Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
3.Mecanismul expansiunii gazelor din capul liber de gaze va conduce, evident, la cresterea
recuperrii titeiului din zcmant. Se interzice exploatarea gazelor din gaz-cap, deoareces-ar
pierde rapid energia, iar titeiul care migreaz in zona ocupat initial de gaze ar deveni practic
nerecuperabil. Dac zcmantul are un cap initial de gaze si eventual acvifer activ, recuperarea
poate atinge valori de ordinul 35%.
De la suprafat, prin alegerea unei metode adecvate de exploatare, se pot controla aceste
mecanisme naturale, astfel incats predomine mecanismul care asigur eficienta maxim in
exploatarea zcmantului.
5.Metode de recuperare a titeiului prin suplimentarea energiei de zacamant (metode conventionale si neconventionale).
Principii generale.
Suplimentarea energiei de zacamant metode:
-I- Conventionale:
-injectie de apa (in acvifer);
-injectie de gaze (in capul de gaze);
-II- Neconventionale:
-Termice >injectie de abur; combustie subterana; injectie de fluide calde; incalzirea sondei la niv. stratului
-Chimice->injectia de solutii de polimeri; injectia desolutii alcaline; injectia desurfactanti
-Miscibile->injectia de solventi gazosi si lichizi; injectia de Co
2
-In perspectiva->metode nucleare; folosirea bacteriilor; folosirea spumelor; noi agenti chimici.
Resursa geologic de petrol reprezint totalitatea cantitilor sau volumelor de petrol din acumulrile naturale
descoperite i nedescoperite , prognozate, pe structuri neevideniate, presupuse pe baza unor considerente geostatistice,
ce ar putea fi descoperite n cadrul unitilor structurale majore.
Rezerva de petrol reprezint partea din resursa geologic care se consider c poate fi recuperat n condiiile de
extracie existente sau proiectate i economice specificate.
7.Metode pentru determinarea acumularilor de hidrocarburi ( resurse geologice initiale).
-se determina din datele existente la momentul respectiv prin metoda volumetrica
I = expansiune elastic:
p> p saturaie
II = expansiunea gazelor ieite din soluie
III =regim gravitaional
Comportarea in exploatare a zacamintelor de titei care produc cu energie propie. Zacaminte de petrol cu cap liber de gaze
(CLG).
Gazele cantonate in capul liber de gaze se destind siptrund in zona productiv, dezlocuind petrolul.
Zcmantul produce ca urmare a expansiunii gazelor din CLG si al expansiunii gazelor iesite din solutie.
-curgere bifazica; presiunea este sub presiunea de saturatie.
Se observ c se poate determina volumul ocupat de o cantitate de abur cu titlul x, cunoscnd v' i v", unde:
v'=
v" =volumul
volumulspecific
specificalallichidului
vaporilorsaturat,
saturainuscai,
punctul corespunztor
n punctul strii A1strii B1
corespunztor
vx = volumul specific al amestecului de lichid i vapori, cu titlul x.
n cazul n care se cunoate titlul de vapori :
vx = (1-x)v' +xv" = v' + x (v" v')
Dreapta A1B1 d cantitatea de cldur de vaporizare (nmagazinat i care poate fi transportat de abur), care scade cu
creterea temperaturii.
n majoritatea cazurilor n care se utilizeaz aburul ca agent cald, acesta are titlul de 0,8, adic 80% din greutate reprezint
vapori saturai, iar restul de 20% este lichid ce conine srurile care pot fi transportate n generator odat cu apa de alimentare.
n situaia n care ntreaga cantitate de ap ar fi transformat n vapori, ar exista riscul ca srurile dizolvate iniial n ap s se
depun n interiorul generatorului, ducnd astfel la deteriorarea acestuia.
