Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
pag.2
1.1.Noțiuni matematice fundamentale 1.2
Arii şi volume
L2 A L1 L 2
Aria
dreptunghiului
L1
L3 V L1 L 2 L 3
Volumul
paralelipedului
L2
L1
pag.3
1.1.Noțiuni matematice fundamentale 1.3
Arii şi volume
D
D2
A
4
Aria
cercului
3,14
D 2
H V H
4
Volumul
cilindrului
D
pag.4
1.1.Noțiuni matematice fundamentale 1.4
Arii şi volume
D 2
d 2
A
4
Aria
inelului
d circular
D2 d2
H V H
4
Volumul
cilindrului
găurit
pag.5 D
1.1.Noțiuni fundamentale despre presiuni 1.5
Tipuri de presiuni
Presiune
pag.6
1.2.Presiunea hidrostatică 1.6
Relația de definire a presiunii hidrostatice
Forta
Presiune hidrostatică Densitatea g Adâncime pe verticală
Arie
Nu contează forma traiectului
Acelerația gravitațională. tubului ci numai cota pe
verticală a punctului la care
se calculează presiunea .
p gH
pag.7
1.2.Presiunea hidrostatică 1.7
Gradientul de presiune hidrostatică
Masa Aceleratie
Masa Acceleratie 1
Lungime 3
Lungime 2 Lungime Unitate de măsură a
gradientului de presiune
Forta
1
Forta 1
Presiune
Lungime 2
Lungime Arie Lungime Lungime
1070
kg 9,81 m 10500 N Pa 10,5 kPa
3 10500
m
3
s
2
m m m
pag.9
1.2.Presiunea hidrostatică 1.9
Presiunea hidrostatică a unei coloane de fluide
1 Presiunea hidrostatică
la acest nivel
h1
1
p1 1 gh1 1 h1
2 Presiunea hidrostatică
h2 la acest nivel
2
p2 p1 2 gh2 p1 2 h2
3
h3
3
p3 p2 3 gh3 p2 3 h3
Presiunea hidrostatică
la acest nivel
pag.10
1.2.Presiunea hidrodinamică (căderea de presiune) 1.10
Relația de definire a presiunii hidrodinamice
Cadere de presiune Densitate Debit m
Coeficient cuprins
Coeficient al căderilor de presiune ce în intervalul [1,1 2]
depinde de geometria spaţiului de curgere,
proprietăţile reologice ale fluidului și de
regimul de curgere. Valoarea lui se Conform principiului hidrodinamicii căderile de
determină prin teste la sondă și depinde de presiune (frecări) măsurate la un manometru
unitățile de măsură ale celorlalți parametrii. sunt căderile de presiune ce urmează după acel
manometru în sensul de curgere al fluidului.
Sunt frecările de pe
lungimea L2 şi sunt Sunt frecările de pe lungimea L1 şi
afectate de toate sunt afectate de toate fenomenele
fenomenele (spargeri , ce se întâmplă pe această lungime
ștrangulări) ce se de conductă
întâmplă pe această
lungime de conductă
phidrodin 2 phidrodin 1 phidrodin 1 0 phidrodin 0 0
L1
L2
pag.11
1.2.Presiunea hidrodinamică (căderea de presiune) 1.11
Determinarea coeficientului “m” al presiunii hidrodinamice
p Qm
Dacă nu se modifică:
m - geometria spaţiului de curgere
p1 Q1
(lungimi, diametre)
p2 Q2 - proprietăţile fluidului de foraj
(densitate, proprietăţi reologice)
Debitul de
Se măsoară căderea de presiune Q pompare
la un debit de circulaţie p
f
Frecvenţa de pompare
(relația dintre debit și
frecvența de pompare este
dependentă de randamentul
volumetric al pompei)
p QQm f f m
p p
Q f m
ρQm ρf
pag.13
1.2.Presiunea hidrodinamică (căderea de presiune) 1.13
Determinarea presiunii hidrodinamice la un nou debit
Q2
Se doreşte determinarea căderii de
presiune la un debit nou (sau frecvenţă
p 2 Q2 ρ 2 Qm
2 ρ f
f2 2 2
m
Dacă nu se modifică: Q2 Q1
- geometria spaţiului de curgere f2 f1
(lungimi, diametre)
- proprietăţile fluidului de foraj ρ 2 ρ1
(densitate, proprietăţi reologice)
m m
- regimul de curgere al fluidului p2 Q2 f2
Q2
m
f2
m p1 Q1 f1
p 2 p1 p1
Q1 f1
pag.14
1.2.Presiunea hidrodinamică (căderea de presiune) 1.14
Determinarea presiunii hidrodinamice la un nouă densitate
2
Se dorește calcularea căderii de
presiune cu un fluid altă densitate
p 2 Q ρ 2 Qm f ρ 2 f m
2
p 2 p1
1
pag.15
1.2.Presiunea hidrodinamică (căderea de presiune) 1.15
Determinarea presiunii hidrodinamice în diverse spații
Coeficientul căderilor de presiune în interiorul conductei.
