) + (−32,36+39,24 ) ]
σ ech2−2=43 N/mm2

R p 0,2
σ echmax ≤ σ ad =
cs
σ echmax =232,72N/mm2

R p 0,2 ≥ c s ∙ σ echmax = 1,5·σ echmax =1,5·232,72=350,63 N/mm2

Clasa de rezistenta Limita la curgere R p 0,2, N/mm2

D 380
E-75 517
X-95 655
G-105 724

Se alege otelul D.

Capitolul 5: Tubarea coloanelor

5.1, Calculul de rezistenta al coloanei de ancoraj:

Diametrul coloanei de ancoraj: Da = 113/4in =298,5 mm

Adancimea coloanei de ancoraj: Ha =200 m
Diametrul coloanei intermediare: Di = 75/8 in = 168,3 mm
Adancimea coloanei intermediare: Hi = 1700 m
Diametrul coloanei de exploatare: De = 5 in = 127 mm
Adancimea coloanei de exploatare: He = 2400 m
Densitatea noroiului de foraj pentru coloana de ancoraj: na=1100 kg/m3
Densitatea noroiului de foraj pentru coloana intermediara: ni=1200 kg/m3
Densitatea noroiului de foraj pentru coloana de exploatare:ne=1150kg/m3
Densitatea fluidului de fisurare pentru coloana de ancoraj: fis,ech,a=1350 kg/m3
Densitatea fluidului de fisurare pentru coloana intermediara: fis,ech,i=1500 kg/m3
Densitatea fluidului de fisurare pentru coloana de exploatare: fis,ech,e=1800 kg/m3

Presiunea din pori

p pi =ρ¿ ⋅ g ⋅ H i=1200 ⋅ 10 ⋅1700 ⋅10−5=204 bar

Presiunea de fisurare la siul coloanei de ancoraj

pfisa =( ρfis ,ec h , a+ 100 ) ⋅g ⋅ H a =( 1500+100 ) ⋅10⋅200 ⋅1 0−5 =32 bar

Presiunea interioară (cazul sonda inchisă și plină cu gaze):

g=300 kg/m3
am=1050 kg/m3
1. La gura sondei :
pi1 = pc = p fisa−ρ g ⋅ g ⋅ H a =32−300 ⋅ 10 ⋅200⋅1 0−5=26 bar
pe1 = 0 bar
Δ pi1 = pi1 − pe1 =p c =26−0=26 bar

2. La șiul coloanei :
pi 2= pfisa =32 bar
pe 2=ρam ⋅g ⋅ H a
Δ pi 2= p i2− p e2= p fisa−ρ am ⋅ g ⋅ ha =32−1050 ⋅10⋅ 200⋅ 1 0−5=11 bar

Grafic:

𝛥𝑝i, bar
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
0 0 0

20

40

60

80
H, m

100

120

140

160

180

200 200 200

Diametrul q A psp pia pt pea Fs Fsa

coloanei Otel t Imbinare

in Mm - mm - Kg/m m2 bar bar bar bar kN kN

J-55 9,52 S 69,94 0,00863 104 83,2 70 66,66 2122 1212,57

J-55 11,05 S 80,36 0,009973 143 114,4 80 76,19 2527 1444

113/4 298,5

J-55 12,42 S 89,29 0,01115 183 146,4 89 84,76 2887 1649,71

A=π ⋅t ⋅ ( Da−t )=π ⋅0,00952 ⋅ ( 0,2985−0,00952 ) =0,00863 m 2

A=π ⋅t ⋅ ( D a−t )=π ⋅0,01105 ⋅ ( 0,2985−0,01105 )=0,009973 m 2
A=π ⋅t ⋅ ( Da−t )=π ⋅0.01242 ⋅ ( 0,2985−0,01242 ) =0,01115 m 2
 p sp 104
pia = = =83,2 ¯¿c sp =1,25
c sp 1,25
p 70
pea = t = =66,66 ¯¿c t =1,05
ct 1,05
F s 2122
F sa = = =1212,57 kN c sp =1,75
c sp 1,75
H a=200 m→ l = H a=200 m
Se alege din catalog un otel J 55 cu t =9,52 mm ; S,
Presiune exterioara (golire totala)

1. La gura sondei
pe1 = 0 bar
pi1 = 0 bar
Δ p e1= pe 1− pe 2=0 bar

2. La siul coloanei de ancoraj

pe 2=ρna ⋅g ⋅ H a
pi 2=0 bar
Δ p e2= pe 2− pi 2=ρ na ⋅ g ⋅ H a=1100 ⋅10 ⋅200 ⋅1 0−5=22 ¯¿
∆ p =∆ p =22 ¯¿
e2 esiu

pea =66,66 ¯¿
pea > ∆ p e2

Grafic:
 𝛥𝑝e, bar
0 10 20 30 40 50 60 70
0 0 0

20

40

60

80
H, m

100

120

140

160

180

200 200 200

Ha=l=200 m

Se alege din catalog un otel J 55 cu t = 9,52 mm ; S,

Verificarea profilului la tractiune :

A=π ⋅t ⋅ ( Da−t )=π ⋅0,00952 ⋅ ( 0,2985−0,00952 ) =0,00863 m 2

A=π ⋅t ⋅ ( D a−t )=π ⋅0,01105 ⋅ ( 0,2985−0,01105 )=0,009973 m 2
A=π ⋅t ⋅ ( Da−t )=π ⋅0.01242 ⋅ ( 0,2985−0,01242 ) =0,01115 m 2

Greutatea coloanei in aer:

G= q· H a·g=69,94·200·10·10-3=139,88 kN¿ F sa
F sa =1212,57 kN

Greutatea coloanei in noroi:

ρna 1100
G’=G·(1− ¿ =139,88·(1− ¿=120,27 kN ¿ F sa
ρo 7850
R p 0,2 =379 N/mm2

F ax =G' =120,27 kN

[ )]
2
F ax
pcor = pea ∙
−F ax
2 · A· R p 0,2√+ 1−3 · (
2 · A· R p 0,2

[ )]
2
−120,27∙ 103 120,27 ∙ 103
pcor =66,66 ·
2 ∙ 0,00863∙ 379 ∙106
+ 1−3 ∙
√ (
2∙ 0,00863 ∙379 ∙ 106
pcor =67,55 ¯¿
pcor > p e2=¿ 67,55> 22 ¯¿ pe siu
profilul sondei este format numai din burlane cu grosimea de perete t=9,52 mm
Dia= D a −2∙ t=298,5−2 ∙ 9,52=279,46 mm
5.2 Calculul coloanei intermediare:
Date initiale:

Diametrul coloanei intermediare: Di = 75/8 in = 168,3 mm

Adancimea coloanei intermediare: Hi = 1700 m
Diametrul coloanei de exploatare: De = 5 in = 127 mm
Adancimea coloanei de exploatare: He = 2400 m
Densitatea noroiului de foraj pentru coloana intermediara: ni=1200 kg/m3
Densitatea noroiului de foraj pentru coloana de exploatare:ne=1150kg/m3
Densitatea fluidului de fisurare pentru coloana intermediara: fis,ech,i=1500 kg/m3
Densitatea fluidului de fisurare pentru coloana de exploatare: fis,ech,e=1800 kg/m3
Presiunea din pori:

p pe =ρne ∙ g ∙ H=1200 ∙ 10∙ 2400 ∙10−5=288 ¯¿;

Presiunea de fisurare:
pfis ,i=( ρfis, ech, i+100 ) ∙ g ∙ H i ∙10−5=( 1500+100 ) ∙10 ∙ 1700 ∙10−5=272 ¯¿ ;

Presiunea interioara (sonda inchisa si plina cu gaze):

1. La suprafata:
pi 1= pc = p fis ,i −ρg ∙ g ∙ H i=272−300 ∙ 10 ∙1700 ∙10−5=221 ¯¿;
pe 1=0 ;
∆ pi 1= pi 1− p e1=221 ¯;
 2. La siul coloanei:
pi 2= pfis ,i=272 ¯;
pe 2=ρam ∙ g ∙ H i=1050 ∙10 ∙ 1700∙ 10−5 =178,5 ¯¿;
∆ pi 2= pi 2− p e2=272−178,5=93,5 ¯¿;

Grafic:

Diametrul
Otel t Imbinare q A psp pia pt pea Fs Fsa
coloanei

in Mm - mm - Kg/m m2 bar bar bar bar kN kN

0,0051 123,8
J-55 7,72 L 41,67 234 187,2 130 1383 790,29
2 1
0,0059 165,7
J-55 8,94 L 47,62 271 216,8 174 1655 945,71
0 1
10,1 0,0066 226,6
J-55 L 53,57 308 246,4 238 2162 1235,43
75/8 6 7 7
193,7
10,1 0,0066 269,5
N-80 L 53,57 447 357,6 283 3060 1748,57
6 7 2
11,4 0,0074 362,8
N-80 L 59,53 503 402,4 381 3505 2002,86
3 5 6
0,0082 456,1
N-80 12,7 L 65,48 560 448 479 4435 2534,29
3 9
Unde :
 p sp
- pia – presiunea interioara admisibila : pia = ; csp – coeficient de spargere ;
c sp
pt
- pea - presiunea exterioara admisibila : pea = ; ct - coeficient de turtire ;
ct

Fs
- Fsa – Rezistenta admisbila la tractiune a imbinarii : F sa= ; cs – coeficient de turtire
cs

Se cauta in tabel o valoare mai mare decat cea mai mare valoare a presiunii: 93,5 bar, Se alege p=187,2
bar,

Calculul lungimilor tronsoanelor:

p ia, 1−∆ pi ,3 (187,2−93,5)∙ 105
l 1= = = 1249 m; J-55, t=7,72 mm; L;
g ∙( ρam−ρ g) 10 ∙(1050−300)
p −p (216,8−187,2)∙ 105
l 2= ia , 2 ia, 1 = =¿394 m; J-55; t=8,94 mm; L;
g∙( ρam−ρ g) 10 ∙(1050−300)

l 3=H i−l 1 −l 2=1700−1249−394=57 m; J-55; t = 10,16 mm; L;

80 100 120 140 160 180 200 220 240
0

200

400

600

800
H, m

1000

1200

1400

1600

1800
∆𝑝i, bar

Presiune exterioara, golire partiala:

 ρne− ρam 1150−1050
Hg= ∙H= ∙2400=209 m;
ρne 1150
Hg-adancimea de golire;

In sectiunea 1:
pe ,1=0; pi , 2=0 , ∆ pi 1=0 ;

In sectiunea 2:
pe 2=ρ¿ ∙ g ∙ H g =1200 ∙10 ∙ 209=25,04 ¯;
pi 2=0 ;
∆ pi 2= p e2=25,04 ¯;

In sectiunea 3:
pe 3=ρ¿ ∙ g∙ H i=1200 ∙ 10∙ 1700=204 ¯;
pi 3=ρne ∙ g ∙ ( H i −H g ) =1150 ∙10 ∙ ( 1700−209 )=171,4 ¯;
∆ pe 3= pe 3− pi 3=204−171,4=32,6 ¯;

Variatia presiunii exterioare

0 50 100 150 200 250
0
100
200
300
400
500
600
700 25.04 32.6
H, m

800 tronson 3
900 tronson 2
1000 tronson 1
1100
1200
1300
1400
1500
1600
1700
Presiune, bar

Verificarea la tractiune:
Tronsonul 1:
G1=q 1 ∙ l 1 ∙ g=41,67 ∙1249 ∙ 10∙ 10−3 =520,45 kN ;
F sa 1=790,29 kN ;
F sa 1>G1; 790,29>520,45;
Tronsonul 2:
G 2=¿ Ʃqi·li·g=q 1 ∙ l 1 ∙ g +q2 ∙l 2 ∙ g=520,45+47,62 ∙394 ∙10 ∙ 10−3=708,07 kN ;
F sa 2=708,07 kN ;
F sa 2>G2 ; 945,7>708,07;

Tronsonul 3= Greutatea totală a coloanei:

G 3=¿ Ʃqi·li·g=q 1 ∙ l 1 ∙ g +q2 ∙l 2 ∙ g+ q3 ∙l 3 ∙ g=708,07+53,57 ∙57 ∙ 10 ∙10−3=738,6077 kN ;
F sa 3=1235,43 kN ;
F sa 2>G2 ; 1235,43>738,6;

Forta axiala, Fax;

ρ 1200
( ) (
F ax =G 1 ∙ 1− ¿ −ρ¿ ∙ g ∙ H 1 ∙ A1 =520,45∙ 1−
ρo 7850 )
−1200 ∙10 ∙ 451 ∙ 0,00512∙ 10−3=−41318 N ;

H 1=H i−l 1 =1700−1249=451 m;

Presiunea corectată:
pcor = pea1 ∙¿ ;
t 1 ∙ l 1+ t 2 ∙l 2 +t 3 ∙ l 3 7,72 ∙1249+8,94 ∙394+ 10,16∙ 57
Grosimea de perete medie: t med = = =8,08 mm
H 1700
;

Dii= Di – 2 ∙ tmediu= 168,3-2∙8,08=160,2 mm

Tronsonarea coloanei de intermediare

L3=57 m; t3=10.16 mm; J-55;

L2=394 m; t2=8.94 mm; J-55;

L1=1249 m; t1=7.72 mm; J-55;

5.3 Calculul de rezistenta al coloanei de exploatare
Date initiale:

Diametrul coloanei de exploatare: De = 5 in = 127 mm;

Adancimea coloanei de exploatare: He = 2400 m
Densitatea noroiului de foraj pentru coloana de exploatare:ne=1150kg/m3
Densitatea fluidului de fisurare pentru coloana de exploatare: fis,ech,e=1850 kg/m3
Densitatea gazelor: ρg=300 kg/m3;
Densitatea apei mineralizate: ρam=1050 kg/m3;
Presiunea din pori:

p pe =ρne ∙ g ∙ H=1150 ∙ 10 ∙2400 ∙ 10−5=276 bar

psiu= p pe =276bar
Presiunea la capul coloanei, (sonda inchisa si plina cu gaze):
pc = p pori −ρ g ∙ g∙ H=276−300 ∙ 10∙ 2400 ∙10−5=204 ¯;

Solicitari combinate: (presiune exterioara, golire totala+tractiune):

Diametrul
Otel t Q A psp pia pt pea Fs Fsa
coloanei

in mm - mm Kg/m m2 bar bar bar bar kN kN

0,0021
J-55 5,59 17,11 292 233.6 211 200.1 592 338.3
3
0,0024
J-55 6,43 19,35 336 268.8 285 271.4 752 429.8
3
0,0028
J-55 7,52 22,32 393 314.4 383 364.7 921 526.3
2
5 127
0,0028
N-80 7,52 22,32 572 457.6 500 476.2 1383 790.3
2
0,0033
N-80 9,19 26,79 699 559.2 723 688.6 1761 1006
9
0,0040
N-80 11,10 31,85 745 596 880 838.1 2180 1245
4

Tronsonul 1:
Verificarea tronsonului 1 la presiunea exterioara:
Se alege o valoare pea1 din tabel astfel incat pea1>psiu(276 bar), Valoarea aleasa este: pea1=364.7
bar,

Otel t q A psp pia pt pea Fs Fsa

- mm Kg/m m2 Bar bar bar bar kN kN

0,0028
J-55 7,52 22,32 393 314.4 383 364.7 921 526.3
2

Urmatorul tronson din tabel se alege ca fiind precedentul din tabel:

Otel t q A psp pia pt pea Fs Fsa

- mm Kg/m m2 bar bar bar bar kN kN

 J-55 6,43 19,35 0,00243 336 268.8 285 271.4 752 429.8
p ea 2 271,4 ∙ 10 5
H 2= = =2360 m ;
ρne ∙ g 1150 ∙ 9,81
Lungimea primului tronson va fi:
l 1=H−H 2=2400−2360=40 m ;
Forța axială:
ρn
( )
F ax =G∙ 1− −ρ n ∙ g ∙ H ∙ A;
ρo
ρne 1150
( )
F ax =q1 ∙l 1 ∙ g ∙ 1−
ρo (
−ρ ne ∙ g ∙ H 2 ∙ A 2=22,32∙ 40∙ 9,81 ∙ 1−
7850)−1150 ∙ 9,81∙ 2360∙ 0,00282=−67 605,3 N

;
Presiunea corectată:
pcor = pea ∙ ¿;
pcor 2 =p ea2 ∙ ¿;
peH 2= ρne ∙ g ∙ H 2= 1150∙ 9,81∙ 2360=271,4 ¯¿
pcor ˃ peH2 .
Este îndeplinită condiția de rezistentă a garniturii la presiune exterioară.

