-PROIECT-

-SIMULAREA PROCESELOR DE FORAJ-

Calcularea punctului neutru in vederea amplasarii

gealei intr-un ansamblu de fund

Student: Radu Dorin Ilie

Master, anul I
 Cuprins

1. Introducere
2. Prinderea ansamblului de foraj in gaura de sonda
2.1. Lipirea diferentiala
2.2. Prinderea mecanica
2.2.1. Fluid de Foraj
2.2.2. Gaura subdimensionata
2.2.3. Gaura de cheie
2.2.4. Ciment slab aderat
2.2.5. Prabusirea peretilor gaurii de sonda
2.2.6. Curatarea imperfecta a spatiului anular
2.2.7. Formatiuni slab consolidate
3. Model de calcul
1. Introducere

O geala este un echipament care face parte din ansambulul de fund. Daca acesta se
prinde in gaua de sonda, geala il poate elibera prin crearea unor lovituri asemanatoare cu cea
de ciocan in lungul ansamblului.

Geala arata ca un dricolar dar are in interior componente ce pot genera accelerari
bruste ale prajinilor de foraj de deasupra gealei. Efectul poate fi asimilat cu alungirea unui
elastic si eliberarea lui ulterioara astfel creezi energie, prin tensionarea elasticului in sus sau
in jos, pentru a porni efectul de ciocan.

Gealele functioneaza in parametrii optimi cand masa ciocanului este configurata

corect pentru problemele intampinate in gaura de sonda.

Prinderea mecanica este cel mai bine combatuta cu lovituri scurte si puternice. Pentru
a face acest lucru este de preferat ca masa ciocanului sa fie relativ usoara. Asta ne permite sa
acceleram foarte rapid creand impacturi mari.

In caz de lipire diferentiala, masa ciocanului trebuie sa fie mare. Lipirea diferentiala
este deobicei combatuta prin rezonanta masei ciocanului si a prajinilor de foraj.

Am ambele cazuri, nu conteaza daca prajinile care ofera greutate sau dricolare sau
prajini grele. Cat timp masa este cea necesara nu conteaza felul prajinilor. De tinut minte ca
prajinile de foraj nu constituie masa.

În general, gealele de foraj pot fi amplasate în ansamblul de fund atât în zona de

tensiune cât și cea de compresiune. Condiția este ca amplasarea lor să nu se facă în
vecinătatea punctului neutru pentru a evita declanșarea. Acest aspect trebuie verificat încă de
la determinarea domeniului de situare a punctului neutru pentru minimul și maximul de
apăsare pe sapă. Pentru ansamblurile uzuale, amplasarea gealei se face sub punctul neutru.

Generalitati:
- În mod normal, 5-6 bucăți de HWDP poziționate între geală și accelerator sunt suficiente
pentru a genera un impact maxim la declanșare. De asemenea deasupra acceleratorului
trebuie poziționat cel puțin un pas de HWDP sau DC.
- Este recomandat să înlocuiți geala după 150 ore de funcționare și să limitați utilizarea sa la
250 ore;
- În ansamblul de adâncime, poziționați geala și acceleratorul deasupra elementului cel mai
predispus la prindere în gaura de sondă liberă sau deasupra secțiunii găurii de sondă care
datorită geometriei ar putea favoriza prinderea garniturii;
- Nu amplasați geala și acceleratorul în zona de acționare a punctului neutru (ajustați
numărul de HWDP în acest sens);
- În cazul în care sunt utilizate prăjini grele (DC), mereu să aveți sub geală un număr mai
mare de DC decât deasupra ei. Acest aspect previne uzura gealei cauzată de sarcina dinamică
a dublării forțe de impact prin reflectarea undei de la punctul de prindere (înțepenire) a
garniturii;
- Luați în calcul faptul că gealele fără compensare sub presiune generează la bătaie o forță
ascendentă. Datorită acestui efect, la bătaia în sus geala va genera o forță suplimentară iar la
bătaia în jos efectul de propulsie va reduce forța de impact;
- Când geala și acceleratorul trec printr-o zonă de deviere de mare intensitate, precum zona
de fixare a penei de deviere, este bine să se reducă apăsarea pe sapă și viteza de rotație a
garniturii.