10. Injectia de abur. Principii generale.
Mecanisme de recuperare a titeiului din
zacamant. La primul contact dintre abur si
titei, aburul cedeaz cldura titeiului, a crui
vascozitate scade. Aburulcondenseaz si, in
continuare, apa cald format avanseaz
dezlocuind titeiul si cedand treptat din cldur
pan la echilibru.
- dezlocuirea
Mecanisme de recuperare:
cu vapori siap cald in
conditiile unui raport almobilittilor mai
favorabil ;
- distilarea cu abur;
- efectul miscibil al solventului.
Se observ ca daca debitul de aer injectat este constant, pe masura ce frontul de ardere se departeaza de sonda de injectie, el
3
primeste tot mai putin aer, iar cantitatea de aer ce revine la 1m de zacamant ars (cocs depus) scade. In consecinta, se
incetrii arderii(limita minima de 315C).
inregistreaza o scadere a temperaturii frontului de ardere, deci apare posibilitatea
18Combustia subterana umeda. Comparatie cu CSD.
CSU reprezint o combinatie intre CSD si injectia de apa si se bazeaza pe faptul ca, injectand apa, se mareste
eficienta de inundare si creste capacitatea fluidelor de a inmagazina caldura si de a o transporta in fata frontului de ardere,
spre sondele de reactie.
Apa si aerul sunt injectate simultan sau alternativ in aceeasi sonda, dupa ce s-a format frontul de ardere prin
alt parte il traverseaza. In contact
combustie obisnuita (directa). O parte din apa umple porii rocii din spatele frontului, iar
cu roca fierbinte, apa se transforma in abur, care se deplaseaza in fata frontului si mareste eficienta de dezlocuire a titeiului
(in zacamant exista o cantitate mai mare de agent de lucru abur).
-comparatie-> fata de CSD reducerea uneoripan la jumatate a necesarului de aer; ramane o anumita cantitate de cocs
nears; utilizare mai eficienta a caldurii.
21Comparati CSD, CSU si CSI d.p.d.v. al saturatiei remanente in titei in urma frontului si respectiv al consumului de aer.
Saturatia remanenta in titei cea mai mare la CSI deoarece apare si coxul secundarcare nu se arde; la CSU nu arde
tot coxul; iar la CSD se arde tot coxul, ramanand in urma frontului de ardere numai nisip ars curat, deci saturatia remanenta
in titei e 0.
La consumul de aer, la CSI se consuma cel mai mult aer, deoarece ard si o parte din fractiile intermediare ce
traverseaza frontul, apoi CSD, si la CSU se consuma cel mai putin aer, pana la juma ca la CSD.
22Demararea procesului de combustie Subterana (C.S.)
Inainte de aprinderea stratului, in sonda se injecteaza aer la un debit de 20 000 25 000 Nm3/zi, timp de cateva zile,
in vederea saturarii cu aer a zonei din jurulgurii de sond (g.s.). Aceasta saturare cu aer este necesara pentru a realiza
ulterior o deplasare normala a frontului de ardere si a stabili o permeabilitate efectiva pentru aer. Dup saturarea zonei din
jurul g.s. cu aer, debitul este redus foarte mult, astfel incat el sa corespunda amestecului necesar de gaze aer, a carui ardere
trebuie sa produca aprinderea titeiului.
Pentru a realiza aprinderea, trebuie sa se dezvolte in g.s. o cantitate de caldura de aproximativ 15.10 6 kcal, in timp
de 3-4 zile. In functie de puterea calorica a gazului injectat, rezulta debitul cu care trebuie s se injecteze gazele, precum si
volumul si debitul de aer corespunzator arderii complete a acestora.
