Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Anul IV
Grupa 4
PLOIETI, 2017
1.MODELUL GEOMETRIC AL ZACAMANTULUI
2
Sonda 514
Ha = Ha - E = 1495-66=1429 m
Hc = Hc - E =1549-66=1483 m
Sonda 586
Ha = Ha - E = 1737-350=1387 m
Hc = Hc - E =1785-350=1435 m
Ht/a = Ht/a - E =1762-350=1411 m
Sonda 589
Ha = Ha - E =1730-384=1346 m
Hc = Hc - E =1783-384=1399 m
Sonda 766
Ha = Ha - E =1354-90=1264 m
Hc = Hc - E =1408-90=1318 m
Unde :
Ha - cotele n acoperi absolute msurate pe diagrafii
Ha - cotele n acoperi izobatice
Hc - cotele n culcu msurate pe diagrafii
Hc - cotele n culcu izobatice
Ht/a - cotele limit iei/ap absolute msurate pe diagrafii
Ht/a - cotele limit iei/ap izobatice
E - elevaiile sondelor respective
Dup determinarea acestor valori s-au fcut interpolrile din care a rezultat harta cu izobate a
zcmntului ( anexa nr. 5 )
3
1.2 Fixarea limitei a contactului iei/ap
Seciunile geologice sunt reprezentri n plan vertical a stratelor geologice. Cele mai
adecvate sunt seciunile transversale, deoarece ofer o imagine mult mai realist asupra nclinrii
stratului dect seciunile longitudinale . n plu aceasta evideniaz limitele hidrocarburi/ap i/sau
iei/gaze. n cazul de fa s-au ntocmit pe baza hrii structurale (anexele nr. 6,7).
4
1.4 Determinarea grosimii de strat efectiv saturat cu fluide
5
1.5 Calculul ariei zonei productive
innd cont de scara hrii cu izobate ( anexa 5 ) rezult aria zonei prductive
6
1.6 Calculul grosimii medii a stratului in zona productiv
unde :
At - aria productiv
hi - grosimea medie efectiv calculate pe sond
7
2. PROPRIETATILE MEDIULUI POROS
8
2.1.1. Porozitatea
Porozitatea este propietatea rocii de a prezenta spaii libere numite pori sau fisuri. Acest
parametru msoar capacitatea rocii de a nmagazina fluide .n problemele de proiectare se
opereaz cu dou tipuri de poroziti :
o porozitate efectiv ( m ) , definit ca raportul dintre volumul de pori ( Vp ) i volumul
brut al sistemului roc-pori ( Vb )
o porozitate dinamic ( md ) utilizat n problemele de dislocuire a ieiului de ctre alt
fluid . Aceasta se poate defini ca produsul dintre porozitatea efectiva ( m ) i un
coeficient al utilizrii spaiului de pori , care ia n consideraie faptul c , n condiii reale
de zcmnt , agentul de dislocuire nu spal complet ieiul din spaiul poros .
Cunoasterea porozitii efective este necesar n calculele de evaluare a resurselor de
hidrocarburi , la stabilirea capacitii energetice a zcmntului , la alegere a metodei de
intensificare sau mbuntire a recuperrii . Porozitatea se poate determina prin metode fizice (
msurtori pe carote ) i prin metode geofizice ( din curbele de rezistivitate ) .
ni=1 m
hi
mmed,S = n
i=1 hi
Unde :
i - prozitatea medie msurat din carote
m
hi grosimea pachetului de roc ( a , b , c , etc )
Sonda 514
(11.5 0.197+15.50.165+80.165)
mmedS514 = = 0.1737
11.5+15.5+8
Sonda 586
(8.5 0.1725+15.5 0.179+4 0.142 )
mmedS586 = = 0.17603
8.5+15.5+4
Sonda 589
(7.5 0.1763+10.5 0.171+12 0.142 )
mmedS589 = = 0.16073
7.5+10.5+12
Sonda 766
(15 0.1993 )
mmedS766 = = 0.1993
15
9
Porozitatea medie pe zcmnt
ni=1 m
s Ai
mmed,Z = n
i=1 Ai
Unde :
ms - porozitatea medie pe sond
Ai aria suprafeei din jurul sondei
0.1737 26000+0.17603244388+0.16073205875+0.1993344575
mmed,Z = = 0.1819
26000+244388+205875+344575
mmed,Z = 0.1819
Sonda 514
11.5765+15.5386+8386
K II
514 = = 510.52 mD
11.5+15.5+8
Sonda 586
8.5592.5+15.5632+4241
K II
586 = = 564.15 mD
8.5+15.5+4
Sonda 589
7.5425+10.5412+12241
K II
589 = =346.85 mD
7.5+10.5+12
Sonda 766
15688
K II
766 = = 688 mD
15
10
Permeabilitatea medie perpendicular pe sond
n
i=1 hi
K
med,S = hi
n
i=1 Ki
Unde :
K
S - permeabilitatea medie perpendicular pe sond
