Stimularea prin acidizare a sondelor verticale

1. Pentru tratarea prin acidizare a calcarelor sau dolomitelor fisurate la care microfisurile sunt
colmutate cu calcit se utilizează:
a. volume mari de soluţie acidă de concentraţie mică (3-5% HCl);
b. volume mici de soluţie acidă de concentraţie ridicată (28% HCl);
c. volume mari de soluţie acidă de concentraţie ridicată (28% HCl).

2. Compoziţia de stimulare pe bază de acid acetic conţine:

a. acid acetic 2-10%, apă 90-98%;
b. acid acetic 2-10%, hidrocarbură lichidă 90-98% şi agent tensioactiv până la 1%;
c. acid acetic 2-10%, apă 90-98% şi agent tensioactiv până la 1%.

3. Care sunt avantajele acidului tetrafluoroboric utilizat la tratarea prin acidizare a gresiilor?
d. Avantajele sunt: ofera stabilitatea particulelor fine de argila pe care le mentine la suprafata
scheletului mineral printr-un fel de fuziune chimica si numai migreaza.

4. La acidizarea gresiilor în sondele cu temperaturi ridicate (mai mari de 95 °C) se recomandă:

a. acid tetrafluoroboric;
b. 9% acid formic în amestec cu 3% HF;
c. amestec soluţie acidă HCl + HF cu alcooli.

5. Care din urmatoarele amestecuri acide se recomanda la tratarea gresiilor cuun continut mai mare
de 10% argila:
b Amestec solutie acida 6.5%HCL +1% HF;

6. Care din următoarele compoziţii se recomandă la acidizarea gresiilor fisurate natural:

a. amestec soluţie acidă 13,5% HCl + 1,5% HF;
b. acid tetrafluoroboric;
c. acid clorhidric cu concentraţie ridicată;
d. soluţii neacide de suspensie sau soluţii neacide floculate la temperaturi > 150°C.

7. Microemulsiile (soluţiile micelare) sunt în general:

a. omogene, opace, instabile;
b. omogene, stabile, transparente;
c. opace, neomogene, instabile.

8. Microemulsiile sunt alcătuite din:

a. surfactant, cosurfactant, hidrocarbură lichidă, apă sărată;
b. 70% soluţie 15% HCl + 30% motorină + emulgator 0,5%;
c. surfactant, cosurfactant, hidrocarbură lichidă, inhibitor.

9. Surfactantul - sulfonatul de petrol - are rolul:

a. de a reduce tensiunea interfacială dintre fluidul deplasant şi cel deplasat;
b. de a mări viscozitatea soluţiei micelare;
c. de a mări capacitatea de înglobare a unei cantităţi mai mici de apă sau de ţiţei.
10. Spumarea unei soluţii acide:
a. creşte viscozitatea acesteia;
b. scade viscozitatea acesteia;
c. nu influenţează viscozitatea acesteia.

11. Pentru spalarea in exces destinata evacuarii solutiilor acide uzate si a produsilor de reactie se
utilizeaza:
b Etilenglicolmonobutileter(EGMBE);
c Clorura de amoniu sau 7.5HCl , sau motorina;

12. Cresterea calitatii spumei:

a. conduce la o scadere a distantei de penetrare a acidului spumos in roca;
b. conduce la o marire a distanteide penetrare a acidului spumos in roca;
c. nu influenteaza viscozitatea acesteia.

13. Zăcămintele depletate se recomandă a fi stimulate prin acidizare:

a. cu amestec de HCl + HF;
b. cu emulsie acidă;
c. cu spume acide;
d. cu soluţii acide de concentraţie ridicată (28% HCl).

14. De ce s-a ales ptr tratarea stratelor productive cu un continut de carbonati peste 30 % o solutie 28
% HCl ?
Cercetarile de laborator si din practica au aratat ca folosirea HCl de concentratie ridicata mareste
eficienta operatiilor de stimulare in stratele cu continut de carbonati peste 30 % . Aceasta concentratie de
28 % asigura patrunderea pe o raza mai mare a acidului neconsumat .

15. Pentru asigurarea patrunderi pe o raza cat mai mare in formatiune a acidului neconsumat se
recomanda :
a) Un moderator de tip bloco polimer – S2-350 .

16. Pentru combatarea coroziuni in cazul folosiri sol 28% HCl se utilizeaza :
b) Un inhibitor de coroziune – ACOR 22 .

17. Introducerea acidului acetic in sol de HCl conduce la :

b) O incetinire evidenta a reactiei cu carbonatul .

