1.3.

POMPE CU PISTOANE

Orice proces tehnologic are în componenţa sa mai multe sisteme de lucru.

Un proces tehnologic este realizat pentru un scop bine precizat şi este caracterizat
prin sisteme de lucru principale şi auxiliare.
Un sistem de lucru se compune din trei părţi (figura 1.3).

Figura 1.3 Componenţa unui sistem de lucru:

MF – maşina de forţă sau motorul; T – transmisia; ML – maşina de lucru;
OL – organul de lucru; PSE – puterea sursei de energie, Putilă – puterea utilă.

Maşina de lucru este cel mai important mecanism al unui sistem de lucru. Elementul
final al maşinii de lucru efectuează un lucru mecanic util şi se numeşte organ de lucru (OL).
Pompele cu piston sunt maşini hidraulice care au ca principiu de funcţionare variaţia
continuă a volumului de lucru. Acestea transformă energia mecanică în energie hidraulică,
preponderent hidrostatică.
Pompa cu piston este una dintre maşinile de lucru ale instalaţiei de foraj (pompa de
noroi), aceasta realizând circulaţia fluidului de foraj.
De asemenea, pompele cu piston se folosesc şi la:

 extracţia petrolului din sonde;

 pe agregatele de cimentare şi fisurare hidraulică;
 pentru vehicularea petrolului de la parcurile de separatoare la parcurile centrale şi de
aici către rafinării;
 la vehicularea petrolului şi derivatelor acestuia în rafinării.


1.3.1. Avantajele şi dezavantajele pompelor cu piston

Pompele cu piston, în comparaţie cu pompele centrifuge au două avantaje

esenţiale.
Acestea sunt:
 randamentul este mai mare nefiind influenţat de viscozitatea lichidului pompat;
 presiunea de pompare poate fi oricât de mare şi este independentă de debit.

Din punct de vedere al utilizării lor la transportul petrolului brut şi al produselor

petroliere prin conductele magistrale, pompele cu piston prezintă mai multe
dezavantaje:
 dimensiuni de gabarit mari în special la debite mari;
 posibilităţi limitate de reglare a regimului de lucru fără oprirea agregatului;

1
  cost relativ ridicat;
 condiţii de exploatare mai dificile;
 necesitatea montării amortizoarelor de pulsaţii a debitului;
 imposibilitatea de a transporta petrol brut care conţine chiar foarte puţine
impurităţi solide;
 dificultatea automatizării funcţionării staţiilor de pompe.

1.3.2. Clasificarea pompelor cu piston

Pompele cu piston se clasifică după mai multe criterii. În continuare sunt

prezentate câteva dintre acestea.
a) după modul de acţionare:
 pompe cu acţionare directă (pot fi acţionate cu: abur, hidraulic şi pneumatic);
 pompe cu acţionare indirectă – acţionarea se face printr-o transmisie (lanţ,
curele) ce se află între maşina de forţă şi pompă.

b) după forma constructivă a organului de lucru:

 organ de lucru în formă de piston, la care l < D (unde l este lungimea
pistonului, iar D diametrul acestuia);
 organ de lucru în formă de plunger, la care l > D;
 organ de lucru în formă de piston glisant la care supapa de refulare se află
inclusă în piston.

c) după numărul de pistoane sau de cilindrii, i – numărul de pistoane:

 i = 1, pompă simplex;
 i = 2, pompă duplex;
 i = 3, pompă triplex;
 .................................;
 i = n, pompă multiplex.

d) după numărul de efecte:

 pompă cu simplu efect, la care j = 1;
 pompă cu dublu efect, la care j = 2.

e) după poziţia cilindrilor pompei:

 pompe cu cilindrii orizontali;
 pompe cu cilindrii verticali;
 pompe cu cilindrii montaţi în „V”

2
 1.3.3. Simbolizarea şi notarea pompelor cu piston

Pompele cu piston sunt prezentate în STAS 9009-88.

Pentru pompele cu piston se folosesc următoarele simboluri:

Figura 1.4 Simbolurile pompelor cu piston.

Se foloseşte următoarea notare:

′′
𝑖𝐷𝑈 − 1,36 𝑃𝑎 [𝑘𝑊](𝐷𝑀 × 𝑆 ′′ ) în care:

i este numărul de pistoane;

DU – domeniul de utilizare
(PN – pompă de noroi, PP – pompă petrol, PT – pompă ţiţei);
𝑃𝑎 – puterea la arborele de intrare în pompă exprimată în kW;
𝐷𝑀 – diametrul maxim al cămăşii ce poate fi montată la pompa
respectivă exprimat în inch;
1,36 – coeficientul de transformare a kW în CP;
S – mărimea cursei exprimată în inch;
1
1 inch=25,4 mm= foot;1 foot=304,8 mm
12
3
Exemplu: 2 𝑃𝑁 − 700(8" × 15 ⁄4 ")

1.3.8. Presiunea pompelor cu piston

Datorită mişcării neuniforme a lichidului în conducta de aspiraţie şi refulare

apar pierderi de energie specifică a lichidului:
 pierderi hidraulice;
 pierderi inerţiale;
 pierderi prin supape etc.

Variaţia presiunii în cursa de aspiraţie şi de refulare este o funcţie dependentă

de deplasarea pistonului.
Consumul de energie în cursa de refulare are importanţă practică din
punct de vedere al solicitării unei energii suplimentare de la maşina de forţă.
În cursa de aspiraţie, nivelul energetic fiind scăzut, pierderile de presiune pot
conduce la scăderea presiunii lichidului în cilindrul pompei astfel încât să devină mai
mică sau egală cu presiunea de vaporizare a lichidului la temperatura de lucru,
conducând în final la apariţia fenomenului de cavitaţie.

3
 1.3.9. Variaţia presiunii pe piston în cursa de aspiraţie

Se fac următoarele ipoteze:

A) Se acceptă teoria elementară a cinematicii pompelor cu pistoane:

I) 𝑥 = 𝑟(1 − 𝑐𝑜𝑠𝜑)
𝑣(𝜑) = 𝑟𝜔𝑠𝑖𝑛𝜑
II) 𝑣{ ;
𝑣(𝑥) = 𝜔√2𝑟𝑥 − 𝑥 2
𝑎(𝜑) = 𝑟𝜔2 𝑐𝑜𝑠𝜑
III) 𝑎{
𝑎(𝑥) = 𝜔2 (𝑟 − 𝑥)
B) lichidul urmăreşte fidel pistonul în mişcarea sa neuniformă:

IV) Ecuaţia de continuitate: S·c = ct., unde S este secţiunea de curgere;

V) Legea lui Bernoulli:
𝑣2 𝑝
+ + 𝑧 = 𝑐𝑡.
2𝑔 𝜌𝑔
VI) Relaţia Weissbach-Darcy:

𝑣2 1
ℎℎ = (𝜆 + ∑ 𝜁𝑖 )
2𝑔 𝑑
Se consideră o secţiune prin cilindru;conductele de aspiraţie şi refulare
de la o pompă cu pistoane de tipul 1.1. (figura 1.20).

𝑣12 𝑝1
𝐻1 = + + 𝑧1
2𝑔 𝜌𝑔
şi respectiv:
𝑣22 𝑝2
𝐻2 = + + 𝑧2
2𝑔 𝜌𝑔

În planul 1: datorită faptului că secţiunea rezervorului de aspiraţie este

mult mai mare decât secţiunea conductei de aspiraţie, 𝑆𝑅𝑧𝑎 ≫ 𝑆𝑎 => 𝑣𝑎 ≫ 𝑣1 =>
𝑣1 = 0 𝑠𝑖 𝑝1 = 𝑝𝑎

 𝑝𝑎 = 𝑝0 (rezervoare deschise);
 𝑝𝑎 > 𝑝0 (rezervoare închise şi presurizate).

4
 Figura 1.20 Schema de montaj a unei pompe cu înălţime de aspiraţie pozitivă:
𝑙𝑎 , 𝑑𝑎 , 𝑆𝑎 – lungimea, diametrul şi secţiunea conductei de aspiraţie;
𝑙𝑟 , 𝑑𝑟 , 𝑆𝑟 – lungimea, diametrul şi secţiunea conductei de refulare;
𝑣𝑎 , 𝑣𝑟 – viteza lichidului în conducta de aspiraţie, respectiv de refulare;
𝑣𝑥 – viteza de deplasare a pistonului; 𝑝𝑥 – presiunea lichidului pe piston în cursa de
aspiraţie la o deplasare curentă x; 𝑝𝑎 – presiunea pe suprafaţa liberă a lichidului
din rezervorul de aspiraţie.

În planul 2: 𝑣2 = 𝑣𝑥 , 𝑝2 = 𝑝𝑥 .
Relaţiile (1.15) şi (1.16) devin:
𝑝𝑎
𝐻1 = + 𝑧1
𝜌𝑔
𝑣𝑥2 𝑝𝑥
𝐻2 = + + 𝑧2
2𝑔 𝜌𝑔

Se poate scrie:

𝐻1 = 𝐻2 + ∑ ℎ𝑘
Unde ∑ ℎ𝑘 este suma pierderilor energetice când lichidul se deplasează
de la planul 1 la planul 2.

∑ ℎ𝑘 = ℎℎ + ℎ𝑖 + ℎ𝑠
în care:

ℎℎ sunt pierderile hidraulice liniare şi locale;

ℎ𝑖 sunt pierderile inerţiale;
ℎ𝑠 sunt pierderile de energie necesară menţinerii supapei de aspiraţie

5
deschisă.

Figura 1.21 Schema de montaj a unei pompe cu pistoane cu

înălţime de aspiraţie negativă.

Se introduc relaţiile (1.15’), (1.16’), (1.17’) în relaţia (1.17) şi rezultă:

𝑝𝑥 𝑝𝑎 𝑣𝑥2
= − [(𝑧2 − 𝑧1 ) + + ℎℎ + ℎ𝑖 + ℎ𝑠 ]
𝜌𝑔 𝜌𝑔 2𝑔
𝑝𝑥 𝑝𝑎 𝑣𝑥2
= − [𝐻𝑎 + + ℎℎ + ℎ𝑖 + ℎ𝑠 ]
𝜌𝑔 𝜌𝑔 2𝑔
𝑝
a) 𝜌𝑔𝑎

Figura 1.22 Energia specifica lichidului din rezervorul de aspiratie

𝑝𝑎 = 𝑝0 − 𝑟𝑒𝑧𝑒𝑟𝑣𝑜𝑎𝑟𝑒 𝑑𝑒𝑠𝑐ℎ𝑖𝑠𝑒;
𝑝𝑎 > 𝑝0 − 𝑟𝑒𝑧𝑒𝑟𝑣𝑜𝑎𝑟𝑒 𝑝𝑟𝑒𝑠𝑢𝑟𝑖𝑧𝑎𝑡𝑒;

6
Presiunea atmosferica scade cu altitudinea dupa urmatoarea lege:
𝑝𝑎 𝑝0 𝐻
= = 10,33 − , 𝑢𝑛𝑑𝑒 𝐻 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑎𝑙𝑡𝑖𝑡𝑢𝑑𝑖𝑛𝑒𝑎 𝑒𝑥𝑝𝑟𝑖𝑚𝑎𝑡𝑎 𝑖𝑛 𝑚𝑒𝑡𝑟𝑖.
𝜌𝑔 𝜌𝑔 900

Figura 1.23 Variaţia presiunii

atmosferice cu
altitudinea.

b) 𝐻𝑎 – depinde numai de condiţiile de montaj ale pompei şi poate să fie

pozitivă ca în figura 2.18 sau negativă ca în figura 2.19.

𝑣2 𝜔 2 (2𝑟𝑥−𝑥 2 )
c) 2𝑔𝑥 = 2𝑔

Figura 1.24 Variaţia de

energie specifică datorită
deplasării pistonului.

7
 𝑣2 𝑙 𝑣∙𝑑
d) ℎℎ = 2𝑔𝑎 (𝜆 𝑑𝑎 + ∑ 𝜁𝑖 ) ; 𝜆 = 𝑓(𝑅𝑒 ); 𝑅𝑒 =
𝑎 𝜐

0,3164
Regimul laminar de curgere: 𝑅𝑒 ≤ 105 ; 𝜆 =
𝑅𝑒0,25
Din IV =>
𝑆𝑎 ∙ 𝑣𝑎 = 𝑄11 = 𝐴 ∙ 𝑣(𝑥) = 𝐴𝜔√𝑟𝑥 − 𝑥 2
𝐴
𝑣𝑎 = 𝜔√2𝑟𝑥 − 𝑥 2
𝑆𝑎
𝐴2 𝑙𝑎 𝜔2 (2𝑟𝑥 − 𝑥 2 ) 𝑘ℎ 2
ℎℎ = (𝜆 + ∑ 𝜁𝑖 ) ∙ = 𝜔 (2𝑟𝑥 − 𝑥 2 )
𝑆𝑎 𝑑𝑎 2𝑔 2𝑔
𝐴2 𝑙
in care: ℎℎ = (𝜆 𝑑𝑎 + ∑ 𝜁𝑖 ) este constanta pierderilor hidraulice
𝑆𝑎 𝑎

Figura 1.25 Pierderile hidraulice

liniare şi locale.

e) ℎ𝑖 = ℎ𝑖𝑎 + ℎ𝑖𝑐 + ℎ𝑖𝑠

în care:
hia sunt pierderile de energie datorită inerţiei lichidului din conducta de
aspiraţie;
hic sunt pierderile de energie datorită inerţiei lichidului din cilindrul
pompei;
his sunt pierderile de energie datorită inerţiei supapei.
𝐹𝑖𝑎 𝑚𝑎 ∙ 𝑎𝑎 𝜌𝑙𝑎 𝑆𝑎 𝑙𝑎 𝑙𝑎 𝐴𝜔2 𝐿𝑎 𝜔2
𝑒1 ) ℎ𝑖𝑎 = = = ∙𝑎 = ∙𝑎 = (𝑟 − 𝑥) = (𝑟 − 𝑥)
𝜌𝑔𝑆𝑎 𝜌𝑔𝑆𝑎 𝜌𝑔𝑆𝑎 𝑎 𝑔 𝑎 𝑆𝑎 𝑔 𝑔
unde, 𝐿𝑎 este lungimea echivalentă a conductei de aspiraţie.
𝐴 𝑑𝑣𝑎 𝐴𝑟𝜔2
𝑆𝑎 𝑣𝑎 = 𝐴𝑟𝜔 ∙ 𝑠𝑖𝑛𝜑; 𝑎 = 𝑟𝜔 ∙ 𝑠𝑖𝑛𝜑; 𝑎𝑎 = = 𝑐𝑜𝑠𝜑
𝑆𝑎 𝑑𝑡 𝑆𝑎

8
 Figura 1.26 Pierderile inerţiale
ale lichidului din conducta de
aspiraţie.

𝐹
𝑖𝑐 𝜌𝑥𝐴∙𝑎𝑝 𝜔2
𝑒2 ) ℎ𝑖𝑐 = 𝜌𝑔𝐴 = = 𝑥(𝑟 − 𝑥)
𝜌𝑔𝐴 𝑔

Figura 1.27 Pierderile datorită inerţiei

lichidului din cilindrul pompei.
𝑒3 ) ℎ𝑖𝑠 ≅ 0
𝑚𝑠 ∙𝑔+𝐹𝑟 𝜋𝐷𝑠2
f) ℎ𝑠 = ; 𝐴𝑠 = ; 𝐷𝑠 = (0,70 ÷ 0,80)𝐷
𝜌𝑔𝐴𝑠 4

în care :
𝑚𝑠 este masa supapei;
𝐹𝑟 este forţa din arcul supapei;

9
𝐴𝑠 este aria supapei.