hi - grosimea pachetului de roc ( a , b , c , etc )
Sonda 514
11.5+15.5+8
K
514 = 11.5 15.5 8 = 330.25 mD
+ +
495 284 284
Sonda 586
8.5+15.5+4
K
586 = 8.5 15.5 4 = 358.32 mD
+ +
436.5 467 157
Sonda 589
7.5+10.5+12
K
589 = 7.5 10.5 12 = 241.51 mD
+ +
377.67 376 157
Sonda 766
15
K
766 = 15 = 539.67 mD
539.67
11
Permeabilitatea medie pe sond
KII
med,S + Kmed,S
K med =
2
Sonda 514
(510.52+330.25)
K med S514 = = 420.391mD
2
Sonda 586
(564.15+358.32)
K med S586 = = 461.238 mD
2
Sonda 589
(346.85+241.52)
K med S589 = = 294.181 mD
2
Sonda 766
(688+539.67)
K med S766 = = 613.835 mD
2
n
i=1 ki Ai
K med,Z = n
i=1 Ai
Unde :
K med ,S - permeabilitatea medie pe sond
420.39126000+461.238244388+294.181205875+613.835344575
K med,Z = = 482.102 mD
26000+244388+205875+344575
12
2.1.3 Saturaia n ap ireductibil -
n porii rocii colectoare pot fi prezente urmtoarele fluide : ap , iei i gaze . Prin
urmare , se poate vorbi de o saturaie n ap , o saturaie n iei i o saturaie n gaze , numeric ,
saturaia se exprim ca raport ntre volumul de fluid din pori i volumul respectiv de pori i poate
lua valori ntre 0 i 1 , respectiv ntre 0% i 100% . ntr-un anumit volum de pori pot coexista
toate cele trei faze .
Saturaia n ap ireductibil , pentru un anumit zcmnt , rmne invariabil n procesul
de exploatare .
Cunoaterea saturaiilor n fluide este foarte important la evaluareae resurselor i a
rezervelor de hidrocarburi i la prevederea comportrii zcmintelor n exploatare . Determinarea
se poate face cu ajutorul metodelor fizice ( determinri n laborator , carote mecanice ) , prin
metode geofizice ( din curbele de rezistivitate ) sau prin calcule ( pe baza ecuaiilor de bilan ,
folosindu-se datele de producie )
Saturaia n ap ireductibil ia valori cuprinse ntr-un domeniu foarte larg , n funcie de
compoziia chimico-mineralogic a rocilor colectoare , de structura porilor , de capacitatea de
udare a rocilor . Pentru calculul acestei saturaii se apeleaz la nite relaii similare cu cele
folosite la determinarea porozitii .
n
i=1 ( Sai )i hi
( Sai )med,S = n h i
i=1
Unde :
Sonda 514
111.5+115.5+18
Sai ,S514 = =1
11.5+15.5+8
Sonda 586
0.30958+0.30415.5+0.3374
Sai ,S586 = = 0.31038
8+15.5+4
13
Sonda 589
0.31677.5+0.33010.5+0.33712
Sai ,S589 = = 0.32948
7.5+10.5+12
Sonda 766
150.3053
Sai ,S766 = = 0.3053
15
n
i=1 ( Sai )i Ai
( Sai )med,Z = n
i=1 Ai
Unde :
(126000 )+(0.31038244388)+(0.32948205875)+(0.3053344575)
( Sai )med,Z = = 0.33488
26000+244388+205875+344575
1 dV
= , la T = ct.
V dp
r = m p
14
Diagrama pentru estimarea coeficientului de compresibilitate al porilor pentru gresii i
calcare
Pentru cazul de fa , cnd avem preponderent gresie , coeficientul de compresibilitate va
fi :
r =5.5 1010 Pa1
5.5
p = 1010 = 3.02385 109 Pa1
0.18189
unde:
Vp volumul brut al zonei productive
Ap-aria productiv
hmed,Z-grosimiea medie a zcmntului in zona productiv
15
2.1.6 Calculul volumului de pori al rezervorului
Vp = Vb mmed,Z
Unde :
Vp volumul brut al zonei productive
mmed,Z porozitatea medie n zona productiv
Vp = 19097700 0,18189 = 3473630 m3
1
N=Ap hz mmed,Z (1-Sai)
bt0
1
N=820838 23.26615 0.18189 (1-0.33488 ) = 1983160 m3
1,165
N=1983160 m3
unde:
N rezerva de itei
Ap aria productive
Vp volumul brut al zonei productive
hZ - grosimea medie a zcmntului
mmed,Z porozitatea medie pe zcmnt
Sai saturaia in ap interstiial pe zcmnt
bt0 factorul de volum al ieiului la presiunea iniial
M=Nrs0
M=198316060 =118989393
unde:
M rezerva de gaze
rs0 raia de soluie la presiunea initial
16
3. PROPIETILE MEDIULUI FLUID
3.1 Propietile ieiurilor
3
Raia de soluie se definete ca fiind cantitatea de gaze , n , dizolvat ntr-un metru
3
cub de iei ,n condiii de zcmnt .
