-PROIECT-

Forajul Sondelor – Devierea și dirijarea sondelor

3
 CUPRINS
Capitolul 1. Date inițiale
Capitolul 2. Proiectarea sondei dirijate cu profilul în J
2.1. Calculul traseului spațial folosind metoda tangentelor balansate
Capitolul 3. Stabilirea diametrelor coloanelor și a sapelor
3.1. Proiectarea coloanei de exploatare
3.2. Proiectarea coloanei intermediare
3.3. Proiectarea coloanei de ancoraj
Capitolul 4. Alegerea garniturii de foraj și a ansamblului de fund BHA
4.1. Intervalul 0-150
4.2. Intervalul 0-500
4.3. Intervalul 0-800
4.4 . Lucrul de foraj in compresiune
Capitolul 5. Dificultăți și accidente tehnice în foraj
Capitolul 6. Studiu de caz
6.1. Baia de petrol (țiței)
6.2. Foraj prin presiune diferențială
Concluzii
Bibliografie

4
 Capitolul 1
Date inițiale

1. Să se proiecteze o sondă dirijată cu profil în J cu următoarele date:

- adâncimea sondei H=800 m;
- deplasarea orizontală a țintei față de gura sondei A=215 m;
- orientarea țintei față de gura sondei, 𝜔 𝑇 = 1650 .
Se impun două dintre următoarele elemente:
- adâncimea de inițiere a dirijării ℎ1 = 200 𝑚;
- intensitatea de deviere pe intervalul curbiliniu i=0,8 grade/10 m;
- înclinarea ultimului interval rectiliniu 𝛼 𝑇 = 300 .
Se va indica într-un tabel înclinarea sondei proiectate de-a lungul ei la fiecare 100m.
Se vor figura, la scară, proiecția sondei în plan orizontal și proiecția sondei în planul
vertical cu azimutul țintei T . În planul orizontal se va indica și domeniul de toleranță al
țintei, definit ca:
- un cerc, centrat pe țintă, cu raza R=20 m

Sistemul de coordonate carteziene va fi ONEV, unde O este gura sondei, N-direcția

nordului, E-direcția estului și V-verticala.

2. Să se calculeze traseul spațial al sondei dirijate reale cu datele de deviere din

tabelul anexat în sistemul cartezian ONEV. Se va folosi metoda unghiului mediu.
Se vor trasa proiecțiile sondei realizate în cele două plane, orizontal și cel vertical cu
azimutul T , pe aceleași desene cu sonda proiectată, cu linii distincte (culori diferite).

3. Să se calculeze poziția deviatorului în diverse puncte ale sondei realizate pentru ca

aceasta să atingă ținta sondei proiectate.

5
 Capitolul 2
Proiectarea sondei dirijate cu profilul in J

 Se calculeaza raza de curbura pe portiunea curbilinie

1 180 1 180
R= ∙ = ∙ ∙ 10 = 716,1972
𝑖 𝜋 0,8 3,14

 Unghiul de inclinare pe intervalul curbiliniu

𝐻 − ℎ1 𝑅 𝐻 − ℎ1
𝛼 = 𝑡𝑔−1 ∙ ( ) − 𝑐𝑜𝑠 −1 ∙ [( ) ∙ sin 𝑡𝑔−1 ∙ ( )]
𝑅−𝐴 𝐻 − ℎ1 𝑅−𝐴

800 − 200 716,1972 800 − 200

𝛼 = 𝑡𝑔−1 ∙ ( ) − 𝑐𝑜𝑠 −1 ∙ [( ) ∙ sin 𝑡𝑔−1 ∙ ( )]
716,1972 − 215 800 − 200 716,1972 − 215

𝛼 = 26,4850

6
Calculul punctelor caracteristice pentru lungimea profilului in J (2) A<R

 Lungimea forata pana in punctul B (sfarsitul dirijarii)

𝜋∙𝛼∙𝑅
𝑙𝑏 = ℎ1 +
180
𝜋 ∙ 26,485 ∙ 716,1972
𝑙𝑏 = 200 + = 358,1 𝑚
180
 Lungimea forata pana la tinta (T)
𝜋 ∙ 𝛼 ∙ 𝑅 𝐻 − ℎ1 − 𝑅 ∙ sin 𝛼
𝑙 𝑇 = ℎ1 + +
180 cos 𝛼

𝜋 ∙ 26,485 ∙ 716,1972 800 − 200 − 716,1972 ∙ sin 26,485

𝑙 𝑇 = 200 + + = 813,10 𝑚
180 cos 26,485

 Adancimea pe verticala pana la sfarsitul dirijarii (in punctul B)

ℎ𝑏 = ℎ1 + 𝑅 ∙ 𝑠𝑖𝑛𝛼
ℎ𝑏 = 200 + 716,1972 ∙ sin 26,485=356,82 m

 Deplasarea orizontala pana la sfarsitul dirijarii (punctul B)

𝑎2 = 𝑅 ∙ 1 − 𝐶𝑂𝑆 𝛼
𝑎2 = 716,1972 ∙ 1 − 𝑐𝑜𝑠 26,485 =95,95 m

Initierea Lungimea Adancimea pe Inclinarea Deplasarea

dirijarii (A) forata,I verticala,h 𝛼 orizontala, a
100 m 100 m 0 0
Sfarsitul
dirijarii (B) 358,1 m 356,82 m 26,4850 95,95 m
Tinta (T) 813,10 m 800 26,4850 148,09 m

7
  Se calculeaza unghiurile auxiliare
𝐴−𝑅
𝛾 = 𝑎𝑡𝑎𝑛 ( )
𝐻 − ℎ1
215 − 716,1972
𝛾 = 𝑎𝑡𝑎𝑛 ( ) = −39,8730
800 − 200
𝑅
𝛽 = 𝑎𝑠𝑖𝑛 ( ∙ sin 𝛾)
𝐴−𝑅
716,1972
𝛽 = 𝑎𝑠𝑖𝑛 (215−716,1972 ∙ 𝑠𝑖𝑛(−39,873))=66,360

 Inclinarea maxima
𝛼 𝑇 = 𝛾 + 𝛽 = −39,873 + 66,36 = 26,480

Pe intervalul curbiliniu AT, înclinarea sondei, deplasarea orizontală și adâncimea

vertical la anumite adâncimi intermediare L, se calculează cu relațiile:
Adâncimile intermediare L se vor lua la diferențe de 100 m, începând de la gura
sondei pâna la țintă:
Pe intervalul A-B
Pentru L=200 m
200 − 200
𝛼 = 𝑖 ∙ (𝐿 − ℎ1 ) = 0,8 ∙ = 00
10
a=R∙(1- cos 𝛼)=716,1972∙(1-cos 0)=0 m
h=ℎ1 + 𝑅 ∙ sin 𝛼=200+716,1972∙0=200 m
Pentru L=250 m
250 − 200
𝛼 = 𝑖 ∙ (𝐿 − ℎ1 ) = 0,8 ∙ = 40
10
a=R∙(1- cos 𝛼)=716,1972∙(1-cos 40 )=1,74 m
h=ℎ1 + 𝑅 ∙ sin 𝛼=200+716,1972∙1,74=249,96 m

8
Pentru L=300 m
300 − 200
𝛼 = 𝑖 ∙ (𝐿 − ℎ1 ) = 0,8 ∙ = 80
10
a=R∙(1- cos 𝛼)=716,1972∙(1-cos 40 )= 6,97 m
h=ℎ1 + 𝑅 ∙ sin 𝛼=200+716,1972∙6,97= 299,68 m

Pe intervalul B-T (tinta)

Pentru L=358,1 m
358,1 − 200
𝛼 = 𝑖 ∙ (𝐿 − ℎ1 ) = 0,8 ∙ = 12,650
10
a=R∙(1- cos 𝛼)=716,1972∙(1-cos 12,650 )= 42,47 m
h=ℎ1 + 𝑅 ∙ sin 𝛼=200+(716,1972∙42,47)= 356,82 m