Acceleratorul gealei este utilizat pentru:

- amplificarea impactului generat de bătaia gealei în vederea degajării garniturii de foraj;
- compensarea șocurile produse și de a nu permite deteriorarea garniturii de prăjini de foraj, a
turlei și/sau a Top Drive-ului, datorită șocurilor excesive în timpul bătăilor, mai ales în
situațiile de operare la adâncimi mici.
Acceleratorul funcționează ca parte liberă a garniturii în timpul forajului normal,
preluând energia de deformare. Diferența fiind că acceleratorul stochează această energie pe
o lungime semnificativ mai mică decât cea a tronsonului liber al garniturii de prăjini de foraj.
Acest lucru se realizează fie printr-o serie de arcuri fie prin a unui gaz sau lichid din interiorul
acceleratorului, cum ar fi siliconul. Rezultă o pierdere mai mică de energie la frecare și un
impact mai mare al bătaiei gealei.
Forța de tragere aplicată asupra gealei este limitată. Acest aspect apare în cazul
sondelor deviate, a celor foarte lungi și în sondele orizontale unde rezistența garniturii de
foraj la solicitările axiale devine critică;
Alungirea prăjinilor de foraj este mică și energia dezvoltată în garnitura de foraj de
deasupra gealei nu este suficient de mare pentru amplificarea impactului de bătaie în timpul
operării cu geala. Acest aspect se întâlnește în cazul prinderilor garniturii de foraj în zona
superioară a găurii de sondă.
2. Prinderea ansamblului de foraj in gaura de sonda

Inca din inceputurile industriei de petrol, prinderea ansamblului de fund in gaura de

sonda a fost o problema majora.
Putem imparti acest fenomen in doua categorii:
 Lipire diferentiala
 Prindere mecanica

2.1. Lipirea diferentiala

Lipirea diferentiala se produce cand ansamblul de foraj intra in contact cu turta de

colmatare de pe peretele sondei si se lipeste de ea datorita diferentei de presiune dintre cea
exercitata de fluidul de foraj si cea din porii formatiunei.
Acest tip de interactiune se inrautateste odata cu trecerea timpului.

Figura urmatoare prezinta lipirea diferentiala:

Conditii favorabile pentru producerea acestui fenomen:

 Zone permeabile acoperite de turta de colmatare
 Ansamblu de foraj stationar

Principalele semne de lipire diferentiala sunt:

 Cresterea tinerilor si torque asupra ansamblului cand foram prin zone depletate sau
permeabile
 Capabilitatea de a circula fara probleme dar inabilitatea de a rotii ansamblul
 Diferenta de presiune care actioneaza pe ansamblul de foraj lipit de turta de colmatare
poate fi scrisa astfel:
∆𝑃 = 𝑃𝑚 − 𝑃𝑓𝑓

Unde:
Pm – Presiunea hidrostatica a fluidului de foraj
Pff – Presiunea din porii formatiunii

Forta de lipire dintre ansamblul de foraj si peretele sondei poate fi calculat cu

urmatoarea formula:
𝐹 = 𝜇∆𝑃𝐴
Unde:
 - coeficient de frecare
A – aria de contact

Urmatoarea figura arata lipirea diferentiala a ansamblului de peretele sondei:

Unde 𝛼2 este calculat cu urmatoarea formula:

𝑎2 − 𝑏 2 − 𝑐 2
𝛼2 = 𝑐𝑜𝑠 −1 ( )
2𝑏𝑐
 Pentru calcularea ariei de contact exista doua metode:
2
I) 𝑋 = 2𝑏𝑠𝑖𝑛𝛼2 = 2𝑏√1 − 𝑐𝑜𝑠𝛼2
II) 𝐿 = 2𝑅𝑝 𝑐𝑜𝑠 −1

Ambele formule 6,7 folosesc grosimea turtei de colmatare

 2.2. Prinderea mecanica

Cateva exemple de prinderi mecanice in gaura de sonda sunt:

- Proasta curatare a gaurii de sonda duce la supraincarcarea spatiului anular cu detritus,
fenomen ce duce la blocarea ansamblului de foraj
- Imperfectiunile geometrice ale gaurii de sonda distruse de elemente rotative duc la
griparea dricolarelor cand ansamblul de fund este dat afara
- Problemele legate de formatiuni neconsolidate precum nisipurile slab compactate se
pot prabusi si bloca complet ansamblul de foraj
- Formatiunile mobile plecum sarea si argilele plastice pot “curge” in gaura de sonda
din cauza cauza elasticitatii formatiunii.

Observatii cand astfel de fenomene se intampla sunt:

- Cresterea presiunii de pompare
- Tineri pe ansamblul de fund la noi conexiuni
- Fill on bottom
- Shakers blinding
- Cresterea de torsiune si tinerei

2.2.1. Fluid de Foraj

Prinderea ansamblului din cauza fluidului de foraj poate avea loc in gaura de sonda
deschisa cat si inchisa.
Din diferite motive particulele solide precum barita sau detritusul din fluidul de foraj
pot iesi din suspensie. In sonde cu temperaturi mari, fluidul de foraj isi poate pierde faza
lichida (filtratul) lasand particule solide ce se depun pe ansamblului de foraj.
In plus, contaminarea noroiului de foraj cu acizi si saruri ii pot altera caracteristicile.
Acest lucru poate duce la pierderea proprietatii fluidului de foraj de a tine in suspensie
particulele solide ce trebuiesc transportate la suprafata.
 2.2.2. Gaura subdimensionata

