PROIECT DE DIPLOMĂ

Tema:OPTIMIZAREA UNOR
SONDE DE EXTRACȚIE A
ȚIȚEIULUI ÎN GAZ LIFT

Absolvent:

DODIȘ SILVIU CONSTANTIN

Conducător ştiinţific:
Conf. Dr. Ing. MARIEA MARCU

2018 
CUPRINS
 Introducere

 GEOLOGIA STRUCTURII

 ASCENSIUNEA FLUIDELOR PRIN TEVILE DE

EXTRACTIE

 ECHIPAMENTUL SONDELOR ÎN GAZ LIFT

 ANALIZA NODALĂ PENTRU SONDELE IN GAZ LIFT

 Concluzii
INTRODUCUCERE
 Pe masura ce se exploateaza un zacamant de hidrocarburi,
presiunea fluidelor existente in acesta scade in mod treptat.
Datorita acestui fapt, sondele care functioneaza in eruptie
naturala ajung la un moment dat in faza finala a eruptiei.
Fluidele care, la inceput, se deplasau cu viteza relativ mare prin
sonda si ajungeau la suprafata cu o energie inca destul de mare,
manifesta treptat o diminuare a potentialului lor energetic in asa
masura incat sonda nu mai produce cu continuitate lichid.
GEOLOGIA STRUCTURII

Localizarea zăcămantului de petrol

Zacamantul Varg este situat in Marea Nordului,la SV de orasul Stavanger.Cea mai
scurta distanta spre coasta norvegiana este de 225 km,pana in orasul
Jaeren.Zacamantul are o platforma de fund-Varg A.
 Istoria
Zacamantul Varg a fost descoperit printr-o sonda de
explorare 15/12-4 in 1984.Sonda este in flancul sudic al
segmentului de sud si a descoperit un rezervor de buna
calitate si un strat mic de petrol.Descoperirea Varg a fost
confirmata de sondele de evaluare 15/12-5 in 1986 si
15/12-6s in 1990.
 Geologia structurii
Structura zacamantului cuprinde o serie de blocuri
inclinate cu o adancime de 2700 m TVDSS. Zacamantul
este puternic faliat cu erori la scara seismica in interiorul
segmentelor de zacamant si de asemenea sunt identificate
numeroase fisuri sub seismice.

Rezervorul

Zacamantul Varg este compartimentat la scara seismica cu

usoare proprietati de hidrocarburi in fiecare panou.Fluidul
rezervorului poate fi caracterizat in mare parte ca ulei
negru,35º API.
ASCENSIUNEA FLUIDELOR PRIN TEVILE DE EXTRACTIE
 Principii generale
În funcție de presiunea fluidelor în timpul ascensiunii acestora prin țevile de extracție, curgerea poate să fie
monofazică, bifazică, trifazică sau combinată (monofazică+ bi- sau trifazică).

o Ascensiunea lichidului prin țevile de extracție


 In cazul sondelor verticale : In cazul sondelor deviate :

p = p2 + ρlgh + λρl p = p2 + ρlglcosӨ + λρl

Fazele care se deplasează în sondă

 Conform acestor relații variația
presiunii cu adâncimea în acest caz  Ascensiunea fluidelor bifazice prin țevile de extracție
este reprezentată printr-o dreaptă de
pantă :
În cazul curgerii bifazice,interfaţa dintre cele două faze se poate
(ρlg + λ)
prezenta sub o serie de aspecte, depinzând de debitele, proprietăţile
fizice ale fazelor şi geometria sistemului. Principalele tipuri de curgere,
împărțite pe grupe și subgrupe, împreună cu diferitele tranziții bazate pe
vitezele superficiale ale fazelor, se pot defini astfel:
• Curgerea cu segregare gravitațională
• Curgerea intermitentă
• Curgere uniform distribuită
În cazul ascensiunii fluidelor prin țevi verticale și deviate, pe măsură
ce presiunea scade, pot apare următoarele regimuri de curgere care se
regăsesc în categoriile de curgeri prezentate mai sus:
• curgere bule – curgere uniform distribuită;
• curgere dopuri – curgere intermitentă;
Curba de comportare a stratului • curgere spumă – curgere intermitentă;
• curgere ceață – curgere cu segregare gravitațională.
 Metode de determinare a gradientului de presiune

Gradientul de presiune depinde de parametrii cum ar fii: debitul de

lichid, debitul de gaze, diametrul țevilor de extracție,  Determinarea curbelor gradient
caracteristicile fizice ale fluidelor și presiunea la care are loc
 se pornește de la presiunea p2 din capul de erupție,
curgerea.
considerându-se n intervalde de presiune egale, căderea de
 Poettman și Carpenter (1952) , care nu ținea seama nici de
presiune pe fiecare interval fiind, de exemplu, Δp=10 bar
fenomenul de alunecare și nici de regimul de curgere, determinând
sau mai mică;
în final o corelație de determinare a factorului de frecare bifazic.
 Hagedorn și Brown consideră fenomenul de alunecare, dar nu iau  pentru fiecare interval de presiune i considerat, se calculează

în considerație regimul de curgere, determinând în acest mod adâncimea Δhi pe care se pierde presiunea Δp;
corelațiile pentru determinarea fracției de lichid și a factorului de
 adâncimile Δhi astfel rezultate se însumează, în final fiind
frecare bifazic.
necesar să se îndeplinească următoarea condiție:
 Duns și Ros, Orkiszewski, Aziz, Govier și Fogarasi consideră atât
fenomenul de alunecare cât și regimurile de curgere, determinând H
în acest mod regimul de curgere, fracția de lichid și factorul de H fiind adâncimea la care se află șiul țevilor de extracție;
 Metoda Hagedorn-Brown
frecare bifazic.  se reprezintă grafic variația presiunii în funcție de adâncime,
A.Hagedorn și K.Brown au pornit de la bilanțul energetic al
rezultând o curbă :
 curgerii între două repere de pe țevile de extracție, având
presiunile p1 și p2, și au ajuns la următoarea relație pentru calculul
gradientului de presiune:
= mg + λ + mg Δh =
Vă mulțumesc !