Verificarea tronsonului 1 la presiune interioară:

∆ pi H 2=p c + ρg ∙ g ∙ H 2−ρam ∙ g ∙ H 2= pc −( ρ am−ρg ) ∙ g ∙ H 2=204−( 1050−300 ) ∙9,81 ∙ 2360∙ 10−5 =30,36 ¯¿
;
pia 2=268,8 ¯¿ ∆ p iH 2=30,36 ¯¿;
Se verifică la presiune interioară.
Verificarea tronsonului 1 la tracțiune:
G1=q 1 ∙ l 1 ∙ g=22,32 ∙ (2400−2360 ) ∙ 9,81=8,75 KN;
F sa 2>G1 ; F sa2=429,8 kN > 8,75 kN ;
l1=40 m;

Tronsonul 2:
Verificarea tronsonului 2 la presiune exterioară:
N
t 2=6,43 mm , J −55 ; q 2=19,35 kg /m ; R p 0,2 =379 ;
mm2
N
t 3=5,59 mm , J −55 ; q 3=17,11kg /m; R p 0,2 =379 ;
mm2

Otel t q A psp pia pt pea Fs Fsa

- mm Kg/m m2 Bar bar bar bar kN kN

J-55 5,59 17,11 0,0021 292 233.6 211 200.1 592 338.3
 3

Lungimea celui de-al doilea tronson va fi:

l 2=H−l1 −H 3 ;
pea 3 200,1∙ 105
H 3= = =1740 m ;
ρne ∙ g 1150 ∙9,81
l 2=H−l1 −H 3=2400−40−1740=620 m;
Forța axială:
ρne 1150
(
F ax =( q1 ∙l 1 ∙ g+ q2 ∙ l 2 ∙ g ) ∙ 1−
ρo ) (
− ρne ∙ g ∙ H 3 ∙ A 3=( 22,32 ∙ 40 ∙9,81+19,35 ∙ 620∙ 9,81 ) ∙ 1−
7850 )
−1150 ∙ 9,81∙ 174

;
Presiunea corectată:
2
pcor 3 =p ea3 ∙¿ =200,1 ∙
(
−67393,5
2 ∙ 0,00213∙ 379 ∙10 6
+ 1−3 ∙
67393,5
√ (
2 ∙0,00213 ∙ 379∙ 106 ) )=190,1 ¯;
peH 3= ρne ∙ g ∙ H 3= 1150∙ 9,81∙ 1993,5=201,1 ¯¿
pcor 3 =190,1 ¯¿ peH 3=201,1 ,̄
Nu este îndeplinită condiția de rezistență la presiune exterioară;
Se recalculează lungimea tronsonului 2:
p 190,1 ∙ 105
H 3 rec 1= cor 3 = =1653 m;
ρne ∙ g 1150 ∙ 10
Lungimea celui de-al doilea tronson recalculată:
l 2 rec 1=H −l1 −H 3 rec=2400−40−1653=707 m ;

Forța axială recalculată:

ρne 1150
(
F ax rec 1 =( q1 ∙l 1 ∙ g+ q2 ∙l 2 rec 1 ∙ g ) ∙ 1−
ρo ) (
− ρne ∙ g ∙ H 3 rec ∙ A3= (22,32 ∙ 40 ∙ 9,81+ 19,35∙ 707 ∙ 9,81 ) ∙ 1− )
7850
−1150 ∙ 9

;
Presiunea corectată recalculată:
2
pcor 3 rec 1=p ea 3 ∙¿ =200,1 ∙
( −83748
2 ∙ 0,00213∙ 379 ∙10 6
√
+ 1−3 ∙
(83748
2 ∙0,00213 ∙ 379∙ 106 ) )=189,8 ¯¿;
peH 3= ρne ∙ g ∙ H 3=1400 ∙ 9,81∙ 1920,5=186,5 ¯¿
pcor 3 rec 1=189,8< peH 3=186,5 ,̄
Este îndeplinită condiția de rezistență. Se acceptă o valoare rotunjită unde, H 3=1650m,
rezultă, lungimea tronsonului 2 va fi:
l 2=H−l1 −H 3 , l 2=2400−40−1650=710 m

Verificarea tronsonului 2 la presiune interioară:

∆ piH 3= pc −( ρam−ρ g ) ∙ g ∙ H 3 =204−( 1050−300 ) ∙ 9,81∙ 1650 ∙10−5=82,6 ¯¿;
pia 3=233,6 ¯¿;
pia 3=233,6 ¯¿ ∆ piH 3 =82,6 ¯¿, tronsonul 2, se verifică la presiune interioară;

Verificarea tronsonului 2 la tracțiune:

G2=q1 ∙ l 1 ∙ g+q 2 ∙ l 2 ∙ g=22,32 ∙ 40∙ 9,81+19,35 ∙ 710∙ 9,81=146 313 N ;
F sa 3=338,3 kN >G2=146 313 kN ; tronsonul 2, se verifică la tracțiune;
Tronsonul 3:
Verificarea tronsonului 3 la tracțiune:
Otel J-55; t=5,59 mm; q=17,11 kg/m;
3
F sa 3−G 2 (338,3−146)∙ 103
F sa 3=∑ q i ∙ l i ∙ g=F sa 2+ q3 ∙l 3 ∙ g=¿ l 3= = =1145 m;
i=1 q3∙ g 17,11 ∙ 9,81
Lungimea tronsonului 3 va fi:
l 3=1145 m;
l 1 +l 2+l 3 =40+710+1145=1895 m;
Tronsonul 4:
Otel J-55; t=6,43 mm; q=19,35 kg/m;
F sa 4 −F sa 3 (429,8−338,3)∙ 103
l4 = = =615 m
q4 ∙ g 19,35∙ 9,81
l 1 +l 2+l 3 +l 4 =40+710+ 1145+615=2510 m ;
H=2400 m, așa că eu am nevoie de 505 m pentru acoperirea celor 2400 m,
Lungimea tronsonului 4 va fi:
l4= 505 m;
l1=40 m; l2=710 m; l3=1145 m; l4=505 m;
Grosimea de perete medie:

t 1 ∙ l 1+ t 2 ∙l 2 +t 3 ∙ l 3+ t 4 ∙ l 4 7,52∙ 40+6,43 ∙ 710+5,59 ∙1145+ 6,43∙ 505

t med = = =6,04 mm;
H 2400
Die= De – 2 ∙ tmediu= 127-2∙6,04=114,92 = 115 mm

Masa totală a coloanei

m = q1 . l1 + q2 . l2 + q3 . l3 + q4 . l4 = 22,32 ∙40+ 19,35 ∙ 710 + 17,11 ∙ 1145 + 19,35 ∙ 505

m = 45493,85 Kg

Greutatea coloanei în aer

G= q1 ∙ l1 ∙ g + q2 ∙ l2 ∙ g + q3 ∙ l3 ∙ g + q4 ∙ l4 ∙ g = (22,32 ∙40+ 19,35 ∙ 710 + 17,11 ∙ 1145 + 22,32 ∙

505) ∙9,81

=446 294 N

Fsa= 526 kN > G = 446 kN

Tronsonarea coloanei de exploatare

L4=505 m; t4=6,48 mm; J-55

L3=1145 m; t3=5,59 mm; J-55;

L2=710 m; t2=6,48 mm; J-55;

L1=40 m; t1=7,52 mm; J-55;

