Sunteți pe pagina 1din 7

UNIVERSITATEA PETROL GAZE DIN PLOIETI

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE


ADMINISTRAREA AFACERILOR IN INDUSTRIA DE PETROL SI GAZE

Tema 3

RISCURI SPECIFICE INDUSTRIEI


DE PETROL SI GAZE
GENERATE DE ACTIVITATEA DE
FORAJ LA
SONDA 4 BATRANESTI SUD
ROMGAZ S.A. MEDIAS

STUDENTA : MARIN MARIA LOREDANA

Riscuri specifice industriei de petrol si gaze generate de activitatea de foraj la


Sonda 4 Batranesti Sud

Principalale surse de poluare, cu agenii specifici, la nivelul unei schele petroliere de foraj extracie

Sondele de foraj: materiale utilizate pentru amenajri, consolidri, etanri; fluide de


foraj; detritus rezultat din foraj; tasri de terenuri, drumuri; utilizarea i rspndirea de
chimicale, produse petroliere utilizate ca lubrifiani i/sau combustibili, zgomot,
vibraii, erupii libere etc;

Sondele n probe de producie: tasri de terenuri; posibile emanaii n atmosfer i/sau


n sol a fluidelor din sond (iei; ap srat extras odat cu ieiul, al crei procent
poate atinge valori foarte ridicate, uneori peste 90%; gaze i fraciuni uoare .a.)
rezultate la probele de producie; deversri ale fluidelor de omorre, lamuri etc.;
Sondele n producie: scpri n mediul nconjurtor ale fluidelor din sond (iei,
condens, gazolin, reziduuri parafinoase); emisii de gaze de sond, produse uoare,
CO2, H2S, hidrocarburi aromatice, care se elimin n atmosfer; rspndirea pe sol de
lamuri i/sau substane i materiale cu care se execut operaii de stimulare, injecie,
consolidare nisipuri, fisurare hidraulic i acidizri etc. ;
Sondele de injecie: agentul de injecie (ap srat, ap rezidual, gaze), infestnd solul
la suprafa i/sau n adncime prin spargerea coloanelor, prin fisurarea canalizrii etc.;
Sondele n reparaii capitale: fluidele de circulaie i omorre; alte fluide provenite din
sond .a.;
Conductele: fenomene de coroziune, fisurare, spargere, deformare mecanic (aciunea
buldozerelor i excavatoarelor, alunecrilor i eroziunilor de teren, cutremurelor,
efectelor condiiilor meteorologice deosebite) etc.;
Parcurile de separatoare i rezervoare: emisii de gaze n atmosfer, deversri lichide
accidentale, lamuri rezultate din curarea rezervoarelor, separatoarelor, decantoarelor,
mluri depozitate etc;
Staiile de pompare, tratare i injecie: substanele folosite pentru tratarea ieiului i
apelor reziduale, pentru tratamentul sondelor, la tratamente la instalaii de adncime i
de suprafa etc.;
Staiile de tratare ape reziduale i/sau industriale: deversri de lichide n afara
limitelor parametrilor admii.

Poluanii specifici activitilor de foraj, exploatare i separare iei-gaze-ap de zcmnt,


sunt:
ieiul produce, n anumite condiii, poluarea solului prin modificri radicale ale
proprietilor acestuia. Ex. ieiul formeaz o pelicul impermeabil la suprafaa solului
impiedicnd schimbul normal de mas i termic ntre sol i aer.
Apa srat (de zcmnt) nsoete ntr-o anumit proporie hidrocarburile
exploatate prin sonde. Datorit gradientului geotermic (1 C/33 m.) ea

se gsete n litosfer la temperaturi ce cresc progresiv cu adncimea.