1. Coloana de exploatareperforat
2. Camera de ardere (material ceramic, protejat in tub metalic perforat)
3. Rezistent electric pentru aprinderea gazelor
4. Termocuplu
5. Camera de amestec cu orificii in contracurant
1/2 7/8
6.Tevi de extractie exterioare, diametru 3 (sau 2 ) in
7. Cablu electric pentru termocuplu
1/2
8. Tevi de extracie interioare, diametru 1 (sau 1,315) in
9. Cablu electric pentrurezistent.
- a verifica in conditii dezcmant calittile de aprindere si de mentinere a arderii dectre titeiul din porii rocii;
- a verifica si corecta rezultatele calculelor de prevedere bazate pe date de laborator sau pe informatii din literatura de
specialitate;
- a verifica solutiile pentru prevenirea sau combaterea coroziunii, nisipului si emulsiilor;
- a obtine datele necesareproiectrii instalatiilor de injectie si pentru evaluarea tehnico economic
a procesului.
- a stabili tehnologia de aplicare pe scaraindustrial, precum si modul de urmrire si dirijare a procesului.
31 Principiile dezlocuirii nemiscibile cu solutii depolimeri.Tipuri de polimeri care pot fi utilizati pentru cresterea
recuperarii titeiului.
Ca rezultat al actiunii energiei naturale de zacamant si/sau al energiei suplimentare introduse in aceasta prin
aplicarea unor metode de recuperarenemiscibil, are loc un proces de dezlocuire a fluidelor din stratul productiv,
dezlocuire care poate fi analizata atat la nivelul porilor dezlocuire microscopica, cat si la scara intregului zacamant
dezlocuire macroscopica.
Dezlocuirea nemiscibila a titeiului presupune curgerea prin zacamant a cel putin doua faze dezlocuita si
dezlocuitoare.
Intr-un proces de dezlocuire nemiscibila, pentru ca saturatia remanenta in titei in urma frontului sa fie cat mai
redus, este foarte util ca faza dezlocuitoare sa fie mai vascoasa decat cea dezlocuita si, in plus, sa umecteze mai bine roca.
Tipuri de polimeri:
sintetici: -poliacriamida partial hidrolizata
biopolimeri- rezultati in procesul de fermentatie a unor bacterii (insensibil la salinitatea apei de zacamant;
suporta gradienti mari de forfecare)
32 Modul de preparare a solutiilor de polimeri. Instalatii, concentratii uzuale. Conditionarea si tratarea apei utilizate la
solubilizarea polimerului.
1. Se disperseaza polimerul praf in apa dulce , realizandu-se o solutie concentrat, de 0,5% (5000 ppm ). Se are in vedere in
aceasta etap evitarea aglomerarii polimerului in cocoloase, realizandu-se o buna dispersie, prin reglarea automata a
cantitatii de polimer care se dizolva in jetul de apa
2. Se dilueaza solutia concentrata obtinuta in etapa 1 cu apa de zacamant tratata, realizandu-se concentratia stabilita pentru
injectie, de regula 0,05% =500 ppm.
33Vascozitatea aparenta a solutiilor de polimei.
Fluidele utilizate n exploatareazcmintelor de hidrocarburi pot fi clasificate n: fluide newtoniene, caracterizate
prin faptul c, la presiune i temperatur constant, viscozitatea rmne constant, indiferent de gradientul de vitez; fluide
nenewtoniene, la care viscozitatea estedependent de gradientul de vitez (n acest caz se introducenoiunea de viscozitate
aparent a fluidului care curge prin mediul poros). La rndul lor, fluidele nenewtoniene pot mprite
fi n:- fluide cu
comportare pseudoplastic,la care ap scade cu creterea grad v i fluide cu comportaredilatant, la care ap crete cnd
grad v crete.
Viscozitatea aparent are valori de 5...25 de ori mai mari dect ceamsurat, dac se consider c permeabilitatea efectiv
este constant pentru ap i respectiv pentru soluia de polimer. In realitate,innd seama de reducereapermeabilitii
efective n cazul treceriisoluiei, care poate fi considerat ca o rezisten opus curgerii datorit reinerii moleculelor de
polimer n porii rocii, scderea mobilitii poate fi explicat prin dou fenomene care nu pot fi separate ca efect, nici ca
pondere:
-creterea viscozitii apei de injecie, ca urmare a aditivrii cu polimer
-reducerea permeabilitii efective a rocii colectoare.