Figura 1.28 Pierderea de energie specifică necesară ridicării şi menţineri în poziţie

deschisă a supapei de aspiraţie

Se introduc relaţiile a, b, c, d, 𝑒1 , 𝑒2 , 𝑒3 , f în relaţia (1.15) şi rezultă:

𝑝𝑥 𝑝𝑎 𝜔2 𝜔2 𝐿𝑎 𝜔2
= − [𝐻𝑎 + (2𝑟𝑥 − 𝑥 2 ) + 𝑘ℎ (2𝑟𝑥 − 𝑥 2 ) + 𝜔2 (𝑟 − 𝑥) + 𝑥(𝑟 − 𝑥) + ℎ𝑠 ]
𝜌𝑔 𝜌𝑔 2𝑔 2𝑔 𝑔 𝑔
Relaţia (1.19) reprezintă legea de variaţie a presiunii pe piston în cursa de
aspiraţie este prezentă în figura 1.29.

Figura 1.29 Legea de variaţie a presiunii pe piston în cursa de aspiraţie.

10
 𝑝𝑚1 𝑝 𝑥=0
Prima situaţie apare atunci când: ℎ𝑖 > ℎℎ ; = 𝜌𝑔𝑥 {
𝜌𝑔 𝜑=0

𝑝𝑚2 𝑝
𝑥𝜖(0, 𝑟)
Situatia doi apare cand: ℎ𝑖 < ℎℎ ; = 𝜌𝑔𝑥 { 𝜋
𝜌𝑔 𝜑𝜖 (0, 2 )

Se observă că în prima jumătate a cursei de aspiraţie px < pa fapt ce explică

curgerea lichidului din rezervorul de aspiraţie în cilindrul pompei.
În partea a II-a a cursei px > pa, lichidul păstrând sensul curgerii datorită
inerţiei acestuia.
În practică conductele de aspiraţie sunt scurte şi de diametre mari rezultând
pierderi inerţiale mai mari ca cele hidraulice.
𝑝𝑚 𝑝𝑚1 𝑝𝑥 𝑥 = 0 𝑝𝑎 𝐿𝑎
= = { = − (𝐻𝑎 + 𝜔2 𝑟 + ℎ𝑠 )
𝜌𝑔 𝜌𝑔 𝜌𝑔 𝜑 = 0 𝜌𝑔 𝑔

Se corectează termenul pierdere iniţială prin înmulţire cu factorul (1+λ) ca şi

cum calculul s-ar fi efectuat în teoria exactă.

𝑝𝑚 𝑝𝑎 ∗
= − (𝐻𝑎 + ℎ𝑖𝑎 + ℎ𝑠 )
𝜌𝑔 𝜌𝑔
∗
ℎ𝑖𝑎 = (1 + 𝜆)ℎ𝑖𝑎𝑚𝑎𝑥
𝑝𝑚1 𝑝𝑎 𝐿𝑎
= − [𝐻𝑎 + (1 + 𝜆) 𝜔2 𝑟 + ℎ𝑠 ]
𝜌𝑔 𝜌𝑔 𝑔

11
 Pompe centrifuge
Pompele centrifuge sunt maşini hidraulice rotative cu pale care transformă
energia mecanică în energie hidraulică prin intermediul unui organ de lucru numit
rotor.
Pompele centrifuge fac parte dintr-o categorie mai mare
de maşini hidraulice numite turboroţi sau turbopompe.

OBIECTIVE

Utilizarea pompelor centrifuge în industria de petrol şi gaze este absolut

necesară datorită multiplelor avantaje pe care aceştia le prezintă comparativ
cu pompele cu pistoane.

Unitatea de învăţare prezintă următoarele elemente:

 avantajele şi dezavantajele pompelor centrifuge;
 clasificarea pompelor centrifuge;
 construcţia şi funcţionarea pompelor centrifuge;
 caracteristica interioară teoretică a pompelor centrifuge;
 punctul de funcţionare şi fenomenul de pompaj hidraulic;
 reglarea parametrilor funcţionali la pompelor centrifuge.

Însuşirea acestor cunoştinţe referitoare la pompelor centrifuge este necesară

inginerilor din industria de petrol din ţară şi străinătate pentru a alege în mod
corespunzător, exploata şi asigura mentenanţa acestor maşini, care trebuie să
îndeplinească criteriile tehnice şi economice şi să funcţioneze în condiţii de securitate
tehnică.

2.1. GENERALITĂŢI ŞI CONSIDERAŢII PRIVIND

UTILIZAREA POMPELOR CENTRIFUGE ÎN
INDUSTRIA PETROLIERĂ ŞI DE TRANSPORT

Pompele centrifuge au o largă utilizare cum ar fi:

 la vehicularea apei în staţiile de compresoare, separatoare şi dezbenzinare;
 la extragerea petrolului din sondele fără presiune, sunt aşa zisele pompe
submersibile tip REDA (ruskii electrodvigatel Arutinova, după numele
inventatorului de origine rusă, care a propus sistemul încă din anul 1916).
 la supraalimentarea pompelor cu piston;
 la sistemul de acţionare al instalaţiilor de foraj şi de intervenţii;
 în industria de prelucrare a petrolului;
 în industria de transport a petrolului şi derivatelor acestuia;

12
 2.2. AVANTAJELE ŞI DEZAVANTAJELE
POMPELOR CENTRIFUGE

Avantajele sunt:
 construcţie simplă şi uşoară;
 funcţionează la viteze unghiulare mari, putându-se cupla direct cu motorul de
antrenare, fără a mai necesita transmisii sau reductoare de viteză,
 necesită o suprafaţă de montaj redusă, cheltuieli de instalare reduse;
 întreţinerea şi reparaţiile sunt mai puţin costisitoare;
 reglarea debitului se poate face uşor şi în limite largi, iar închiderea nedorită a
ventilului de pe conducta de refulare nu provoacă avarii ca la pompele cu
piston, deci nu necesită supape de siguranţă;
 permit pomparea de debite mari, ceea ce nu se poate realiza cu pompele cu
piston;
 debitul P.C. fiind continuu, nu este necesară existenţa amortizoarelor de
pulsaţii;
 P.C. sunt mai sigure în exploatare decât pompele cu piston care au multe
organe în mişcare (piese de uzură);
 P.C. sunt mai insensibile la vehicularea produselor cu impurităţi;
 Puterea specifică (kW/kg) este de 2÷3 ori mai mare faţă de pompele cu piston;
 Pot fi folosite şi la vehicularea lichidelor agresive (ţiţeiuri corosive, acizi etc.).

Dezavantajele sunt:
 Randamentul este cu 10÷20% mai mic ca la pompele centrifuge;
 Parametrii funcţionali ai pompelor centrifuge (debit, presiune, randament) scad
sensibil cu creşterea vâscozităţii fluidului;
 Nu se pot porni decât umplute cu lichid (au o pornire greoaie);
 Nu pot crea presiuni mari;
 Nu sunt atât de robuste ca pompele cu piston;
 Nu corespund economic la pomparea fluidelor cu debit scăzut şi presiuni mari,
domeniu care este rezervat pompelor cu piston.

13
 2.3. CLASIFICAREA POMPELOR CENTRIFUGE

a) După numărul de etaje (trepte):

- Pompe centrifuge monoetajate (mono rotorice);
- Pompe centrifuge multietajate (multirotorice);
Prin etaj sau treaptă se înţelege ansamblul elementelor rotor, stator
(carcasă spirală).

b) După numărul intrărilor de lichid (al fluxurilor):

- pompe cu simplu flux;
- pompe cu dublu flux (sunt două intrări ale lichidului şi
numai o ieşire).

c) Din punctul de vedere al construcţiei:

- pompe fără stator;
- pompe cu stator.

d) După natura lichidului vehiculat:

- pompe centrifuge de uz general (cele care vehiculează
apă şi soluţii apoase);
- pompe centrifuge de proces (cele care vehiculează petrol
şi produse petroliere).

e) După temperatura produsului vehiculat:

- pompe reci – vehiculează produse cu temperaturi până
la 2500C;
- pompe calde – vehiculează produse cu temperaturi între
2500 ÷4500C.

f) Din punct de vedere al înălţimii de pompare create:

- pompe de presiune joasă, H ≤ 40m coloană apă;
- pompe de presiune medie, 40m < H ≤ 200m;
- pompe de presiune înaltă, H > 200m.

g) Din punct de vedere al poziţiei arborelui:

- pompe centrifuge orizontale (sunt mai des întâlnite);
- pompe centrifuge verticale;
- pompe centrifuge înclinate.

14
 h) După coeficientul de rapiditate (ns):

1 1
𝜌 2 𝑄2
𝑛𝑠 = 𝑛 ( ) ∙ 3
75
𝐻4
1
𝑄2
𝑛𝑠 = 3,65 ∙ 𝑛 3
𝐻4

în care:
n este turaţia de antrenare, rotaţii/minut;
ρ este densitatea apei, ρ = 103 kg/m3;
Q este debitul, m3/s;
H este înălţimea de pompare, m coloană apă;
𝐷2
- rotoare radial lente, 𝑛𝑠 = 40 ÷ 80; = 3,0 ÷ 2,5;
𝐷1
𝐷2
- rotoare radial normale, 𝑛𝑠 = 80 ÷ 150; = 2,5 ÷ 2,2;
𝐷1
𝐷2
- rotoare radial rapide, 𝑛𝑠 = 150 ÷ 300; = 2,2 ÷ 1,6;
𝐷1

2.4. SIMBOLIZAREA ŞI NOTAREA

Simbolizarea şi notarea se face conform STAS 4053-88

Ca simboluri se folosesc:

Notarea se face astfel;

𝑁𝑠
Nume 𝐷𝑐𝑎 [𝑚𝑚] − 100 în care:
Nume – varianta constructivă (Cerna, Criş, Bicaz, Siret, Brateş, etc);
𝐷𝑐𝑎 – diametrul conductei de aspiraţie exprimat în mm:
Ns – turaţia de sincronism a motorului electric ce antrenează pompele centrifuge.
Exemplu: Criş 100 – 30.

15
16
 3. Concepte Fundamentale
Acest capitol explică conceptele și convențiile fundamentale pe care AFT
Impulse le utilizează în procesarea datelor de analiză a sistemelor de conducte,
precum și modul de interpretare a proceselor informative AFT Impulse.

Tevi si jonctiuni

Joncțiunile din AFT Impulse utilizează două sisteme fundamentale țevi și

joncțiuni.Țevile sunt conducte pentru curgerea unui lichid unidimensional. Juncțiile
sunt puncte de conectare pentru țevi și sunt elemente la care se fac bilanturi de
curgere. Unele tipuri de joncțiuni se pot conecta numai la o conductă, altele se pot
conecta cu până la douăzeci și cinci. AFT Impulse oferă un total de 19 tipuri de
joncțiuni.

(Joncțiunile influențează, de asemenea, comportamentul de curgere sau

presiune al sistemului. De exemplu, o joncțiune de rezervor aplică o presiune
constantă într-o locație, iar fluxul acolo este liber să se adapteze în orice mod este în
concordanță cu ecuațiile de guvernare. În schimb, o joncțiune de flux atribuită aplică
un debit cunoscut la locația sa, permițând presiunii să se adapteze la acel nivel dictat
de ecuațiile de guvernare.)

Cele 19 tipuri de joncțiuni vă permit să specificați tipuri speciale de

comportament, de exemplu: pierderi de presiune irecuperabile. Printre cele 19 de
joncțiuni există unele suprapuneri în trăsături.

Jonctiunile comunică între ele prin țevi care le conectează. Fiecare conductă
trebuie conectată la două joncțiuni. Nu există excepții de la această regulă.
O teava difera fata de o jonctiune prin faptul ca are o direcție pozitivă de
referință a fluxului. Pentru a spune că respectiva conducta are un debit de 1 m3/sec
nu are sens dacă nu este specificată direcția fluxului.
În general, nu este nevoie să specificați direcția reală a fluxului într-o
conductă, deoarece AFT Impulse sortează direcțiile reale fizice ale sistemului pe care
îl definiți. De exemplu, dacă specificați direcția pozitivă de referință de la stânga la
dreapta, iar soluția este de fapt direcția opusă, atunci acea informație va fi prezentată
în ieșire ca un debit negativ. Condițiile de admisie și de evacuare se referă la direcția
fluxului de referință pozitiv, nu la direcția actuală a curgerii.
Cu toate acestea, este important să se precizeze direcția corectă a curgerii
pentru conductele care se conectează la jonctiuni, cum ar fi pompele sau supapele
de comandă. AFT Impulse utilizează direcția de curgere din țevi pentru a determina
în ce direcție crește sau reduce presiunea.