Pentru L=400 m
400 − 200
𝛼 = 𝑖 ∙ (𝐿 − ℎ1 ) = 0,8 ∙ = 160
10
a=R∙(1- cos 𝛼)=716,1972∙(1-cos 160 )= 47,72 m
h=ℎ1 + 𝑅 ∙ sin 𝛼=200+(716,1972∙47,72)= 406,54 m

Pentru L=500 m
500 − 200
𝛼 = 𝑖 ∙ (𝐿 − ℎ1 ) = 0,8 ∙ = 160
10
a=R∙(1- cos 𝛼)=716,1972∙(1-cos 160 )=65,45 m
h=ℎ1 + 𝑅 ∙ sin 𝛼=200+(716,1972∙65,45)= 493,15 m

Pentru L=600 m
600 − 200
𝛼 = 𝑖 ∙ (𝐿 − ℎ1 ) = 0,8 ∙ = 240
10
a=R∙(1- cos 𝛼)=716,1972∙(1-cos 240 )= 109,20 m
h=ℎ1 + 𝑅 ∙ sin 𝛼=200+(716,1972∙109,20)= 579,75 m

9
Pentru L=700 m
700 − 200
𝛼 = 𝑖 ∙ (𝐿 − ℎ1 ) = 0,8 ∙ = 320
10
a=R∙(1- cos 𝛼)=716,1972∙(1-cos 320 )= 176,30 m
h=ℎ1 + 𝑅 ∙ sin 𝛼=200+(716,1972∙176,30)= 666,35 m

Pentru L=813,10 m
813,10 − 200
𝛼 = 𝑖 ∙ (𝐿 − ℎ1 ) = 0,8 ∙ = 400
10
a=R∙(1- cos 𝛼)=716,1972∙(1-cos 400 )= 275,78 m
h=ℎ1 + 𝑅 ∙ sin 𝛼=200+(716,1972∙275,78)= 764,29 m

Lungimea Deplasarea Adancimea

forata Inclinarea orizontala pe verticala
Inceputul
forajului 0 0 0 0
100 0 0 100
Inceputul
devierii (A) 200 0 0 200
250 4 1.74 249.96
300 8 6.97 299.68
Sfarsitul
devierii (B) 358.1 12.65 42.47 356.82
400 16.00 47.72 406.54
500 24.00 65.45 493.15
600 32.00 109.20 579.75
700 40.00 176.30 666.35
Tinta (T) 813.10 49.05 275.78 764.2953968

10
 Profilul sondei
Deplasarea spre est,m
0 100 200 300
0 0

100 100

200 200

249.96

300 299.68

356.82
Adancimea,m

400 406.54

500 493.15

579.75
600

666.35
700
764.295

800

900

11
 Proiecția sondei în plan orizontal
400

350 R=20 m

300
Deplasarea spre nord, m

250 275.78

200

150 176.30

100
109.20

50
65.45
42.4747.72
0
0 1.74 6.9710 20 30 40 50 60
Deplasarea spre est, m

12
 2. Calculul traseului spaţial folosind metoda unghiului mediu

Arcul de curba dintre doua puncte masurate succesiv se asimileaza cu un segment de

dreapta care are inclinarea si azimutul egale, fiecare, cu media unghiurilor respective masurate in
cele doua puncte si lungimea egala cu cea a arcului de curba reala (fig.2).
Sonda se asimileaza in acest mod cu o linie poligonala, ale carei varfuri nu sunt neaparat
pe traseul real, din cauza aproximatiilor introduse de modelul de calcul, dar si a erorilor de
masurare: punctul 2’, ale carei coordonate sunt calculate potrivit ipotezelor de mai sus, nu
coincide cu punctul reala 2.
Conform ipotezelor enuntate, ecuatiile de calcul sunt:
𝛼1 + 𝛼2
∆𝑉 = ∆𝐿 𝑐𝑜𝑠
2

𝛼1 + 𝛼2
∆𝐻 = ∆𝐿 𝑠𝑖𝑛
2

𝜔1 + 𝜔2
∆𝑁 = ∆𝐻 𝑐𝑜𝑠
2

𝜔1 + 𝜔2
∆𝐸 = ∆𝐻 𝑠𝑖𝑛
2

Coordonate punctului 2 (capatul inferior al intervalului considerat), se obtine prin

insumarea algebrica a variatiilor ∆𝑉 , ∆𝐸 si ∆𝑁 de la gura sondei pana la punctul 2.
Metoda este relativ simpla si ofera rezultate acceptabile cand inclinarile sunt suficient de
mari si azimutul se pastreaza aproximativ constant, precum si la sondele netede, care au curburi
reduse. Ea da rezultate eronate la sondele apropiate de verticala, pe portiunile cu inclinari reduse
si cu variatii mari ale azimutului.
Trebuie avut grija cand se trece din cadranul 1 (0-900 ) in cadranul 4 (2700 -3600 ),
cadranele sunt in sens orar.

13
Nr statie Adancimea Inclinarea Azimutul V   
0 0 0 0 0 0 0 0
1 100 0 0 100 0 0 0
2 125 0.75 160 23.26269055 0.163623449 0.028412914 0.027981258
3 140 0.5 150 35.42713734 0.327244822 -0.29658453 -0.125342039
4 150 0.75 165 43.53676854 0.436325737 -0.403112417 -0.154264444
5 160 0.75 165 50.85365722 0.567221692 -0.547894082 -0.141805423
6 170 0.75 175 58.17054591 0.698117648 -0.687511672 -0.119385149
7 180 0.5 180 66.28017711 0.807198563 -0.806430289 -0.035175995
8 190 0.5 100 75.05600273 0.894463918 -0.685199114 -0.440437501
9 200 1.25 150 81.46597131 1.047174291 -0.600634498 -0.492010977
10 210 2.25 150 79.68351075 1.352559423 -1.171350821 -0.58567541
11 220 2.5 140 72.48072604 1.766956425 -1.447405968 -0.830197957
12 230 3.75 120 62.48210259 2.312101442 -1.486190159 -1.138487713
13 240 4.5 120 56.94020732 3.031427973 -1.515713987 -1.312646817
14 259 4.75 145 55.28192924 4.563471 -3.08303632 -2.273052808
15 269 6 142 61.43370369 5.500210085 -4.421381612 -2.629938532
16 278 6.5 155 70.42874846 6.480011959 -5.525118462 -2.886866466
17 285 6.75 168 77.02378401 7.28760602 -6.911009179 -2.192895393
18 292 6.75 168 83.27482843 8.110367802 -7.933136807 -1.649391887
19 300 7 180 89.91426592 9.067997045 -9.018321608 -0.942671299
20 318 9.25 196 85.09543607 11.61199461 -11.49898747 1.600349744
21 342 11.75 148 73.6825498 15.98564722 -15.830076 -2.203120765
22 352 12.25 140 82.12108938 18.06476413 -14.61470118 -8.590305818
23 362 12.5 138 91.93853398 20.20785566 -15.25106226 -10.0055971
24 371 12.75 136 100.9230701 22.17497706 -16.21775155 -11.06047996
25 377 13.25 136 106.3677508 23.52468338 -16.92224105 -11.75517639
26 386 14.5 137 108.7003173 25.68292357 -18.62973453 -12.82386301
27 395 15.5 137 101.8631261 28.01229497 -20.48689562 -13.97202921
28 405 17 136 93.29652862 30.81058511 -22.3492088 -15.38418014
29 415 18.5 138 97.83644705 33.8592281 -24.76307181 -16.88837436
30 424 20 140 106.1244388 36.82644391 -27.79327002 -18.23402574
31 432 20.75 143 106.4871324 39.61174829 -31.00047732 -19.29825087
32 442 19.25 147 110.567953 43.03194972 -35.24970959 -20.21840281
33 452 17 148 118.0558913 46.14286113 -38.91649436 -20.90981718
34 466 16 162 108.2223325 50.11907596 -45.42330882 -19.19671982
35 472 16 162 102.4763757 51.77290009 -49.238954 -15.21567357
36 482 17 166 95.45240509 54.61305354 -52.49743647 -14.47025457
37 491 18.25 168 98.50667867 57.33812547 -55.86855303 -12.56768991
38 500 19 172 107.2807165 60.21248086 -59.29771798 -10.29694067