18. Care din urmatori acizi se prezinta in conditi normale sub forma solida
b) Acidul Sulfamic
d Acidul clorocetic;??????

19. Care sunt avantajele acidului tetrafloroboric utilizat la tratarea prin acidizare a stratelor
productive alcatuite din gresi ?
Ofera stabilitate particulelor fine de argila si acestea nu mai migreaza si trateaza gresiile care
contin minerale potasice fara a forma precipitante contaminatoare .
Stimularea prin acidizare a sondelor orizontale

1. Care din metodele de completare permit efectuarea operatiilor de stimulare prin bai acide si
acidizari de matrice:
a. completarea tip gaura libera;
b. completarea cu liner slituit cu filtre cu infasurare de sarma;
c. completarea cu liner cimentat si perforat;

2. Care din metodele de completare permit efectuarea operatiilor de stimulare prin acidizare
selectiva?
a. completare tip „gaura libera”;
b. completare cu liner slituit cu filtre cu infasurare de sarma;
c. completarea cu liner cimentat si perforat;
d. completarea cu liner echipat cu pakere de formatie;

3. Care sunt metodele de curatare si denisipare a sondelor orizontale?

Metodele sunt: curatarea prin circulatie cu tubing flexibil-tubing de productie, curatarea cu tubing
flexibil asociat cu un dispozitiv tractor hidraulic, curatarea cu tubing flexibil asociat cu o pompa
cu jet si curatarea cu solutie de clorura de calciu.

4. Care sunt particularitalile stimularii prin acidizare a sondelor orizontale?

Stimularea sondelor orizontale prezinta unele particularitati ca urmare a conditiilor
geologo-tehnice specifice, a profilului zonelor de curgere a fluidelor pe traiectul orizontal al
sondelor

5. Care sunt etapele stimulari sondelor orizontale prin acidizare?

Etapele sunt: curatarea sondei orizontale, alegerea solutiilor de tratare , preparea solutiilor acide si
a solutiilor de blocare, injectarea solutiilor acide, inchiderea sondei pentru reactie , pornirea sondei
pentru curatarea si etalonarea sondei urmarindu-se efectul acidizarii.

6. Cum se poate realizara acidizarea selectiva a sondelor orizontale?

Acidizarea selectiva a sondelor orizontale si se poate realiza prin doua metode: completarea cu
liner echipat cu packere de formatie si completarea cu liner cimentat si perforat.

7. Care este avantajul utilizari solutiei de clorura de potasiu la curatarea sondelor marine?
Clorura de potasiu se folosestepentru a creste caracterul inhibitiv al fluidului si mai mult, folosirea
KCl crestea stabilitatea gauri de sonda.

8. Care sunt tehnologiile de acidizare aplicate la stimularea sondelor marine orizontale de pe platoul
continental al Marii Negre?
Tehnologiile sunt: baie acida cu denivelare cu azot si liftare de gaze, acidizare prin prajini de foraj,
acidizare prin tubing de productie, acidizare prin tubing flexibil.

9. In cazul curgerii stationare a fluidelor din zacaminte omogene si izotrope, cand lungimea
traiectului orizontal al sondei este mica in raport cu dinstanta de la conturul de alimentare:
a. suprafata de drenaj a sondei orizontale este radiala;
b. suprafata de drenaj a sondei orizontale este elipsoidala;
 c. suprafata de drenaj a sondei orizontale este rectangulara;

10. Cum poate fi determinata anizotropia unui zacamant?

Prin studii geologicem prin analize ale carotelor mecanice extrase din sonda si prin analzie ale
comportarii in exploatarea zacamantului.

11. Care este expresia coeficienul de anizotropie?

a. β = k h /k v
b. 𝛃 = √𝐤 𝐡 /𝐤 𝐯
c. β = √k h ∙ k v

12. Care sunt factorii care influenteaza valoarea debitului sondelor orizontale?
Factori sunt permeabiliatea si anizotropia.

13. Ce se intelege prin eficienta curgerii unei sonde orizontal?

Se intelege raportul intre indicele de productivitate actual si indicele de productivitate de referinta
IPhactual ∆pskin
Eh = I =1−
Phreferinta ∆p

14. Care sunt factorii care influenteaza productivitarea sondelor orizontale?

Factori sunt permeabiliatea si anizotropia.