17
 Convenția pentru intrarea și ieșirea din flux

Multe dintre jonctiuni permit fluxului să intre sau să iasă din sistem într-o
manieră prescrisă. Cel mai evident dintre acestea este joncțiunea rezervorului.
Rezervoarele mențin un cap de presiune constant la un nod, iar debitul se ajustează
conform ecuațiilor de curgere. În timp ce, în principiu, lichidul este stocat sau
îndepărtat din rezervor, AFT Impulse consideră fluidele care intră sau ies din sistem.
Fluidul rezervat stocat nu face parte din sistem.
Convenția pentru definirea curgerii în interior sau în exterior a sistemului sau a
oricărui obiect AFTImpulse este că in interior fluxul este pozitiv (adică obiectul
câștigă fluxul) și in exterior fluxul este negativ (obiectul pierde fluxul)

Caracteristici pentru modelarea pierderilor irecuperabile

AFT Impulse Funcționează aproape exclusiv cu conceptul de factor de

pierdere, cunoscut și ca factorul K.

Incorporând date privind lungimea echivalentă

Metoda lungimii echivalente este o metodă populară pentru modelarea

pierderilor în armaturi și echipamente. Există un mod în care puteți încorpora datele
de pierdere echivalente în AFT Impulse
Acesta este de a aplicara unui factor de design conductei. Factorul de design
este specificat în Options, Pipe Specifications și este un multiplicator al fricțiunii
standard a țevii. Astfel, dacă conducta are o lungime fizică de 100 de metrii și are
racorduri cu o lungime echivalentă de 20 de metri, un factor de proiectare de 1,2
poate fi folosit pentru a explica acest lucru. Aceasta menține lungimea fizică reală și,
prin urmare, comportamentul dinamic

Convenției pentru specificarea zonei de bază a joncțiunii.

Factorii de pierdere sunt dependenți de zonă. Atunci când se specifică un

factor de pierdere la o intersecție, zona de bază are o importanță critică. Implicit, AFT
Impulse respectă următoarea convenție: ori de câte ori are sens fizic, zona de bază
este întotdeauna zona de curgere a țevii în amonte. Totuși, acest lucru poate fi
modificat de către utilizator. În majoritatea ferestrelor pentru joncțiuni, zona de bază
poate fi specificată ca conducta din amonte, conducta din aval, suprafața sau
diametrul specificat de utilizator. Cu toate acestea, anumite tipuri de joncțiuni, în
special cele care permit trei sau mai multe conducte de conectare, Zonă, în amonte
sau în aval. Un exemplu în acest sens este un șanț în care fiecare dintre țevile de
conectare are un diametru diferit. Ideea de a specifica un factor de pierdere bazat pe
zona de flux din amonte pierde sensul, deoarece pot exista mai multe conducte în
amonte. În aceste cazuri Factorul de pierdere al ghidului utilizatorului TImpulse 4.0
este redus la zona de bază a țevii (ilor) în aval în cazul în care se conectează la
joncțiune. Tipurile de intersecții care urmează întotdeauna convenția de țeavă din
amonte sunt Alte ramuri, Presiune atribuită. Și fluxul alocat. Excepțiile sunt Valvele și
supapele de relief specificate ca supape de ieșire

18
 Specificarea pierderilor

Pierderile locale pot fi specificate în două moduri. Cea mai flexibilă modalitate
de a include un factor de pierdere într-un model AFT Impulse este să o asociați cu o
joncțiune specifică pentru acest tip de pierdere.
În al doilea rând, puteți include factori de pierdere cu țevi. Când specificați
Fittings&Losses în fereastra Pipe Specifications, se presupune că pierderea este
distribuită uniform pe lungimea țevii, la fel ca pierderile prin frecare. Din acest motiv,
un factor de pierdere asociat țevii este referit ca o pierdere distributiva.

Modelarea închiderilor supapei cu factori K

Puteți închide o supapă prin specificarea factorului K tranzitoriu ca -1 (negativ)

Specificarea pierderilor de frecare în țevi

AFT Impulse oferă de asemenea o abordare flexibilă pentru selectarea

modelelor de frecare pentru țevi. Pentru fiecare conductă din model puteți specifica o
rugozitate absolută, o rugozitate relativă la diametrul conductei. Un factor Hazen-
Williams, un factor de frecare, o rezistență a țevilor sau o conductă fără frecare.
Există restricții în cazul în care țevile fără fricțiune pot fi in model. Exista două modele
speciale de pierderi. Ecuația MIT este valabilă pentru petrol iar cea Miller este
aplicabila pentru hidrocarburile ușoare

Pierderi statice vs. dinamice

Fitingurile și echipamentele sistemului de țevi pot fi statice sau dinamice. Ori

de câte ori este posibil, elementele statice ar trebui să fie concentrate împreună cu
alte elemente sau, mai bine, cu țevi. Exemple de elemente statice care ar trebui să
fie concentrate sunt coatele, Orificii, filtre și supape, a căror poziție rămâne constantă
în timp. Pentru a descuraja utilizatorii să utilizeze elemente statice ca noduri în
modelul lor, astfel de joncțiuni nu sunt oferite în AFT Impulse. Nu există tipuri de
joncțiuni pentru coate, orificii sau filtre. Cu toate acestea, supapele pot fi fie statice
(adică nici schimbări de poziție), sau dinamice (adică se pot deschide sau închide în
timpul modelării tranzitorii). Utilizatorul poate astfel să modeleze o supapă statică
dacă alege. Cu toate acestea, este mai bine să folosiți valve numai pentru cazuri
dinamice, deoarece acest lucru va îmbunătăți timpul de funcționare a modelului.
Pierderile statice (cum ar fi coarnele, orificiile, filtrele și supapele) pot fi incluse în
fitinguri și pierderi în țevi.

19
 Introducere in fenomenul viteaza de unda si lovitura de berbec

Descrierea loviturii de berbec

Lovitura de berbec este un fenomen care apare in toate sistemele de conducte

lichide ori de cate ori un eveniment disturge starea de echilibru. Perturbațiile rapide
pot provoca presiuni mari tranzitorii care, în cazuri extreme, pot provoca o defecțiune
catastrofică a sistemului de conducte și / sau deteriorarea echipamentelor asociate.

Pentru perturbatii mai mici, presiunile tranzitorii pot fi mici sau chiar neobservate. În
astfel de cazuri, uneori se spune că nu există nici un astfel de efect. Ce se înțelege
prin astfel de afirmații este că nu există lovitura de berbec cu potential mare de
distrugere. Indiferent de magnitudinea, lovitura de berbec exista întotdeauna atunci
când viteza lichidului dintr-un sistem de conducte este schimbată.

Lovitura de berbect instantanee

Cu câteva excepții, se poate calcula în mod sigur lovitura de berbec maxima folosind
ecuatia lovutii de berbec instantanee. Aceasta presupune că evenimentul apare
instantaneu sau suficient de rapid astfel încât să fie efectiv instantaneu. În acest caz,
se poate arăta prin utilizarea ecuației de masă și impuls care indică faptul că
presiunea tranzitorie este dată de următoarea ecuație:

∆𝑃 = −𝜌𝛼∆𝑉

unde: ∆𝑃 – diferenta de presiune

𝜌 - densitatea
∆𝑉 – diferenta de presiune

Viteza undei

Atunci când un eveniment tranzitoriu este inițiat într-un sistem de țevi, restul
sistemului trebuie să se adapteze la noile condiții. Pentru a se adapta, existența
evenimentului trebuie comunicată restului sistemului. Această comunicare are loc cu
viteaza undei de fluid

Timpul de comunicare în țevi

Acest timp de comunicare este astfel dat de urmatoarea formula:

𝐿
∆𝑡 = 2 𝑎

unde L-lungimea tevii

a-viteza lungimii de unda

20
Exemplu conceptual Să luăm în considerare un exemplu simplu de închidere a
supapei. O conductă fără fricțiune este conectată la un rezervor din amonte și o
supapă în aval. Fluidul este

Capitolul 3 Concepte fundamentale 67 curge la starea de echilibru. La momentul

zero, supapa este închisă instantaneu. Vom analiza patru faze ale răspunsului
tranzitoriu Faza A: 00 t La Prima fază apare după închiderea supapei, dar înainte ca
valul rezultat să fi parcurs lungimea țevii și să ajungă în rezervorul din amonte (vezi
Figura 3). La viteza a, se deplasează de la supapa la rezervor (vezi Figura 3.1 Faza
A - valul se deplasează inițial de la dreapta la stânga) Fluidul în amonte de frontul
undei (pe lef) nu cunoaște încă valva închisă, Și astfel rămâne la presiunea și viteza
la starea de echilibru, astfel încât înainte ca valul să ajungă la intrare, fluidul continuă
să curgă în țeavă la viteza Vueat, chiar dacă supapa este închisă Porțiunea din
conducta spre dreapta, unde valul are deja A trecut, știe de supapa închisă și astfel
mișcarea sa oprit (viteza este zero) Energia cinetică a fluidului a fost transformată în
energie potențială prin creșterea presiunii fluidului și extinderea circumferinței țevii
Figura 3.1 Faza A arată Conducta sa extins la t El este drept (exagerat pentru efect),
dar la diametrul original din stânga. Mai arată un grafic al presiunii și vitezei în
conductă. Deoarece supapa a fost închisă instantaneu, magnitudinea undei de
presiune poate fi obținută din ecuația instantanee a șuvoiului (Ecuația 3.1) Faza B:
La <t <2L / a A doua fază apare după ce valul s-a reflectat din rezervorul de admisie
dar înainte Sa întors la supapă. Valul, care încă se mișcă la viteza a, se deplasează
de la rezervor până la supapă (vezi Figura 3.1, Faza) În amonte de frontul undei (în
stânga) acum este conștient de supapa închisă. Faza A are un exces de fluid în
conductă, în timpul fazei, fluidul este expulzat în singurul loc care îl poate primi -
rezervorul din amonte, astfel că refluxul are loc odată cu revenirea la starea de
echilibru. (În partea dreaptă) nu știe încă că rezervorul este disponibil pentru a ușura
presiunea, astfel încât rămâne la presiunea ridicată și la viteza zero

Capitolul 3 Concepte fundamentale 69 Faza C: 2L / la 3LVa A treia fază apare după

ce valul sa reflectat din rezervorul de admisie, a plecat înapoi la supapă și a fost
reflectat de supapă și acum se mișcă înapoi spre rezervor (vezi Figura 3.1. Faza C).
Valul continuă să se deplaseze la viteza a Datorită încercării conductei de a stabili
echilibrul prin curgerea înapoi în rezervor în faza B pentru a scuti presiunea înaltă,
sistemul a supracompensat. În timpul fazei C, presiunea scade sub valoarea
constantă. Căderea de presiune are aceeași magnitudine cu creșterea presiunii în
faza A, dar opusă semnului. Pe măsură ce valul trece prin fiecare locație în timpul
fazei C, mișcarea fluidului se oprește și presiunea este redusă. Faza D: 3La <t 4L / a
A patra fază apare după ce valul sa reflectat din rezervorul de admisie pentru a doua
oară și se mișcă înapoi spre supapă (vezi Figura 3.1 Faza D). Fluidul în amonte de
frontul undei (din stânga) a revenit la valorile inițiale de presiune și viteză originale.
Fluidul din avalul frontului (în dreapta) este încă la o presiune redusă. A patra fază
apare după ce valul s-a reflectat de la rezervorul de intrare pentru a doua oară, a
revenit la supapă și sa reflectat din supapă și acum se mișcă înapoi spre rezervor
(vezi Figura 3.1, Faza C. Unda continuă să se deplaseze la După ce valul atinge
valva pentru a doua oară, cele patru faze se repetă: dacă conducta este fără frecare,
mișcarea valului va continua pe o perioadă nedeterminată, iar în cazul în care sunt
incluse efectele de frecare, valul se va deteriora în timp și mișcarea s-ar opri în cele
din urmă.

21
 Captiolul 4

Acest capitol explorează caracteristicile găsite în cele cinci ferestre principale

ale AFT Impulse și explică rolul pe care îl joacă fiecare în procesul de analiză

Prezentare generala

AFT Impulse are cinci ferestre principale. Ferestrele principale sunt

subordonate ferestrei AFT Impulse și pot fi maximizate sau minimizate în limitele
ferestrei AFT Impuls.
Proprietati:
 Fereastra Workspace vă permite să construiți modelul vizual și să vedeți
aspectul modelului.
 Fereastra Model Data prezinta datele de intrare sub forma de text. Această
fereastră funcționează împreună cu fereastra Workspace pentru a oferi o
flexibilitate excepțională în manipularea datelor.
 Fereastra Output afișează rezultatele analizei în formă text și vă permite să
realizați o forma tipărită, atractivă și eficientă.
 Fereastra Raport vizual combină datele de ieșire cu structura sistemului de
țevi din Workspace pentru a prezenta o perspectivă unică asupra rezultatelor.
Această fereastră permite, de asemenea, dispunerea personalizată a
informațiilor pentru scopuri de documentare și prezentare.
 Fereastra Graph Results oferă capabilitatea de a reprezenta grafic.
Rezultatele de aici pot fi văzute într-o varietate de moduri pentru a evalua
performanța sistemului.

Puteți schimba între cele cinci ferestre principale, selectându-le din meniul
Window si apoi Toolbar sau făcând clic pe pictogramele corespunzătoare din
fereastra AFT Impuls.

-Grafic Pagina 72-

Fereastra Workspace

Aceasta are două zone funcționale separate: Toolbox, ce se situeaza in partea

stanga a ferestrei AFT Impulse și Workspace, care cuprinde restul ecranului (a se
vedea figura 4.2).
În partea superioară a casetei de instrumente (Figura 43), butonul Shortcut și
patru pictograme de instrumente sunt ușor decalate de celelalte pictograme. Acestea
sunt Selection Drawing Tool, Pipe Drawing Tool, Zoom Select Tool si Annotation
Tool.

22
Aceste informații sunt, de asemenea, disponibile făcând clic pe Comenzi rapide de la
tastatură din meniul Ajutor și sunt descrise mai detaliat în Anexa A.