14
39 510 20.25 176 114.4218188 63.57110674 -63.22285756 -6.608588144
40 520 21.75 175 108.9445262 67.15478623 -66.94777044 -5.25266153
41 529 22.5 175 100.0250288 70.54444275 -70.27599984 -6.124956964
42 538 23.5 176 95.22953164 74.0610229 -73.83271749 -5.792848249
43 546 24.5 175 98.6229637 77.31491605 -77.07657996 -6.047358766
44 555 25.75 176 107.622694 81.13626665 -80.88615062 -6.346254234
45 574 28.25 177 102.0720567 89.76208614 -89.59466176 -5.469623251
46 582 29.75 178 96.08759643 93.64056311 -93.55143804 -4.080656414
47 592 31 178 101.1418063 98.69713684 -98.63701321 -3.442382117
48 600 32.25 177 108.9675955 102.8919968 -102.7940664 -4.483814201
49 606 33 176 111.0909123 106.1268267 -105.9288788 -6.466803345
50 609 33.25 176 110.6774016 107.766229 -107.5037159 -7.499080135
51 790 27 170 160.6751235 198.6079901 -197.1275963 -24.02381073
52 799 25.5 169 164.6184572 202.5885883 -199.1962237 -36.3006285
53 808 24 167 172.9672565 206.356526 -201.8471408 -41.96638033
54 817 23 165 172.4101089 209.9452676 -203.7089959 -49.28166644

15
 Proiectia sondei in plan vertical
-5 45 95 145 195 245 295
0

100

200

300

400
Adancimea,m

Traseul proiectat
Traseul real

500

600

700

800

900

16
 Nord
240

190

140
Adancimea

90

40

Est
10 -10 -40 -90 -140 -190 -240
Vest
Proiectia sondei in plan orizontal
Sud

Poziția deviatorului la talpa sondei, interesează orientarea spațială a dispozitivului de

deviere dintr-un punct A masurat pentru ca în puntul B sonda să aibă parametrii spațiali doriți
2 și  2 . Unghiul de orientare a deviatorului,  d , este determinat de direcția sondei la
începutul intervalului dirijat și de cea de la sfârșitul ei, dar este afectat și de alți factori: tendința
de deviere naturală, unghiul de resucire a garniturii.

17
Nr
statie Adancimea Inclinarea Azimutul wM   Ɵ 
0 0 0 0 0 0 0 0 0
1 100 0 0 0 0 0 0 0
2 125 0.75 160 0.000 0.040 -0.039 0.013 0.005
3 140 0.5 150 3.142 0.285 -0.279 0.004 0.003
4 150 0.75 165 3.039 0.753 -0.737 0.004 0.004
5 160 0.75 165 3.023 0.996 -0.974 0.000 0.000
6 170 0.75 175 3.030 1.263 -1.235 0.000 0.000
7 180 0.5 180 3.072 1.502 -1.469 0.004 0.004
8 190 0.5 100 2.942 1.566 -1.531 0.000 0.000
9 200 1.25 150 2.743 1.588 -1.552 0.013 0.013
10 210 2.25 150 2.456 2.074 -2.024 0.017 0.017
11 220 2.5 140 1.738 2.977 -2.898 0.004 0.004
12 230 3.75 120 -4.622 3.533 -3.328 0.023 0.023
13 240 4.5 120 3.541 3.875 -3.798 0.017 0.017
14 259 4.75 145 -4.641 5.831 -5.492 0.012 0.006
15 269 6 142 3.683 8.964 -8.790 0.026 0.026
16 278 6.5 155 6.133 11.374 -11.238 0.010 0.011
17 285 6.75 168 9.643 13.434 -13.375 0.008 0.012
18 292 6.75 168 0.895 15.333 -14.871 0.018 0.026
19 300 7 180 3.461 17.148 -16.802 0.007 0.009
20 318 9.25 196 3.060 20.528 -20.084 0.039 0.022
21 342 11.75 148 3.189 27.336 -26.757 0.044 0.018
22 352 12.25 140 4.086 32.301 -31.717 0.009 0.009
23 362 12.5 138 4.807 35.182 -34.627 0.005 0.005
24 371 12.75 136 4.987 37.869 -37.292 0.004 0.005
25 377 13.25 136 5.053 40.234 -39.630 0.009 0.015
26 386 14.5 137 4.951 43.221 -42.558 0.022 0.024
27 395 15.5 137 4.866 47.414 -46.675 0.017 0.019
28 405 17 136 4.820 51.930 -51.112 0.026 0.026
29 415 18.5 138 4.759 57.106 -56.196 0.026 0.026
30 424 20 140 4.666 63.212 -62.187 0.026 0.029
31 432 20.75 143 4.567 69.752 -68.599 0.013 0.016
32 442 19.25 147 4.429 77.140 -75.831 0.026 0.026
33 452 17 148 4.334 84.807 -83.341 0.039 0.039
34 466 16 162 4.118 93.390 -91.711 0.017 0.012
35 472 16 162 3.904 100.723 -98.840 0.001 0.002
36 482 17 166 3.752 105.979 -103.944 0.017 0.017
37 491 18.25 168 3.660 111.688 -109.508 0.022 0.024
38 500 19 172 3.553 117.414 -115.078 0.013 0.015

18
 39 510 20.25 176 3.425 123.681 -121.166 0.022 0.022
40 520 21.75 175 3.328 130.710 -128.007 0.026 0.026
41 529 22.5 175 3.312 137.695 -134.839 0.013 0.015
42 538 23.5 176 3.311 144.601 -141.602 0.017 0.019
43 546 24.5 175 3.302 151.373 -148.229 0.017 0.022
44 555 25.75 176 3.301 158.448 -155.157 0.022 0.024
45 574 28.25 177 3.279 170.890 -167.326 0.044 0.023
46 582 29.75 178 3.247 183.395 -179.550 0.026 0.033
47 592 31 178 3.220 192.336 -188.285 0.022 0.022
48 600 32.25 177 3.221 201.587 -197.342 0.022 0.027
49 606 33 176 3.248 209.010 -204.629 0.013 0.022
50 609 33.25 176 3.276 213.889 -209.426 0.004 0.015
51 790 27 170 3.304 306.258 -299.899 0.109 0.006
52 799 25.5 169 3.450 400.889 -392.770 0.026 0.029
53 808 24 167 3.536 408.609 -400.458 0.026 0.029
54 817 23 165 3.597 415.695 -407.490 0.017 0.019

Variația azimutului între cele două puncte:

∆𝜔 = 𝜔2 − 𝜔1

19
 -unghiul dintre direcția inițială a sondei, în puntul A, și cea finală, din punctul B (unghiul total
de deviere)

 2  12   22  21 2 cos 

 - suplimentul unghiului de orientare format de planul de acțiune a deviatorului și planul

apsidal în punctul B:      d

1 2 
 
sin   sin   sin 

20
 Capitolul 3
Stabilirea diametrelor coloanelor și a sapelor
Sondele au o anumită alcătuire constructivă, o structură denumită construcția sondei. Ea se
realizează pe baza unui plan, numit program de construcție. Aceasta cuprinde, în primul rând, programul
de tubare și anume: adâncimea de introducere a coloanelor de burlane cu care se consolidează pereții
găurii de sondă, diametrul și grosimea burlanelor, calitaea oțelului și tipul îmbinărilor dintre ele.

Numărul de coloane ales: 3.

 Coloana de suprafață (0-150), această coloană asigură stabilitatea gurii de sondă în dreptul
formațiunilor slab consolidate (nisipuri, pietrișuri);
- protejează sursele subterane de apă potabilă, împiedicând contaminarea lor cu noroi, apă sărată,
petrol sau alte substanțe chimice;

- constituie suportul (ancorajul) instalației de prevenire a erupțiilor;

- împiedică pătrunderea gazelor provenite de la adâncimi mari în straturile permeabile și cu

presiune mică de la suprafață;

- prin sistemul de suspendare din capul de sondă, transmite rocilor din jur, sarcinile axiale din
coloana următoare, greutatea tuningului și a echipamentului de suprafață.