O gaura de sonda, in anumite conditii, poate avea diametrul mai mic decat sapa cu
care a fost forata.
O cauza potentiala este traversarea unor formatiuni cu un continut mare de argile cu
apa sau fluid de foraj bazat pe apa. In contactul cu apa, argilele se umfla si incep sa curga in
gaura de sonda.
In alt caz, daca este folosit un fluid de foraj sintetic, formatiunile plastice de sare pot
la fel sa curga in sonda.
Totodata, daca presiunea hidrostatica a fluidului de foraj este mai mica decat cea din
porii formatiunii argilele sau sarea vor incepe de asemenea usor sa curga in gaura de sonda
De asemenea, o gaura mai mica decat diametrul sapei de foraj poate aparea atunci
cand sapa traverseaza o formatiune foarte dura si este uzata. Cand este schimbata cu o noua
sapa, la introducere este posibila blocarea ei.
In final, pana si prezenta unei turte de colmatare foarte groase poate duce la blocarea
ansamblului.
 2.2.3. Gaura de cheie

Cand gaura de sonda deviaza de la verticala, rotirea prajinilor si lovirea constanta a

acestora de peretele gaurii de sonda in zone de curbura poate crea o gaura noua in peretele
sondei cu diametru mai mic decat cel al sapei. Fenomen numit gaura de cheie.
Aceasta gaura este foarte problematica la scoaterea ansamblului de fund, dricolarele
sau echipamentele cu diametrul cel mai mare avand tendinta sa se prinda in gaura de cheie.
Initial, tendinta sondorului sef este sa traga mai tare cand observa tineri pe ansamblu,
acest lucru inrautatind situatia prinzandu-l mai puternic in gaura.

2.2.4. Ciment slab aderat

Cauza principala este forarea prea devreme prin oglinda de ciment, cimentul neavand
timp suficient sa se intareasca poate colapsa sub siul coloanei blocand astfel ansamblul de
foraj instant.
 2.2.5. Prabusirea peretilor gaurii de sonda

Un exemplu concret pentru acest fenomen este trecerea printr-o formatiune argiloasa
sensibila la apa cu un fluid de foraj bazat pe apa. Argila va incepe sa se umfle si sa
curga/prabuseasca in guara de sonda, daca circulatia este oprita particulele solide de argila se
vor aglomera in spatiul anular si vor bloca ansamblul de foraj

Argilele sub presiuni mari de formatiune se pot prabusi la fel. In acest caz, presiunea
formatiunii este mult mai mare decat presiunea exercitata de coloana hidrostatica a fluidului
de foraj. Deoarece argila are o permeabilitate foarte mica, nu se observa aflux.
Roca, avand o presiune diferentiala mai mare se rupe de pe peretele gaurii de sonda.
Asta se poate observa prin detritus de dimensiuni mari la sitele vibratoare.
Desigur acest fenomen poate duce la blocarea ansamblului de foraj, circulatia este
ingreuiata iar ansamblul nu va mai putea fi manevrat.
 2.2.6. Curatarea imperfecta a spatiului anular

Acest fenomen apare deobicei dupa scaderea debitului de circulatie pana la un punct
in care capacitatea de transport a solidelor de catre fluidul de foraj este mai mica decat forta
gravitationala.
Daca fluidul nu este suficient de vascos sau nu circula o viteza suficienta, fortele care
il imping la suprafata sunt mai mici decat cea gravitationala si deci detritusul nu se mai ridica
la suprafata, el se va deplasa in jos si astfel se poate depune pe ansamblul de foraj ajungand
in final sa il blocheze.

Motive:
- Debit mic
- Sondorul sef nu permite pompelor sa pompeze suficient de repede
- Poate exista o largitura a gaurii de sonda in care scade debitul de circulatie
- Numarul de particule solide este prea mare
 2.2.7. Formatiuni slab consolidate

Astfel de formatiuni sunt compuse din particule, nisipuri si pietrisuri care nu sunt
strans legate intre ele si au tendinta de a patrunde in gaura de sonda. Ansamblul de foraj poate
fi blocat daca exista un numar mare de particule in spatiul anular.

In figura se poate observa o formatiune slab consolidata care se prabuseste in gaura de

sonda. Acest lucru se intampla deoarece distrugem stabilitatea ei creand o gaura, cu cat foram
mai rapid cu atat formatiunea se prabuseste mai rapid.
Deobicei acest fenomen are loc in gaurile de sonda in care turta de colmatare nu
exista sau este prea subtire. Particulele de formatiune slab legate intre ele nu pot fi suportate
de coloana de fluid de foraj si pur si simplu patrund in spatiul anular. Acest eveniment duce
la tineri pe gaura de sonda si blocarea ansamblului.