Butonul Shortcut

Acesta are rolul de a crea o noua fereastra in care sunt descrise diferite
scurtaturi de pe tastatura disponibile in ferestrele Workspace si Specifications.
Aceste informații sunt, de asemenea, disponibile făcând clic pe Keyboard Shortcuts
din meniul Help.

Butonul Selection Drawing Tool

Selecția lui se face din colțul din stânga sus (sub butonul Shortcut) din
Toolbox. Acest instrument este un mijloc de selectare a grupurilor de obiecte din
Worskpace pentru operații cum ar fi glisarea sau duplicarea lor.
Pentru a selecta un grup de obiecte, faceți clic pe Selection Drawing Tool și
desenati un patrulater în jurul obiectelor dorite din Workspace.
Dacă faceți dublu click pe Selection Drawing Tool, acesta rămâne activ până
când dati click din nou pe el o singură dată. Acest lucru vă permite să faceți o serie
de selecții.
Trei butoane de tastatură ofera o gama de funcționalitate a butonului Selection
Drawing Tool. Dacă țineți apăsată tasta CTRL dupa procesul de selectie (inainte de a
elibera butonul mouse-ului) butonul Selection Drawing Tool rămâne activ. Tasta
CTRL are astfel aceeași funcție ca și dublul clic pe instrument.
Dacă faceți dublu clic pe butonul Selection Drawing Tool sau țineți apăsată
tasta CTRL, puteți să țineți apăsată tasta SHIFT în timp ce faceti procesul de
selecție, iar țevile și legaturile vor fi deselectate.
În final, dacă faceți dublu clic pe Selection Drawing Tool sau țineți apăsată
tasta CTRL, puteți să țineți apăsată tasta ALT în timp ce desenați caseta de selecție,
iar țevile și legaturile se vor schimba. Adică, toate conductele sau legaturile selectate
vor deveni deselectate și invers.

Selectarea tuturor sau partiala a obiectelor din interiorul casetei

Dacă selectați obiectele prin glisarea de la stânga la dreapta, veți selecta toate
obiectele din caseta.
Daca selectati obiectele prin glisarea de la dreapta la stanga, veti selecta
obiectele ce sunt complet sau partial in caseta (daca aceasta caracteristica este
activata din fereastra Workspace Preferences).

Figura 4.2 (74) Fereastra Workspace este locul în care asamblați modelul
dvs.

23
 Butonul Pipe Drawing Tool

Instrumentul se situeaza in colțul din dreapta sus (sub butonul Shortcut) al

ferestrei Toolbox. Cu acest instrument puteți desena noi conducte în Workspace,
pornind și terminând în orice locație dorită.
Pentru a desena o țeavă, faceți clic pe Pipe Drawing Tool. Indicatorul mouse-
ului se va modifica într-o cruce atunci când il mutati peste fereastra Workspace.
Pozitionati cursorul la punctul de inceput al țevii, țineți apăsat butonul stâng al
mouse-ului în timp ce trageți cursorul la punctul final al țevii, apoi eliberați butonul
mouse-ului.
Două taste ofera o gama de functionalitate a Pipe Drawing Tool. Dacă țineți
apăsată tasta SHIFT în timp ce desenați in Workspace, puteți desena țevi care sa fie
perfect orizontale sau verticale. Acest lucru poate îmbunătăți estetica modelului dvs.
Dacă țineți apăsată tasta CTRL când finalizați desenul țevii (chiar înainte de
eliberarea butonului mouse-ului), Pipe Drawing Tool rămâne activ și puteți desena o
serie de conducte fără a reveni la Toolbox de fiecare dată

Figura 4.3 (75) Instrumentele din fereastra de lucru a ferestrei de lucru

Dacă faceți dublu clic pe Pipe Drawing Tool, aceasta rămâne activ până când
o faceți din nou click o singură dată pe el.

Mânerele și segmentarea unei țevi

Atunci când este selectată o singură țeavă, apar două pătrate negre (sau mai
mult, dacă țevile sunt segmentate), numite mânere. Când cursorul este așezat pe un
mâner al țevii, acesta isi modifica forma intr-o cruce, iar capătul țevii poate fi deplasat
sau întins prin tragerea cu butonul stâng al mouse-ului.
O țeavă poate fi segmentată sau "îndoită" în până la zece segmente (a se
vedea figura 4.4). Acest lucru nu afectează modelul sau rezultatele, doar
reprezentarea vizuală. Nu se adaugă coturi sau efectele căderii de presiune rezultate
dintr-un cot.
Figura 4.4 Teava cu cinci segmente(76)

Puteți adăuga un segment unei conducte în două moduri. Cea mai ușoară
modalitate de a adăuga un singur segment este să selectați Pipe Segments și apoi
Add din meniul Arrange. Dacă nu există segmente, atunci poate fi adăugat un singur
segment prin selectarea butonului Add/Remove Segment din Toolbar. În cazul în
care conducta are deja unul sau mai multe segmente, această selecție a
Add/Remove Segment va elimina toate segmentele.
Un mod mai flexibil de a adăuga sau de a elimina segmente este să utilizați
Pipe Segment Manager ce se deschide din meniul Arrange. Se va afișa o fereastră
(Figura 4.5) în care puteți adăuga, elimina și îmbina segmentele.
Figura 4.5 Fereastra Pipe Segments vă permite să creați, îmbinati și să
eliminați segmentele de țevi.(77)

24
 Butonul Zoom Select

Acesta se afla in Toolbox sub Selection Drawing Tool si are scopul de a

modifica marimea casetei selectate de dvs. cu un maxim de 200%.
O tasta modifica functia Zoom Select Tool astfel incat dacă țineți apăsată tasta
SHIFT în timp ce selectați zona de marire, aceasta va creste mereu cu 100%.

Butonul Annotation Tool

Acesta se afla in Toolbox sub Pipe Drawing Tool, cu acest instrument puteți
desena o caseta care sa conțina o adnotare afișată în Workspace.
După cum se arată în Figura 4.6, Annotation Tool vă permite să creați un
mesaj text și făcând clic pe fila corespunzătoare, să afișați un contur în jurul
mesajului și să desenați linii cu indicii în anumite zone ale modelului. Se oferă diferite
stiluri, culori și opțiuni de fonturi.

Figura 4.6 Fereastra Workspace Annotation Tool

Butoanele Junction

Sub cele patru instrumente de desen sunt pictogramele a nouăsprezece

legautri. Acestea vă permit să modelați o mare varietate de componente ale
sistemului de țevi ce au un rol important asupra efectului de Lovitua de Berbec.
Pentru a adăuga o legatura la un model, glisați pictograma dorită din Toolbox
instrumente și plasați-o oriunde pe Workspace.
În timp ce mutați indicatorul mouse-ului peste Toolbox, o mica fereastra va
indica tipul de legatura aflat sub indicatorul mouse-ului.

Funcții de editare

Legăturile și țevile din Worskpace pot fi tratate ca elemente individuale sau ca

grupuri. Acest fenomen se aplică functiilor de tăiere, copiere, lipire, stergere
duplicare, tragere, blocare și anulare. Tevile din Workspace pot fi întinse prin
selectarea țevii de la un capăt și deplasarea acesteia într-o locație nouă.

Selectarea grupurilor de obiecte

Un grup de obiecte poate fi selectat în cinci moduri:

1. Făcând clic pe Selection Drawing Tool și desenând o casetă în jurul

obiectelor dorite
2. Ținând apăsată tasta SHIFT în timp ce faceți clic pe fiecare obiect din grup
3. Selectând o conductă sau o legatura și apoi selectând Select Flow Path din
meniul Edit.
4. Prin selectarea Select All din meniul Edit
5. Selectând Select Special din meniul Edit
6. Alegerea unui grup din meniul Edit (Groups si apoi Select)

25
 Când tasta SHIFT este apăsată, puteți să faceți clic în mod repetat pe același
obiect pentru a-l selecta și a-l deselecta. Legaturile selectate sunt colorate în roșu
precum si țevile selectate. Culoarea de selectare este configurabilă în Workspace
Preferences.
Operațiile de copiere și lipire vă permit să duplicați un grup din Workspace.
Când copiați un element, acesta este plasat în clipboard-ul Windows, de aici îl puteți
insera într-un alt program grafic Windows ca imagine.

Selectarea obiectelor dupa o linie de curgere(de aici)

Conductele și/sau legaturile dintr-o cale de curgere pot fi selectate cu ușurință

utilizând elementul Select Flow Path din meniul Edit sau Toolbar. O cale de curgere
este o secvență de țevi și legaturi în care nu există surse de ramificație, de
alimentare sau de scurgere. Punctele de legaturi finale pot fi incluse în traseul de
curgere dacă este aleasă opțiunea All Objects Including Endpoints.
Dacă este selectată o joncțiune care are atașate mai multe căi de curgere (de
exemplu, o ramificație cu 3 sau mai multe țevi), atunci vor fi selectate obiectele din
fiecare dintre căile de flux conectate. Această caracteristică este foarte utilă pentru
duplicarea sau ștergerea secvențelor de conducte și joncțiuni. De asemenea, poate fi
folosit pentru a defini rapid grupurile pentru grafice sau pentru listele selectate de
ieșire sau date model.

Alinierea obiectelor

Instrumentele pentru alinierea componentelor din modelul dvs. sunt localizate

în meniul Arrange.

Crearea și administrarea grupurilor salvate

Grupurile de țevi și joncțiuni pot fi denumite pentru recuperarea ulterioară.

Acest lucru se face folosind Tools Tools din meniul Edit. Cea mai ușoară modalitate
de a crea un grup numit este după cum urmează:
l. Mai întâi selectați pe Spațiul de lucru conductele și intersecțiile dorite în
grup.
2. Selectați Grupuri Creare din meniul Editare sau din bara de instrumente.
3. Vi se va solicita un nume pentru grup. Introduceți un nume semnificativ și
faceți clic pe OK.
4. Managerul de grup se deschide apoi. Selectarea conductelor și a
joncțiunilor din grup se va potrivi cu cele selectate în prezent în Spațiul de lucru.
Dacă doriți să modificați din nou selecțiile, puteți să o faceți aici.

Puteți include subgrupuri din cadrul grupurilor dvs. Subgrupurile sunt grupuri
existente. Dacă, de exemplu, ați inclus un subgrup în grupul dvs. și modificați ulterior
conținutul subgrupului, grupul care conține subgrupul va fi de asemenea schimbat
După ce ați creat un grup, puteți apoi să reselectați rapid Grupul de țevi sau
Junctions din spațiul de lucru selectând
Selectare grup din meniul Editare sau Bara de instrumente și selectând
numele grupului. Managerul de grup poate fi deschis prin alegerea Managerului de

26
grup din meniul Editare sau din Bara de instrumente. Managerul de grup vă permite
să modificați. Creați, ștergeți sau redenumiți grupuri.
Un alt loc în care sunt disponibile grupuri se află în fereastra Selectare
specială.

Utilizarea speciala a grupurilor

Pe lângă faptul că este utilă pentru selectarea și gestionarea generală a

datelor, grupurile de țevi pot fi folosite în specificarea secvențelor de țevi care pot fi
utilizate pentru crearea de grafice de profil.

Marcajele de pe marcajele spațiului de lucru

Marcajele de pe marcajele spațiului de lucru pot fi adăugate în spațiul de lucru

în legătură cu conductele individuale sau cu joncțiunile. Puteți naviga rapid în jurul
Spațiului de lucru trecând de la Bookmark la Bookmark.
Utilizați instrumentele pentru marcaj din meniul de vizualizare pentru a seta
Marcaje și pentru a afișa diferite conducte sau joncțiuni marcate.

Ultima vizualizare

Ultima vizualizare a spațiului de lucru este întotdeauna salvată în memorie și

poate fi afișată selectând Ultima vizualizare din meniul Vizualizare sau din Bara de
instrumente.

Deplasarea spațiului de lucru

Dacă spațiul de lucru a fost mărit dincolo de dimensiunea implicită a unui

ecran (barele de derulare a spațiului de lucru vor fi vizibile), Spațiul de lucru poate fi
acesta, țineți apăsată tasta CTRL. Apăsați mouse-ul în jos pe spațiul de lucru, apoi
trageți în direcția în care doriți să mutați spațiul de lucru. Cursorul se va schimba în
orice mână deschisă în timpul panningului.

Particularizarea funcțiilor

Preferințe spațiu de lucru

Preferințele Spațiului de lucru din meniul Opțiuni vă permit să personalizați

aspectul și comportamentul Spațiului de lucru. Noile setări implicite pot fi salvate,
astfel încât AFT Impulse va apărea întotdeauna și se va comporta în funcție de
preferințele dvs.
Consultați Capitolul 7 pentru mai multe informații despre preferințele spațiului
de lucru.

Ajustarea dimensiunii spațiului de lucru

27
 În cazul în care modelul se extinde dincolo de un singur ecran (așa cum se
întâmplă de multe ori), dimensiunea spațiului de lucru poate fi extinsă prin alegerea
dimensiunii spațiului de lucru din meniul Vizualizare. Dând clic pe casetele din
această fereastră de dialog, puteți extinde sau contracta zona Workspace. Fiecare
casetă reprezintă zona ecranului Workspace. Când sunt mărite, barele de derulare
apar în mod automat pentru a simplifica navigarea spațiului de lucru mărit. De
asemenea, meniul Vizualizare vă permite să măriți și micșorați la rate de 25%. 50%
și 75% din dimensiunea normală. Funcția Zoom personalizat vă permite să specificați
valoarea exactă de zoom dorită. Există, de asemenea, o selecție Zoom to Fit, care
mări modelul, astfel încât să puteți vedea întregul model.

Afișarea selectivă a țevilor și a joncțiunilor

Pot fi arătate sau nu sunt prezentate țevi și joncțiuni în Spațiul de lucru b

Alegerea tuburilor și a joncțiunilor din meniul de vizualizare (vezi Figura 4.8)

Figura 4.8 Tevile și joncțiunile pot fi afișate selectiv pe Spațiul de lucru folosind
fereastra Display Tubes și Junctions pe Afișați meniul.