Se citete din diagrama din anexa 4
= 60
=1,175
=1,165
17
TEMPERATURA DE ZCMNT
= (/ + ) + =(1411+222.5) 0.03+9,8=58.805
Unde :
/ limita iei / ap
elevaia medie
= 0.03 / gradientul de temperatur
= 9,8 temperature mediului ambiant
= .
P bg 103 10 104
Bar - - cP cP m N/m3
3
0 =165.33 1,165 - 25 - 60
=130 1,175 7 22.5 151.25 60
= 22 1,0575 59 31.2 117.5 10
0 (1,1751,165)
= = = 2.40 104 -1
( 0 ) 1,175(165.33130)
n diagrama de variaie avem dou domenii n care factorul de volum al ieiului , raia
de soluie i vscozitatea variaz dup legi diferite i anume :
a) ntre presiunea iniial i cea de saturaie
b) ntre presiunea de saturaie i cea de abandonare
= 22
0 = 165.33
= 130
Pentru determinarea legii de variaie se folosesc condiiile unei drepte ce trece prin dou
puncte .
18
CAZUL I = 0 constant
,0 =1.165
, =1.175
,0 0 1,165 165.33
= <=> =
, 0 0 1,1751,165 165.33130
= 1.21179-0.000283
,0 = 25
, = 22.5
, 22.5 130
= <=> =
,0 , 0 2522.5 165.33130
= 13.30101+0.070761
CAZUL II =
, 1,0575 22
= <=> =
, , 1,1751,0575 13022
=0.00108 + 1.03356
, 22.5 130
= <=> =
, , 31.2522.5 13022
19
=0,081 + 33.032
, = 10 3 /3
, = 60 3 /3
, 10 22
= <=> =
, , 60 10 130 22
= 0,462 0,185
2453,16 0,055
` = ( 1 )= 2,2 ( 1 )=2,1703
10000 10000
Unde :
G este solubilitatea gazelor n apa distilat , n 3 /3 , pentru a crei determinare
se poate utiliza diagrama din fig 3.1
X mineralizaia apei , in / , determinate prin analize de laborator
Y corecia salinitii cu temperatura , pentru care se poate folosi diagrama din figura
3.2
= 2,2 3 /3
514 = 1109,40 + 97,55 + 19,85 + 1216,50 + 6,61 + 3,25 = 2453,16 /
Y = 0.055
20
Fig 3.1 Solubilitatea gazelor n funcie de temperatur i presiune
21
Salinitatea pe sonda - Y
Y==1
Sonda 514
""514 = 25517,22 + 1955,10 + 242,81 + 43139,11 + 318,11 + 235,00 = 71407,35 /
1l apa..1040000mg..Ymg/l
100mg.Y%
10071407,35
Y= =6,866 %
1040000
Y=6,866 %
= 58.805
Se citete din diagrama din figura 3.3 valoarea vscozitii dinamice a apei de zcmnt
= 0.52 /2
22
3.2.3Coeficientul de compresibilitate al apei mineralizate - `
Compresibilitatea apei este influenat de presiune , de temperatur , de concentraia n
electrolii ( mineralizaie ) i de prezena gazelor n soluie .
Coeficientul de compresibilitate al apei mineralizate de zcmnt cu gaze n soluie se
poate calcula cu relaia :
23
CAPITOLUL 4
STABILIREA I AMPLASAREA REELEI SONDELOR DE EXPLOATARE
Amplasarea raional a sondelor este acea amplasare care asigur prducia
maxim de iei , cu cheltuieli minime . n acest sens , n practica exploatrii apar dou
situaii :
se d cumulativul pe zcmnt i se cere s se amplaseze sondele de extracie n
aa fel nct s avem cheltuieli minime.
Se dau resursele material i se cere s se amplaseze sondele n aa fel nct s se
obin valoarea maxima a produciei de iei cu aceste resurse.
4.1 Amplasarea sondelor pe zcminte de iei tip band liniar , cu acvifer activ
Amplasarea sondelor pe zcminte de iei tip band liniar cu acvifer activ
(fig 3.1) se face n iruri ( rnduri ) paralele , n raport cu conturul interior ( limita
iei/ap pe culcu ) , aceasta deoarece sondele se inund mai nti pe culcu .
Numerotarea irurilor ncepe dinspre conturul petrolifer ( limita iei/ap ) ctre
conturul de nchidere ( C.I. ).
Amplasarea ncepe cu fixarea ultimului ir de sonde ( irul k ) ; acesta se fixeaz
paralel cu conturul de nchidere al zcmntului la o distan de circa 80-100 m .