Pentru a îndeplini toate funcțiile enumerate mai sus, coloana de ancoraj se cimentează pe toată
lungimea, până la zi.

 Coloana intermediară (0-500 m), se introduce pentru a izola straturile în care se pierde noroiul
de foraj, straturi cu presiune ridicată, masive de sare, roci argiloase instabile sau când sunt traversate
formațiuni care îngreunează ori chiar împiedică forajul. Sunt numite coloane de protecție sau de foraj.
 Coloana de exploatare (0-800 m), se tubează până la baza ultimului orizont productiv sau
presupus productiv și face posibilă extracția petrolului sau gazelor, prin interiorul tubingului, în condiții
de siguranță. De asemenea, ea izolează și unele formațiuni instabile ori în care se produc pierderi de
circulație, rămase deschise sub șiul coloanei precedente.

21
 La alcătuirea succesiunii sape-coloane sunt urmărite două condiții:

a) b)

Fig.2.1. Modul de stabilire a diametrului sapelor (b)

și a diametrului coloanelor de burlane (a).

a.) În exteriorul coloanelor de burlane să existe un joc suficient de mare pentru introducerea lor
fără dificultăți și pentru realizarea unei cimentări eficiente a spațiului inelar.Dacă se impune jocul radial
minim δ(jr), în dreptul mufelor, diametrul sapelor:
Ds  Dm  2δ

Dm - diametrul exterior al mufelor

Jocurile uzuale variază între 7 și 70 mm, ele cresc cu diametrul coloanei.

Se definește rația de tubare, care variază în limite restânse: 0,05-0,10. (Verificare)

δ D  Dm
R  s
Ds 2 Ds

b.) Posibilitatea de trecere a sapelor prin coloanele anterior tubate

Di  Ds  2a (1)

22
 Di - diametrul coloanei prin care trebuie să treacă sapele

a - un joc ce ia în considerare toleranțele de la grosimea și diametrul nominal, precum și

ovaliatatea burlanelor; se admite a  2  5 mm.

3.1. Proiectarea coloanei de exploatare

Pentru coloana de exploatare se cunoaşte diametrul exterior al coloanei:

D e =5 1/2 in = 139,7 mm (impus prin tema de proiect)

Din catalogul corespunzător lui D se adopta diametrul peste mufa, normală, Buttress:

Dm,e=153,7 mm

Se adopta un joc radial δe =10 mm

Diametrul sapei se calculează astfel (conform relaţiei 1):

Ds,e=153,7+2·10=173,7 mm

Din catalog se alege: Dstas

s,e
= 187,4 mm= 7 3/8 in

s,e  D m
D stas 187,4  153,7
Re    0,090
2D stas
s,e 2  187,4

23
 3.2. Proiectarea coloanei intermediare

Di,i= Dstas
s,e + 2·2 = 171,5 + 4 = 175,5 mm

Din catalog se alege: Dstas

i,i = 190,8 mm => Di = 8 5/8in

Dm,i= 244,5 mm

Se adopta un joc radial δi = 20 mm

Ds,i= 244,5 + 2·20 = 284,5 mm

Din catalog se alege Dstas

s,i = 295 mm = 11 5/8 in

s,i  D mi
Dstas 295  244,5
Re    0,086
2  Ds,i
stas
2  295

3.3. Proiectarea coloanei de ancoraj

Di,a= Dstas
s,i + 2·2 = 295+4 =299 mm

Din catalog se alege: Dstas

i,a
= 299.8 mm=> Da = 12 3/4 in

Dm,a=351 mm

Se adoptă un joc radial δa =35 mm

Ds,a= 351+2·35 = 421 mm

Din catalog se alege : Dstas

s,a
= 393.7 mm = 15 1/2 in

s,a  D ma
D stas 393,7  351
Ra    0,054
2D stas
s,a 2  393,7

24
 Datele mai sus calculate sunt trecute în tabelul următor:

Tab.3.1. Rezultatele calculelor

Interval
Dcatalog Dm D scatalog Dicatalog R
Tip coloana tubat
m-m in mm mm in mm mm -
Ancoraj 0-150 12 3/4 323.9 351 15 1/2 393.7 299.8 0.054
Intermediara 0-500 8 5/8 219.1 244.5 11 5/8 295 190.8 0.086
Exploatare 0-800 5 1/2 139.7 153.7 7 3/8 187,4 127.3 0.090

25
 Capitolul 4
Alegerea garniturii de foraj și a ansamblului de hund (BHA)

Garnitura standard pentru forajul sondelor verticale sau cu înclinări moderat, sub 50o-60o,
este prezentată în figura de mai jos:

Figura 4.2. Schema garniturii de foraj

Apăsarea pe sapă este creată cu ajutorul prăjinilor grele. Aceastea se află în compresiune
pe o lungime mult mai mică decât atunci când apăsarea s-ar realiza cu prăjini normale. Fiind și
mai rigide, tendința de flambaj a prăjinilor grele este mai redusă; implicit, și tendința de deviere a
sondei este mai scăzută. Prăjinile intermediare asigură o trecere gradată de la rigiditatea ridicată
a prăjinilor grele la cea a prăjinilor normale: în acest mod se diminuează frecvența ruperilor din

26
cauza oboselii în zona de trecere. Uneori, se folosec prăjini grele cu două dimensiuni: primele
două, trei bucăți de lângă sapă au diametrul mai mare decât celelalte aflate deasupra.
În sonde înclinate, prajinile grele se sprijină pe peretele interior al găuri de sondă și numai
o parte din greutatea lor se transmite la sapă. Pe măsură ce înclinarea sondei crește, forța pe sapă
se reduce. Ea se anulează chiar la înclinări mai mici de 90o, din cauza frecarilor, semnificative
dacă garnitura nu se rotește. Frecările de rotație imprimă însă momente de rotație ridicată.
La sonde cu înclinări mari și la cele orizontale, apăsarea pe sapă se realizează plasând
prajinile grele, eventual și o parte dintre cele intermediare, într-o zonă cu înclinare redusă, chiar
verticală. Ele crează apăsarea pe sapă prin intermediul prăjinilor normale, care sunt comprimate.
Adeseori, sub prajinile grele se plasează doar prajini intermediare, pentru că suportă sarcini de
compresiune mai mare. Uneori, prajinile grele chir lipsesc: tot ansamblul de fund este alăcutuit
din prăjini intermediare; mai elastice decât prăjinile grele, ele permit intensități de deviere mai
mari.
În cazul forajului vertical se știe că necesarul de apăsare pe sapă se realizează cu
aproximativ 75% din greutatea prajinilor grele.