În plus, joncțiunile pot fi afișate alternativ sub forma unei contururi sau a unei
cutii de gri solide. Selectând țevile sau joncțiunile din listă și apăsând butoanele Shift
sau Shift, un "x" se va deplasa spre stânga sau spre dreapta indicând modul în care
vor fi afișate obiectele în spațiul de lucru. O joncțiune care este prezentată ca un
contur sau o cutie solidă poate fi încă deschisă pentru editare.
AFT Impulse nu limitează numărul de pictograme de joncțiune pe care le
puteți afișa simultan.

Spațiul de lucru pentru

Spațiul de lucru Spațiul de lucru poate fi scalat orizontal și / sau vertical prin
alegerea Scale / Flip Workspace din meniul Arrange (a se vedea Figura 4.9).
Scalarea va mișca joncțiunile și va întinde sau micșora țevile astfel încât suprafața
acoperită de model să fie modificată cu procentul specificat.
Răsturnarea spațiului de lucru pe orizontală și / sau pe verticală va deplasa
conductele și joncțiunile în locațiile lor de oglindă. Acest lucru este util oriunde
construiești un sistem care are segmente simetrice sau oglindite De exemplu, ai
putea să selectezi segmentul, să îl duplici, să îl îndoiești orizontal și să verifici doar
vertical sau ambele cu Scale / Flip

Figura 4.9 Spațiul de lucru poate fi scalat sau flipat

Renumarea obiectelor spațiului de lucru

Obiectele din spațiul de lucru pot fi renumerotate într- Trei moduri: Renumber
Automatic, Renumber Wizard și Renumber Increment. Alegeți Renumber Automatic

28
din meniul Editați (vezi Figura 4.10). Țevile selectate și / sau joncțiunile pot fi
renumerotate începând de la cel mai mic număr selectat sau la un număr specificat.
Dacă o țeavă sau o joncțiune care nu este selectată pentru a fi renumerotată are
deja următorul număr în ordine, va fi modificată numai dacă este bifată caseta de
selectare Force Sequential (Force Sequential).
Impulsul va începe la începutul căii de curgere care conține cea mai mică
conductă selectată și va încerca să marșă în jos conductele în direcția fluxului. Se
recomandă ca beringul să fie efectuat după ce modelul a fost terminat astfel încât
joncțiunile și țevile să fie complet conectate.
Dacă doriți ca anumite părți ale modelului să fie numerotate în ordine, utilizați
caracteristica Renumerare automată numai pentru părțile selectate. Este, de
asemenea, de preferat, în cazul modelelor mari sau complicate, să se renumneze
secțiuni mici la un moment dat.

Figura 4.10 Tuburile și joncțiunile pot fi renumerotate folosind fereastra

Renumber Automatic deschisă din meniul Editare

Utilizând Expertul Renumber

Expertul Renumber (a se vedea Figura 4.11) vă permite să renumiți țevile și /

sau deconectările făcând clic pur și simplu pe ele pe Spațiul de lucru. Funcțiile
spațiului de lucru normal sunt suspendate când este activat Expertul renumerotor.
Expertul renumerotator este activat în meniul Editare.
Elemente de creștere a obiectului

Caracteristica de creare a numărului de renumeri, inițiată din meniul Editare,

vă permite să adăugați sau să scăpați un increment de la țevi și joncțiuni selectate.

Grafic de fundal

Puteți încărca un grafic în fundalul spațiului de lucru și puteți construi modelul

pe lângă acel grafic. Grafica ar putea fi, de exemplu, o hartă topografică sau un
desen al instalației. Astfel de grafice sunt încărcate din meniu prin alegerea Imagine
încărcare fundal. La alegerea dvs., graficul de fundal poate fi inclus în imprimările
spațiului de lucru.

Figura 4.11 Expertul Renumber vă permite să renumiți obiecte prin simplul clic
pe ele.

Ferestre Specificații

Fiecare obiect din spațiul de lucru are o fereastră Specificații asociată.

Fereastra Specificații afișează toate datele de intrare pentru obiectul selectat. Există
trei moduri de a deschide o fereastră Specificații a obiectului din spațiul de lucru:
1. Faceți dublu clic pe obiect
2. Selectați obiectul și faceți clic pe pictograma Open PipelJct Window din
Bara de instrumente
3 - Selectați obiectul și apăsați ENTER Ferestrele Specificații pot fi, de
asemenea, Accesat prin fereastra Date model.

29
Tipărirea și exportarea spațiului de lucru

Imaginea spațiului de lucru poate fi:

 copiată în clipboard
 Salvată într-un fișier de imagine
 Salvată direct într-un fișier Adobe PDF
 Trimis la imprimantă

Fereastra Print Preview / Special permite aplicațiile de mai sus să fie aplicate La
toate obiectele din spațiul de lucru sau la cele selectate.

Fereastra Model date

Fereastra Model date oferă o perspectivă bazată pe text asupra tuturor

informațiilor tehnice din țeavă (a se vedea Figura 4.12). Acest lucru este util pentru
obținerea unei imagini globale a modelului care verifică rapid intrarea.
Fereastra Model date nu oferă niciun fel de instrumente pentru a construi sau a
adăuga la un model toate asamblarea modelului trebuie să apară în spațiul de lucru.
Fereastra Model date vă permite să manipulați elementele existente din spațiul de
lucru. Prin urmare, un model complet poate fi asamblat în fereastră fără a deschide
vreodată fereastra Date model. De fapt, pentru modelele mici aceasta poate fi
abordarea preferată.
Tabela de conducte permite afișarea tuturor datelor de intrare pentru toate țevile
din modelul Detaliile armăturilor și pierderilor sunt afișate în tabelul Date pierderi de
țevi. Accesat cu o filă adiacentă. Tabelul privind pierderile de țevi afișează toate
fitingurile cu factori K grupați în coloane.

Figura 4.12 Fereastra Model date oferă un rezumat convenabil al specificațiilor

elementului de model

Cealaltă fișă de afișare în zona țevii este Pipe Detail Summary , Care
asamblează o listă de detalii despre fiecare țeavă într-un alt format util pentru unii
ingineri.
Zona de date de joncțiune este sub zona de date a conductei. Aici datele de
joncțiune sunt separate în tabele pentru fiecare tip de joncțiune. Dați clic pe filele
folderului pentru a vedea datele pentru orice tip de joncțiune.
Datele tranzitorii pentru fiecare joncțiune sunt afișate în fila Date tranzitorii
(vezi Figura 4.12).
Pentru a edita informațiile din fereastra Date date, puteți deschide fereastra
Specificații pentru țeavă sau joncțiune. Acest lucru se poate face făcând dublu clic pe
coloana din stânga din afară unde sunt afișate numerele de țevi sau joncțiuni.
Alternativ, puteți utiliza ferestrele Global Edit deschise din meniul Editare.

Afișarea și tipărirea opțiunilor

Opțiunile Afișare date din meniul Vizualizare (și Bara de instrumente) vă

permite să specificați combinația de țevi, joncțiune și informații generale care doriți să
vedeți în fereastra Date date.

30
 În mod frecvent, există coloane goale în tabelele ferestrelor Model date.
Acestea pot fi ascunse prin selectarea opțiunii Ascundere coloane din meniul de
opțiuni.
Fereastra de tipărire a conținutului vă permite să specificați conținutul pe care
doriți să îl includeți în raportul tipărit de date model și să selectați fontul care va fi
utilizat pentru imprimare. Această fereastră este deschisă din meniul Vizualizare (sau
din Bara de instrumente).
Conținutul ferestrei Model Data poate fi:
 Copiat în clipboard Salvat într-un fișier text formatat
 Exporat într-un fișier delimitat adecvat pentru importul direct în software-ul de
calcul tabelar
 Salvat direct într-un fișier Adobe PDF
 Trimis la imprimantă

Fereastra Model Data

Data Controlul modelului de date Vă permite să particularizați ce date să arătați

pentru conducte și pentru fiecare tip de joncțiune și, de asemenea, care conducte și
joncțiuni să fie afișate (a se vedea Figura 4.13). Acesta poate fi deschis din meniul
Vizualizare (sau Afișare date tub)

Datele care vor fi afișate pentru țevi

Datele care vor fi afișate pentru țevi sunt selectate în partea stângă a ferestrei
Model Data Control.În fereastra Model Data vor fi afișate numai elementele cu
marcaje. Va fi raportat elementele selectate Afișarea datelor de joncțiune Datele care
vor fi afișate pentru joncțiuni sunt selectate în partea dreaptă a ferestrei de control al
datelor model date sunt grupate pe tip de joncțiune Totuși datele sunt generale și
aplicate fiecărei joncțiuni Introduceți tipul joncțiunii din listă și apoi selectați datele
pentru tipul junctiunii

Figura 4.13 Fereastra de control al modelului de date permite selectarea

parametrilor de afișat în fereastra Model date

Afișați țevi selectate și joncțiuni

Conducte și joncțiuni specifice pot fi afișate în Date de model. Faceți clic pe fila
Afișare selectată. Se afișează elementele din liste pentru a selecta țevile și
joncțiunile.

Scenariu Format

O caracteristică puternică a modelului de date atunci când se utilizează

scenarii este să se afișeze toate datele strămoșilor directe din modelul de date
împreună cu datele din scenariul curent. Funcțiile Formatare scenariu vă permit să

31
faceți acest lucru și să evidențiați unde apar schimbările de date. Vezi Figura 4.14.
Rețineți că numele scenariului este atașat la numărul de țeavă și joncțiune din
coloanele din stânga.

Figura 4.14 Afișarea datelor modelului de date a strămoșilor din scenariu.

Această funcționalitate este activată în Model Data Control.

Conexiuni baze de date

În partea stângă jos a ferestrei de control model de date există o casetă de

bifare a bazei de date. Dacă este bifată această casetă, parametrii dvs. de control al
modelului de date sunt configurați în funcție de baza de date la care sunteți conectat
(ă). Aceasta este menționată ca o bază de date activă. Pentru al face inactivă,
debifați caseta sau schimbați una dintre setările de control model de date controlate
de baza de date.
Dacă caseta de selectare nu este bifată, dar este activată, sunteți conectat (ă)
la o bază de date, dar setările nu sunt transmise în fereastra Control date model.
Baza de date este astfel inactivă. Pentru a deveni activă. Bifați caseta, apoi faceți clic
pe butonul OK.
Dacă caseta de selectare este dezactivată, nu există o bază de date
conectată.

Fereastra de ieșire

Fereastra de ieșire este vehiculul principal pentru comunicarea rezultatelor

unei Analiza în formă de text (a se vedea figura 4.15). Fereastra de ieșire urmează
aceeași organizare a ferestrei generale ca și fereastra Date model.
Când un model este trimis solverului, apare fereastra Progress solution. După
terminarea procesării, puteți vizualiza rezultatele în fereastra de ieșire făcând clic pe
butonul Vizualizare ieșire.
Dacă informațiile din fereastra de ieșire nu sunt în formatul dorit, puteți alege
controlul de ieșire din meniul Analiză (sau Bara de instrumente) pentru a modifica
formatul. Fereastra de control de ieșire (vezi Figura 4.16) vă permite să specificați
parametrii, unitățile lor și ordinea afișării acestora în fereastra de ieșire (Figura 4.15)
Datele din fereastra de ieșire pot fi:
 Copiate în clipboard
 Salvate într-un fișier text formatat
 Exportați într-un fișier delimitat adecvat pentru importarea directă în software-
ul de calcul tabelar
 Salvat direct într-un fișier Adobe PDF
 Trimis la imprimantă

Ieșirea tipărită și Adobe PDF urmează aceeași importanță, organizată. Și format

accesibil ca fereastra de ieșire în sine.
Opțiunile Afișare din meniul Afișare (sau Bara de instrumente) vă permite să
măriți fiecare dintre secțiunile de ieșire pentru o mai mare claritate. Fereastra

32
Imprimare conținut. Disponibile în meniul Vizualizare (sau în Bara de instrumente).
Vă permite să specificați conținutul care trebuie inclus în raportul de ieșire tipărit și să
selectați fontul care urmează să fie utilizat. Fereastra de sortare, deschisă din meniul
Amange (sau Bara de instrumente), oferă posibilitatea de a sorta tabelele Rezultatele
țevilor sau rezultatele joncțiunii în funcție de valorile din oricare dintre coloane.
Funcția Transferare rezultate până la ghici inițiale în meniul Modificați (și Bara de
instrumente) setează inițial toate conductele și joncțiunile fluxuri și egal cu rezultatele
starea de echilibru, care provoacă futu starea de echilibru rulează pentru a converge
mult mai repede.
Puteți vedea datele de intrare pentru țevi sau joncțiuni individuale direct fereastra
de ieșire în unul din două moduri. În primul rând, dacă apăsați în jos butonul din
dreapta al mouse-ului pe p sau numărul de joncțiune din coloana din stânga a
tabelului, veți vedea fereastra de inspecție. Al doilea. Dacă dublezi. Faceți clic pe
numărul de țeavă sau de joncțiune pe care îl veți deschide fereastra Specificații în
formularul de citire în care puteți examina detaliile de intrare.

Figura 4.15 Fereastra de ieșire afișează ieșirea în formă text

Fișiere de ieșire tranzitorie

Ieșirea este salvată într-un fișier extern cu extensia ".out". Numele fișierului va fi
identic cu numele fișierului de intrare cu numărul atașat. Fișierul dintre fișierele de
ieșire pentru scenariile AFT diferite. Dacă vreți să știți care fișier de ieșire specific
Windows 95 primar este utilizat pentru un scenariu, numele este dat în secțiunea
Generală a ferestrei de ieșire Conținutul fișierului de ieșire este specificat în fereastra
Control tranzitoriu. Detalii sunt prezentate în capitolul 5 și sunt rezumate aici. Odată
cu trecerea Solverului tranzitoriu, se obțin soluții pentru toate stațiile de conducte.
Fiecare conductă este împărțită în mai multe stații de calcul. Pentru a efectua
simularea, trebuie obținute soluții pentru fiecare stație pentru fiecare etapă de timp.
Când se iau în considerare toate stațiile de conducte și pașii de timp, cantitatea de
date de ieșire poate fi enormă. Salvarea tuturor acestor date poate crea astfel un
fișier de ieșire uriaș.
Fereastra Control tranzitoriu vă permite să salvați numai fișierele de țevi selectate
la intervale de timp selectate în fișierul de ieșire. Aceasta permite dimensiuni mai
mari ale fișierelor de ieșire, păstrând în același timp datele cele mai importante.
Fișierul de ieșire salvează datele fundamentale de presiune și debit care permit
determinarea tuturor parametrilor tranzitorii importanți. Cu toate acestea, utilizatorul
poate doar să revadă datele de ieșire care există în fișierul de ieșire. F pentru o stație
de conducte nu este salvată, utilizatorul nu poate examina date în fereastra de ieșire
sau în fereastra Rezultate grafice din acea locație deoarece datele nu au fost
salvate.