O apropiere prea mare a irului k de C.I. conduce la accentuarea fenomenului de
interferen a irului cu falia respectiv . O ndeprtare prea mare a irului k de
respectivul contur ar face ca n volumul situat ntre irul k i C.I. s rmn o cantitate
substanial de iei nedrenat de sonde.
Dup fixarea ultimului ir se msoar distana d , dintre ultimul ir i conturul
iei/ap pe culcu .
24
Fig. 4.1 Amplasarea sondelor de extracie pe un zcmnt tip band liniar , cu acvifer activ
96
= = = 48 mm
2
a 5000 = 240
Unde:
d = distana de la ( /a ) culcu pana la ultimul ir de sonde (d=96mm)
k= este numrul total de iruri ( k= 2 )
1 = distana de la ( /a ) culcu pn la primul ir de sonde
2 = distana de la primul ir la al doilea ir de sonde
S= lungimea irului
25
Se recomand o distan optim ntre iruri de 150 200 m . Numrul de iruri va
fi n funcie de lungimea zonei respective . Distana dintre irurile intermediare ( 2 , 3
k 1 ) este aceiai egal cu a i rezult din relaia de mai sus . Distana de la conturul
iei/ap pe culcu la primul ir ( 1 ) se alege mai mare decat a , avnd n vedere c
primul ir este inundat mai repede dect celelalte . Rezult c distana dintre penultimul
ir ( k 1 ) i ultimul ir ( k ) va fi , mai mic decat a .
S-a constatat din practica exploatrii , c exploatarea cu mai mult de dou iruri
nu este eficient din punct de vedere al consumului energetic i deci se recomand ca n
exploatare s fie ntotdeauna cel mult dou iruri , celelalte urmnd s fie activate
succesiv .
Se va proiecta n continuare numai modelul zcmntului pe care funcioneaz
dou iruri simultan , indiferent de numrul de iruri proiectate n vederea exploatrii
acestuia .
Astfel , distana de la conturul iei/ap pe culcu la primul ir de sonde de
extracie este :
Unde :S este limea zonei productive ( fig 3.1 ) , respectiv lungimea irului de sonde ;
2 distana dintre dou sonde vecine de pe irurile intermediare
1 = 0.88
26
Pe penultimul ir se va amplasa un numr mai mare de sonde dect pe celelalte
iruri , deoarece se va inunda ultimul i n faza final a exploatrii va trebuii s dreneze
ct mai complet zona productiv . Se noteaz cu numrul de sonde de pe ultimul ir
i avem :
= 1.36
27
Fig. 4.2 Diagram pentru determinarea distanei dintre sonde
28
diametrul sondei
1
= 5 2 in = 13.97 cm
diametrul sapei
= 7 in = 17.78 cm
Raza sondei : = = 8.89 cm
2
Tip A-D?? Tabelul 4.1
Valori pentru determinarea razei reduse a sondei
l 4,7 4,7 4,7 4,7 4,7
d 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8
n 46 42 38 32 26
0,117 0,186 0,241 0,228 0,180
Calculul razei reduse a sondei se face pe baza datelor din tabelul de mai sus i cu
ajutorul relaiei propuse de Sciurov .
Relaia de calcul la razei reduse este :
425
= ln [( + 0,6]
+1.5 )
425
= ln 8,89 [( ] 0,6
4,7+1,5 )46 0,4
1 = 0,117 cm
425
= ln 8,89 [( ] 0,6
4,7+1,5 )42 0,5
2 = 0,186 cm
425
= ln 8,89 [( ] 0,6
4,7+1,5 )38 0,6
3 = 0,241 cm
425
= ln 8,89 [( ] 0,6
4,7+1,5 )32 0,7
4 = 0,228 cm
29
425
= ln 8,89 [( ] 0,6
4,7+1,5 )26 0,8
5 = 0,180 cm
= 0,241 cm
24000
= = 4.998
0.241
2 = 2 91,58 = 183,16
1280
= = = 6,988
2 2 183,16
260
1 = = = 21,67
2 1 2 6
30
CAPITOLUL V
2 k t ht p
qt
R
t bt ln c
rrs
kt = (0,6-0,8) kabs;
t = 0.0025 kg/m*s;
bt = 1.165;
rrs = 0,241 m.