Aceasta este o relație Depinde de geometria conductei, de proprietățile
general ă care se poate reologice ale fluidului, de regimul de curgere. Există relații
aplica atât la interior sau grafice pentru determinarea lui.
conducte cât și pentru
spații inelare Lungimea
8 i conductei
pdinamică L ρ Q 2
pdinamică α ρ Q 2
conductei
8si
pdinamică 2 L ρ Q 2
Diametrul Diametrul
exterior al interior al
spațiului inelar spațiului inelar
pag.16
1.3.Noțiuni fundamentale despre gaze 1.16
Legea gazelor
pV
mgaze zR
T
Temperatura gazelor
Factorul de abatere
al gazelor reale în
compaţie cu gazele
ideale
Constanta
universală a
gazelor
pag.17
1.3.Noțiuni fundamentale despre gaze 1.17
Amestecuri lichid-gaz
mlichid Vlichid
m lichid mgaz
lichid
V lichid Vgaz
Gaz insolubil
în lichid
mlichid Vlichid
m lichid mgaz
lichid
V lichid Vgaz
Amestec lichid-gaz
(gaz solubil în lichid)
pag.20
2.1.Presiuni în masivul de roci 2.2
Presiunea litostatică
pag.21
2.1.Presiuni în masivul de roci 2.3
Presiunea litostatică
m Vpori Vbrut
Densitatea fluidelor
Densitatea matricei
Porozitatea rocii conţinute în porii
solide a rocii
rocii
ar s (1 m ) f m
Presiunea de strat sau de formaţie constituie presiunea fluidelor din porii sau
fisurile rocilor.
Ea variază în limite foarte largi, atât pe verticală, cât şi pe orizontală, uneori
chiar de-a lungul aceluiaşi strat. Teoretic, ea nu poate fi mai mare decât
presiunea litostatică, mai exact decât rezistenţa minimă a rocii; altminteri,
formaţiunile de deasupra s-ar disipa. S-au întâlnit, totuşi, presiuni în pori mai
mari decât cele litostatice. Faptul este posibil dacă stratele de deasupra au o
rezistenţă suficient de mare cum este cazul dolomitelor.
H
Dacă presiunea din porii unui
strat este egală cu cea a unei
coloane de apă de la
pn (H )g d H
0
a amedie g H
pag.23
2.1.Presiuni în masivul de roci 2.5
Presiunea de strat (presiunea din pori)
p pori pn
0 200 400 600 800
Definirea
anomaliilor de
presiune a
Pre
Pr
es
siun
fluidelor din pori anomalii pozitive
iun
1000
ea
ea h
Adâncimea, m
p pori pn
lito
idro
sta
tic
stat
a(
de
ic
(den
ns
a (d
ita
te
ens
sitat
ro
i
ca
t
e ap
a
Se observă că în general presiunea fluidelor 2000
23
e ap
00
a 10
kg
din porii rocii nu depășește presiunea
/m
107
00 k
3 )
litostatică (dacă s-ar întâmpla acest lucru
0 kg
g/m
/m )
3 )
Anomalii de
matricea rocii s-ar fisura și presiunea din pori
3
Anomalii de presiune pozitive
presiune negative
ar scădea la valoarea presiunii litostatice. 3000
Totuși în realitate există cazuri când presiunea
fluidelor poate depășii valoarea presiunii
litostatice.