Fereastra de control al ieșirii

Fereastra de control de ieșire (vezi Figura 4.16) vă permite să personalizați

parametrii afișați pe fereastra de ieșire. Caracteristicile de control sunt pe opt file.

Parametrii țevilor și a joncțiunilor

33
 Primele două filoane controlează parametrii care trebuie afișați pentru rezultatele
conductei și a joncțiunii. Lista din partea stângă indică parametrii care nu sunt afișați,
dar sunt disponibili. Această listă poate fi vizualizată în mod alfabetizat sau
categorisit, ceea ce face mai ușor să găsiți un parametru. Alegeți un parametru care
să fie afișat selectând-l în lista din stânga și făcând clic pe butonul Adăugați >>.
Elementul selectat se va muta în lista din dreapta care arată ordinea parametrilor
care vor fi afișați în ieșire și unitățile (dacă există) în care să se afișeze rezultatele
Puteți schimba ordinea ieșirii selectând un parametru pe Lista dreaptă, apoi
făcând clic pe bara de defilare Reordonare din extrema dreaptă sus sau jos. Lista va
fi reordonată în consecință. Ieșirea este Schimbați ordinea de ieșire utilizând acest
instrument. Acești parametri sunt afișați în ieșire. Acești parametri nu sunt afișați, dar
pot fi adăugați. Parametrii disponibili pot fi afișați în ordine alfabetică sau în funcție de
categoriile de ieșire. Schimbarea unităților aici. Conectarea la baza de date

Figura 4.16 Fereastra de control al ieșirii selectează parametrii pentru

Fereastra de ieșire. Aici se afișează parametrii Pipe (pentru rezultate de flux
constant)

Unitățile folosite pentru un parametru pot fi modificate prin selectarea

parametrului apoi alegerea unităților dorite din lista derulantă sub lista de
parametri.Prin selectarea unităților de interes puteți obține Rezultatele dvs. indiferent
de dvs. Acest lucru înseamnă că puteți introduce toate unitățile dvs. de intrare
convenabile și semnificative (sau o varietate de unități, pentru acești parametri într-
un set de parametri într-o materie completă) și să aveți toate beneficiile de ieșire
pentru un set diferit de unități. Această caracteristică are aplicații internaționale
Pentru a seta unitățile selectate atât pentru joncțiuni, cât și pentru rapoartele
sumare către unitățile preferate (setate în parametru și unitate, faceți clic pe butonul
Utilizați unitățile preferate.)
Veți observa că anumiți parametri de ieșire nu oferă capacitatea de a furniza
unități de ieșire. Acestea nu au nici unități asociate cu ele (cum ar fi numărul
Reynolds sau factorul de fricțiune, ecouri efective ale parametrilor de intrare (cum ar
fi Pipe Nominal

Parametri tranzitorii

Al treilea și al patrulea tab de control controlează parametrii care trebuie afișați

pentru rezultatele tranzitorii ale țevilor și joncțiunilor. Lista din partea stângă indică
parametrii care nu sunt afișați, dar sunt disponibili. Alegeți un parametru care să fie
afișat selectându-l în lista din stânga și făcând clic pe butonul Adăugare. Elementul
selectat se va muta în lista din dreapta care arată ordinea parametrilor care vor fi
afișați în ieșire și unitățile (dacă există) în care să se afișeze rezultatele.
Reordonarea parametrilor și schimbarea unităților funcționează similar cu
metodele de stare stabilă descrise anterior.

Ieșire generală

Secțiunea Generală este zona de text situată în partea de sus a ferestrei de

ieșire. Titlul proiectului, informațiile de referință și alte setări care afectează rezultatul
general sunt definite aici.

34
 Puteți introduce un titlu descriptiv care va fi utilizat în ferestrele Report Data
Model, de ieșire și vizuale. Este necesar un titlu și poate avea până la 100 de
caractere.
Puteți păstra o explicație îndelungată sau orice altă documentație despre
modelul dvs. în secțiunea Informații de referință. Numele de proiecte, indivizi și
ipoteze pot fi păstrate cu modelul. Aceste informații pot fi apoi incluse în rapoartele
dvs. pentru a îmbunătăți urmărirea.
Caseta de selectare vă permite să permiteți afișarea anumitor rapoarte
speciale în Secțiunea Generală.

Rezumat de ieșire

Mai multe rapoarte speciale de rezumat pot fi afișate în fereastră. Acestea

includ un rezumat al pompei și un rezumat al valvelor. Conținutul acestor rapoarte
sumare și unitățile de inginerie pot fi specificate în lista Rezumate din dreapta.

Formatul și acțiunea unui fișier

Rezultatele pot fi trimise automat la imprimantă sau pot fi salvate rezultatele

când modelul a atins convergența. În plus, salvați automat condițiile inițiale,
verificând opțiunea Transfer rezultate la inițial când ați terminat. De asemenea,
modelul poate fi salvat automat după ce condițiile inițiale sunt transferate. De
asemenea, starea (deschisă, închisă sau eșuată) poate fi salvată împreună cu starea
inițială
Când este activată, opțiunea de înfășurare a coloanelor de masă tabelă face
ca tabelele de ieșire să înfășoare anteturile coloanelor o linie suplimentară dacă
antetul este mai mare decât de obicei.
Există patru metode de formatare a datelor de ieșire a țevilor și a joncțiunilor:
I. Alinierea punctului zecimal
2 Afișarea numai a numărului specificat de cifre
3, Aliniere numai atunci când diferențele de magnitudine sunt mai mici decât
limitele setate de utilizator.
4. Utilizați notația exponențială cu numărul de cifre specificat atunci când
diferențele dintre magnitudine sunt mai mari decât o limită setată de utilizator
Prima metodă permite compararea cu ușurință a amplorii datelor când datele
sunt citite în coloană. Cu toate acestea, un număr al cărui magnitudine este mic
poate forța numere mai mari pentru a afișa mai multe cifre. De exemplu, presupuneți
că numărul minim de cifre este setat la patru și există două valori de ieșire: 1234.5 și
.09876. Aceste două valori vor fi afișate în ieșire ca: 1234.50000 0.09876
A doua metodă va forța datele să utilizeze exact numărul de cifre specificat,
ceea ce poate duce la schimbarea locației punctului zecimal din valoare în valoare.
Folosind această metodă cu exemplul de mai sus și specificând patru cifre, ieșirea va
fi afișată ca: 1235 0.09876
A treia metodă va alinia datele pe punct zecimal numai dacă valoarea
maximă din coloană împărțită la valoarea minimă este mai mică decât limita a
Ordinea de mărime pe care o setați, dacă este mai mare decât limita, atunci fiecare
valoare din coloană va fi exact numărul de cifre Folosind exemplul de mai sus cu o
limită stabilită la 4, apoi 1234.5 / 09876 12500 sau un ordin de mărime de 5. Aceasta
este mai mare decât limita. Întreaga coloană nu va fi aliniată și va fi afișată ca 1235.
09876

35
 A patra metodă este similară celei de-a treia, cu excepția faptului că, dacă
raportul este mai mare decât limita, atunci coloana va fi afișată în format exponențial.
Folosind exemplul de mai sus, coloana ar fi afișată ca: 1.235E 03 876E-02
Aceste opțiuni de formatare sunt pentru întreaga fereastră de ieșire; Cu toate
acestea, ultimele două sunt calculate și aplicate pe o coloană. Cu alte cuvinte, dacă
alegeți a treia opțiune. O coloană poate fi aliniată, dar alta nu poate fi.
Ieșirea poate fi forțată să se afișeze întotdeauna în notație exponențială,
selectând caseta de selectare.
Pentru rezultatele tranzitorii, valorile maxime și minime pentru toți parametrii
selectați sunt afișați în fereastra de ieșire. Pot afișa valori mavmin pentru toate
posturile de conducte sau numai valorile max / min pentru orice loc din conductă
Puteți alege tipul de raport pe care doriți să îl selectați prin selectarea detaliată sau
sumară în zona Conținut masă tranzitorie Max / Min. Pentru modelele cu un număr
mare de secțiuni de conducte, raportul Rezumat este, în general, preferabil din cauza
timpului necesar pentru afișarea tabelului detaliat.

Afișați pipeijunctions selectate

Puteți alege care țevi și joncțiuni trebuie să fie afișate în fereastra t. Dacă
faceți clic pe un element selectat din listă din fila Afișare selecționată / Legături,
acesta va fi deselectat. Dacă faceți clic pe un element deselectat, acesta va fi
selectat. Această caracteristică este utilă în special atunci când vă interesează numai
o anumită zonă a modelului.
Puteți defini rapid ieșirea dorită făcând următoarele
1. selectați țevi și joncțiuni din spațiul de lucru
2. deschideți fereastra de control de ieșire și selectați fila Afișare selectate
conducte / joncțiuni

3. Faceți clic pe Workspace lutton pentru ambele conducte și joncțiuni

4. Faceți clic pe butonul de ieșire fereastra de control buton ok Baze de date

Baza de date

În partea stângă jos a ferestrei de control de ieșire există o casetă de

selectare. Dacă este bifată această casetă, parametrii de control al ieșirii se vor
înălța în funcție de baza de date la care sunteți conectat (ă). Aceasta este sau este
denumită o bază de date activă. Pentru a face acest lucru inactiv, debifați caseta de
schimbare a uneia dintre setările de control al ieșirii controlate de baza de date.
Dacă caseta de selectare este debifată, dar activată, sunteți conectat la o
bază de date, dar setările nu sunt transmise la fereastra de control de ieșire. Astfel
inactiv. Pentru ao face activă, bifați caseta, apoi faceți clic pe butonul OK.
Dacă caseta de selectare este dezactivată, nu există o bază de date
conectată.
Consultați Capitolul 7 pentru o discuție aprofundată a modului în care bazele
de date sunt configurate și administrate prin rețeaua locală sau largă.

(pana aici) multumesc mult de tot, inimioare, chestii si porcarii

thank you for being an amazing friend and cant wait to see you next time :)

36
 Butoane de comandă

Există opt butoane în partea inferioară a ferestrei de control al ieșirii. Impulse

are parametri implicați, unități și setări implicite, pe care le puteți alege făcând clic pe
butonul Implicit lmpulse. De asemenea, puteți să vă dezvoltați propriile setări.
Personalizate pentru proiect sau industrie, și le-au folosit în mod implicit linstead de
implicit lmpulse lui). Pentru a vă crea propriile setări implicite, selectați mai întâi
parametrii de ieșire, unitățile și setările pe care doriți să le utilizați, apoi faceți clic pe
butonul Set As Default. Setările dvs. vor fi salvate și vor fi utilizate de fiecare dată
când va fi inițiat un nou proiect. Dacă modificați setările. Și doriți să reveniți la setările
prestabilite, faceți clic pe butonul Implicit utilizator. Setările implicite salvate sunt
actualizate numai când faceți clic pe Setare ca implicit.
Puteți salva setările de ieșire (cu excepția filelurilor selectate și a joncțiunilor
delta), apăsând butonul Save Control Format și introducerea unui nume de fișier.
Aceste setări sunt încărcate din nou prin apăsarea butonului Load Control Format și
alegerea numelui fișierului. De exemplu. Este posibil să aveți un format de raport final
care este întotdeauna dorit. Puteți obține acest format înainte de a genera rezultate
finale. Dacă aveți alta pe care o utilizați pentru a examina precizia modelului, aveți un
număr de parametri care pot doriți o producție mai mare
Fișierele de format pe care le creați pot fi plasate într-o rețea pentru a fi
partajate între un grup sau companie sau integrate într-o bază de date la nivel de
companie, permițând raportarea standardizată.
Dacă ați făcut modificări pe care nu doriți să le păstrați, faceți clic pe butonul
Anulare. Faceți clic pe OK pentru a utiliza setările pe care le-ați specificat.

Descrierile parametrilor de ieșire

În partea inferioară a filelor Pipe, Junction, Pipe Transient și Junction

Transient sunt date o descriere a parametrului selectat. Sunt afișate trei linii.
Primul este antetul tabelului de ieșire. Acesta este textul care este afișat în
anteturile țevilor și tabelele de joncțiuni din fereastra de ieșire.
În al doilea rând, este vorba de Abrevierea vizuală a raportului. Acesta este
textul afișat în fereastra Rapoarte vizuale când afișați un parametru de ieșire. Acest
text este foarte scurt pentru a economisi spațiu.
A treia este descrierea termenului.

Rezultatele debitului constant

Figura 4.17 prezintă rezultatele fluxului constant în tabelele pentru țevi și

joncțiuni așa cum este specificat în fereastra de control al ieșirii.

Rezultatele fluxului tranzitoriu pentru țevi

37
 Puteți examina rezultatele tranzitorii pentru orice stație de conducte pentru
orice moment care a fost salvat în fișier așa cum este specificat în fereastra Control
tranzitoriu Aceste rezultate sunt afișate în fereastra de ieșire Tabel de ieșire
tranzitorie (Figura 4.18)
Figura 4.18 prezintă tranzitoria Rezultatele fluxului la etapa inițială de timp
(care este egală cu zero aici). Coloanele de date prezentate în figura 4.18 sunt
specificate în fereastra de control al ieșirii.
Rețineți că posturile de conducte afișate sunt cele salvate în fișierul de ieșire.

Figura 4.17 Fereastra de ieșire prezintă rezultate de flux constant în tabelul

Tuburi și în diferitele tabele de joncțiuni. Datele tranzitorii sunt afișate în filele
tranzitorii.