31
sonda 514:
2 0,28926 35 1
1 = 340 = 15,91 3 /
0,0025 1,088
0,241
2 0,28926 35 1.5
2 = 340 = 23,87 3 /
0,0025 1,088
0,241
2 0,28926 35 2
3 = 340 = 31,83 3 /
0,0025 1,088
0,241
2 0,28926 35 2.5
4 = 340 = 39,78 3 /
0,0025 1,088
0,241
sonda 586:
2 0,28926 28 1
1 = 165 = 13,55 3 /
0,0025 1,088
0,241
2 0,28926 28 1.5
2 = 165 = 20,33 3 /
0,0025 1,088
0,241
2 0,28926 28 2
3 = 165 = 27,11 3 /
0,0025 1,088
0,241
2 0,28926 28 2.5
4 = 165 = 33,89 3 /
0,0025 1,088
0,241
sonda 589:
2 0,28926 30 1
1 = 305 = 13,76 3 /
0,0025 1,088
0,241
2 0,28926 30 1.5
2 = 305 = 20,65 3 /
0,0025 1,088
0,241
32
2 0,28926 30 2
3 = 305 = 27,53 3 /
0,0025 1,088
0,241
2 0,28926 30 2.5
4 = 305 = 34,41 3 /
0,0025 1,088
0,241
sonda 766:
2 0,28926 15 1
1 = 80 = 7,76 3 /
0,0025 1,088
0,241
2 0,28926 15 1.5
2 = 80 = 11,65 3 /
0,0025 1,088
0,241
2 0,28926 15 2
3 = 80 = 15,53 3 /
0,0025 1,088
0,241
2 0,28926 15 2.5
4 = 80 = 19,42 3 /
0,0025 1,088
0,241
33
kt ht Rc p qt
Sonda nr.
mD cm cm bar cm3/s m3/zi
1 184,202 15,91
1 156,93 13,55
1 89,91 7,76
=
=1
3
1 = 15,91 + 13,55 + 13,76 + 7,76 = 590,39 = 51,01 3 /
3
1.5 = 23,87 + 20,33 + 20,65 + 11,65 = 885,59 = 76,51 3 /
34
3
2 = 31,83 + 27,11 + 27,53 + 15,53 = 1180,79 = 102,02 3 /
3
2.5 = 39,78 + 33,89 + 34,41 + 19,42 = 1475,99 = 127,52 3 /
= 1983156 3
= 365 3 /
18618
1 = = 0,009 = 0,9%
1983156
27928
1.5 = = 0,014 = 1,4%
1983156
35
37237
2 = = 0,018 = 1,8%
1983156
46546
2.5 = = 0,023 = 2,3%
1983156
p Qt Nan an
= 127,52 3 /
127,52
= = 42,50 3 /
3
36
CAPITOLUL VI
REGIMUL ELASTIC
Conditia energetica principala pentru existenta regimului elastic este ca presiunea de zacamant
sa fie mai mare decat cea de saturatie (pz>ps). Zacamantul de titei va lucra in regim elastic atat timp cat
presiunea de zacamant va ramane superioara presiunii de saturatie.
Gazele sunt dizolvate in intregime in titei, iar curgerea fluidelor prin mediul poros, in zona
productiva, va fi omogena.
Deplasarea titeiului prin pori catre talpile sondelor de extractie va fi determinata de destinderea
elastica a zonei productive.
In cazul zacamintelor de titei in forma de banda liniara curgerea apei in acvifer capata o
geometrie liniara, liniile de curent fiind paralele intre ele. Acviferul poate fi de marime finita sau infinita.
Presiunea de zacamant este superioara celei de saturatie, coeficientii complecsi si de compresibilitate ai
zonei productive si acviferului adiacent au marimi insemnate.
37
Fig 3.3. Zacamant de titei sub forma de banda liniara
- se da dinamica presiunii.
Daca se impune o variatie in trepte pentru debitul sondei comasate, atunci caderea de presiune
la peretele sondei comasate se va calcula cu o relatie scrisa pentru simetria liniara:
0 = ( 1 ) ( 1 )
=1
() este o functie de timp adimensional (o cadere de presiune adimensionala), functie care se poate
determina cu ajutorul diagramei:
38
Fig 3.4. Graficul functiei ()
=
2
289,26 1015
= = = 0,876 2 /
0.52 103 34,90 1010 0.181
= 0 + + = 34,90 1010 2 /
t- timpul adimensional;
39
( ) = 0 (0 ) +
1
=
Numarul de sonde:
Etapa 1.
0,876
1 = 2 1 = 13502 365 24 3600 = 4.70
1 = 100 3 /
40
0.52 103 1350 100
0 1 = 1 (1 ) = 15
1 = 22,64
289,26 10 23,26 1280 3600
( )1 = ( ) (0 1 ) + 1
= 1350 1280 23,26 0.1818 3,49 109 22,64 105 + 36500 = 94236,33 3
1 94236,33
1 = = = 221,615 3 /
1 1 365 1.165
1 221,61
1 = = = 5,21 6
42,50
1 94236,33
1 = = = 0.0475 = 4,75%
1983156,56
41
unde: CL- parametrul complex al acviferului, care are expresia:
Caculul de prevedere pentru regimul elastic se incheie aici deoarece presiunea a atins presiunea
de saturatie.
Daca se impune o variatie in trepte a presiunii la peretele sondei comasate, atunci se poate
determina cumulativul de apa ce va patrunde in zona productiva la momentul tn.
Se considera o variatie liniara intre doua momente de timp succesive. Cumulativul de apa
patruns in zona comasata este determinat de destinderea elastica a acviferului.