44Modificarea umectabilitatii rocii si efectul acesteia asupra recuperarii la injectia de solutii alcaline.
Suprafata mediului poros prez oafinitate pentru una din fazele prezente in functie
de caracterul acesteia si de natura mineralelor din roca. Majoritatea zacamintelor
se caracterizeaza prin faptul ca rocaeste udata preferential de apa.In timpul
geologic de contact insa potavea loc fenomene de adsorbtie a componentilor polari
din titei a.i. roca sa devina oleofila (udata de titei).In acest caz titeiul e faza care se
depune pe peretii canalelor de curgere ca o pelicula aderenta ceeea ce mareste satur
remanenta in titei. daca roca e udata preferential de apa solutia alcalina face ca
udarea sa fie perfecta; daca roca e udata preferential de titei, solutia alcalina
conduce la inversarea udarii.
- la injectia de solutie alcalina se poate recupera pana la 50% din titeiul existent in zacamant la initierea procesului
50 Comparatie intre procesele de dezlocuire miscibile cu gaze sa race si gaze bogate avantaje si dezavantaje in fiecare
caz
-in cazul dizlocuirii cu gaze sarace presiunea deinjectie este mare (400-450 bar) asigurata de o statie de comprimare
gaze, manevrarea gazelor depresiune inalta->pericolele aferente => comparativ cu injectia de gaze bogate a carei
presiunii este de ordinul a 150 de bar .....neajunsul find necesitatea de gaze bogate(costisituare d.p.d.v. economic).
52 Solutii micelare: componenti si comportare fata de titei. Procese de dezlocuire miscibila si nemiscibila.
-solutiile micelare sunt niste microemulsii alcatuite de regula din:
1. hidrocarburi pure sau in amestec de hidrocarburi
2. apa de zacamant (nemiscibila cu sistemul de hidrocarburi)
3. o substanta tensioactiva(surfactant cu rol de emulgator)
-surfactantul e de regula un sulfonat de sodiu sau de sodiu si amoniu obtinut industrial prin reactie intre petrolurile naturale
si acid sulfuric
-gradul de dispersie al emulsiei, este foarte mare,astfel ca solutiile micelare sunt omogene ,transparente si stabile la
temperaturi ridicate
-pentru asigurarea in timp a acestei stabilitati se adauga un al 4-lea component numic cosurfactant sau cotensida
-cei 4 componenti se amesteca in diferite proportii astfel incat pot rezulta emulsii de tip apa-ulei sau ulei-apa
-trebuie mentionat ca la deplasarea prin zacamant solutiile micelare inglobeaza fazele din pori iar tipul emulsiei se poate
schimba.
Procese de dezlocuire miscibila si nemiscibila:
-I- ->solutie micelara tip apa in titei (sau apa in ulei) total miscibila cu titeiul si in echilibru cu apa; -petrolul este preluat
total din porii in care patrunde solutia micelara, dar apa nu poate dezlocui in totalitate microemulsia( la capat dopul se
solutie micelara este nemiscibil dezlocuirea are loc la tensiuni interfaciale foarte mici)
-II- ->solutie micelara tip titei-apa total miscibila cu apa si in echilibru cu titeiul in acest caz
ca emulsia va fi dezlocuita in
totalitate dar ea nu va prelua tot titeiul cu care este miscibila.