CAPITOLUL 6. Cimentarea sondelor

 Cimentarea sondelor de petrol dar și a celor de gaze se execută în următoarele scopuri:
-îmbunătățirea consolidării prin tubare;
-împiedicarea circulației nedorite a fluidelor prin spatele coloanei;
-transmiterea sarcinilor axiale ale coloanei masivului de roci, în urma aderenței coloana-ciment-
strat etc.
Altfel spus, o bună cimentare înseamnă o bună rezistență mecanică a pietrei de ciment și o bună
etanșare de aceasta, a spațiului inelar. Dar aceste obiective nu au întotdeauna aceiași importantă.
De cele mai multe ori este necesară o bună etanșare a spațiului inelar, alteori se cere o rezistență
ridicată a pietrei formate, determinante fiind condițiile geologice, rolul coloanei tubate, scopul
sondei etc.
În general, natura și proprietățile fluidelor de foraj folosite influențează într-un mod
hotărâtor reușita unei sonde și costul ei. Printr-o alegere adecvată, în concordanță cu rocile,
fluidele, presiunea, întâlnite, se scurtează durata forajului, sunt prevenite numeroase dificultăți și
accidente care pot compromite sonda (prinderi de garnitură sau coloană, erupții libere etc.) se
micșorează numărul de coloane tubate, se preântampină scăderea permeabilitații și a
productivității stratelor productive. De remarcat ca 70-80% din energia consumată la o sondă de
foraj este cheltuită pentru pomparea fluidului de foraj. Am amintit aici și de fluidele de foraj
deoarece, chiar dacă rolul lor în foraj nu este același, totuși ele au unele puncte de convergență
cu pastele de ciment: ambele sunt pompate în sondă, au o structură complexă, uneori
asemănătoare, reclamă unele cunoștințe de chimie și de reologie, de comportare la temperaturi și
presiuni ridicate, necesită unii aditivi și materiale comune.
În același timp, pastele de ciment sunt folosite de regulă pentru fixarea coloanelor de burlane de
pereții sondei și etanșarea spațiului dintre burlane și roci, dar și în alte situații, tot pentru
etanșare. Sunt necesare paste pompabile, dar stabile, cu densități variind în limite largi în funcție
de presiunea fluidelor din pori sau fisuri, care să nu prizeze înainte de încheierea operației de
cimentare și să formeze pietre impermeabile și rezistente. Aceste deziderate impun anumite
condiții cimenturilor de sondă, aditivilor și pastelor preparate cu ele. Altminteri, întreaga operație
poate fi o nereușită.
Așadar reușita unei cimentări este deplină dacă inelul de ciment din spațiul inelar este etanș,
rezistent și aderent la roci și la burlane. Factorii de care depinde reușita unei cimentări
sunt:naturali, tehnici si tehnologici.
Dintre factorii naturali cităm:
- natura fluidelor cantonate în formațiunile traversate;
-mineralizația apelor subterane;
-condițiile de temperature și presiune.
Referitor la efectul exotermiei cimentului, trebuie specificat ca, în perioada prizării are loc un
proces de dilatare-contracție a coloanei, în cursul căruia deformațiile pot influența decisiv
calitatea cimentării.
Factorii tehnici se referă atât la geometria spațiului inelar(mărimea jocului radial coloana-
sondă, excentricitatea coloanei, prezența găurilor de cheie, înclinarea sondei) cât și la echiparea
coloanei de burlane(utilizarea centrorilor, scarificatorilor, etc.)
Factorii tehnologici se referă la natura și proprietățile fluidului de foraj dezlocuit și ale pastei
de ciment, natura fluidului de separare, regimul de curgere în spațiul inelar, metoda și tehnologia
de cimentare etc. Ca idee generală, se admite ca o bună dezlocuire a noroiului de către pasta de
ciment în spațiul inelar, se obține cu ajutorul regimului de curgere turbulent, iar evaluarea
eficienței cimentării se face în principal prin carotaj termic, carotaj acustic, carotaj radioativ și
probe de etanșeitate.

6.1 Cimentarea coloanei de ancoraj

1) Adâncimea de cimentare

Hc = Ha = 200 m;

2) Densitatea pastei de ciment

p = 1800 kg/m3;

3) Volumul pastei de ciment

h = înălțimea la care se află inelul de reținere față de șiu;

h = 20 m;

Volumul de pastă:

V p= A e ∙ H c + A i ∙ h

π π
V p= · (k cav ∙ D2s a−D2a)· H a+ ·D2i a ·h
4 4

kcav = coeficient de cavernometrie;

kcav = 1,20

kcav – coeficient de cavernometrie

π π
V p= ·(1,2 ∙0,3747 2−0,27362)·200+ ·0 , 2792 · 20
4 4

Vp = 15,66 m3;

4) Volumul fluidului de refulare

π 2
V n=k comp · A i · ( H a−h )=k comp · · D · ( H a −h )
4 ia

kcomp = coeficient de compresibilitate a noroiului;

k2 = 1,03
 π
V n=1,03 · · 0,2792 · ( 200−20 )
4

Vn = 8,94 m3;

5) Cantitatea de materiale

Densitatea pastei de ciment:

p = 1800 kg/m3; => pastă de ciment normală formată din apă + ciment

Densitatea apei:

a = 1000 kg/m3;

Densitatea cimentului:

c = 3150 kg/m3;

v a+ v c =1 m3 pastă de ciment

v a · ρa + v c ∙ ρc =1∙ ρ p

v a=1−v c

ρa −v c ∙ ρ a+ v c ∙ ρc =ρ p

Volumul de ciment :

ρ p −ρa 1800−1000
v c= = =0,37
ρc −ρ a 3150−1000

Volumul de apă:

v a=1−0,372=0,63 [ m3 apa /m3 pastade ciment ]

Masa de ciment :

mc =v c · ρc =0,37 · 3150=1165,5 Kg ciment /1m3 pasta de ciment ≈1,17 tone ciment

M c =masa totala de ciment

M c =k pierderi·mc · V p
 kpierderi = coeficient de pierderi de ciment;

k3= kpierderi = 1,05

Mc = 1,05 ∙ 1165,5 ∙ 15,66 = 19164,3 kg ciment ≈ 19,1 tone de ciment

Va = k3 ∙ va ∙ Vp

Va = 1,05 ∙ 0,63 ∙ 15,66 = 10,35 m3 apă≈1 tona apă;

6) Numărul de autocontainere

Mc 19,1
Nac = M = 10 = 1,9 ≅ 2 containere;
ac

Mac = 10; 11; 12 tone (masa autocontainere)

Se alege Mac = 10 tone,

7) Numărul de agregate de cimentare

N ac 1,91
n agr= +1= +1=1,96 ≅ 2 agregate de cimentare
2 2

8) Presiuni de pompare (grafic de cimentare, Pp=f(V))

Pp = f(V)

p p= p c + pd

pc = presiunea în sistemul de circulație

pd = presiunea datorată diferenței de densitate

pc =ct=0,012∙ H a +16=0,012∙ 200+16=18,4 ¯¿

Volumul interior al coloanei de ancoraj:

π π
V icol = Ai ⋅ H a= ⋅ D ia 2 ⋅ H a = ⋅ 0,279 ²⋅200=9,64 m 3
4 4
V p=15,66 m >V icol =9,64 m3
3
Cazul 2

V p >V ∫ col

V ∫ col=9,64 m3

V p=15,66 m3

a) Începe pomparea pastei de ciment

Pp1 = pc = 18,4 bar;

V1 = 0;

pd1 = 0;(presiunea datorată diferenței de densitate)

hd1 = 0,

Rezultă punctul de coordonate:

1(0; 18,4)

b) Pasta de ciment ajunge la șiu

p p 2= pc + pd 2=p c +( ρn −ρ p )· g· h d 2
h d 2=H c =200 m
p p 2=18,4 · 105 + ( 1100−1800 ) ·9,81 · 200=4,66 ¯¿
V 2=V ∫ col=9,64 m3

Rezultă punctul de coordonate: 2(9,64; 4,66)

c) Sfârșitul pompării pastei de ciment

h d 3=H a −X=200−82,01=117,99 m

V p=V ∫ col + Ae ∙ X

π π
Ae = ·(k cav ∙ D2s −D 2a)= ·(1,2 ∙0,3747 2−0,27362)= 0,0734 m2
4 4
 V p−V ∫ col 15,66−9,64
X= = =82,01m
Ae 0,0734

V 3=V p=15,65 m3

pa 3= p c + ( ρn−ρ p ) · g· hd 3=18,4 ∙ 105 + ( 1100−1800 ) ∙ 9,81 ∙117,99=10,29 ¯¿

Rezultă punctul de coordonate: 3(15,65; 10,29)

d) Sfârșitul operației de cimentare

p p 4 = pc + p d 4 = pc + ( ρ p− ρna ) · g·(H c −h)= pmax

pa 4 =18,4 ∙ 105+ ( 1800−1100 ) ∙ 9,81 ∙(200−20)=30,76 ¯¿

pmax =30,76 ¯¿

V p 4 =V p +V n=15,66+ 8,94=24,50 m3

Rezultă punctul de coordonate:

4(24,5; 30,76)

Coordonatele punctelor

1(0; 18,4)

2(9,64; 4,66)

3(15,65; 10,29)