27
 Figura 4.3. Sistemul de forțe din BHA (Bottom Hole Assembly)
În cazul forajului dirijat, dar mai ales orizontal apar diferențe majore datorită frecărilor
dintre garnitură și peretele orizontal al sondei respective datorită amplificării solicitărilor
garniturii de axă.
S-au impus:
- apăsarea pe sapă Gs  120kN ;
- densitatea fluidului de foraj pentru coloana de ancoraj  n  1150kg / m ;
3

- densitatea fluidului de foraj pentru coloana intermediara  n  1300kg / m ;

3

- densitatea fluidului de foraj pentru coloana de exploatare  n  1500kg / m ;

3

4.1. Intervalul 0-150

D g  Ds  1 in

D g  393,7  25,4  368,3mm

Dg - diametrul exterior nominal al prajinii grele

Ds mm 146…170 171…200 201…225 226…250 250...400 >400

mm 88,9 101,6 114,3 127 139,7 168,8
Dp
in 3 1/2 4 4 1/2 5 5 1/2 6 5/8

Din catalog se alege:

Dg=254mm; d i,g  76,2mm; qg=362kg/m;

Dp= 139,7mm; d i,p  121,36mm; qp=32,59kg/m ; tp= 9,17mm ;

28
Lungimea prăjinilor grele:

Gs 120  10 3
lg    53m
 n   1150 
0,75  q g  g  1   0,75  362  9,81  1  
 o   7850 
Deoarece o prăjină grea are 9 m se vor utiliza aproximativ 6 bucăți de prăjini grele.
Lungimea prăjinilor de foraj:
L p  H a  l g  150  53  97m

4.2. Intervalul 0-500

Dg  Dse  1 in

D g  295  25,4  269,6mm

Dg - diametrul exterior nominal al prajinii grele
Din catalog se alege:
Dg=209,6mm; d i,g  71,5mm; qg=239,2kg/m;

Dp= 127mm; d i,p  108,62mm; qp=29,02kg/m ; tp= 9,19mm ;

Lungimea prăjinilor grele:

Gs 120  10 3
lg    82m
    1300 
0,75  q g  g  1  n  0,75  239,2  9,81  1  
 o   7850 
Deoarece o prăjină grea are 9 m se vor utiliza 9 bucăți de prăjini grele.
Lungimea prăjinilor de foraj:

L p  H i  l g  500  82  418m

4.3. Intervalul 0-800

Dg  Dse  1 in

D g  187,4  25,4  162mm

Dg - diametrul exterior nominal al prajinii grele

29
 Ds mm 146…170 171…200 201…225 226…250 >250
mm 88,9 101,6 114,3 127 136,7
Dp
in 3 1/2 4 4 1/2 5 5 1/2

Din catalog se alege:

Dg=127mm; d i,g  57,2mm; qg=79,3kg/m;

Dp= 88,9mm; d i,p  70,2mm; qp=19,79kg/m ; tp= 9,35mm ;

Lungimea prăjinilor grele:

Gs 180  10 3
lg    255m
    1700 
0,75  q g  g  1  n  0,75  79,3  9,81  1  
 o   7850 

Deoarece o prăjină grea are 9 m se vor utiliza 28 bucăți de prăjini grele.

Lungimea prăjinilor de foraj:

L p  H e  l g  862  255  607m

4.4 Lucrul in compresiune

La sondele cu inclinari mari forate in diametru mic, o parte din apasarea pe sapa va fi
realizata de prajinile de foraj aflate in compresiune (compressive service).
Se aleg prajini de foraj cu diametrul de 412 in (114.3 mm) care se introduc in sonda cu
diametrul 𝐷𝑠 =958 in (244,5 mm), inclinarea sondei 𝛼=150 , modulul de elasticitate longitudinal
E=2.1∙10−11 𝑁/𝑚2 , d=97,18 mm , 𝜌𝑓 =1300 kg/𝑚3 , 𝑞𝑝 = 267,7 𝑁/𝑚.
Forta critica de pierdere a stabilitatii:
2 ∙ 𝐸 ∙ 𝐼 ∙ 𝑞𝑝′ ∙ sin 𝛼
𝐹𝑐𝑟 = 2 ∙
𝐷𝑠 − 𝐷
 Momentul axial de inertie este
𝜋 𝜋
I= ∙ (𝐷4 − 𝑑 4 ) = ∙ (0,11434 − 0,097184 ) = 4.005 ∙ 10−6 𝑚4
64 64

 Greutatea unitara a prajinilor de foraj in fluid

30
 𝜌𝑓 1200
𝑞𝑝′ = 𝑞𝑝 ∙ (1 − ) = 267,7 ∙ (1 − ) = 226,8 𝑁/𝑚
𝜌0 7850
 Forta critica de pierdere a stabilitatii

2 ∙ 2,1 ∙ 1011 ∙ 4,005 ∙ 10−6 ∙ 226,8 ∙ sin 26,48

𝐹𝑐𝑟 = √ = 136 940 𝑁
0,2445 − 0,1143

Se accepta ideea ca 90% din valoarea fortei critice de pierdere a stabilitatii sa fie
maximum de contributie la apasarea pe sapa a prajinilor de foraj.
𝐺𝑠 ∙ 𝐶𝑠 − 0,9 ∙ 𝐹𝑐𝑟
𝐺𝑎 = 𝜌𝑓
(1 − ) ∙ cos 𝛼
𝜌0

17 ∙ 104 ∙ 1.14 − 0,9 ∙ 136 940

𝐺𝑎 = 1200
= 84 394 𝑁
(1 − 7850) ∙ cos 26,48

Pentru a realiza intervale orizontale de foraj cat mai lungi se recomanda folosirea
prajinilor de foraj cu forte critice cat mai mari. Totodata aceste prajini pot avea si greutati mari
,fapt ce necesita forte mari de impingere a lor spre talpa.
Din acest motiv pentru portiunea orizontala se recomanda alegerea de prajini de foraj mai
usoare.
O cale importanta de crestere a lungimii de lucru in portiunea orizontala o constituie
reducere coeficientului de frecare μ , prin utilizarea fluidelor pe baza de petrol in locul celor pe
baza de apa.

31
 Capitolul 5
Accidente tehnice și dificultăți în foraj

Se spune ca este vorba de un accident in foraj sau ca o sonda este avariata atunci cand prin
deteriorarea ei sau a echipamentului din sonda prin blocarea ei cu diverse instrumente prinse ,
scapate sau ramase in timpul unei operatii continuarea ei nu mai este posibila.
Accidentele de foraj sau avariile sunt clasificate dupa diverse criterii:
-natura accidentului(avarie):prinderi in sonda,smulgeri,ruperi,spargeri sau turtiri ale
prajinilor,coloanelor,tubingului,avarii de sape si capete de carotiera,scapari de scule,prajini sau
burlane,eruptii libere;
- echipamentul avariat: accidente are garniturii de foraj,ale coloanei de foraj sau ale
tubingului, inclusive ale celui flexibil,accidente de sape,capete de carotiera, motoare de fung,
probatoare de strate,carotiere, instrumente geofizice sau de masurare a devierii;
- operatia in timpui careia se produce accidental(avaria): in timpul forajului la corectarea
peretilor gaurii de sonda, in timpul circulatiei, la introducerea sau extragerea garniturii de prajini,
in timpu masurarilor geofizice, al tubarii sau cimentarii, imediat dupa cimentare, in timpul
probarii din timpul forajului sau al probelor de productie, la perforare, in perioada de repaus;
- natura cauzelor:
- geologice: tipul si caracteristicile fizico chimice ale rocilor traversate si ale
fluidelor continute in porii sau fisurile lor
- tehnice: rezistenta insuficienta, calitatea nesatisfacatoare, oboseala materialelor,
uzura si abraziunea, defectele constructive si de material ale echipamentelor si sculelor folosite,
- tehnologice: nerespectarea parametrilor de lucru proiectati, incalcarea unor reguli
de exploatare a elementelor, depasirea capacitatii lor de lucru, folosirea unor fluide de foraj sau a
unor paste de ciment nepotrivite cu formatiunile traversate si cu presiunea din porii lor
- factorii umani: proiectarea necorespunzatoare a sondei, absenta unor masuri de
prevenire si de combatere a dificultatilor de foarj, nerespectarea regulilor de preintampinare a
accidentelor, proceduri de lucru inadecvate, neatentia si oboseala personalului, lipsa de
competenta, de comunicare sau supraveghere, calificare si educatia muncii necorespunzatoare,
lipsa de supraveghere a sondei si a noroiului de foraj, organizarea si planificarea inadecvate,
lipsa de control al starii prajinilor, al sapei si al celorlante scule introduce in sonda, al
echipamentului de suprafata si al sculelor utilizate, folosirea unor scule defecte sau nesigure,
intreruperi de energie, absenta uno aparate de control si supraveghere a sondei si a parametrilor
de lucru, insuficienta volumelor de noroi, barita si aditivi de rezerva, lipsa unor scule si
instrumente pentru o interventie imediata etc.;se crede ca 90% din accidentele industrial au drept
cause factori umani.
Se întâlnesc și clasificari ale accidentelor și avariilor după metoda de foraj, rotary sau cu
motor de fund, după gravitate, frecvență, adâncimea intervalului, vârsta geologică și natura