15. Ratia de productivitate a sondei orizontale:

a. Scade uniform de la formatiuni mai subtiri (6m) la cele mai groase (60m);
b. Creste uniform de la formatiuni mai subtiri (6m) la cele mai groase (60m);
c. Scade uniform de la formatiuni mai groase la formatiuni mai subtiri;

16. O sonda orizontala va avea productivitatea mai mare:

a. In cazul zacamintelor alcatuite din gresi fisuare, avand sistem de fisuri vertical
b. In cazul zacamintelor alcatuite din calcare compacte de grosime mare;
c. In cazul formatiunilor de carbonati cu permeabilitate redusa aliate cu un sistem de fisuri si
microfisuri.

17. Care sunt caracteristicile stratelor productive d. p. d. v. al grosimi si a coeficientului de anizotropie ?

Sonda orizontala este mai eficienta pentru stratele cu grosimi mici si coeficientul de
anizotropie tot mic .
Fisurarea hidraulica a stratelor productive in sonde verticale

1. Ce sunt agentii de reticulare si ce rol au?

Agentii de reticulare adaugati in concentratii foarte mici sub 1% pot creste greutatea moleculare a
polimerului crescand astfel foarte mult vascozitatea fluidului de tratare.
In acest scop se pot folosi:
 Borati pentru reticularea guarului si HPG
 Metale tranzitionale (Ti si Zr) pentru operatii de fisurare in sondele adanci si T ridicate
 Aluminiu pentru reticularea CMHPG si CMHEC la ph scazut
 Stibiu pentru reticularea pe baza de apa, solutii acide si alcool.

2. Ce fluide se folosesc pentru tratarea prin fisurare a formatiunilor cu sensibilitate mare la apa?
Se aleg fluide pe baza de titei sau produse petroliere:
 YF GO III, YF GO IV, YF GO III+ N2, YF GO IV +N2
 YF GO III: gel pe baza de produse petroliere pentru t=38-93 C
 YF GO IV: gel pe baza de produse petroliere pentru t=93-150 C
Sonda cu gaze
 Spume sau fluide energizante reticulare la ph scazut
 Fluide energizante pe baza de HPG reticulate cu saruri de TI+ 25& CO2 la ph scazut
 Fluide energizante pe baza de HPG reticulate cu saruri de Ti sau Zr +25 % N2

3. In ce consta tehnica fazei interne constante si ce importanta are in operatiile de fisurare cu fluide
spumante.
In vederea reducerii presiunii datorita frecarilor s-a dezvoltat o metoda de a produce spume
incarcate cu nisip . Aceasta tehnica tine constant volumul fazei externe lichide, in timp ce se
egaleaza balanta pentru gaz plus nisip pana la volumul droit al fazei interne.

4. Care sunt fazele din evolutia fisurilor verticale in fuctie de presiune?

Se cunosc 3 faze:
1) Prima faza apare imediat dupa initierea fisurii. Aceasta se poat dezvolta in doua moduri functie
de sursa de injectie. Daca sursa de injectie este reprezentata de un punct fisura se va dezvolta
radial. Daca sursa de injectie este liniara reprezentata de un sir de perforaturi fisura va tinde
spre o forma eliptica apropiindu-se de modelul KGD. Aceasta faza este insotita de o scadere de
presiune, fisura se propaga fara a intalni bariere.
2) A doua faza cand fisura intalneste barierele din acoperis si culcus si fisura nu se mai poate
dezvolta vertical. Fisura se va dezvolta pe o directie unde va intalni rezistenta mai mica, deci
va creste in lungime. Aceasta etapa este insotita de cresterea presiunii de injectie.
3) Faza a treia se caracterizeaza prin infringerea barierelor. Presiunea marita exercita asupra
acoperisului si culcusului stratului forte mai mari decat rezistenta rocii. Roca din acoperis si
culcus va ceda si va duce la cresterea inaltimii fisurii. Presiunea a atins valoarea la care a
invins rezistenta barierelor si devine constanta.

Sunt trei faze: prima faza apare imediat dupa initierea fisurii. Aceasta se poate dezvolta in doua
moduri in fuctie de sursa de injectie, a doua faza a evloutiei fisurii apare cand se intalnesc barierele din
acoperis si culcus si fisura nu se mai poate dezvolta vertical, a treia faza se caracterizeaza prin
infrangerea barierelor.
5. Cresterea calitatii unei spume:
b Conduce la cresterea vascozitatii spumei;

6. Ce inseamna calitatea unei spume si ce influenta are calitatea asupra vascozitatii.

Recupararea rapida a fluidului si deteriorarea minima a rezervorului a conferit fluidelor spumante
rezultate performante in tratamentele aplicate. Vascozitatea spumei depinde de calitatea spumei si
vascozitatea fazei externe. Pe masura ce vascozitatea creste, calitatea spumei creste. Spumele cu calitate
ridicata au proprietati de transport imbunatatite.