4(24,5; 30,76)
 Cimentarea coloanei de ancoraj
35

30

25
presiune, bar

20

15

10

0
0 5 10 15 20 25 30
volum, m3

9) Alegerea agregatelor de cimentare: AC – 350, dp = 115 mm,

Viteza pa [bar] Qa [l/min]

I 210 372
II 110 700
III 60 1265

paI > pmax =Pp4

paI=210 ¯¿

Pmax = 30,76 bar,

10) Durata operației de cimentare

T c =T p +T dc + T nr

T p=timp pentru pasta de ciment

T dc =timp pentrudopuri de cimentare

T nr=timp pentru noroi de refulare

T dc = 15…20 min

Se alege Tdc = 15 min

Tp + Tn =
∑ Vi = Vp+ Vn
Qai Qa III

3
T p+ T n = 24.5∙ 10 = 19,36 min;
1265

T c =15+19,36=34,36 min,

11) Timpul de pompabilitate

Tp min = 1,5 ∙ Tc = 1,5 ∙ 34,36 = 51,55 min;

Tp max = 1,5 ∙ Tp min = 1,5 ∙ 51,55 = 77,32 min,

6.2 Cimentarea coloanei intermediare

1) Adâncimea de cimentare
H c =H i−H a+ 100=1700−200+100=1600 m

2) Densitatea pastei de ciment

ρ p min < ρ p < ρ p max

ρ p min =ρn i + ( 100 … 300 ) Kg/m3

ρ p min =1200+200=1400 Kg/m3

ρ p max =ρ p fis−200 Kg/m 3

pfis ,i=ρ p fis · g· H c + ρn · g·( H i −H ¿ ¿ c)=¿¿

(H i−H ¿ ¿ c) 306 ∙105 −1200∙ 9,81 ∙ ( 1700−1600 ) Kg

ρ p fis= p fis ,i− ρn i · g· ¿= =1874,54 3
g· H c 9,81 ∙1600 m
 Kg
ρ p max =1874,54
m3

1400 < ρ p <1874,54

Se alege ρ p =1800 kg/ m3

kg
ρ p =1800∈[1701; 1900 ] =¿ pastă formată din 2 componenți : apa și ciment ;
m3
3) Volumul pastei de ciment

h = înălțimea la care se află inelul de reținere față de șiu;

h = 20 m;

V p= A e ∙ H c + A i ∙ h

π π
V p= · (k cav ∙ D2s i−D2i )· H c + ·D 2i i · h
4 4

kcav = coeficient de cavernometrie;

kcav = 1,20

π π
V p= ·(1,2 ∙0,25082 −0,16832)·1600+ ·0,16022 · 20
4 4

Vp = 59,64 m3;

4) Volumul fluidului de refulare

π 2
V n=k comp · A i · ( H i−h ) =k comp · · D · ( H i−h )
4 ii

kcomp = coeficient de compresibilitate a noroiului;

kcomp = 1,03

π
V n=1,03 · · 0,16022 · ( 1700−20 )
4
Vn = 34,95 m3;

5) Cantitatea de materiale

p = 1800 kg/m3¿> pastă formată din 2 componenți: apă și ciment ;

a = 1000 kg/m3;

c = 3150 kg/m3;

v a+ v c =1 m3 pastă de ciment

v a · ρa + v c ∙ ρc =1∙ ρ p

v a=1−v c

ρa −v c ∙ ρ a+ v c ∙ ρc =ρ p

ρ p −ρa 1800−1000
v c= = =0,372 [ m 3 ciment /m 3 pastă de ciment ]
ρc −ρ a 3150−1000

v a=1−0,372=0,628 [ m3 apa /m3 pastăde ciment ]

mc =v c · ρc =0,372 ·3150=1171 Kgciment /1 m3 pastăde ciment ≈1,2tone ciment

M c =masa totală de ciment

M c =k pierderi·mc · V p

kpierderi = coeficient de pierderi de ciment;

kpierderi = 1,05

Mc = 1,05 ∙ 1171 ∙ 59,64 = 73 330 kg ciment ≈ 73,3 tone de ciment

Va = kpierderi ∙ va ∙ Vp

Va = 1,05 ∙ 0,628 ∙ 59,64 = 39,32 m3 apă;

6) Numărul de autocontainere

Mc 73,3
Nac = M = 10 = 7,3 ≅ 8 containere;
ac

Mac = 10; 11; 12 tone

Se alege Mac = 10 tone,

7) Numărul de agregate de cimentare

N ac 7,3
n agr= +1= +1=4,65 ≅ 5 agregate de cimentare
2 2

8) Presiuni de lucru

pa = f(V)

p p = p c + pd

pc = presiuneaîn sistemul de circulație

pd = presiunea datorată diferenței de densitate

pc =ct=0,012∙ H i +16=0,012∙ 1700+16=36,4 ¯¿

π π
V icol = Ai ⋅ H i= ⋅ D ii2 ⋅ H i= ⋅ 0,1602 ² ⋅ 1700=35,36 m 3
4 4
V p=59,64 m >V icol =35,36 m3
3

Cazul 2

V p >V ∫ col

V ∫ col=35,36 m3

V p=59,64 m3

a) Începe pomparea pastei de ciment

Pp1 = pc = 36,4 bar;

V1 = 0;

pd1 = 0;
hd1 = 0,

Rezultă punctul de coordonate: 1(0; 36,4)

b) Pasta de ciment ajunge la șiu

p p 2= pc + pd 2=p c +( ρn −ρ p )· g· h d 2
h d 2=H i=1700 m
p p 2=36,4 · 105 + ( 1200−1800 ) · 9,81 ·1700=−63,66 ¯¿
V 2=V ∫ col=35,36 m 3

Rezultă punctul de coordonate: 2(35,36; -63,66)

c) Sfârșitul pompării pastei de ciment

h d 3=H i− X=1700−656,03=1043,97 m

V p=V ∫ col + Ae ∙ X

π π
Ae = ·(k cav ∙ D 2si −D 2i )= ·(1,2 ∙0,25082 −0,16832 ¿ = 0,03701 m 2
4 4

V p−V ∫ col 59,64−35,36

X= = =656,03 m
Ae 0,03701

V 3=V p=59,63 m3

p p 3= p c + ( ρ n−ρ p ) · g· hd 3=36,4 ∙ 105 + ( 1200−1800 ) ∙ 9,81∙ 1043,97=−25,04 ¯¿

Rezultă punctul de coordonate: 3(59,63; -25,04)

d) Sfârșitul operației de cimentare

p p 4 = pc + ( ρ p− ρn ) · g·(H c −h)= p max

p p 4 =36,4 ∙ 105+ ( 1800−1200 ) ∙ 9,81∙(1600−20)=136,03 ¯¿

pmax =129,39 ¯¿

V 4 =V p +V icol =59,64+ 35,36=95 m 3

Rezultă punctul de coordonate: 4(95; 129,39)

Coordonatele punctelor

1(0; 36,4)

2(35,36; -63,66)

3(59,63; -25,04)

4(95; 129,39)

Cimentarea coloanei intermediare

150

100
presiune, bar

50

0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

-50

-100
volum, m3

9) Alegerea agregatelor de cimentare: AC – 350, dp = 115 mm,

Viteza pa [bar] Qa [l/min]

I 210 372
II 110 700
III 60 1265

paI > pmax

paI=210 ¯¿

Pmax = 129,39 bar,

10) Durata operației de cimentare

T c =T p +T dc + T nr
T p=timp pentru pasta de ciment

T dc =timp pentrudopuri de cimentare

T nr=timp pentru noroi de refulare

T dc = 15 … 20 min

Se alege Tdc = 15 min

V p+ V n 3
Tp + Tn = + III = (59,64+ 34,95) ∙10 = 74,77 min
Q a 1265

T c =15+74,77=89,77 min,

11) Timpul de pompabilitate

Tp min = 1,5 ∙ Tc = 1,5 ∙ 89,77 = 134,655 min;

Tp max = 1,5 ∙ Tp min = 1,5 ∙ 134,655 = 201,98 min

6.3 Cimentarea coloanei de exploatare

Date inițiale

Diametrul exterior al coloanei de exploatare

De = 5 in = 127 mm;

Grosimea de perete calculată ca medie ponderată cu adâncimea

tmed = 6,04 mm;

Adâncimea finală a sondei

H = He = Hsd = 2400 m;
Diametrul exterior al coloanei precedente (intermediare)

Di = 168,3 mm;

Adâncimea de fixare a coloanei intermediare

Hi = 1700 m;