= ( ) ()
Algoritmul de lucru:
- se da pasul de timp;
- factorul de recuperare;
42
= 289,26 1015 2
= 1350
= 0.52 103 /2
= 23,26
= 0.1818
= 1.475
289,26 1015
= = = 2,541 2 /
0.52 103 12.04 1010 0.1818
1.8 1010
= + = 4.45 1010 + = 14.35 1010 2 /
0.1818
Etapa 1
= 1 = 365
2,541
= 2 = 13502 365 24 3600 = 5.75
() = 1
43
= 20.28
( ) = ( ) +
= 660 1305 24.03 0.1777 1.45 109 20.28 105 + 76120.60 = 86994.97 3
86994.97
= = = 215.33 3 /
1 365 1.106
215.33
= = = 2.68 3
80.02
78597.40
= = = 0.0250 = 2.50%
3133347.56
44
CAPITOLUL 7
In cazul unui zacamant de titei lipsit de cupola de gaze si de un acvifer activ, destinderea gazelor
iesite din solutie este singura forta care provoaca deplasarea titeiului prin mediul poros, catre talpile
sondelor de extractie. Volumul de pori al zonei productive ramane invariabil in timp de-a lungul
intregului proces de exploatare.
Ipoteze simplificatoare:
- presiunea are aceeasi valoare in orice punct al zacamantului si orice variatie de presiune se transmite
instantaneu in intregul zacamant;
- saturatia in titei este aceeasi in orice punct al zonei productive si variatia saturatiei se transmite
instantaneu in toata zona productiva;
- gazele iesite din solutie difuzeaza uniform in zona productiva si nu se strecoara catre partea superioara
a zacamantului.
0 ( )(0 )
0 = + ( ) + +
45
Rezulta urmatorul cumulativ de gaze:
0
= [( ) ( 0 )] ( )
= () + ()
0
unde: = 0
0
() = 0
0
= 0 ( )
0
0 1 1
()1 = 0 ( ) ( ) 1
0
1 0
()1 = [( + )1 + ( + ) ] ( ) 1
{ 2 0
unde:
()1 cantitatea de gaze extrase de la tn-1 la tn pentru un metru cub de pori corespunzator unei
trepte de presiune;
46
0 , factorii de volum ai titeiului;
(3) ecuatia pentru determinarea timpului dupa care se consuma treapta de presiune:
( )
1
()1 = [( + )1 + ( + ) ] 1 [1 + ] ( 1 )
4 ( )
1
( ) = 0 (0 )
Algoritmul de lucru:
- plecand de la momentul tn-1 pentru care se cunosc toti parametrii exploatarii, se impune treapta de
presiune pn-1 pn (de regula 10 bar, sau daca psat>100 bar, 20 bar);
- se trece la rezolvarea pe cale grafica a sistemului de ecuatii (1) si (2). Pentru constructia dreptei sunt
suficiente 2 puncte, iar pentru constructia curbei sunt necesare minim 3 puncte. Se aleg astfel 2 valori
pentru saturatie in ecuatia dreptei respectiv 3 valori pentru ecuatia curbei, mai mici decat saturatia in
titei corespunzatoate momentului tn-1. Punctul de intersectie al dreptei cu curba da solutia sistemului,
47
respectiv valoarea saturatiei in titei si cantitatea de gaze corespunzatoare treptei de presiune pn-1 pn
(fig. 3.4.).
- se determina permeabilitatile relative in functie de St, fie din curbele permeabilitatilor relative in
functie de saturatie obtinute in laborator (Fig. 3.5.), fie pe baza nor relatii empirice (Tabelul 3.5.)