7. Modele geometeice de fisuri verticale.

a. Modele bidimensionale:
 Modelul Perkins-Kern-Nordgreen(PKN)
 Modelul Kristianovith si Zheltov-Geertsma-Klerk(KGD)
 Modelul radial
Aceste modele ofera solutii simple privind geometria fisurii. Ele permit analiza unor cazuri ideale cu
un minim de calcule. Modelele PKN si KGD pleaca de la premiza ca inaltimea fisurii este constanta, ea
fiind limitata de grosimea stratului productiv, iar lungimea si latimea fisurii reprezinta elemente
necunoscute. Pentru o fisura la care lungimea e mai mare ca inaltimea se va folosi modelul PKN. In cazul
cand fisura se considera a avea lungimea e mai mica ca inaltimea se foloseste KGD. In cazul cand
lungimea e egala cu inaltimea se va folosi modelul radial.
b. Modelul pseudotridimensional P3D
Nu cere estimarea intaltimii fisurii dar este necesar cunoasterea tensiunilor orizontale minime in
zonele invecinate pentru a se calcula inaltimea fisurii. Valorile tensiunilor se vor estima din carotajul
mechanic. Modelul P3D foloseste ipoteza simplificatoare in privinta curgerii fluidului prin fisura, ipoteze
care sunt menite in principal sa scurteze timpul de calcul. Fata de modelul 2d, modelul 3D este mai realist
deoarece inaltimea fisurii nu este detrerminata de limitele litologice ale stratului, ci de variatia verticala in
magnitudine a efortului unitar minim principal.
c. Modelul multistrat MLF
Modelul MLF ofera indicatii asupra nr. De tratamente de fisurae necesare pentru a realiza o
geometrie optima a fisurii. Se aplica in cazul exploatarii simultane a mai multor strate si permite
descrierea geometrica a fisurii formate in strate diferite.

8. Cum se determina presiunea de inchidere a unei fisuri si ce importanta are in proiectarea unei
operatii de fisurare?
Cand se creaza o fisura hidraulica presiunea trebuie sa fie atat de mare incat sa poata initia si propaga
fisura. Aceasta presiune incearca sa inchida fisura si sa actioneze asupra sa materalului de sustinere,
numindu-se presiune de inchidere. Daca materialul de sustinere nu este suficient de rezistent, acesta
poate fi sfaramat si prin cresterea procentului dematerial fin in pachetul de sustinere permeabilitatea
fisuri este puternic redusa.
pin = g f ∙ H + p ∙ t
gf – gradient de fisurare
H – adancimea de propagare a fisurii
P – presiunea de lucru la talpa sondei.
Presiunea de inchidere este presiunea de referinta pentru toate analizele de presiune de fisurare cat si
analiza curgerii de zacamant.
 9. Ce este conductivitatea unei fisuri si de ce factori depinde?
Este o proprietate ce indica modul in care pachetul de material de sustinere este capabil sa conduca
fluidele produse in el. Factorul care depind sunt: permeabilitatea si concentratia materialului de
sustinere, degradarea in timp a materialului de sustinre, miscarea particulelor fine din strat in fisura,
efectele rezidurilor de gel in fisura.
 Efectele reziduurilor de gel de fisura
 Miscarea particulelor fine din strat in fisura
 Degradarea in timp a materialului de sustinere.
10. Enumerati parametric principali la proiectarea tratementelor de stimulare si efectele acestora.

1) Alegerea parametrilor geometrici ai fisurii

2) Selectarea materialelor pentru propagarea si sustinerea fisurii
3) Asigurarea randamentului maxim al tratamentelor de fisurare

Efecte

a) Prevederea conductive. Sondei pentru diferite dimensiuni ai fisuriiGeometria fisuri si

conductivitatea fisuri influenteaza raspunsul zacamantului la tratamentul de fisurare;

b) Proprietatile mecanice ale rocii si distributia solicitarilor rocii au un efect dominant in initierea si
propagarea fisurii;
c) Vascozitatea fluidului de fisurare si caracterisiticle de fliltrare au o mare influenta in distributia si
plasarea agentului de sustinere si in eficienta tratamentului.
d) Volumul fluidului de transport si concentratia materialului de sustinere a fisuri determina
conductivitatea fisurii si capacitatea ei de a permite trecerea fluidului.
e) Ritmul de pompare si presiunea de tratare sun impuse uneori de gradientul de fisurare al
formatiuni si de limitele echipamentului de suprafat;
f) Conditiile de operare de la suprafata si parametri regimului de lucru ai sondei dupa tratament
influenteaza productivitatea sondei.
Stimularea prin fisurare a sondelor orizontale