Diametrul sapei pentru coloana de exploatare (din catalog)

Dse = 158,8 mm;

Adâncimea de cimentare

Hc = H – Hi + 200 =2400 – 1700 + 200 = 900 m;

Hc = 900m;

Diametrul interior al coloanei intermediare

Dii = 160,2 mm;

Coeficient de cavernometrie

k1 = kcav = 1,20;

Grosimea dopului de ciment

h = 20 m;

Adâncimea unui strat posibil de a se fisura

Hs = H – 200 = 2400 – 200 = 2200m;

Hs = 2200 m;

Gradientul de fisurare

fis = 1,8 bar/ 10 m;

Densitatea noroiului pentru coloana de exploatare

ne = 1150 kg/m3

 Vâscozitatea plastică a noroiului pentru coloana de exploatare

η pn = 15 cP;

Tensiunea dinamică de forfecare a noroiului pentru coloana de exploatare

0 = 5 N/m2,
1) Adâncimea de cimentare
Hc = H – Hi + 200 = 2400– 1700 + 200 = 900 m;

2) Densitatea pastei de ciment și proprietățile reologice ale acesteia

ρ p min < ρ p < ρ p max ;

ρ p min =ρn + ( 100 … 300 ) kg /m2 =1150+200=1350 kg/m 3;

1,8 · 105
( H −H ¿¿ c) ∙2200−1150 ∙ 9,81∙( 2400−900)
ρ p fis=Γ fis ∙ H s−ρn e · g· ¿= 10 = 3302 kg/m3;
g·¿ ¿
9,81 ∙[2200−(2400−900)]

ρ p max =3302−200=3102 kg/m3;

Se alege p = 1900 kg/m3,

Ciment S2 – RS

p se folosește în kg/dm3,

pp = 316,01 ∙ p – 522,85 = 316,01 ∙ 1,9 – 522,85 = 77,5 cP = 77,5 ∙ 10-3 N∙s/m2 Pa

op = 213,08 ∙ p – 370,19 = 213,08 ∙ 1,9 – 370,19 = 34,6 N/m2 (Pa)

Ciment S1

ɳ p=900 ∙ ρ2p−3050 ∙ ρ p−2602;

ɳ p= 900 ∙ 1,92 – 3050 ∙ 1,9 – 2602 = -5148 cP

ɳ p= 1,3 ∙ η pn = 1,3 ∙ 15 = 19,5 cP

τ op=146,44 ∙ ρ p−244,54 ;
op = 146,44 ∙ 1,9 – 244,54 = 33,7 N/m2

3) Volumul pastei de ciment

V p= A e n ∙(H−H ¿ ¿i)+ A e t ∙ ¿ ¿

Ae n = aria exterioară în dreptul zonei netubate

Ae t = aria exterioară în dreptul zonei tubate

π
Ae n= (D 2g−D 2 )
4

D g=√ k 1 ∙ D s=√ 1,2∙ 158,8=173,95 mm ≅ 174 mm

De = D = 127 mm ≅ 130 mm;

π
Ae n= ( 0,174 2−0,1302 )=0,01050 m 2
4

π π
Ae t = ( D 2iim −D 2)= ( 0,160,22−0,1302 ) = 0,00753 m2
4 4

Dii m=diametrul interior mediu al coloanei intermediare

D ii m=0,1602 m

π π
Ai= · D2i = 0,115 2=0,01038 m 2
4 4

D i=D−2t=127−2 ∙6,04=112,96 mm

V p=¿0,01050∙ ( 2400−1700 ) +0,00753 ∙[900−( 2400−1700 ) ]+ 0,01038∙ 20=9,05 m3

Vp = 9,05 m3

4) Cantitatea de materiale

Kg
ρa =1000
m3
 Kg
ρc =3150
m3

v a+ v c =1 m 3 pasta de ciment

v a · ρa + v c ∙ ρc =1∙ ρ p

v a=1−v c

ρa −v c ∙ ρ a+ v c ∙ ρc =ρ p

ρ p −ρa 1900−1000
v c= = =0,4186 [ m 3 ciment /m 3 pastă de ciment ]
ρc −ρ a 3150−1000
3 3
v a=1−0,4186=0,5814 [ m apa/m pastă de ciment ]

m c =v c · ρc =0,4186 · 3150=1318,6 Kg ciment /1 m 3 pastă de ciment

M c =masa totală de ciment

M c =k 2·mc · V p

k 2=coeficient de pierderi de ciment

k 2=1,05

M c =1,05·1318,6 · 9,05=12529 Kg de ciment≈ 12,5 tone de ciment

V a =k 2· v a · V p=1,05 · 0,5814 · 9,05 = 5,524 m 3 apa≈ 5,5 m³apă

5) Numărul de autocontainere

M c 12,5
N ac = = =1,25
M ac 10

N ac =2 autocontainere

M ac =10 … 12tone

M ac =10 tone

6) Volumul dopului separator cu o înălțime în spațiul inelar de 200 m

h s=200 m
V s =A e t ·h s=0,00753 · 200=1,50 m 3

V s =A e n · h s=0,01050 ·200=2,10 m3

ρn < ρ s < ρ p

1150< ρs <1900

Kg
Se alege ρ s=1600
m3

ɳ ps =25 ∙10−3 N ∙ s /m2

τ os =7 N /m2

7) Volumul fluidului de refulare

k 3=coeficient de compresibilitate al noroiului

k 3=1,03

V n r =k 3 · A i · ( H−h )=1,03· 0,01038 · ( 2400−20 ) =24,53 m3

8) Volumul interior al coloanei

V ∫ col= Ai · H =0,01038 ·2400=24,024 m 3

V ∫ col> V p

9) Debitul de pastă și debitul de noroi

Debitul de pastă de ciment:

Agregate de cimentare ACF-700; dplanger= 100 mm; ηv= 80 %

Vitez Q a , l/min Q a real =0,8 ∙Q a pa , ¯¿

 a
VI 555 444 160
VII 753 602,4 120

602,4 l
Q a real = 602,4 l/min= =10,04 ≅ 10
60 s

Qp 20
n agr= =
Q a real 10

Q p=2· Qa real =2· 10=20 l/ s

n agr =2

Debitul de noroi (Qn)

τ op ∙( Dg −D)2 ∙ ρ p 33,7 ∙(0,174−0,130)2 ∙ 1900

H e= 2 = = 20638
η pp (77,5 ∙10−3)2

ℜcr=4550

η pp · ℜcr 77,5 ∙ 10−3 ∙ 4550

v cr= = =4,218 m/s
( D g−D)· ρ p (0,174−0,130) ∙1900

l
Q n=Q cr= A e n · v cr =0,01050 · 4,218=0,044289 m3 / s=44,28
s

l
Pentru curgerea turbulentă se limitează valoarea lui Q n la Q n=30
s

Se admite:

V [m3] Q [l/s]
Vs = 2,10 Q1 = 10
Vp = 9,04 Q2 = 20
Vn = 24,53 Q3 = 30

v2 l
D p=λ· · ∙ρ
2 d ech
λ=λ(Re,Bi)

v· d ech ∙ ρ
Re = ηp

τ o · d ech
Bi = v·η
p

10) Viteze de curgere

La interior

l
Q s =10
s

Qs 10 ∙10−3
vi s= = =0,99 m/s
Ai 0,01038

l
Q p=20
s

Q p 20 ∙10−3
vi p = = =1,99 m/s
A i 0,01038

l
Q n=30
s

Qn 30 ∙10−3
vi n = = =2,99 m/s
Ai 0,01038

A e n ∙ ( H−H i ) + A et ∙ H i 0,01050∙(2400−1700)+0,00753 ∙1700

Ae med = =
H 2400

Ae med =0,0084 m2

D g ∙ ( H−H i) + D ii ∙ H i 0,174 ∙(2400−1700)+0,1628 ∙ 1700

D e med = = = 0,166 m = 166,0 mm
H 2400

De med −D=0,166−0,130=0,036 m
 La exterior

Q s 10∙ 10−3
v es = = =1,19 m/s
A emed 0,0084

Q p 20∙ 10−3
v e p= = =2,38 m/ s
A emed 0,0084

Q n 30∙ 10−3
v en= = =3,51 m/s
Ae med 0,0084

11) Presiunea la manifold

pm =0,7+10 ∙ ρ∙ Q2

2
10 ∙ 10−3
pm s =0,7+10 ∙ 1350∙ (
2 )
=1,04 ¯¿

2
20 ∙10−3
pm p=0,7+10 ∙1900 ∙ ( 2 )
=2,6 ¯¿

2
30 ∙10−3
pm n=0,7+10 ∙1400 ∙
2( =3,9 ¯¿ )

Valorile numărului Re,Bi, λ și a presiunii la manifold pentru fiecare valoare a debitului, a fluidului de foraj, fluidului
separator și a pastei de ciment.