Rezultate tranzitorii Max / Min pentru țevi

Puteți verifica rezultatele tranzitorii maxime și minime pentru toate posturile de

conducte pentru toate timpurile. Datele afișate nu depind de stațiile de pipe sau de
etapele de timp care au fost salvate în fișier. Figura 4.19 prezintă Transient aceleași
tabele în fereastra de ieșire. Parametrii care sunt afișați sunt coloanele ca cele
specificate în Controlul de ieșire. Cu toate acestea, există patru pentru fiecare
parametru, cele patru coloane valori maxime și minime pentru parametru, precum și
orele pentru fiecare dintre acestea.

Figura 4.18 Tabela de ieșire tranzitorie din ieșire Fereastra arată rezultatele
rezultatelor pentru stațiile de conducte și la momentele specificate.

Rezumat Rezultatele Max Min

Există o versiune rezumată a tabelului Transient MaxlMin. Versiunea

prezentată în Figura 4.19 este ceea ce se numește versiunea detaliată. Puteți
comuta între vizualizări detaliate și rezumate prin selectarea opțiunii din fila de
control al ieșirii "Fomat & Acțiune" (a se vedea figura 4.20)
Versiunea rezumată arată numai valorile maxime și minime pentru întreaga
conductă, spre deosebire de fiecare stație de conducte. Arată, de asemenea, stația
de conducte care reprezintă maximul sau minimul global al țevii. Prin urmare, pentru
fiecare parametru tranzitoriu de ieșire de control există șase coloanele din versiunea
rezumată a barei tranzitorii Max / Min, vezi figura 4.21 pentru un exemplu.

Figura 4.19 Tabelul Transient MaxMin detaliază valorile maxime și

minime pentru întregul simulare.

Mesaje de evenimente tranzitorii

Când apar evenimente în timpul simulării tranzitorii. Evenimente din cele două
liste de evenimente. În primul jurnal evenimentele sunt sortate după numărul de

38
joncțiune. În a doua listă au sortit timpul. Lista cu valvele de închidere (și re-
deschidere), releele deschise (și re-închise), supapele de comandă pierd controlul (și
îl recapătă). Precum și toate tranzițiile standard ale evenimentelor (vezi Capitolul 10)

Actualizări ale ferestrei de ieșire

Ori de câte ori schimbați modelul de intrare. Toate ferestrele sunt șterse, ca
fișier de ieșire. Aceasta vă schimbă modelul de intrare uitând să o reluăm. Și greșind
fereastra de ieșire anterioară pentru rezultatele modelului curent.

Figura 4.20 Versiuni detaliate și rezumate sunt disponibile pentru tabelul

Tranzitiv Max / Min

Figura 4.21 Versiunea rezumată a tabelului Tranzitiv Max / Min

Fereastra Rezultate grafice

Fereastra Graficul rezultatelor, prezentată în Figura 4.22, vă permite să

generați grafice imprimate de înaltă calitate.
Fereastra Selectați datele din grafic. Deschis din meniul Vizualizare (și Bara
de instrumente), vă permite să controlați conținutul graficului și oferă mai multe tipuri
de grafice standard. Fereastra Customize Graph, deschisă din meniul de opțiuni (și
Bara de instrumente), vă oferă controlul asupra stilului general al graficului. Fonturile
și culorile pot fi selectate.
Datele grafice pot fi exportate într-un fișier pentru importul ulterior ca o
intersecție încrucișată împotriva rezultatelor pentru un alt model. De exemplu, să
presupunem că doriți să observați efectul asupra căderii de presiune a țevii
sistemului atunci când modificați un factor de pierdere a supapei. Puteți rula Solverul
pentru o valoare a K și exportați rezultatele într-un fișier. Apoi, puteți relua Solverul
pentru o nouă valoare a lui K și puteți importa rezultatele din cazul precedent pentru
plotarea încrucișată. Aceste funcții sunt accesate selectând Save Graph Data și
Import Graph Data din meniul File.

Figura 4.22

Graficul "Seturile pot fi create și salvate de utilizatori utilizând instrumentele

din fereastra Select Graph Graph.

Select Graph Data

Fereastra Select Graph Data defineste ce tip de grafic doriti sa creati si cu ce

parametri si unitati (vezi Figura 4.23) Puteti crea cinci tipuri de grafice: Trei tipuri
folosesc timpul ca variabila independenta si Celelalte două utilizează lungimea
conductei

Figura 4.23 Fereastra Select Graph Data controlează fereastra Graph

Results

Rezultatele conductei tranzitorii

39
 Rezultatele conductelor tranzitorii pot fi reprezentate grafic în funcție de timp
pentru orice stație de conducte salvată în fișierul de ieșire. Discutată în detaliu în
capitolul 5. Fereastra Control tranzitoriu permite utilizatorului să precizeze că datele
pentru posturile de conducte selectate sunt salvate. După cum se arată în Figura
4.23, fiecare țeavă este afișată într-o listă extensibilă. cand este extins, se afișează
posturile de conducte pentru care au fost salvate datele. Aceste stații pot fi adăugate
în lista din dreapta.
Utilizatorul poate compila datele pentru întreaga simulare sau doar pentru un
interval de timp specificat. În plus, dacă sunt specificate Alertele de proiectare pentru
presiunile de operare max / min, acestea pot fi încrucișate cu datele tranzitorii

Rezultatele rezultatelor joncțiunii tranzitorii

Similar cu rezultatele conductelor tranzitorii, joncțiunea tranzitorie vs timpul

pentru orice joncțiune care este Salvate în fișierul de ieșire. Datele conexiunii includ
elemente cum ar fi viteza pompei și volumul acumulatorului. Similar cu ieșirea țevilor,
acestea sunt specificate în

Profilul ferestrei de control tranzitoriu pe o cale de curgere și EGL, HGL

și profilul de înălțime

Aceste două tipuri de grafice vor compune parametrul selectat de-a lungul
unei căi de curgere. Conductele care cuprind calea trebuie să formeze o singură cale
continuă. Variabila independentă este lungimea de-a lungul țevii.
O cale de țevi poate fi specificată în una din două moduri. În primul rând,
utilizatorul poate selecta țevile din lista afișată. Acest lucru permite doar o singură
cale să fie specificată.
În al doilea rând, una sau mai multe căi de curgere pot fi specificate folosind
grupuri (a se vedea figura 4.24). Vor fi afișate numai grupurile care constau dintr-o
secvență de conducte. Grupurile sunt configurate în Spațiul de lucru utilizând
instrumentul Grupuri din meniul Editare.
Rezultatele pot fi valorile la un anumit moment în timp sau valorile globale
maxime și / sau minime. Diagrama profilului pe o diagramă a fluxului de flux permite,
de asemenea, încrucișarea planurilor Alerte, cum ar fi presiunile admise max / min.
Ambele tipuri de grafuri susțin animația, discutate în secțiunea următoare.

Figura 4.24 Traseele multiple pot fi încrucișate folosind grupuri

predefinite.

Animarea rezultatelor profilului

Fișier și Există două opțiuni de animație: Animați Utilizarea ieșirii Animați

folosind Solver.
Tranzitorie Opțiunea de a anima Utilizarea fișierului de ieșire Fișierul folosește
datele salvate în fișierul de ieșire (discutat mai devreme în acest capitol) Această
opțiune poate fi utilizată numai cu căile de țevi pentru care au fost salvate date
trecătoare pentru toate posturile. Motivul fiind faptul că lo arată modul în care un
parametru ca peessure se schimbă de-a lungul unei țevi, stațiile de calcul al datelor
trebuie să fie la toate Transiepr availahle economisind stații de țevi selectate este
specificată în fereastra Control și este discutată în Capitolul 5

40
 După cum sugerează și numele, opțiunea Animare folosind fișierul de ieșire
obține datele pentru animație prin citirea datelor salvate în fișierul de ieșire tranzitorie
și apoi afișarea acestuia în grafic
Opțiunea de a anima utilizând Solver nu utilizează ieșirea tranzitorie Fișier la
toate. În schimb, acesta reînnoiește Solverul tranzitoriu în fundal pentru a regenera
datele tranzitorii. Această reluare nu scrie nici o ieșire în fișier. Deoarece modelul
este reluat, toate datele pentru toate stațiile pi sunt disponibile pentru fiecare pas de
timp.
Figura 4.25 afișează fereastra Rezultate grafice când folosiți animația. După
cum se arată, comenzile suplimentare devin vizibile pentru a permite utilizatorului să
ajusteze animația. În stânga este butonul Play, care pornește animația. Lângă acesta
sunt butoanele Pauză și Stop. Dacă butonul Pauză este împins, animația se oprește
la etapa respectivă. Se poate imprima graficul sau se copiază datele, dacă se
dorește sau, dacă se folosește opțiunea Animați folosind fișierul de ieșire, utilizați
comenzile pentru cursorul de timp (din partea dreaptă a butonului Stop) pentru a seta
ora înainte sau înapoi. 1f, folosind aplicația Animate Using Solver, solverul poate fi
făcut pentru a parcurge un pas la un moment dat când faceți clic pe buton. Butonul
Stop oprește tranzitoria și resetează ora la zero.
Ora curentă (în secunde) și pasul de timp sunt afișate în partea dreaptă a
comenzilor de timp. La extrema dreaptă se află controlul vitezei. Înclinarea animației
implică adăugarea de întârzieri în timpul afișării datelor. Creșterea vitezei presupune
săriți pașii de timp. Viteza implicită, chiar în mijloc, nu are întârzieri sau depășiri.
Dacă se trasează o singură cale utilizând lista de țevi din Select Graph Data,
se pot trasa intervalele pe alertele de proiectare a animației lin Profil pe o cursă de
flux) sau la starea de echilibru (în EGL, HGL și Elevation Profile)
Fiecare dintre aceste opțiuni Are avantaje și dezavantaje. Opțiunea de ieșire a
fișierului de animație este, de obicei, puțin mai rapidă. De asemenea, vă permite să
derulați timp pentru a reinițializa timpul la orice pas înainte sau înapoi. Motivul pentru
care fișierul de ieșire tranzitoriu are toate datele necesare în timp, și astfel obținerea
de date pentru oricare alt moment este doar o chestiune de citire a datelor de la locul
potrivit în fișierul de ieșire. The Animate Using Solver nu are această flexibilitate.
Deoarece nu poate decât să păstreze datele marșând în tot pasul de timp

Figura 4.25 Opțiunile de animație afișează comenzi suplimentare

Un alt avantaj al opțiunii Animare de ieșire a fișierului de ieșire este că poate fi

făcută să funcționeze mult mai repede. Atunci când controlul vitezei de animație este
setat să crească viteza, pașii intermediari de timp sunt săriți și nu complot viteza este
crescută prea mult, calitatea animației se deteriorează deoarece prea mult timp lipsă
de date face dificil de a urmări ceea ce se întâmplă. Atunci când crește viteza,
opțiunea Animare de ieșire din fișierul de ieșire doar ignoră pașii de timp și citește
datele pentru fiecare pas de timp necesar.
Pe de altă parte, opțiunea Animate Using Solver nu poate sări peste pașii de
calcul deoarece execută Solverul tranzitoriu. Pentru a obține rezultatele pentru un
pas de timp viitor, trebuie să se calculeze toți pașii de timp intermediari. Nu
Cel mai mare avantaj al opțiunii Animate Using Solver este că nu este necesar
să salvați toate datele stației de conducte necesare pe disc pentru a rula o animație.
Deoarece obține date de la Solver Transient, acesta poate rula întotdeauna orice
animație dorită. Se folosește opțiunea Animare folosind fișierul de ieșire și nu se
salvează toate datele necesare. trebuie să fie specificate în Controlul tranzitoriu (așa

41
cum este discutat în Capitolul 5), apoi întreruperea trecerii întregi. Modulul Animate o
la permite unuia să ruleze animații, păstrând în același timp dimensiunile fișierelor de
ieșire minime.

Rezultate de forță tranzitorie

Dacă setările de forță tranzitorii au fost definite în secțiunea Transient (vezi

secțiunea Controlul tranzitorilor din capitolul 5), datele de forță rezultate pot fi
reprezentate grafic în funcție de timp. Figura 4.26 afișează fereastra Select Graph
Data (Selectare date de grafic) când se compară datele de forță tranzitorii.
Forțele de presiune diferențială pentru fiecare forță selectată selectată din lista
seturilor de forțe definite vor fi reprezentate grafic. Dacă se dorește, utilizatorul poate
selecta să includă și efecte de impuls și frecare în calcularea balanței forțelor.
Datele privind forța diferențială pot fi reprezentate grafic pentru întreaga
simulare tranzitorie sau utilizatorul optează pentru selectarea unui interval de timp
specific pentru a include frecare și impulsuri ale conductei în calculul forței de forță
sunt discutate în Capitolul 5.
Datele forței pot fi exportate în Un fișier pentru a fi utilizat împreună cu
software-ul CAESAR Il, care este de asemenea discutat în capitolul 5. alte controale
grafice Când modificați tipurile de grafice sau parametrii, puteți alege să păstrați
etichetele și / sau stilurile de culoare făcând clic pe casetele de selectare
corespunzătoare din dreapta jos . Fereastra Customize Graph Fereastra Customize
Graph vă permite să personalizați complotul, oferindu-vă un control asupra mai
multor aspecte, inclusiv:

Datele ferestrei pot fi listate. Nume lance la un capitol 4 Cele cinci ferestre primare
113 I. Fonturi pentru titluri. Numere și legendă 2. Culori pentru fundal graf, fundal și
seturi de date 3. Tipuri de linii și grosimi 4. Forme de simboluri 5. Normal, semi-log.
Sau parcele log-log 6, Frontiere și linii de grilă 7. Preferințe de imprimare (color sau
monocrom) Puteți salva setările configurate făcând clic pe butonul Salvare din fila
Sistem. Dacă modificați setările și doriți să reveniți la setările anterioare. Faceți clic
pe butonul Încărcare din fila Sistem și încărcați fișierul, Figura 4.26 Datele Forței de
Tranzistor pot fi reprezentate folosind seturile de forțe definite în fereastra Control
tranzitoriu