Presiunile mari la care se afl n unele strate, fac ca apa srat fierbinte
s aib manifestri eruptive. Pentru a evita asemenea erupii, apa
srat este captat, la suprafa, n bazine speciale i apoi transportat
cu cisterne. Prezena srurilor n sol infestat, n funcie de intensitatea polurii, se
concretizeaz prin modificri n ceea ce privete reacia, gradul de saturaie, calitatea
humusului, microfauna din acel sol etc.
Detritusul1 are aciune agresiv asupra culturilor datorit coninutului de metale toxice:
Cr, Ba, Cd. Recuperarea ieiului din detritus permite depozitarea acestuia, reducndu-se
dimensiunile habelor de depozitare i cheltuielile viitoare.
Fluidul (noroiul de foraj poate avea o aciune nedorit att asupra mediului geologic (n
adncime) ct i asupra culturilor datorit coninutului de floculani, metale grele, aditivi,
sruri, soda caustic, lubrifiani, inhibitori de coroziune, antispumani, reactivi anorganici.
Contaminarea mediului geologic poate avea loc i prin ptrunderea
soluiilor de cimentare i antrenrii lor n apele din gresii sau nisipuri,
situate la diverse adncimi. n cazul contaminrii suprafeei solului cu
noroi de foraj solurile capt adesea o tent albicioas i crap n jurul
gurii de sond. Readucerea la starea normal se poate face prin
nlocuirea n ntregime a solului afectat cu alt sol productiv.

Sonda 4 Batranesti Sud este proiectata si utilizata de catre Romgaz


S.A. Medias, s-au realizat studii privind gradul de risc al forarii si extractiei
in zona comunei Dmienesti, judetul Bacu.
In cadrul proiectului Petrostar S.A. a construit o schema a circuitului
fluidului de foraj si apa si am realizat un tabel cu riscuri specifice fiecarei
faze tehnologice, cu sursele de poluare si poluanti.

1 Substan mineral provenit din sframarea rocilor sub aciunea agenilor externi

Sursa de poluare naturala ce poate genera poluarea apelor de suprafata si subterane o


constituie apele meteorice sub form de ploi torentiale, cu intensitti foarte mari (cu cantitti
mai mari de 45 l/s in circa 60-80 min) cand capacitatea de inmagazinare a habei de decantare
(40 mc) poate fi depsit. In aceast situatie careul sondei se poate inunda integral, fiind supus
unei splri partiale, astfel depozitul de sol vegetal putand fi distrus, materialul dislocat fiind
transferat pe terenurile din aval. Apele de suprafat care intercepteaz "viitura" si care
tranziteaz peste terenurile situate in aval de careu pan la receptorul natural pot suferi
deprecieri atat din punct de vedere chimic cat si organoleptic.
Prin echiparea careului cu o serie de utilitti (diferite baraci, habe metalice), gradul de
ocupare al terenului fiind cca. 75 %, se diminueaz efectul infiltratiilor apelor meteorice la
nivelul intregii suprafete a careului.
Alte surse posibile de poluare a apelor sunt:
deversri necontrolate de fluid de foraj, care pot apare numai in unele situatii accidentale;
neetanseitti ale unor zone de record;
fisurarea furtunului vibrator, care face legtura intre incrctor si capul hidraulic (cu insertii
metalice) datorit imbtranirii materialului sau a manevrrii bruste;
fisurarea furtunului vibrator, care face legtura intre pompa fluid de foraj si manifoldul
pompei, datorit imbtranirii materialului;
neetanseitati in zona gurilor de evacuare si curatire ale habelor2 (la manlocuri);
depasirea capacitatii de inmagazinare a bazinului de decantare de 40 mc, avand ca rezultat
deversarea apelor reziduale, care prin infiltrare in sol pot ajunge in apele freatice;
diferite solutii folosite la tratarea fluidului de foraj sau cu solutii formate accidental, prin
sparea materialelor folosite la tratamentul fluidului de foraj, depozitate necorespunztor.
Aceste solutii se infiltreaz in sol si pot ajunge in apele freatice.
Eventualul impact negativ asupra calittii apelor subterane este temporar limitat la durata
de executie a forajului si traversrii stratului acvifer, in functie de propriettile stratului
permeabil si de conditiile hidrogeologice.
In vederea prevenirii impactului accidental si pentru protectia calittii apelor de suprafat,
sunt prevzute urmtoarele msuri:
executarea unui sant pereat de colectare scursori (ape reziduale, ape de splare, ape
meteorice), in avalul platformei tehnologice, cu lungimea de 234 m si adancimea de 0,4 m;
racordarea santului de scursori la o hab de colectare, care va fi ingropat la nivelul solului si
acoperit cu capac metalic;
Se prevd urmtoarele msuri de protectia mediului, care au in vedere prevenirea sau
reducerea impactului:
sparea primului interval in zona panzelor de ap freatic cu fluide de foraj nepoluante
(naturale) pe baz de ap si argil;
tubarea si cimentarea pan la suprafat a coloanei de ancoraj, pentru a proteja stratele
traversate;
executarea operatiilor de cimentare conform proiectului de foraj si cu supraveghere atent ;
impermeabilizarea suprafetei solului din interiorul careului (platform tehnologic si drumul
de acces), baraca de chimicale, rezervoarele de combustibil. Impermeabilizarea se poate
2 Recipient metalic de form paralelipipedic, confecionat din tabl i profile sudate, cu faa superioar
deschis, utilizat ca rezervor pentru diferite fluide necesare operaiunilor de foraj.