Debit l/s 10 20 30
Spațiul - Interior Exterior Interior Exterior Interior Exterior
Viteza m/s 0,79 0,675 1,58 1,35 2,38 2,02
Fluid de Re 9876,58 3827,25 19753,1 7654,5 29754,7 11453
foraj Bi 56,51 30 28,25 15 18,76 10,02
 Regim laminar laminar turbulent laminar turbulent laminar
λ 0,06 0,15 0,035 0,037 0,038 0,04
pm 1,04 2,1 3,9
Re 6321,01 2449,4 12642,02 4898,8 19043,05 7330,1
Fluid Bi 44,31 23,52 22,15 11,76 14,70 7,85
separato   laminar laminar turbulent laminar turbulent laminar
r λ 0,08 0,13 0,032 0,035 0,038 0,038
pm 1,10 2,30 4,30
Re 2421,3 938,2 4842,7 1876,5 7294,7 2807,9
Bi 70,6 37,5 35,3 18,7 23,4 12,5
Pasta de
Regim laminar laminar laminar laminar laminar laminar
ciment
λ 0,3 0,42 0,09 0,11 0,038 0,061
pm 1,175 2,6 4,97

Momentul Debitu Lungimi de fluide Presiunea

l
Interior Exterior pp pcap col pfis
ln ls lp hn hs hp
- l/s m m m m m m bar bar bar
1.Începe 10 2400 0 0 240 0 0 85,83 84,73 312,35
pomparea 0
fluidului
 separator
2.Sfârșitul 10 2153,2 246, 0 240 0 0 86,37 85,27 312,35
pompării 8 0
fluidului
separator
3.Începe 20 2153,2 246, 0 240 0 0 94,16 91,56 311,34
pomparea 8 0
pastei de
ciment
4.Sfârșitul 20 1249,1 246, 904,1 240 0 0 44,29 41,69 311,34
pompării 8 0
pastei de
ciment
5.Începe 30 1249,1 246, 904,1 240 0 0 228,26 224,41 436,9
pomparea 8 0
noroiului de
refulare
6.Pasta de 30 1495,9 0 904,1 210 300 0 209,7 205,85 436,9
ciment 0
ajunge la șiu
7.Sfârșitul 30 2380 0 20 130 200 90 453,9 450,15 537,9
operației 0 0
de cimentare

Vs 2,10
ls= = =246,8 m ( interior )
Ai 0,01038

Vp 9,04
l p= = =904,1m ( interior )
Ai 0,01038

l n= 2400 – (1081,5 + 201) = 1249,1 m (interior)

Pasta ajunge la șiu

Vs 2,10
h s= = =294,04 m ( exterior )
A e med 0,0084

h s ≅ 300 m
l n= 2400 – 904,1 = 1495,9 m

h n=2400−300=2100 m

Sfârșitul operației de cimentare

h s ≅ 300 m(exterior)

h p =H c =900 m(exterior)

h n=2400−200−900=1300 m(exterior)

l n= 2400 – 20 = 2380 m

l p = 20 m

1. Începe pomparea fluidului separator

V 1=0

l
Q 1=10
s

p p 1 = pc 1 + p d 1 + pm 1 s

pd 1 =0

pm 1 s=1,1 ¯¿

pc 1= pc 1∫ ¿+ p ¿
c1 ext

p ln
v 2¿ · ·ρ
c 1∫ ¿= λ∫n ·
2
¿
d ech n

p 2400
c 1∫ ¿=0,08 ·
0,992 · ·1150·10−5 = 9,57 bar
2
¿
0,115

v 2en hn
pc 1 ext =λ extn · · · ρn
2 Demed −D
 1,192 2400
pc 1 ext =0,15 · · ·1150·10−5 = 75,16 bar
2 0,036

p p 1=9,57 +75,16+1,1=85,83 ¯¿

Coordonatele primului punct: 1(0; 85,83)

pcap col = p p 1− pm 1 s =85,83−1,1=84,73 ¯¿

v 2en Hs
pfis 1=ρn · g· H s + λ ext n · · · ρn
2 D emed −D

1,192 2100
pfis 1=1150 · 9,81· 2100 ·10 + 0,15·
−5
· ·1150·10−5 =312,35 ¯¿
2 0,036

2. Sfârșitul pompării fluidului separator

V 2=V s=2,10 m 3

l
Q 2=10
s

p p 2= pc 2 + pd 2 + pm 2 s

pm 2 s =p m 1 s=1,1 ¯¿

pc 1= pc 1∫ ¿+ p ¿
c1 ext

p ls v 2 ln
c 2 ∫ ¿= λ∫ s ·
v 2is · · ρ s+λ∫ n · ¿ · · ρn
2
¿
Di 2 Di

p 246,8 0,992 2153,2

c 2 ∫ ¿=0,08 ·
0,992 · ·1600·10−5 +0,08 · · ·1150·10−5 = 9,97 bar
2
¿
0,115 2 0,115

v 2en hn
pc 2 ext =λ extn · · · ρn
2 Demed −D

1,192 2400
pc 2 ext =0,15 · · ·1150·10−5 = 86,2 bar
2 0,036
pd 2=( ρ n−ρs )· g·l s= (1150-1600)· 9,81· 246,8 ·10−5 = -10,9 bar

p p 2=9,97 +86,2−10,9+1,1=86,37 ¯¿

Coordonatele celui de-al doilea punct: 2(2,10; 86,37)

pcap col 2= p p 2− pm 2 s =86 ,−1,1=85,27 ¯¿

pfis 2= pfis 1=312,35 ¯¿

3) Începe pomparea pastei de ciment

V 3=V s=2,10 m 3

l
Q3=20
s

p p 3= p c3 + pd 3 + pm 3 p

pd 3 = pd 2=−10,9 ¯¿

pm 3 p=2,6 ¯¿

v2is l s v 2 ln v2 hn
pc 3=λ∫ s · · · ρ s+λ∫ n · ¿ · · ρn + λ ext n · en · · ρn
2 Di 2 Di 2 Demed −D

1,992 246,8 1,992 2153,2

pc 3=0,032 · · ·1600·10−5 +0,035 · · ·1150·10−5 +¿
2 0,115 2 0,115

2,38 2 2400
0,037 · · ·1150·10−5 = 102,46 bar
2 0,036

p p 3=102,46−10,9+2,6=94,16 ¯¿

Coordonatele celui de-al treilea punct: 3(2,47; 94,16)

pcap col 3= p p 3− pm 3 =94,16−2,6=91,56 ¯¿

 v 2en hn
pfis 3=ρn ∙ g ∙ H s+ λ ext n · · · ρn
2 D emed −D

2,382 2100
−5
pfis 3=1150 · 9,81· 2100 ·10 + 0,037 · · ·1150·10−5 = 311,34 bar
2 0,036

4) Sfârșitul pompării pastei de ciment

V 4 =V p +V s =9,04+2,10=1 1,14 m3

l
Q 4 =20
s

p p 4 = pc 4 + pd 4 + pm 4

pd 4=¿ - ρ p ¿·g·l p+¿- ρ s ¿·g·l s

pd 4=( 1150−1900 ) · 9,81· 904,1 ·10−5+ (1150−1600 ) · 9,81· 246,8 ·10−5

pd 4=−77,41 ¯¿

pm 4 = pm 3=2,6 ¯¿

v 2ip l p v 2 ls v 2 ln v2 hn
pc 4 =λ∫ p · · · ρ p+ λ · is · · ρ s+ λ∫ n · ¿ · · ρn + λ ext n · en · · ρn
2 Di ∫ s 2 Di 2 Di 2 Demed −D

1,992 904,1 1,992 246,8 1,992 1249,1

pc 4 =0,09· · ·1900·10 −5
+0,032 · · ·1600·10 −5
+0,035 · · ·1150·
2 0 ,115 2 0,115 2 0,115