1. Care din afirmatii este corecta:

c Fisura transversala se va realiza pe o directie perpendiculara pe traiectul orizontal al sondei cand aceasta
este orientata pe directia efortului minim;

2. Care din afirmatii este corecta:

c Fisura transversala se va realiza pe o directie perpendiculara pe traiectul orizontal al sondei cand aceasta
este orientata pe directia efortului minim;

3. Cand se formeaza o fisura transversala

Atunci cand sonda este sapata pe directia efortului unitar principal minim.

4. Determinarea directiei de orientare a sondelor orizontale si importanta acesteia in operatia de

stimulare prin fisurare hidraulica.
Se realizeaza in functie de starea de eforturi in stratul productiv si este necesar sa se cunoasca valoarea si
directia efortului orizontal minim din strat, iar in functie de acesta se orienteaza sonda orizontala. Pentru a realiza
acest scop se recomanda ca sonda sa fie sapata mai intai vertical pana sub stratul produtiv cu prelevare de carote,
se fac teste de microfisuri pentru determinarea efortului unitar minim si orientarea fisurii. Se cimenteaza pana
deasupra stratului si se dirijeaza sonda in directia determinate. In cazul stratelor cu permeabilitate mica se
recomanda realizarea fisurilor transversal, in cazul stratelor cu permeabilitate mare- fisuri longitudinale.
Din motive economice operatia de fisurare hidraulica va fi utilizata pentru stimularea zacamintelor cantonate
in strate putin permeabile, se urmareste obtinerea unor fisuri verticale.

5. Care este suprafata A de trecere a fluidului in gaura de sonda?

Trecerea fluidului din fisura in sonda se face printr-o suprafata cilindrica foarte redusa determinate de raza
sondei si latimea fisurii (At=2πrw).

6. Cum se determina directia unei sonde orizontale?

La fisurarea sondelor orizontale, fisura se va realiza pe o directie perpendiculare pe planul efortului
minim.

7. Cum se realizeaza marirea suprafetei de curgere a fluidelor in sonda in cazul realizari unei fisuri
verticale intr-o sonda orizontala?
Solutia optima este fisurarea multipla a sondelor orizontale, la care sa se realizeze mai multe fisuri
transversale verticale egale distantate pe traiectul orizontal al sondei.

8. Cand se realizeaza fisurarea multipla la o sonda orizontala?

Realizarea unei fisuri vertical in sondele orizontale are principalul dezavantaj ca trecerea fluidului din
fisura in sonda se face printr-o suprafata limitata, de aceea pentru a mari suprafata de patrundere a fluidului in
sonda si a asigura o mai buna drenare a zacamantului se realizeaza o fisurare multipla.

9. Cum trebuie sa fie dinstanta dintre fisuri multiple la o sonda orizontala?

Mai mare decat inaltimea de penetrare, deoarece interactiunea determina cresterea presiuni de tratare si
reducerea largimii fisurii. Distanta dintre doua fisuri este 2x.f

10. Efectul skin contactul limitat al sondei cu fisura este mai mare:
a La o sonda orizontala cu o fisura verticala;

11. Comentati sonda verticala si una orizonatala cu aceeasi grosime de strat mica.
In cazul formatiunilor cu grosime mica sondele orizontale sunt mai indicate
Stimularea prin acidizare
1. La o sonda orizontala se va forma o fisura transversala daca sonda este orientata:
a Pe directia efortului minim σmin;

2. Determinarea directiei de orientare a sondelor orizontale

La fisurarea sondelor orizontale, fisura se va realiza pe o directie perpendiculare pe planul efortului
minim.

3. Printr-o fisura longitudinala intr-o sonda orizontala trecerea fluidului se face:

c Printr-o suprafata de contact A=2Lw;

4. Distanta dintre fisurirle multiple la o sonda orizontala trebuie sa fie:

b Mai mare decat inaltimea de penetrare, deoarece interactiunea determina cresterea presiuni de tratare si
reducerea largimii fisurii.

5. Pentru stimularea selectiva a sondelor orizontale se pot folosi:

a Dopuri cu gel;
b Packere gonflabile.