Trecerea de la presiunea normală la presiune anormală se face pe un interval mai mare
sau mai mic dependent de rezistența rocii. Există întotdeauna o zonă de tranziție de la
presiune normală la presiune anormală a stratului (pozitivă sau negativă).
pag.24
2.1.Presiuni în masivul de roci 2.6
Presiunea de fisurare
Presiunea
mai mică decât prima; Propagarea
fisurilor înceteaza
presiunea de închidere a fisurilor, valoare la care
presiunea din dreptul rocii se stabilizează după
ce pomparea în sondă este oprită;
presiunea de propagare a fisurilor, mai mult sau 1
Mereu presiunea de fisurare este mai mare ca presiunea fluidelor din porii rocii (pentru a
putea să se fisureze o rocă trebuie să se învingă presiunea din pori și peste aceasta să se
învingă rezistența rocii. Cu cât rezistența rocii este mai mare cu atât presiunea de fisurare
este mai mare decât presiunea fluidelor din porii rocii).
pag.25
2.1.Presiuni în masivul de roci 2.7
Gradienți de presiune
Presiunea
În general, gradientul de presiune
într-un punct se defineşte ca
raportul între presiunea din acel
punct şi adâncimea respectivă.
p
H
Adâncimea
pe verticală
pag.26
2.1.Presiuni în masivul de roci 2.8
Densități echivalente
Presiunea
În general, densitatea echivalentă
se definește ca în relația de mai
jos.
p
ech
gH
Adâncimea
pe verticală
pag.27
2.1.Presiuni în masivul de roci 2.9
Presiuni, gradienți de presiune, densități echivalente
Mereu presiunea de
fisurare este mai mare ca
presiunea fluidelor din porii
ppori rocii (pentru a putea să se
Γ pori ρech pori g fisureze o rocă trebuie să se
Hvert învingă presiunea din pori și
ppori peste aceasta să se învingă
ρ ppori Γ pori rezistența rocii).
ech pori g Hvert g
ppori pfis
pfis
fis H ρech fis g
Γ
vert
pfis
ρ pfis Γ fis
ech fis
g Hvert g
pag.28
2.2.Originea presiunilor anormale 2.10
Clasificarea anomaliilor de presiune
pag.29
2.2.Originea presiunilor anormale 2.11
Hipsometria regiunii
Anomalia Adâncimea
de presiune sondei
Presiunea normală
pn am g H
p am g H a H
(hidrostatică)
Presiunea interceptată
cu sonda
ps am g H a Densitatea
apei Nivelul
Punctul de alimentare mineralizate piezometric
Nivelul piezometric Sonda
neeruptiva
Sonda
Ha Punctul de eruptiva Nivelul
H alimentare potentiometric
Nivelul piezometric
Ha
H
a)
a) anomalie pozitivă b) b)anomalie negativă c)
c) anomalie pozitivă
pag.30
p 0 p 0 p 0
2.2.Originea presiunilor anormale 2.12
Densitatea fluidelor
Densitatea
apei
mineralizate
p am f gH 0
Densitatea Înălţimea deasupra
ţiţeiului sau contactului apă-petrol
sau apă-gaz
gazelor
pag.31
2.2.Originea presiunilor anormale 2.13
Subcompactizarea stratelor argiloase
Activitatea tectonică poate avea o varietate de efecte, directe sau indirecte, asupra
presiunii fluidelor din stratele afectate.