32
formațiunii geologice unde s-au produs, durata necesară rezolvării, mărimea cheltuielilor
implicate.
Spre deosebire de dificultăți, care au caracter preponderent obiectiv, de natură geologică,
accidentele de foraj au un caracter mai degrabă subiectiv, de natură tehnologică și umană.
Aceasta înseamnă că, de cele mai multe ori, ele pot fi evitate.
Dificultățile de foraj constituie situații și fenomene întâlnite în sonde care îngreunează,
prelungesc și scumpesc lucrările de realizare a acestora. Unele dificultîăți sunt mai puțin
deranjante, altele însă pot să împiedice continuarea normală a lucrărilor. Dacă nu sunt prevenite
și tratate corespunzător, dificultățile pot duce la avarierea echipamentului de foraj ori a sondei și
chiar la accidente umane sau ecologice.
Dificultățile întâlnite sunt: surparea, strângerea și dizolvarea rocilor din pereții găurii de
sondă, manșonarea sapei și a garniturii cu detritus lipicios, pierderea noroiului în formațiunile
traversate sau, invers, aflux nedorit al fluidelor din strate în sondă cu manifestarea ei la suprafață,
devierea sondei de la direcția verticală, intensități mari de deviere care duc la solicitări excesive
ale garniturii de foraj și dificultăți la tubarea coloanelor de burlane, formarea găurilor de cheie,
luarea accidentală unei găuri noi, apariția unor forțe și momente de frecare excesive,
agresivitatea unor roci sau fluide asupra echipamentului de foraj, prezența unor gaze dăunătoare
(dioxid de carbon, hidrogen sulfurat), alterarea proprietăților fluidelor de foraj cu contaminanți
din rocile traversate, inclusiv “încărcarea” lui excesivă cu particule solide ori cu aglomerări
voluminoase, depunerea barite, uzura și coroziunea accentuate ale prăjinilor. Sunt
considerateprobleme și temperature ridicată, în sondele “fierbinți”, sau foarte scăzute, în zona
înghețului veșnic (Alaska, nordul Siberiei, nordul Canadei), performanțele reduse ale sapelor din
cauza durității și a abrazivității excesive ale unor roci. Formațiunile dure întâlnite la suprafață
sunt dificil de forat pentru că nu poate fi create o apăsare suficientă pe sapă. Gazele aflate la
suprafață creează și ele probleme.
Dificultățile de foraj sunt în general de natură geologică, obiectivă, mai rar de natura
geologo-tehnică. Ele sunt determinate de caracteristice fizice sau chimice ale unor roci traversate
de sonde și a fluidelor din porii sau fisurile lor: saun așa numitele formațiuni cu probleme.
Adeseori, dificultățile de foraj sunt provocate sau aggravate de condițiile tehnice și
tehnologice, cum ar fi mărimea presiunii create în gaura de sondă, viteza de manevrare a
garniturii de foraj, fluidele circulație folosite, care interacționează cu rocile traversate, tehnologia
de lucru utilizată. Dificultățile privind menținerea direcției găurii de sondă sunt determinate în
mare măsură de natura rocilor întâlnite, dar și de alcătuirea ansamblurilor de fund folosite.
Dificultățile respective se manifestă în timpul forajului propriu-zis, dar și al altor operații
executate în sondă (tubare, cimentare, măsurători geofizice), uneori chier în timpul extracției. În
majoritea cazurilor, lucrul în sondă poate continua, dar cu viteze mai scăzute, din cauza
precauților și a restricțiilor tehnologice, precum și a unor operații suplimentare, neprevăzute:
coectarea pereților găurii de sondă, circulații intermediare, evacuarea afluxului pătrunse din
strate în sondă, oprirea pierderilor de circulație, tratarea noroiului.

33
 Formațiuni cu probleme sunt de obicei rocile argiloase, care de hidratează, se umflă, se
dispersează în noroi, sarea și breccia sari, pentru că de deformează și strâng pereții găurii de
sondă, dar se și dizolvă, anhidritele și gipsurile, care se dizolvă într-ooarecare măsură, stratele cu
presiuni ridicate, stratele cu porozitate mare, cele fisurate, depletate sau cavernoase, deoarece în
ele se poate pierde noroiul, strate fiabile, cu coeziune scăzută, stratele tectonizate, cu înclinări
mari, în care tendința de deviere este accentuate, stratele cu dioxid de carbon sau hydrogen
sulfurat, rocile foarte abrasive.
De multe ori, dificultățile se agravează în timp. De aceea, formațiunile cu probleme trebuie
traversate cât mai repede și izolate cu o coloană de burlane.
Temperaturile ridicate pun problem în ceea ce privește stabilitatea noroaielor de foraj și a
adezivilor folosiți, timpul de pompabilitate a pastei de ciment, rezistența cauciucului din statorul

34
motoarele elicoidale și din diverse etanșări, termostrabilitatea explozivilor utilizați la perforarea
coloanelor.
Adeseori se întâlnesc simultan mai multe probleme, ceea ce complică operațiile de
prevenire și de combatere a lor. Tipică este o pierdere de circulație într-un strat concomitent cu o
manifestare eruptiva dintr-un strat adiacent: pierderea de circulație se rezolvăde regulă prin
reducerea densității noroiului, în timp ce combaterea manifestării presupune o creștere a
densității. O pierdere de circulație poate fi urmată de surparea pereților. Deranjamentele găurii de
sondă sunt adesea de natură diferită și necesită soluții diferite.
O sonda este avariata atunci cand, prin deteriorarea ei sau a echipamentului din sonda ori
prin blocarea ei cu prajini, tubing sau alte obiecte prinse, scapate sau ramase in timpul unei
operatii, ori prin scaparea ei de sub control, continuarea lucrarilor nu mai este posibila.
Nu rareori, in urma unor avarii, o parte din echipamentul aflat in sonda este pierdut, iar o
portiune din sonda trebuie abandonata.Uneori,se deterioreaza si instalatia de foraj, mediul
inconjurator este poluat,sonda se abandoneaza in intregime, iar inlaturarea consecintelor
accidentului este foarte costisitoare. Unele accidente pot fi insotite si de victime umane, cazul
eruptiilor libere.
O sonda este avariata in urma unor accidente de foraj(prinderea garniturii de foraj,
acoloanei de burlane sau a unui instrument introdus cu cablu, scaparea unor prajini ori scule in
sonda, scaparea ei de sub control) sau avarierii echipamentului din sonda(prajini,motor de
fund,sapa,cap de rotiera,tubing flexibil)ori a coloanelor de burlane din sonda, in timpul tubarii
sau ulterior.
Tipul și frecvența avariilor și accidentelor de foraj sunt determinate de foarte mulți
factori: metoda de foraj, rezistența prăjinilor și a îmbinărilor dintre ele, alcătuirea ansamblului de
fund, tipul și diametrul sapelor, natura și proprietățile fluidelor de foraj, natura rocilor traversate,
adâncimea și construcția sondeor, dotarea instralațiele de foraj cu aparatură de supraveghere și
control, gradul de mecanizare și automatizare a instalației și nu în ultimul rând calificarea
personalului de lucru. Astfel, la forajul cu motoare de fund, unde garniture de foraj este mai
puțin solicitată, numărul avariilor de prăjini este mai redus decât la orajul cu mijloace de
suprafață, cu masa rotary sau top-drive. Dar, cu aceleași prăjini se forează de obicei în ambele
sisteme.
Complicațiile de foraj au loc atunci când un accident sau o dificultate de foraj sunt
urmate de un alt accident sau o altă dificultate. De exemplu, o garniture de foraj ruptă ori scăpată
în sondă poate fi prinsă; invers, la încercarea de degajare a garniturii prinse, aceasta se rupe ori
se smulge.Turtirea unei coloane poate duce la prinderea garniturii. La încercarea de degajare a
unei garniture prinse, sonda începe să piardă noroi sau să manifeste eruptive. Nu rareori, atunci
când se fac încercări de oprire a unei mnifestări eruptive, sonda începe să piardă noroi și,
reciproc, după o pierdere urmează o maniftare eruptive. Multe accidente au loc ca urmare a unor
dificultăți nerezolvate la timp: garniture este prinsă după scăderea nivelului în sondă, aceasta
poate erupe din aceeași cauză, a denivilării. În toate acestea cazuri, se spune că situația sondei s-a
complicat.