-III- -> Solutie micelara tip a/tsau t/a dopul va fi nemiscibil la ambelecapete dar dezlocuirea va avea loc la tensiuni
interfaciale foarte mici. (cel mai avantajos proces)
-IV- -> solutie micelara tip a/t sau t/a dop total miscibil la ambeleapete
c -> singurul caz de dezlocuire total miscibila cu
solutii micelare. (proces scump- nerentabil)
-I- ->solutie micelara tip apa in titei (sau apa in ulei) total miscibila cu titeiul si in echilibru cu apa; -petrolul este preluat
total din porii in care patrunde solutia micelara, dar apa nu poate dezlocui in totalitate microemulsia( la capat dopul se
solutie micelara este nemiscibil dezlocuirea are loc la tensiuni interfaciale foarte mici)
-II- ->solutie micelara tip titei-apa total miscibila cu apa si in echilibru cu titeiul in acest caz
ca emulsia va fi dezlocuita in
totalitate dar ea nu va prelua tot titeiul cu care este miscibila.
-III- -> Solutie micelara tip a/tsau t/a dopul va fi nemiscibil la ambelecapete dar dezlocuirea va avea loc la tensiuni
interfaciale foarte mici. (cel mai avantajos proces)
-IV- -> solutie micelara tip a/t sau t/a dop total miscibil la ambele
capete -> singurul caz de dezlocuire total miscibila cu
solutii micelare. (proces scump- nerentabil)
55Utilizarea Co2 in procese de recuperare a titeiului.
- usor de procurat din natura sau subprodusi din procese industriale la preturi relativ scazute
-Co2 este foarte solubil si se dizolva la fel de usor in titei si in apa de zacamant.
- la intrarea in solutie a Co2 in titei scade mult vascozitatea titeiului si densitatea sa astfel mobilitatea creste devenind mai
apropiata de mobilitatea apei.
-reducerea tensiunii interfaciale intre titei si apa de zacamant
-reducerea umflarii argilelor
-crestere usoara a permeabilitatii rocii ca urmare a acidizarii(slabe) cu acid carbonicrezultat din dizolvarea Co2 in apa din
strat.
-presiuni de injectie relativ reduse (sub 120 bar) fata de 400-450 bat la injectia de gaze sarace pt dezlocuire miscibila.
La injectia de Co2 scade mult vascozitatea titeiului si densitatea sa,volumul fazeilichide incepe sa scada (curba 2) -
>fractiile grele din titei vor trece in faza gazoasa( stare supercritica) proces miscibil.
La dizolvarea Co2 in apa are ca efect cresterea vascozitatii apei si reducerea mobilitatii acesteia -> proces nemiscibil ->
dezlocuirea titeiului de apa devine favorabila.
57Efecte care apar la utilizarea Co2 pentru dezlocuirea titeiului.
-volumul fazei lichide incepe sa scada, fratiile grele vor trece in faza gazoasa cu mobilitate mu lt mai mare
- scade mult vascozitatea titeiului si densitatea,astfel ca mobilitatea lui creste
-dizolvarea CO2 in apa, in care este la fel de solubil, are ca efect cresterea vascozitatii apei si reducerea mobilitatii acesteia
proces nemiscibil-> exploatare favorabila.
-mai apar si alte efecte:reducerea tensiunii interfaciale,reducerea umflarii argilelor, si o usoara
acidizare cu acid carbonic(H2CO3) care mareste permeabilitea
-din punct de vedere a presiunii injectate poate fi aplicata la 120bar
Presiunea de injectie a CO2 este de regula sub 120 bar, fada de cea cel mult 150 de bar la injectia de gaze bogate
/compartativ cu ceade injectie a gazelorsarace 400-450 bar.
60Ce metoda de recuperare secundara considerati ca fiind mai avantajoasa? Dar mai usor de aplicat? Argumente.
-cea mai avantajoasa metoda de recuperare secundara ar fi dupa parerea mea injectai de fluide calde mai exac cu abur
datorita cresterii mobilitatii titeiului, distilarea hidrocarburilor usoare ce au un efect de dop de solvent impins de apa calda
-generatoarele de abur au capacitati mari si utilizeaza drept combustibil titei brut sau gaze de sonda
-cea mai usor de aplicat ar fi dezlocuirea titeiului prin injectia desolutii micelare dar datorita costului solutiilor micelare