Când se produce o ridicare a scoarţei terestre într-o anumită zonă şi stratele superioare
sunt erodate, cele mai vechi ajung în apropierea suprafeţei. Dacă ascensiunea este rapidă şi
posibilităţile de drenare a apei sunt reduse stratele vechi îşi conservă, în mare măsură,
presiunea iniţială, anormală pentru adâncimea la care au ajuns; asemenea presiuni sunt
cunoscute sub numele de paleopresiuni. Acestei ipoteze îi sunt opuse două obiecţii. Pe de o
parte, odată cu ridicarea, temperatura stratelor scade, volumul fluidelor se reduce şi implicit
presiunea se micşorează, iar pe de altă parte, mişcările tectonice sunt acompaniate de
numeroase falii, prin care presiunea se poate disipa.
În zonele cu activitate tectonică, tensiunile ce apar se suprapun peste cele create de
presiunea litostatică şi pot genera suprapresiuni, dacă expulzarea fluidelor este împiedicată.
Presiuni anormale sunt întâlnite, uneori, în stratele acoperite de cele de pânză tectonică.
În toate cazurile, faliile pot contribui la formarea zonelor cu presiune anormală sau,
dimpotrivă, la disiparea suprapresiunilor, în funcţie de gradul lor de etanşeitate.
Diapirismul sării sau al rocilor argiloase generează adeseori, deasupra lor sau lateral,
presiuni anormal de mari (tensiuni mecanice neechilibrate care se transmit și fluidelor din
porii rocii). De asemenea, s-au întâlnit presiuni anormale în zonele de subducţie a două plăci
tectonice, în geosinclinalele cu sedimentare rapidă.
pag.33
2.2.Originea presiunilor anormale 2.15
Expansiunea termică împiedicată
Din cauza imposibilităţii dilatării, presiunea unui lichid aflat într-un spaţiu izolat
complet, cu volum constant, creşte simţitor cu temperatura.
Anomalii semnificative de temperatură pot fi întâlnite în vecinătatea intruziunilor
vulcanice, a zonelor cu activitate hidrotermală, a domurilor de sare, a gheţarilor şi a
permafrostului. Uneori, anomaliile de presiune sunt puse şi pe seama creşterii
temperaturii cu adâncimea în timpul subsidenţei.
Importanţa efectului termic asupra apariţiei presiunilor anormale este adesea
contestată, pe motivul că, la scara timpului geologic, un spaţiu complet etanş este
dificil de acceptat, datorită coeficientului de dilatare scăzut al apei, sunt suficiente
scăpări minore pentru a menţine presiunea la valoarea normală. În plus, vâscozitatea
apei scade cu temperatura, facilitând drenarea ei.
pag.34
2.2.Originea presiunilor anormale 2.16
Diageneza argilelor (schimbarea de mineralizație)
pag.35
2.2.Originea presiunilor anormale 2.17
Diageneza sulfaților (schimbarea de mineralizație)
pag.36
2.2.Originea presiunilor anormale 2.18
Transformarea materiilor organice
La adâncimi mici, prin acţiunea bacteriană asupra materiilor organice este generat
metan, care în general difuzează cu uşurinţă spre suprafaţă. La temperaturile mari
întâlnite la adâncime (peste 100 - 120 C o ), hidrocarburile mai grele crachează,
formându-se hidrocarburi mai uşoare, cu un număr sporit de molecule şi care ocupă
un volum mai mare. Într-un spaţiu închis, consecinţa este o creştere a presiunii.
Marnele subcompactizate cu un conţinut ridicat de gaze, frecvent întâlnite, pot
constitui un argument în favoarea acestei teorii.
Se crede că acest proces, de generare şi cracare a hidrocarburilor, joacă un rol
important în generarea suprapresiunilor extreme întâlnite la adâncimi mari în
majoritatea bazinelor petrolifere.
pag.37
2.2.Originea presiunilor anormale 2.19
Osmoza
pag.38
2.3.Prezicerea și detectarea presiunilor anormale 2.20
Metode de determinare
Perioada de
Anticiparea şi evaluarea zonelor cu Metode
aplicare
Momentul la masa
normală;
prin tehnicile de
Carotajul radiactivitatii naturale (raportul telemasurare
Th/K)
pag.39
2.4.Evaluarea cantitativă a presiunilor anormale 2.21
Presiunea litostatică
pl
i 1
ari g l i
Densitatea
aparentă a rocii se
determină prin
carotaj radioactiv de
densitate, prin
Suma
carotaj acustic,
presiunilor
prospecţiuni
Presiunea litostatică litostatice
seismice ori direct
ale
pe detritusul de la
pachetelor
de roci site şi pe carote.