Tabelul 7.1
48
- se calculeaza functia de saturatie (St) si ratia instantanee gaze-titei rpn;
0
= 0 ( )
0
0
= [( ) ( 0 )] ( )
0 1 1
= 0 ( ) ( )
0
( )
= 1 [1 +
]
( )
1
- pentru valorile reale ale parametrilor de exploatare, se vor multiplica toate valorile obtinute cu
volumul initial de pori Vp;
- se calculeaza:
- pentru a calcula krg si krt folosim formulele din tabelul 3.5. functie de litologia tipului de proiect:
49
=
0
= 4
= (1 )2 (1 2 )
unde:
S- saturatia normalizata;
Date initiale:
p0 150
psat 110
bt0 1.088
btsat 1.09
rs0 39.5
h 24.03
m 0.1777
50
Sai 0.38
St0 0.62
a 0.00048
Vp0 5110241
r 1.8E-10
t 0.0000917
a 4.45E-10
N 3133347.6
krt0 1
St1=0.61
St1=0.6
St1=0.59
0.983
1,2,3 = = {0.967
0
0.951
0.95
1,2,3 = 4 = {0.91
0.86
= (1 )2 (1 2 )
1,2,3
4.2 106
= {3.36 105
1.13 104
51
2.6 103 1.101
= = = 1946.08
1.47 105 0.009
4.41 106
1,2,3 = = { 3.7 105
1.31 104
0 = 0
0 = 0
0 = 0
Ecuatia dreptei:
0 1 1 1
()10 = 0 ( ) 1 ( ) ()10
0 0 1 1
Dar ()10 = 0
Ecuatia curbei:
1 0 1
()10 = (0 + 1 ) ( ) ()10
2 0 1
Dar ()10 = 0
52
Pentru 3 = 0.59 ()10 = 1.40
6,00
5,00
4,00
1,00
0,00
0,585 0,59 0,595 0,6 0,605 0,61 0,615
Din grafic se citeste valorile punctului de intersectie a curbei cu dreapta, care reprezinta solutia
sistemului de doua ecuatii. Citim din grafic valorile pentru:
St1=0.599
(M)10=5
53
= = 0.97
0
= 4 = 0.90
= (1 )2 (1 2 ) = 3.89 105
= = 4.31 105
1 = 1 + () (1 ) = 40.31
3
0 = 200
( )
1 3
1 = 0 [1 +
] = 173.42
( )
0
()10
1 =
= 2.92
( )
1 1
(0 + 1 )0 [1 +
]
4 ( )
0
1 11266.09
1 = = = 0.03 = 3.09%
3133347.6
54
Etapa 2. Treapta de presiune psat-70 bar
St2=0.535
St2=0.531
St2=0.525
0.862
1,2,3 = = {0.856
0
0.846
0.642
1,2,3 = 4 = {0.628
0.607
0.002577
= (1 )2 (1 2 ) = {0.002958
1,2,3
0.003597
0.00401
1,2,3 = = { 0.0047
0.00592
Ecuatia dreptei:
0 1 2 1
()12 = 0 ( ) 2 ( ) ()12
0 2 2 2
55
Pentru 3 = 0.525 ()12 = 8.049
Ecuatia curbei:
1 0 2
()12 = (1 + 2 ) ( ) ()12
2 0 2
56
12
10
6 Series1
Series2
4
0
0,524 0,526 0,528 0,53 0,532 0,534 0,536
Din grafic se citeste valorile punctului de intersectie a curbei cu dreapta, care reprezinta solutia
sistemului de doua ecuatii. Citim din grafic valorile pentru:
St2=0.5307
(M)21=8
= = 0.85
0
= 4 = 0.62
= (1 )2 (1 2 ) = 0.0029
= = 0.0047
2 = 2 + () (2 ) = 79.87
57
Debitul de titei corespunzator acestei trepte de presiune va fi:
( )
2 3
2 = 1 [1 +
] = 116.27
( )
1
()12
2 =
= 9.09
( )
1 2
(1 + 2 )1 [1 +
]
4 ( )
1
2 = 2 2 =444858.43
2 444858.4
2 = = = 12.23%
3133347.6
St3=0.53
St3=0.52
St3=0.51
0.854
1,2,3 = = {0.838
0
0.835
58
0.624
1,2,3 = 4 = {0.589
0.583
0.00306
= (1 )2 (1 2 ) = { 0.0042
1,2,3
0.0044
0.0049
1,2,3 = = {0.00711
0.00764
Ecuatia dreptei:
0 1 3 1
()32 = 0 ( ) 3 ( ) ()32
0 3 3 3
Ecuatia curbei:
1 0 3
()32 = (2 + 3 ) ( ) ()32
2 0 3
59
St krg3 krt3 (M)32 (M)32
14
12
10
8
Series1
6 Series2
0
0,516 0,518 0,52 0,522 0,524 0,526 0,528 0,53 0,532
Din grafic se citeste valorile punctului de intersectie a curbei cu dreapta, care reprezinta solutia
sistemului de doua ecuatii. Citim din grafic valorile pentru:
St3=0.523
(M)32=10
= = 0.84
0
60
= 4 = 0.60
= (1 )2 (1 2 ) = 0.0038
= = 0.0063
3 = 3 + () (3 ) = 70.82
( )
3 3
3 = 2 [1 +
] = 107.54
( )
2
()32
3 =
= 8.65
( )
1 3
(2 + 3 )2 [1 +
]
4 ( )
2
3 = 3 3 = 490700.43
3 490700.4
3 = = = 13.49%
3133347.6
61
Etapa 5. Treapta de presiune psat-30 bar
St5=0.505
St5=0.498
St5=0.494
0.814
1,2,3 = = {0.803
0
0.796
0.540
1,2,3 = 4 = {0.518
0.505
0.00638
= (1 )2 (1 2 ) = {0.00762
1,2,3
0.00839
0.0118
1,2,3 = = {0.0147
0.0165
Ecuatia dreptei:
0 1 2 1
()12 = 0 ( ) 2 ( ) ()12
0 2 2 2
62
Ecuatia curbei:
1 0 2
()12 = (1 + 2 ) ( ) ()12
2 0 2
16
14
12
10
Series1
8
Series2
6
0
0,492 0,494 0,496 0,498 0,5 0,502 0,504 0,506
63
Din grafic se citeste valorile punctului de intersectie a curbei cu dreapta, care reprezinta solutia
sistemului de doua ecuatii. Citim din grafic valorile pentru:
St5=0.4984
(M)45=14
= = 0.803
0
= 4 = 0.519
= (1 )2 (1 2 ) = 0.0075
= = 0.0145
5 = 2 + () (2 ) = 83.81
( )
5 3
5 = 4 [1 +
] = 77.32
( )
4
()54
5 =
= 4.88
( )
1 5
(4 + 5 )4 [1 +
]
4 ( )
4
64
Cumulativul de titei extras in aceasta etapa este:
5 = 5 5 =563955.13
5 563955
5 = = = 15.50%
3133347.6
In mod similar se peocedeaza si pentru urmatoarele etape, pana in momentul cand presiunea
atinge presiunea de abandonare.