2,382 2400
−5
10 +0,037 · · ·1150·10−5 = 119,1 bar
2 0,036

Pp4 = 119,1 – 77,41 + 2,6 = 44,29 bar

Coordonatele celui de-al patrulea punct: 4(11,14; 44,29)

pcap col 4= p p 4 − pm 4 =44,29−2,6=41,69 ¯¿

pfis 4= p fis 3=¿ 311,34 bar

5) Începe pomparea noroiului de refulare

V 5=V 4=11,14 m 3;

l
Q 5=30 ;
s

p p 5= p c5 + pd 5 + pm 5

pd 5 = pd 4=−77,41 ¯¿;

pm5=3,85 ¯¿;

v 2ip l p v2 l s v 2 ln v2 hn
pc 5=λ∫ p · · · ρ p + λ · is · · ρ s+λ∫ n · ¿ · · ρn+ λ ext n · en · · ρn
2 di ∫s 2 di 2 di 2 D emed −D

2,99 2 904,1 2,99 2 246,8 2,99 2 1249,1

pc 5=0,11 · · ·1900·10−5 +0,035 · · ·1600·10−5 +0,038 · · ·1150·
2 0,115 2 0,115 2 0,115

−5 3,512 2400
10 +0,04 · · ·1150·10−5 = 301,8 bar
2 0,036

p p 5=301,8−77,41+3,85=228,26 ¯¿

Coordonatele celui de-al cincilea punct: 5(11,51; 228,26)

pcap col 5=228,26−3,85=224,41 ¯¿

v 2en Hs
pfis 5=ρn ∙ g ∙ H s+ λ ext n · · · ρn
2 D emed −D

3.512 2400
pfis 5=1150 ∙ 9,81∙ 2100 ∙10 + 0,04 ·
−5
· ·1150·10−5 =436,9 bar
2 0,036

6) Pasta de ciment ajunge la șiu

V 6=V ∫ col=24,53 m 3

l
Q 6=30
s
p p 6= p c6 + pd 6+ p m 6

pd 6=¿- ρ p ¿·g·h s+¿- ρ p ¿·g·(l p−hs ¿

pd 6=( 1600−1900 ) · 9,81· 300 ·10−5 + ( 1150−1900 ) · 9,81 ·(904,1−300) ·10−5

pd 6=−53,27 ¯¿

pm 6 =3,85 ¯¿

v 2ip l p v 2 ln v2 hs v2 hn
pc 6=λ∫ p · · · ρ p + λ∫ n · ¿ · · ρn + λ ext s · es · · ρ s+ λext n · en · · ρn
2 di ❑ 2 di 2 D emed −D 2 D emed −D

2,992 1495,9 2,99 2 904,1 3,512 300

pc 6=0,038 · · ·1150·10−5 +0,038 · · ·1900·10−5 +0,038 · · ·1600·
2 0,115 2 0,115 2 0,036

3,512 2100
−5
10 +0,04 · · ·1150·10−5 = 259,12 bar
2 0,036

p p 6=259,12−53,27+3,85=209,7 ¯¿

Coordonatele celui de-al șaselea punct: 6(24,53; 209,7)

pcap col 6 =209,7−3,85=205,85 ¯¿

pfis 6= pfis 5=436,9 ¯¿

7, Sfârșitul operației de cimentare

V 7=V p+ V s +V n=9,04+2,10+24,53=35,67 m 3

l
Q 7=30
s

p p 7= p c7 + pd 7+ p m 7

pd 7 =¿- ρn ¿·g·( H c −h ¿ +¿- ρn ¿·g·h s

pd 7 =( 1900−1150 ) · 9,81 ·(900−20)· 10−5 + ( 1600−1150 ) ·9,81 · 300· 10−5

pd 7 =77,98 ¯¿

pm 7=3,85 ¯¿

v 2¿ l n v 2ip l p v 2ep hp v 2es hs v 2en

pc 7=λ∫ n · · ·ρn + λ∫ p · · · ρ p+ λ ext p · · ·ρ + λ · · ρ
· s+ λ ext n · ·
2 Di 2 Di 2 Demed −D p ext s 2 Demed −D 2

hn
·ρ
Demed −D n

2,992 2380 2,99 2 20 3,512 900

pc 7=0,038 · · ·1150·10−5 +0,038 · · ·1900·10−5 +0,061 · · ·1900·
2 0,115 2 0,115 2 0,036

3,512 300 3,512 1300

−5
10 +0,038 · · ·1600·10−5 +0,04 · · ·1150·10−5
2 0,036 2 0,036

pc7 = 372,1 bar

p p 7=372,1+77,98+3,85=453,9 ¯¿

Coordonatele celui de-al șaptelea punct: 7(35,67; 453,9)

pcap col 7 =453,9−3,85=450,15 ¯¿

v 2ep ( H c −200 ) v 2es hs

pfis 7=ρ p ∙ g ∙ ( H c −200 ) + ρs ∙ g ∙ hs+ ρn ∙ g ∙ hn+ λ ext p · · ρ
· p + λ ext s · · ·
2 D e med −D 2 D emed −D

v 2en hn
ρ s+ λext n · · · ρn
2 Demed −D

3,512
pfis 7=1900 · 9,81·(900−200)· 10−5 +1600 · 9,81· 300 ·10−5+1150 · 9,81· 1600 ·10−5+0,061 · ·
2

700 3,512 300 3,512 1300

·1900· 10−5+0,038 · · ·1600·10−5 +0,04 · ·· ·1150·10−5
0,036 2 0,036 2 0,036

pfis 7=537,9 ¯¿

12) Durata operației de cimentare

 Vp Vn Vs 2,10 9,04 24,53
T c= + + 15 min + = + + +¿ 15 = 39,61 min≈40
Q p Qn Qs 10∙ 10 ∙ 60 20∙ 10 ∙ 60 30∙ 10−3 ∙ 60
−3 −3

min

13) Timpul de pompabilitate

T p min =1,5· T c =1, 5 · 40=60 min

T p max=1,5 · T p min =1,5 · 60=90 min

Nr,c pp V
rt
bar m3
1 85,83 0
2 86,37 2,10
3 94,16 2,10
4 44,29 11,14
5 228,26 11,14
6 209,7 24,53
7 453,9 35,67
În tabelul de mai sus sunt trecute rezultatele coordonatele fiecarui punct.
 Graficul de cimentare pentru coloana de exploatare
500

450

400

350

300
preisune, bar

250

200

150

100

50

0
0 10 20 30 40 50 60

volum, m3
 35

30

25

20
Debit, l/s

15

10

0
0 5 10 15 20 25 30 35 40
Volum, m3

Presiunea de fisurare

600

500

400
presiune, bar

300

200

100

0
0 10 20 30 40 50 60

volum, m3
 “Așa cum epoca de piatră nu s-a încheiat din lipsă de piatră, nici epoca
petrolului nu se v-a încheia din lipsă de petrol”. Zaki Yamani

Concluzii

Acest proiect de semestru la “Forajul sondelor” este de ajutor viitoriilor absolvenți ai

Facultății de Ingineria Petrolului și Gazelor.

Prin intermediul acestui proiect, sunt parcurse atât cunoștințe importante referitoare la
determinarea numărului de coloane de tubare pe baza gradienților de presiune, determinarea
diametrelor găurii de sondă cât și a sapelor utilizate, calculul volumelor fluidelor de foraj și a
cantității de materiale necesare pentru prepararea și pomparea fluidelor de foraj, calculul de
rezistență al coloanelor cât și modalitățile de cimentare pentru fiecare coloană în parte, astfel
sunt parcurși toți pașii care trebuie urmați pentru a săpa,a tuba și a consolida o sondă pentru
extracția petrolului și gazelor în condiții de siguranță.

Cunoștințele dobândite la acest proiect ajută un viitor inginer în formarea lui, punând la
punct informațiile parcurse la cursul de “Forajul sondelor”, curs esențial pentru orice viitor
inginer petrolist.

În concluzie, pot spune că proiectul de la “Forajul sondelor” este foarte util și are un impact
semnificativ asupra formării studentului, Facultații de Ingineria Petrolului si Gazelor ca viitor
inginer.

Bibliografie:
Petre Maria, Suport de Seminar;
Avram Lazar, Suport de Curs;
N, Macovei, Tubarea si cimentarea sondelor; Vol, I, II, III; Ed, UPG Ploiesti;1998;
N, Macovei, Fluide foraj si cimenturi de sonda; Ed, UPG Ploiesti, 1993;
N, Macovei, Echipament de foraj , Ed, UPG Ploiesti, 1996;