considerate
pag.40
2.4.Evaluarea cantitativă a presiunilor anormale 2.22
Presiunea din pori (presiunea de strat)
pag.41
2.4.Evaluarea cantitativă a presiunilor anormale 2.23
Presiunea din pori (presiunea de strat)
Parametrul x (lg)
1. Metoda adâncimii echivalente. Dacă se exclud
efectul temperaturii şi cel al variaţiilor litologice şi de
salinitate, se poate admite că rocile argiloase cu
proprietăţi fizice echivalente au acelaşi grad de Zona compactizata
compactizare: presiunea de contact verticală dintre Hech
normal
B
granulele solide este aceeaşi.
Adâncimea
Fie un parametru urmărit de-a lungul adâncimii.
H
Oricărui punct A din zona subcompactizată îi A
corespunde un punct B pe linia de compactizare
Tendinta de
normală în care gradul de compactizare este compactizare
normala
Zona subcompactizata
acelaşi. Punctul B se află pe verticala punctului A şi
adâncimea lui este numită adâncime echivalentă.
Presiunea de formaţie din punctul A:
pag.42
2.4.Evaluarea cantitativă a presiunilor anormale 2.24
Presiunea din pori (presiunea de strat)
xn Zona compactizata
normal
p p p p,n
x ob
Adâncimea
xn
xob
Proporţionalitatea de mai sus a fost
remarcată îndeosebi la exponentul d . Tendinta de
Cu alţi parametri, proporţionalitatea se compactizare
normala
Zona subcompactizata
păstrează doar cu aproximaţie. Chiar
şi cu exponentul d c se aplică uneori
un coeficient de corecţie specific
fiecărei zone.
pag.43
2.4.Evaluarea cantitativă a presiunilor anormale 2.25
Presiunea de fisurare
Presiunea
circumferenţiale şi fisurile sunt orientate vertical.
Presiunea de fisurare a unei formaţiuni se Propagarea
fisurilor înceteaza
determină şi direct, prin teste de fisurare, de cedare
(leak off test). Se pompează noroi în sonda închisă
cu debit redus, 50 – 100 l/min, (valori mai mari în roci
permeabile şi în sonde cu volum mai mare) şi se
înregistrează variaţia presiunii în funcţie de volumul 1
pompat. Presiunea pe formaţiune este egală cu Volumul pompat (timpul)
presiunea citită la suprafaţă plus cea a coloanei de
noroi din sondă.
pag.44
2.4.Evaluarea cantitativă a presiunilor anormale 2.26
Presiunea de fisurare
Presiunea
Din punctul de vedere al cursului de față ne măsurată sus
interesează în mod special presiunea de inițiere a
fisurării. Pentru determinarea prin teste, în
principiu, se realizează o presiune în sondă până
se atinge inițierea fisurării formațiunii vizate.
În general aceste teste de fisurare se realizează
după tubarea și cimentarea coloanelor, deci la șiul
lor. După prizarea pastei de ciment din spatele Hşiu
coloanei tubate, se frezează șiul coloanei și se
forează aproximativ 2m până la 5m în teren. În Presiunea de
fisurare la şiu
continuare se realizează testul de fisurare prin
pompare de fluid în sondă. 2–5m
Problema este să se detecteze momentul când apare fenomenul de fisurare. Pentru acest
lucru există două proceduri:
1)se urmărește evoluția presiunii din sondă în funcție de timp cu ajutorul unui manometru
cu înregistrare automată până când graficul presiunii se abate către dreapta (punctele
graficului nu se mai așează pe tendința inițială)
2)se pompează volume de fluid (crescătoare) și se scurg până când se constată că
volumul scurs este mai mic decât volumul pompat (diferența a rămas în formațiune).