efectua prin asezarea unei folii de inalt densitate (geomembran), peste care se vor amplasa
dalele de beton;
dalarea platformei tehnologice si a drumului interior;
platforma tehnologic este prevzut cu pant de scurgere ctre santul pereat de colectare
scursori ;
dotarea magaziei de chimicale cu platform impermeabil pentru evitarea infiltratiilor in
urma unor scurgeri, deversri sau imprstieri accidentale de solutii sau pulberi pe sol ce pot
lua contact cu apa.
Se poate concluziona, c in cazul unei exploatri normale, in care se respect procesul
tehnologic si ansamblul de msuri de protectie prezentate, se poate aprecia c impactul acestei
activitti asupra acestui factor de mediu este nesemnificativ si de scurt durat.
Se pstreaz situatia existent, a strii de calitate a apei, nu vor exista surse dirijate de
poluare a apei, iar in caz de avarii, probabilitatea de poluare a apelor este extrem de redusa.
Sursele potentiale de poluare a solului pot fi:
deversri necontrolate de fluid de foraj, care pot apare numai in unele situatii accidentale;
neetanseitti ale unor zone de record;
fisurarea furtunului vibrator, care face legtura intre incrctor si capul hidraulic (cu insertii
metalice) datorit imbtranirii materialului sau a manevrrii bruste;
fisurarea furtunului vibrator, care face legtura intre pompa de noroi si manifoldul pompei,
datorit imbtranirii materialului;
neetanseitti in zona gurilor de evacuare si curtire ale habelor (la manlocuri);
depsirea capacittii de inmagazinare a bazinului de decantare de 40 mc, avand ca rezultat
deversarea apelor reziduale, care prin infiltrare in sol pot ajunge in apele freatice;
diferite solutii folosite la tratarea fluidului de foraj sau solutii formate accidental, prin
scparea materialelor folosite la tratamentul fluidului de foraj, depozitate necorespunztor.
Aceste solutii se infiltreaz in sol si pot ajunge in apele freatice.
Prognozare impactului asupra solului:
Poluantii din timpul procesului de foraj ce pot afecta solul, accidental, sunt:
detritusul, rezultat din activitatea de foraj;
fluidul de foraj, cu efect local si limitat;
materialele si chimicalele, care totusi nu pot lua contact cu factorii de mediu decat in locul
de manipulare;
apele meteorice si de splare, care antreneaz impuritti si substante poluante si care se pot
infiltra in sol.
In cazul in care procesul de foraj decurge normal, fr aparitia unor fenomene de eruptii,
deversri accidentale, nu se pot produce modificri majore si ireversibile a insutirilor chimice
ale solului.
Impactul negativ produs asupra solului este temporar, de intensitate medie, reversibil, cu
probabilitate mic de aparitie a unor fenomene majore, datorit msurilor luate in faza de
proiectare si ulterior prin lucrrile specifice de redare a solului in circuitul productiv.
Msuri de protectie, care au in vedere prevenirea sau reducerea impactului asupra solului,
luate in considerare in faza de proiectare:
- decopertarea solului fertil pe o adancime de 30 cm; pmantul fertil va fi depozitat in
depozitul de pmant fertil amenajat la marginea careului sondei, fiind apoi reutilizat pentru
reconstructia ecologic a amplasamentului dup terminarea lucrrilor;
- prepararea si circularea fluidului de foraj in circuit inchis;