Tabelul 7.3
p S krt krg rp Qt t N
Nr.crt.
3 3
bar - - - - - m /zi ani m /an %
3.9E-05 4.3E-05 112661.1
1 0.97 0.90 40.31 173.42 2.92 3.09
90
0.00383 490700.4
2 0.843 0.60 0.00638 70.82 107.54 8.65 8.65
70
0.00586 541946.6
3 0.819 0.55 0.01065 79.65 101.87 7.50 14.90
50
0.00754 563955.1
4 0.803 0.51 0.01452 83.81 77.32 4.88 15.50
30
65
CAPITOLUL VIII
INJECTIA DE APA
Fig. 8.1.
66
2- dupa ce frontul a patruns in sondele de extractie.
=
( )
= ( )
unde =
Rezulta timpul:
=
( )
Algoritmul de calcul:
- se construiesc curbele:
= ( )
respectiv
= ( )
- din curba = ( ) se citeste saturatia in apa la front Saf (fig. 8.2), iar de pe curba = ( ),
valoarea pantei corespunzatoare;
67
- cu ajutorul ecuatiei timpului se calculeaza timpul de patrundere a frontului de dezlocuire in galeria de
extractie;
= (1 )
- se dau valori lui Sa1>Saf, unde Sa1 este saturatia in apa pe sirul sondelor de extractie si se calculeaza cu
relatia:
1
=
1+
- se calculeaza saturatia medie in apa intre galeria de injectie si cea de extractti cu relatia:
1 1
1 = 1 +
( )
1
1
= (1 )
pentru t<tp
1
= = ( )
- saturatia medie in apa in spatele frontului de dezlocuire pana la patrunderea acestuia in galeria de
extractie, se calculeaza ce relatia:
68
1
1 = +
( )
= <
1
1
= >
1
Cand exploatarea are loc cu doua siruri de extractie, prevederea cuprinde trei etape, respectiv:
Etapa1. 0<t<tp1
1
1 =
( )
1 = 1 1
2 = 2 2
69
1 = 1
2 = 2
= 1
Etapa 2. tp1<t<tp2
tp2- timpul de patrundere in cel de-al doilea sir de extractie. Se calculeaza cu relatia:
2
2 = 1 +
2 ( )
1 = 1 (1 1 )
2 = 2
2 = 1 (1 ) + 2 ( )
1 - saturatia in apa intre sirul de injectie si primul sir de extractie, cand saturatia in apa la nivelul sirului
intai este 1 .
Tabelul 8.1.
70
Sa1 fa1 (dfa/dSa)1 Sa1 tj
Saf
faf (dfa/dSa)f Saf tp1
1-Str
- se calculeaza:
1 = ( ) 1
1
1
= 1 +
( )
1
1 0 ; 2 0
1 = 1 (1 1 )
71
2 = 2 (1 2 )
- cumulativul de titei:
3 = 1 (1 ) + 2 (2 )
2
1 = 2 =
2 ( )
2
1
=
1+
=
0
Pentru gresie:
= 4
= (1 )2
0 = 0.62
= 0.48
= 0.15
1 = 0.5255
1 = 335
2 = 165
72
= 24.03
Stabilim:
1 = 1 1 = 347.12 3 /
= 1 = 347.12 3 /
+1 1
=
+1 + 1
Din grafic:
( ) = 2.73
= 0.67
= 0.55
73
1
1 =
= 1324
( )
1 459428
1 = = = 14.66%
3133347.6
1 = 1 = 347.12 2 /
Etapa 2. tp1<t<tp2
2
2 = 1 +
= 2613
2 ( )
2 = 1 (1 ) + 2 ( ) = 42915366 3
1 = 1 (1 1 ) = 347.12 2 /
74
Etapa 3. pentru t>tp2
1 = 1 (1 1 ) = 347.12 2 /
3 = 1 (1 ) + 2 (2 ) = 42915366 3
2
1 = 2 =
= 2613
2 ( )
2
75