pag.45
2.4.Evaluarea cantitativă a presiunilor anormale 2.27
Presiunea de fisurare
Presiunea de
Momentul Momentul
pompare
Presiunea de
inițierii inițierii
pompare
fisurării la fisurării la
șiu șiu
Volumul scurs
este mai mic
decât volumul
pompat
Presiunea Presiunea (diferența dintre
de fisurare de fisurare cele două
măsurată măsurată volume a intrat
sus sus în formațiune)
Timpul Volumul
pompat
pag.46
2.5.Presiunile din sondă 2.28
Determinarea presiunii din sondă la talpa sondei
Interiorul Spațiul
garniturii inelar
pp
phidrostatică ρn g H sondă
sondă
phidrostatică
sondă
phidrodinam ică
sondă
Spațiul
Interiorul inelar
garniturii
H siu
phidrodinamică α ρn Q 2
sondă
phidrodinam ică
Presiunea din sondă
sondă la
nivelul tălpii
Interiorul Spațiul
garniturii inelar
pp
phidrostatică ρn g H sondă
sondă
phidrostatică
sondă
p hidrostatică
interior garnitură
phidrostatică
sondă
pspatiu
hidrostrostatică
inelar
pp
Spațiul
Interiorul inelar
garniturii
Duzele sapei
sunt înaintea
phidrodinam ică α ρn Q 2
manometrului
sond ă
Duzele sapei
sunt după
Presiunea din manometru
sondă la
nivelul tălpii Conform principiului hidrodinamicii căderile de
presiune (frecări) măsurate la un manometru sunt
H sondă psondă phidrostatică phidrodinamică căderile de presiune ce urmează după acel
pag.49 sondă sondă manometru în sensul de curgere al fluidului de foraj.
2.5.Presiunile din sondă 2.31
Determinarea presiunii de la talpa sondei în timpul circulației
Presiunea din
pp sondă la
nivelul tălpii
H sondă
pag.50
2.5.Presiunile din sondă 2.32
Determinarea presiunii de la talpa sondei la manevra de introducere
Se presupune că nivelul este la
fel și la interior și la exterior
Timpul de
phidrodin phidrodin introducere
interior inelar
Lgarnit Lintrod
Vdeplasat 2
Dint Lintrod t introd
interior 4 v introd
Lintrod Volumul de Viteza de
fluid deplasat introducere
Vdeplasat
H sondă interior
Qint 2
Dint v introd
t introd 4
8 int 1
phidrodin Lgarnit Qint
2
int Lgarnit v introd
2
interior 2 Dint
5
Dint
1
psondă phidrost phidrodin g Hsondă int Lgarnit v introd
2
v introd phidrodin psondă
sondă interior Dint interior
pag.51
2.5.Presiunile din sondă 2.33
Determinarea presiunii de la talpa sondei la manevra de extragere
Se presupune că nivelul este la
fel și la interior și la exterior
Timpul de
phidrodin phidrodin extragere
interior inelar
Lgarnit
Lextr
Vdeplasat 2
Dint Lintrod textr
interior 4 v extr
Lintrod Volumul de Viteza de
fluid deplasat introducere
Vdeplasat
H sondă interior
Qint 2
Dint v extr
textr 4
8 int 1
phidrodin Lgarnit Qint
2
int Lgarnit v extr
2
interior 2 Dint
5
Dint
pag.52
2.6.Presiunile din sondă versus presiunile din jurul ei 2.34
Condiția presiunilor
În cazul forajului covențional (cu gura sondei deschisă) se impune ca în orice punct al
intervalului netubat presiunea din sondă să fie mai mare decât presiunea fluidelor din
pori și mai mică decât presiune de fisurare a formațiunilor.