- evitarea contactului cu solul a fluidului de foraj, a detritusului, apei reziduale (de splare si
rcire), prin utilizarea habelor pentru depozitare;
- protejarea amplasamentului cu dale de beton armat, amenajarea platformei tehnologice cu
pant de scurgere, executarea de santuri dalate de colectare a apei meteorice, montarea habei
de colectare scursori (ingropat) si protejat corespunztor si a habei de depozitare detritus;
- executarea probelor de productie cu respectarea msurilor pentru securitatea si sntatea in
munc;
- depozitarea si manevrarea materialelor si substantelor in magazia de chimicale de ctre
personal specializat;
- pregtirea personalului conform normelor si normativelor specifice industriei petroliere
pentru prevenirea si combaterea eruptiilor;
- colectarea si transportul materialelor reziduale (noroi, ape reziduale, detritus, chimicale) la
depozit;
Riscul social si de mediu
Sonda se va amplasa in extravilanul comunei Dmienesti, judetul Bacu. Accesul la sond se
va face din D.J.159, pe un drum de camp ce se va amenaja.
Aspectele de mediu pot fi generate de traficul greu pentru transportul instalatiilor de foraj si
a anexelor si aprovizionarea cu materiale si zgomotul produs de activitatea desfsurat. In
perioada amplasrii santierului de foraj cat si pe durata de executie a obiectivului, circulatia in
zon se va intensifica.
Datorit amplasrii locatiei la cca. 280 m de zona locuit, desfsurarea lucrrilor de foraj nu
poate afecta bunurile materiale si starea de sntate a populatiei.
Raza de influent a particulelor de praf antrenate de autovehiculele de pe cile de acces, ca
si zgomotele si vibratiile produse de instalatie este limitat.
Impactul negativ, indeosebi asupra bunurilor materiale, in cazuri accidentale are o
probabilitate redus de aparitie, datorit msurilor de protecie, de prevenire si a msurilor
tehnico tehnologice, avute in vedere in faza de proiectare.
Masuri de diminuare a impactului
Lucrrile de protectie a mediului si msurile de sigurant, care se vor lua, concur in acelasi
msur atat la protejarea populatiei si zonelor locuite si a muncitorilor angrenati in activitatea
de foraj, cat si asupra bunurilor materiale din zona obiectivului.
Pentru limitarea preventiv a zgomotului, vibratiilor si a emisiilor poluante din gaze de
esapament produse de autovehiculele grele, sunt luate urmtoarele msuri :
- folosirea cu precdere a drumurilor care ocolesc localittile ;
- reducerea vitezei de deplasare si mentinerea strii tehnice corespunztoare a mijloacelor de
transport ;
- limitarea emisiilor din gazele de esapament prin verificri tehnice periodice ale
autovehiculelor ;
- amenajarea drumurilor de acces cu platforme de circulatie dimensionate corespunztor
gabaritelor mijloacelor de transport si intretinerea permanent intr-o stare bun a acestora ;
- in scopul reducerii nivelului de zgomot la limita incintei careului sondei, manipularea
materialului tubular se va face cu atentie pentru evitarea lovirii tevilor;
In concluzie, in conditiile respectrii procesului tehnologic de foraj si a tuturor msurilor
stabilite pentru protectia apelor, a solului si subsolului, a vegetatiei si faunei, a aerului si a

asezrilor umane, se estimeaz c impactul global produs de aceast activitate (investitie)


asupra mediului este in general redus si temporar.

BIBLIOGRAFIE:
1. Poluanti in petrol si petrochimie, Dr. Ing. Ion Onut, Dr. Ing. Traian Juganaru, Editura
Universitatii Petrol-Gaze din Ploiesti, 2010;

2.

Raport la studiul de impact asupra mediului pentru lucrari pregatitoare provizorii, foraj
si probe de productie la Sonda 4 Batranesti Sus, Nr. Proiect 900/2815, PETROSTAR
S.A, 2009.