35
 Capitolul 6
(Studiu de caz)

6.1. Baia de petrol (țiței)

Pentru realizarea unei băi de petrol, cu ajutorul unor agregate de cimentare se pompează
în gaura de sondă un volum de petrol V p , calculate cu relația:


Vp 
4
D 2
S 
 DP2  h (6.1.)

Unde:
h  L  LP  (50  100)m (6.2.)
în care:
L este lungimea totală;
LP - lungimea de prindere.
Sau se consideră că volumul de țiței pompate este cu 30...50% mai mare decât volumul
spațiului ineler dintre partea inferioară a garniturii de foraj și partea superioară de prindere.
Presiunea de pompare în timpul efectuării operației are valoarea maximă în momentul
când țițeiul a ajuns la talpa sondei:
p max  pc  lt  f   p g (6.3.)

în care:
p c este presiunea necesară învingerii frecărilor din sistemul de circulație;

lt - lungimea coloanei de țiței din interiorul prăjinilor;

 p - densitatea petrolului (țițeiului).

Diagrama presiune-volum este conformă cu cea prezentată în figura 6.1.
Astfel,
p1  pc1  p (6.4.)

unde:
p c1 este presiunea necesară învingerii frecărilor din circulație;

p - presiunea învingerii rezistenței de gel.

36
 p2  pc 2  pc1 ( p  0) (6.5.)
Presiunea maximă la agregat este în punctul 3 cînd țițeiul a ajuns la talpa sondei, (adică,
ea corespunde pompării țițeiului în interiorul garniturii de foraj).
p3  p c 3  p dif 3 (6.6.)

în care:
p dif 3 este presiunea diferențială maximă, p dif  l  f   p g

La sfârșitul operației se va obține presiuea

p 4  pc 4  p dif 4 (6.7.)

Figura 6.1. Diagrama p-V, pentru o baie de petrol

După refularea petrolului în spațiul inelar, se ține garnitura de foraj în tensiunea, la o
forță cu 10  20 tf mai mare dacât forța provenită din greutatea proprie a acesteia. La intervale de
timp de cca. 30 min. se “mișcă” pachetul de petrol prin pomparea cu debit redus, prin garnitura, a
unei cantități reduse de fluid de foraj.
Începutul degajării este marcat prin diminuarea sarcinii de întindere, arătată de
indicatorul de greutate.
Dacă, după 10-12 ore, cel mult 18 ore, nu s-a obținut desprinderea, baia de petrol se poate
repeta de două-trei ori.
Nota. În afara petrolului se pot utiliza, cu bune rezultate, alte produse precum: fluide pe
bază de produse petroliere, apa dulce – cu sau fără substanțe tensioactive, soluții acide (acid
clorhidric HCl, sau acid fluorhidric HF), etc.

37
 6.2. Colaj prin presiunea diferențială
În timpul operațiilor de foraj, ale unei sonde de petrol, la adâncimea de 800 m, s-a produs
un accident tehnic datorat prinderii garniturii de foraj (vezi figura 6.2.)

Figura 6.2. Colajul prin presiune diferențială (aplicație)

(! Dimensiunele aferente figurilor 6.2., 6.3. și 6.4. sunt date în metri).
Alte date (conform figurii 6.2.):
 H=2000 m; h0  10 m; 𝑙𝑔 = 120 m; 𝑙𝑝 = 1870 m; 𝐷𝑠 = 241,3 mm(912 in);

 Între 1450 m și 1500 m există apariția gazelor în rezervorului grezos;

 Presiunea de formațiune măsurată la adâncimea de 1900 m a fost de 190 bar, iar
cea de la 1500 m de 148 bar;
 Densitatea noroiului, respectiv a apei sărate de zăcământ sunt egale cu:
 f   as  1150kg / m3 ;

38
  Procentul de suprafață a prajinilor grele aflată în contact cu roca   0,2 ;

 Eficacitatea turtei de colmataj e  0,25 ;

 Presiunea hidrodinamică în timpul circulației phd  7bar ;

 Coeficientul de frecare   0,5 ;

 Forța provenită din greutatea garniturii Fg  90tf ;

 Forța provenită din greutatea prăjiniloe grele de sub punctul de prindere

Fgg  15tf (deci forța provenită din greutatea porțiunii libere

Fp  Fg  Fgg  90  15  75tf );

 Forța admisibilă la cârlig Fad  190tf ;

 Densitatea petrolului  p  890kg / m3 ;,

 Densitatea gazelor la adâncime,  g  105kg / m3 ;

 Volumul unitar din interiorul prăjinilor de foraj, Vip  9,27l / m ;

 Volumul unitar din interiorul prăjinilor grele Vig  4,56l / m ;

 Volumul unitar al spațiului ineler aferent prăjinilor de foraj Vis  62,7l / m ;

 Volumul unitar al spațiului inelar aferent prăjinilor grele Vsig  30,3l / m ;

 Volumul unitar al spațiului inelar în dreptul coloanei de ancoraj Vsia  66,1l / m ;

Întrebări
1. Ce forță de tracțiune (compresiune) trebuie aplicată către adâncimea de 1925 m pentru
deplasarea garniturii de foraj către suprafață (sau către talpă) ?
2. Ce masură imediată poate fi luată spre a reduce colajul (lipirea) garniturii de foraj sau
pentru diminuarea prinderii garniturii ?
3. Se va produce la o tentativă de degajare spre suprafață sau spre talpă ? De ce?
4. Care este valoarea forței de tracțiune, respectiv a celei de compresiune ce trebuie realizată
la adâncimea de 1925 m?
5. Să se deermine volumul de petrol necesar, pentru cazul aplicării unei băi.
6. Să se determine volumul fluidului de refulare?

39
 7. Ce se va întâmpla când volumul de țiței va ajunge deasupra acoperișului rezervorului
grezos? (rezervor grezos: 1450-1500 m).
Soluție
1. Aria de contact dintre prăjinile grele și peretele sondei, conform fig.6.2.
Ac      Dg  lc  0,2  0,241 50  7,571m 2
Forța laterală de împindere a materialului tubular pe peretele găurii de sondă este dată de
relația:
Fl  Ac  p gs  p p e

Presiunea din gaura de sondă în condiții dinamice, la adâncimea H p  1900m , va fi:

Pgs   f gH p  phd  1500  9,81 1900  7  105  221,34bar

(aici se cunoaște cu precizie p p  190bar ).

Deci,
p  p gs  p p  221,34  190  31,34bar

În aceste condiții
Fl  7,571  31,34  10 5  0,25  0,5  296,59  10 4 N  296,59tf

Cum forța provenită din greutatea porțiunii libere a garniturii de forța F p  75tf , rezultă

că forța de tracțiune necesară pentru a deplasaa garnitura către suprafață ar fi:

Ft  Fp  Fl  75  296,59  371,59tf  Fad  190tf

Pentru a realiza o compresiune, forța provenită din greutatea porțiunii libere a garniturii
de foraj
F p  75tf  Fl

2. Ca măsura imediată (teoretică) de reducere a colajului ar fi stoparea temporară a

circulației de flui de foraj. În acest vaz, reducerea colajului ar fi de 7 bar, ceea ce ar
însemna 22,3%.
3. Tentativa de degajare către suprafață:
Așa cum s-a dedus în cadrul punctului 1., forța disponibilă pentru degajarea către
suprafață este mai puternică decât cea disponibilă către talpă; în plus, aplicarea unei

40
 astfel de compresiuni este neavenită din punct de vedere al rezistenței garniturii de
foraj. De altfel, ridicarea stabilizatorilor către zona de lipire reprezintă un factor
(element) favorabil desprinderii garniturii.
Remarca. Așa cum s-a mai specificat, în cazul găurilor de cheie, sau în cazul prinderii într-
un dop de detritus, de va proceda la degajarea prin pesprindere către talpa sondei (către “în
jos”).