p n fis
ρepori ρn ρefis
pag.53
2.6.Presiunile din sondă versus presiunile din jurul ei 2.35
Condiția presiunilor
3
Densitatea echivalenta, kg/m
0 1000 1200 1400 1600 1800 2000 2200
În practică se utilizează frecvent condiția
transpusă în densități echivalente. Densitatea echivalenta
a presiunii de fisurare
efis
fe /g g
fisfis
Densitatea fluidului
Adâncimea, m
ρn - ρmin adm ρmax adm- ρn 3000
Densitatea echivalenta
a presiunii din pori
pe
ep
p / gg
p
Marja de Marja de
siguranță la siguranță la
manifestare pierderi de 4000
eruptivă circulație
pag.54
2.6.Presiunile din sondă versus presiunile din jurul ei 2.36
Condiția presiunilor la talpa sondei fără manevrarea garniturii
pp
H sondă
pstrat
pag.55
3.Manifestări eruptive 3.1
pag.56
3.1.Cauzele și semnele manifestărilor eruptive 3.2
Condiția presiunilor la talpa sondei
pp
H siu
Sonda manifestă
În timpul manevrei
pstrat
pag.57
3.1.Cauzele și semnele manifestărilor eruptive 3.3
În timpul forajului
pp Crește pentru că se
intră într-o
formațiune cu Presiunea Presiunea Există pentru că în
anomalie pozitivă din sondă la hidrostatică la timpul forajului se
de presiune. nivelul tălpii nivelul tălpii circulă
H siu
Intră afluxul phidrodinam ică phidrodinam ică
distribuit în spatiu inelar interior garnitur ă
spațiul inelar
În continuare se va considera
numai circulație directă pentru
În timpul avansării sapei se că în timpul forajului
H sondă intră mai întâi în zona de convențional acesta este cazul
cel mai des întâlnit.
tranziție și pe urmă în zona de
pstrat anomalie pozitivă de presiune.
pag.58
3.1.Cauzele și semnele manifestărilor eruptive 3.4
Indicatorii minori ai manifestării eruptive în timpul forajului
Dintele Gdinte
sapei
Zonă de psondă
presiune p psondă pstrat
pstrat pnormală normală pstrat
Con de
rocă
dislocată
Gdinte
pp
Presiunea Presiunea Există pentru că în
din sondă la hidrostatică la timpul forajului se
nivelul tălpii nivelul tălpii circulă
Discontinuitate în avansarea
sapei (creșterea vitezei) fără a
crește apăsarea pe sapă și fără
a crește viteza de rotație.
H siu
Crește pentru că se v mecanic ă Indicatorii minori ai
intră într-o
formațiune cu manifestării eruptive
anomalie pozitivă M dislocare
de presiune.
v mecanică Mdislocare
Sunt indicatori ai manifestării Se opresc pompele. Se
eruptive sau indică că s-a verifică dacă sonda manifestă
intrat într-o formațiune mai
puțin rezistentă
phidrodinam ică 0
sond ă
Nu mai există gradul
unu de siguranță al
sondei.
psond ă phidrostati că
sond ă
psond ă phidrostati că
sond ă
Indicatori minori ai
manifestării eruptive pstrat psondă
pag.63
3.1.Cauzele și semnele manifestărilor eruptive 3.9
Cauzele manifestării eruptive în timpul manevrei la extragere
? Rămâne constantă
Presiunea hidrostatică la
nivelul tălpii poate să scadă
pentru că sapa nu
prin scăderea nivelului (nu se
avansează în alte Poate să umple sonda) sau a densității
formațiuni scadă (apare dopul de aflux cu
densitate mai mică)
p strat p sonda
Debitul de ieşire mai mare
decât debitul de intrare
pag.65
3.2. Sisteme de avertizare și control 3.11
Sistem de urmărire a debitului de ieșire
Indicatorul
raţiei
debitului
Debitul de intrare Q intrare
de ieşire
Unghiul padelei
%
Debitul de ieşire
Q ieşire
r ieşire Q ieşire
hcurent
riesire
Raţia
hreferinta
Padelă plutitoare
debitului
de ieşire
Nivelul de Nivelul
referinţă curent al
fluidului pe