Fereastra de formatare auxiliară a grafurilor Fereastra Auxiliary Graph Fornalling vă

permite să modificați mai ușor culorile graficelor și grosimea curbei. Aceste setări
preferate pot fi ca valoare implicită pentru utilizare ulterioară, adăugând, aceste
preferințe vor fi utilizate în toate graficele prin APT Impulse. Această fereastră este
deschisă din meniul de opțiuni sau din bara de instrumente. Imprimarea și exportul
imaginilor și rezultatelor rezultatelor grafice Imaginea rezultatelor grafice poate fi:
Copiat în clipboard Salvată într-un fișier de imagine Salvată direct într-un fișier Adobe
PDF Trimis la imprimantă Datele X y În Graficul graficelor pot fi copiate în clipboard
Exportați într-un fișier delimitat adecvat pentru importul direct în software-ul de calcul
tabelar Fereastra Raport vizual Raportul vizual vă va ajuta să vizualizați datele
modelului și soluțiile staționare și tranzitorii în legătură cu aspectul modelului .
Fereastra Rapoarte vizuale afișează aspectul sistemului de țevi din fereastra
Workspace cu informații în formă text (vezi Figura 4.27) În plus, parametrii tranzitorii
pot fi afișați și cu variații de culoare. Valorile care trebuie afișate pot proveni din

42
datele de intrare Mod de intrare), rezultate de ieșire la starea de echilibru sau
rezultate de ieșire tranzitorie. Puteți schimba între acestea selectând opțiunea din
partea de sus a ferestrei vizuale de control al rapoartelor. În fereastra Raport vizual.
Pozițiile joncțiunilor și țevilor sunt fixate pe baza locațiilor din spațiul de lucru. În timp
ce aspectul sistemului de țevi nu poate fi editat în fereastra vizuală Raport, textul
integrat

Fereastra de formatare auxiliară a grafurilor Fereastra Auxiliary Graph Fornalling vă

permite să modificați mai ușor culorile graficelor și grosimea curbei. Aceste setări
preferate pot fi ca valoare implicită pentru utilizare ulterioară, adăugând, aceste
preferințe vor fi utilizate în toate graficele prin APT Impulse. Această fereastră este
deschisă din meniul de opțiuni sau din bara de instrumente. Imprimarea și exportul
imaginilor și rezultatelor rezultatelor grafice Imaginea rezultatelor grafice poate fi:
Copiat în clipboard Salvată într-un fișier de imagine Salvată direct într-un fișier Adobe
PDF Trimis la imprimantă Datele X y În Graficul graficelor pot fi copiate în clipboard
Exportați într-un fișier delimitat adecvat pentru importul direct în software-ul de calcul
tabelar Fereastra Raport vizual Raportul vizual vă va ajuta să vizualizați datele
modelului și soluțiile staționare și tranzitorii în legătură cu aspectul modelului .
Fereastra Rapoarte vizuale afișează aspectul sistemului de țevi din fereastra
Workspace cu informații în formă text (vezi Figura 4.27) În plus, parametrii tranzitorii
pot fi afișați și cu variații de culoare. Valorile care trebuie afișate pot proveni din
datele de intrare Mod de intrare), rezultate de ieșire la starea de echilibru sau
rezultate de ieșire tranzitorie. Puteți schimba între acestea selectând opțiunea din
partea de sus a ferestrei vizuale de control al rapoartelor. În fereastra Raport vizual.
Pozițiile joncțiunilor și țevilor sunt fixate pe baza locațiilor din spațiul de lucru. În timp
ce aspectul sistemului de țevi nu poate fi editat în fereastra vizuală Raport, textul
integrat

16 AFT Impulse 4.0 Ghidul utilizatorului Fereastra Visual Report Control Controlul
vizual al rapoartelor vă permite să controlați conținutul și aspectul ferestrei Raport
vizual (vezi Figura 4.28). De asemenea, puteți să salvați layout-urile personalizate
ale ferestrei Visual Report pe disc pentru recuperarea ulterioară, astfel încât să nu
trebuie să reformatați această fereastră în mod repetat. Când fereastra Rapoarte
vizuale este deschisă și nu sunt afișate rezultate de ieșire, Visual Report Control va fi
în modul de afișare a intrărilor. Dacă sunt afișate rezultatele de ieșire, acestea vor fi
deschise în modul de afișare la ieșire constantă sau la ieșirea tranzitorie. Parametrii
disponibili pentru afișare variază în funcție de modul, adică intrarea, ieșirea constantă
sau ieșirea tranzitorie. Dacă există rezultate de ieșire, modul de afișare poate fi
modificat în orice moment. Duin Marie Load Show Figura 4.28 Fereastra Visual
Report Control vă permite să configurați afișarea raportului Visual

Capitolul 4 Cei cinci ferestre primare 117 Parametrii afișării Parametrii care vor fi
afișați în fereastra Visaal Report sunt din fila Parametri afișare. Lista lefi selectează
parametrii conductei, iar dreapta selectează parametrii de joncțiune. În aceste liti
puteți afișa numai pe care le aveți în fereastra de control de ieșire sau toți parametrii
de ieșire. Puteți selecta mai mulți parametri, însă fereastra Rapoarte vizuale poate fi
aglomerată dacă sunt selectate prea multe. Afișare generală Fila Afișare generală vă
permite să configurați alte câteva elemente Titlul definit în fereastra Controlul ieșirilor
și numele fișierului poate fi afișat sau nu, în funcție de preferințele dvs. Scenariul
poate fi afișat, de asemenea. Figura 4.29 Raportul vizual cu unitățile și harta culorilor

43
în Unitățile pentru toți parametrii pot fi afișați într-o legendă în loc de lângă valoarea
parametrului (vezi Figura 4.27 sau 4.28). Acest lucru va reduce cantitatea de text și
aglomerarea afișată în fereastra Rapoartele Vizuale, această legendă poate fi
mutată, astfel încât orice locație din fereastra Replică vizuală.

118 Selectarea opțiunii Ghidul utilizatorului AFT Impulse 4.0 în timp ce este în modul
de intrare, toate valorile vor fi convertite într-un set consistent de unități Puteți
schimba fontul pentru textul de țeavă și joncțiune făcând clic pe butonul Fonturi și
selectând fontul dorit sau utilizând Butoanele de schimbare a dimensiunii fontului de
pe bara de instrumente. Numărul de cifre care se afișează pe afișajul numeric poate
fi configurat utilizând lista derulantă furnizată. În mod normal, în spațiul de lucru,
obiectele închise sunt afișate utilizând grafică specială (linii punctate, X, etc.).
Numărul de joncțiune care are condiții speciale setate implicit are un X care precede
J (de exemplu, XU56). Dacă doriți ca aceste simboluri să fie utilizate și în fereastra
Rapoarte vizuale, bifați caseta de selectare Afișare simboluri închise. În mod normal,
conductele din secțiunile închise sunt prezentate ca linii întrerupte, iar joncțiunile sunt
marcate cu o linie întreruptă. Dacă doriți ca aceste simboluri să fie folosite și în
fereastra Rapoarte vizuale, bifați caseta de selectare Utilizare stil închis de obiect.
Dacă există o imagine de fundal în spațiul de lucru, aceasta poate fi afișată în
raportul vizual selectând caseta de selectare furnizată. În mod similar, dacă o grilă
afișată pe Spațiul de lucru poate fi afișată în raportul vizual. Afișați țevi selectate și
joncțiuni Puteți alege, pe o bază individuală și pe o joncțiune, ceea ce doriți să afișați
în fereastra de control al raportului vizual (a se vedea Figura 4.30). Această
caracteristică de personalizare a afișajului este utilă pentru modelele mari, unde
numai câteva dintre punctele de date prezintă interes. Pentru simplitate, discuția se
va concentra doar pe conducte; Totuși, joncțiunile se comportă în același mod.
Fiecare țeavă este listată cu un set de xxx în partea stângă a numelui. X indică ce va
fi afișat. Pentru a schimba setările, mai întâi alegeți țevile la: Apoi folosiți butonul sau
pentru a șterge Dacă sunt selectate mai multe conducte și opțiunile curente sunt
diferite. Caseta de selectare va arăta gri și primul clic va debifa caseta de selectare,
iar al doilea clic îl va seta. Aveți posibilitatea să aveți orice combinație de setări,
inclusiv fără setări. Pentru a restaura setările la cele afișate în Spațiul de lucru și în
date, faceți clic pe butonul Setări spațiu de lucru.

Capitolul 4 Cele cinci hărți principale Windows 119 Caracteristica Color Map vă
permite să vizualizați mărimi ale diferiților parametri prin colorarea țevilor (vezi
Figurile 4.28 și 4.30.) Există o hartă a culorilor pentru modul de ieșire constantă, una
pentru modul de ieșire tranzitorie și Altul pentru modul de intrare numai.O hartă de
culori este utilă pentru a arăta grafic în cazul în care, de exemplu, viteze mari sau
fluxuri inversate sunt localizate sau pentru a vizualiza diametrul țevilor sau lungimi
într-un model.Pentru a crea o hartă de culoare, mai întâi alege un parametru Și
unitățile pentru care vor fi clasificate toate conductele.Apoi, alegeți o culoare,
selectați operatorul (de ex., Clasificat pe o valoare absolută, selectând această
opțiune) Visual Report Central-T Figura 4.30 Fereastra Visual Report Control vă
permite să selectați date individuale Obiectul, numele, numarul si care urmeaza sa
fie afisate in fereastra Rapoartele Vizuale.Para de intrare nu este importanta Impulse
va sorta intrarile intai prin valoare si apoi de catre operator,

AFT Impulse 4.0 Ghidul utilizatorului va fi colorat folosind primul meci găsit pe hartă,
începând din partea de sus a hărții. Dacă nu se găsește nici o potrivire, țeavă va fi

44
culoarea țevii spațiului de lucru. Aveți grijă să evitați suprapunerea operatorilor și a
valorilor. De exemplu, hartă a avut următoarele patru culori, I) 60 2) <60 3) 20 4) <20
atunci nu există nici o modalitate de culori 3 și 4 vor fi folosite pentru că orice
conductă mai mică de 20 este de asemenea mai mică de 60, <60 este înainte de 20
în hartă, țeava va fi colorată utilizând 2. Figura 4.31 Maparea vizuală de control a
culorilor permite să specificați culorile afișajului pentru țevi în funcție de valorile lor.

Capitolul 4 Cele cinci ferestre principale 121 Pentru a evita suprapunerea culorilor,
folosiți doar mai puțin lhan (c) ca ultima intrare O hartă mai bună ar fi să folosiți 1) 60
3) <20 Puteți alege să clasificați conductele pe baza valorilor lor absolute Alegeți
caseta de selectare Afișare valoare absolută. Pentru a șterge o valoare a hărții, faceți
clic pe culoarea pe care doriți să o ștergeți, apoi faceți clic pe butonul Eliminați
setarea. În locul colorării țevilor, puteți alege să coloreze doar numerele de țevi.
Acest lucru se face prin alegerea etichetelor Culoare țevi și ștergerea caselor de
culoare Color Pipe în zona Color Options. Ați putea aplica și colorarea în ambele.
Alegeți caseta de selectare Imprimare alb-negru dacă nu aveți o imprimantă color.
Țevile vor fi imprimate în negru. Valorile hărții de culoare pot fi afișate printr-o
legendă, bifând caseta de selectare Afișare în legendă (a se vedea Figura 4.31).
Hartă de culoare va apărea în legendă după unitățile de țeavă și joncțiune, opțiunea
respectivă fiind selectată. Legenda poate fi trasă și plasată în orice locație din
fereastra Rapoarte vizuale Butoane de comandă Puteți salva setările de ieșire (cu
excepția țevilor / joncțiunilor selectate) într-un fișier făcând clic pe butonul Save
Options și introducând un nume de fișier Aceste setări sunt încărcate Din nou,
apăsând opțiunile Încărcare și selectând numele fișierului. Acest fișier poate fi
distribuit între inginerii încorporați într-o bază de date la nivelul întregii companii.
Impulse va încerca inițial să așeze textul pentru țevi și joncțiuni bazate pe pozițiile lor
pe Spațiul de lucru. Puteți glisa textul în locații noi, ceea ce va oferi cea mai bună
prezentare vizuală. Aceste poziții sunt salvate cu modelul. Puteți restabili spatele la
locul în care Impulse a plasat inițial textul dând clic pe butonul Resetare locații și apoi
pe confirmarea operației. Faceți clic pe Dacă ați făcut modificări pe care nu doriți să
le păstrați, butonul Anulare. Faceți clic pe Afișați pentru a aplica setările.

Ghidul utilizatorului AFT Impulse 4.0 Vizualizarea adnotărilor de raport Adnotările

pentru spațiul de lucru Adnotările create în spațiul de lucru pot fi afișate în fereastra
Visual (faceți dublu clic pe Report by opening adnotarea adnotării spațiului de lucru)
și selectând Show Also on Report Visual cu opțiunile scenariului tab. Spațiul de lucru
adnotările afișate în raportul vizual pot fi mutate în raportul vizual dar nu sunt editate.
Crearea de adnotări pentru rapoartele de vizualizare O adnotare poate fi creată
special pentru raportul vizual selectând Crearea de adnotări din meniul Editare sau
din bara de instrumente Visual Report. Când instrumentul de creare a adnotărilor
este activat, puteți desena o adnotare în raportul vizual ca și în spațiul de lucru.
Rapoartele adnotărilor la nivel vizual au toate proprietățile unei adnotări a spațiului de
lucru, cu excepția faptului că acestea pot fi afișate numai în raportul vizual. Barele de
instrumente Barele de instrumente oferă acces rapid la funcțiile utilizate cel mai
frecvent în APT Impulse. Figura 4.32 prezintă barele de instrumente. Există de fapt
șase Bara de instrumente, este întotdeauna Caracteristicile sale sunt comune tuturor
celor cinci ferestre primare. În plus, există o lucrare în acea fereastră. Fereastră
primară, oferind caracteristici adecvate disponibile Fiecare dintre funcțiile de pe Bara
de instrumente este, de asemenea, prin intermediul sistemului de meniuri.

45
Rezultate grafice Raport vizual A A A Zoom: 100% Figura 4.32 Barele de instrumente
vă permit să accesați rapid caracteristici importante. Există o bară de instrumente
comună și o bara de instrumente specială pentru fiecare din cele cinci ferestre
principale. Veți vedea numai două bare de instrumente la un moment dat în
AFTImpulse. Funcția fiecărui instrument este indicată în ToolTips-urile care apar
când țineți cursorul peste buton.

46