4. Forța admisibilă de tracțiune, la suprafață, în capul prăjinilor de foraj, este de 190tf.

Tracțiunea efectivă în zona de lipire va fi de:
Fef  Ft  F p  190  75  115tf

(Pe de altă parte, așa cum s-a mai speicificat, forța teoretică de compresiune ar fi de numai 75 tf).

5. Se va avea în vedere că volumul de țiței injectat să conducă la o astfel de înălțime de

petrol în spatial inelar, încât presiunea diferențială p dif  p gs  p p  0 .

Presiunea stratului la adâncimea H=1925 m este:

p p  190  105  1150  9,81  25  192,8bar

Va trebui deci ca presiunea din gaura de sondă la această adâncime (conform fig.6.3.) să
fie dată de relația:
p gs   f  g 1925  x   x   p  g  p p ,

Înlocuid, sa va obține ecuația de gr.I, sub forma următoare:

1150  9,81(1925  x)  x  890  9,81  192,8  10 5 ,
De unde rezultă:
x  949m
Așadar, volumul de petrol va fi:
Vt  (1925  1870)  30,3  894  62,7  57,720 l

Vt  58m 3

41
 Figura 6.3. Volumul de petrol necesar aplicării băii (schema)
6. Volumul de flui de refulare, va fi:
Vr  Vip  Vig  Vsig  (1990  1925)

Vr  9,27  1870  4,56  120  30,3  (1990  1925)  19,825m 3

Evident, creându-se un dezechilibru între interiorul garniturii și spațiului inelar, va trebui
închis ventilul aferent spațiului inelar, în momentul când petrolul a ajuns la destinație. Spre a nu
exista acest dezechilibru, atunci este nevoie să se injecteze suplimentar un volum de petrol
(conform figurii 6.3.). Astfel, volumul suplimentar de petrol va avea valoarea:
Vsupl  (1990  1925)  30,3  120  4,56  894  9,27  10804l  10,8m3

Deci, în aecest caz, volumul total de țiței va fi:

V  Vt  Vsupl  58  10,8  68,8m3

Iar volumul fluidului de refulare:

Vr  976  9,27  9,05m 3 .

42
 Observații
 Dezechilibrul de presiune creat între interiorul garniturii și spațiul inelar, în cazul
utilizării unui volul de țiței de numai 58 m3, va fi:
x   f   p   g  949  (1150  890)  9,81  24,2bar .

 Fluidele ușoare se aplică, așa cum s-a mai specificat, pentru a reduce adezivitatea
șifrecările dintre prăjini și turta de colmatare (prin acțiuni fizice sau chimice se
reduce forța laterală Fl). Drept fluide ușoare se recomandă: petrol, emulsii inverse,
gaz-oil cu lubrifianți, etc.

7. Situația din gaura de sondă, în momentul în momentul în care coloana de petrol a ajuns
deasupra acoperișului rezervorului grezos, este prezentată în figura 6.4.

Figura 6.4. Volumul de țiței deasupra acoperișului rezervorului grezos (schema)

43
  Presiunea formatiunii la adancimea de 1 450 m este
𝑝𝑝 = 148 ∙ 105 − (1500 − 1450) ∙ 105 ∙ 9,81 = 147,48 𝑏𝑎𝑟

Cand coloana de titei ajunge deasupra acoperisului stratului grezos gazeifer, se poate
scrie:
68,8∙103 = (1450 − 1000) ∙ 62,7 + 𝑥 ′ − 450) ∙ 66,1
De unde 𝑥 ′ = 1064 𝑚

Pentru cazul static, presiunea din gaura de sonda va fi

𝑝𝑔𝑠 = 1064 ∙ 890 ∙ 9,81 + 386 ∙ 1150 ∙ 9,81 = 136,44 𝑏𝑎𝑟
Deci, 𝑝𝑔𝑠 < 𝑝𝑝 = 147,48 𝑏𝑎𝑟 (∆𝑝 = 11 𝑏𝑎𝑟)

Pentru cazul dinamic, corespunzator manevrei ascendente, pentru 𝑝ℎ𝑑 = 7 𝑏𝑎𝑟 , rezulta
un dezechilibru strat-sonda de 11+7=18 bar, deci pericolul imediat pentru o manifestare
eruptiva.
Ce vom face?
Trebuie sa utilizam, in primul rand, un volum de titei mai putin „Ambitios”.
De exemplu, pentru cazul static:
147,48∙105 = 890 ∙ 9,81 ∙ 𝑥 ′′ + (1450 − 𝑥 ′′ ) ∙ 9,81 ∙ 1150
De unde rezulta: 𝑥 ′′ = 631,22 𝑚
Cu alte cuvinte , trebuie redusa inaltimea coloanei de titei de la 1064m la 631 m, pentru
cazul dinamic, trebuie determinata, un primul rand, valoarea exacta a presiunii
hidrodinamice suplimentare 𝑝ℎ𝑑 .
Cu o oarecere aproximatie, un volum de titei de 30-40 𝑚3 , adica o inaltime a coloanei
acestuia in spatiul inelar de 300-400 m, poate constitui o alternativa viabila.

44
 Concluzii
Practic toate sondele sunt mai mult sau mai puțin deviate de la direcția verticală. Cele mai
multe se abat de la verticală din cauze naturale, nedorite, dar unele sunt deviate intenționat, din
diverse motive, cu alte cuvinte sunt forate dirijat.
Prin dirijare se înțelege forajul, inclusiv investigarea și completarea sondei, de-a lungul
unei traiectorii stabilite, diferită de direcția verticală, spre o țintă dată.
Pentru a caracteriza o sondă deviată (dirijată) este suficient să fie descrisă axa ei, care, în
cazul general, este o curbă oarecare în spațiu, ceea ce s-a realizat în capitolul 2.
Pentru orice sondă, dirijată sau nu, este necesară să se cuoască poziția ei în spațiu, nu doar
atunci când este terminată, ci și în timpul forajului, o demonstrație este in subcapitolul 2.1 unde a
trebuit sa revenim prin aplicarea unui deviator la pozitia inițială a proiectării sondei pentru a
ajunge cu succes la țintă.
Sondele deviate sunt foarte eficiente la productia din strate inclinate, iar cele orizontale
sunt net superioare din punct de vedere al capacitatii de productie,decat cele verticale.
În următoarele capitole s-a prezentat construcția sondei prin impunerea diametrului
exterior al coloanei de exploatare, astfel încat s-a determinat diametrul sapelor și coloanelor.
Această informație ne ajută la alegerea garniturii de foraj, alcatuirea ei, care la randul ei depinde
de mulți factori, precum apasarea sapei, densitatea fluidului de foraj, gradul de deviere a sondei
etc.
Deci, pentru a realiza un proiect la forajul sondelor dirijate este nevoie de multe date și
cunoștințe în domeniu.

45
 Bibliografie
 Macovei. N. - Forajul sondelor 2 - “ Echipament de foraj ”, Editura Universității din
Ploiești 1996
 Macovei. N. - Forajul sondelor 4 - “ Forajul dirijat ”, Editura Universității din Ploiești
2003
 Macovei. N. - “ Tehnologia forării sondelor, vol. III ”, Editura Universității din Ploiești
1989
 Avram.L,Draghici D.-Foraj dirijat, Universal Cartfil,1999
 Stoica M.-Notite de curs-Tehnici de deviere-Facultatea IPG-An universitar 2018-2019
 Tudorache V.-Notite de curs-Dificultati si accidente tehnice in foraj,Facultatea IPG-An
universitar 2018-2019

46