derivaţie
pag.66
3.2. Sisteme de avertizare și control 3.12
Sistem de urmărire a umplerii sondei
Conducta de evacuare
Indicator Derivaţia la tancul de manevră
Sitele de nivel
Plutitor
Ventil Conducta
de umplere
a puţului
Valvă
antiretur
Pompa de umplere
Haba pentru Pompa de umplere a Tancul de
a puţului
fluidul de foraj tancului de manevră manevră
pag.67
4. Închiderea sondei 4.1
pag.68
4.1.Închiderea sondelor în faza de foraj sau workover 4.2
Instalația de prevenire și combatere a manifestărilor eruptive
Robineți de D1tel
R5 R6 R7
Prevenitor siguranță
vertical deschiși
Spre site
Prevenitor
orizontal
R1 R 4tel R8 R9 R10
Spre batal
R2 R3 sau faclă
Prevenitor
orizontal Duză
Ieșirea de
manuală
urgență
D 2 man
R11 R12 R13
Spre haba
de foraj
Linia de Linia
omorâre duzelor
Robineți
de lucru
închiși
pag.69
4.1.Închiderea sondelor în faza de foraj sau workover 4.3
Închiderea „uşoară” a sondei în timpul forajului
pag.70
4.1.Proceduri de închidere a sondei 4.4
Închiderea „dură” a sondei în timpul forajului
pag.71
4.1.Proceduri de închidere a sondei 4.5
Închiderea „uşoară” a sondei în timpul manevrării materialului tubular
Configurarea iniţială a instalaţiei
Procedurile de închidere a sondei
de prevenire a erupţiilor
1. Robineții din manifoldul duzelor de 1. Se pune garnitura de foraj în pene
pe linia duzei (ce urmează a fi
2. Se montează canaua de siguranţă la garnitura
folosită) sunt deschiși (R5,R6)
de foraj în poziție deschisă
2. Duza reglabilă ce urmează a fi
3. Se închide canaua de siguranţă
folosită este deschisă (D1tel)
4. Se deschide robinetul principal (R4tel) de pe linia
3. Linia spre separatorul de gaze
duzelor
atmosferic este deschisă (R7)
5. Se închide prevenitorul vertical
6. Se închide duza reglabilă (D1tel)
7. Se montează prevenitorul de interior în poziție
deschisă
8. Se închide prevenitorul de interior
9. Se montează prăjina de antrenare sau capul
rotativ de antrenare (top drive)
10. Se deschide deschide canaua de siguranţă
11. Se înregistrează presiunile (la prăjini şi
coloană)
pag.72
4.1.Proceduri de închidere a sondei 4.6
Închiderea „dură” a sondei în timpul manevrării materialului tubular
Configurarea iniţială a instalaţiei
Procedurile de închidere a sondei
de prevenire a erupţiilor
1. Robineții din manifoldul duzelor de 1. Se pune garnitura de foraj în pene
pe linia duzei (ce urmează a fi
2. Se montează canaua de siguranţă la garnitura
folosită) sunt deschiși (R5,R6)
de foraj în poziție deschisă
2. Duza reglabilă ce urmează a fi
3. Se închide canaua de siguranţă
folosită este închisă (D1tel)
4. Se închide prevenitorul vertical
3. Linia spre separatorul de gaze
atmosferic este deschisă (R7) 5. Se deschide robinetul principal (R4tel) de pe linia
duzelor Se montează prevenitorul de interior în
poziție deschisă
6. Se închide prevenitorul de interior
7. Se montează prăjina de antrenare sau capul
rotativ de antrenare (top drive)
8. Se deschide deschide canaua de siguranţă
9. Se înregistrează presiunile (la prăjini şi
coloană)
pag.73
4.1.Proceduri de închidere a sondei 4.7
Închiderea „uşoară” a sondei în timpul operaţiilor cu cablu
pag.74
4.1.Proceduri de închidere a sondei 4.8
Închiderea „dură” a sondei în timpul operaţiilor cu cablu
pag.75
5. Fenomenele din sondă după închidere 5.1
pag.76
5.1. Echilibrarea presiunii din sondă (aflux la foraj) 5.2
Sondă închisă cu aflux la talpă, înainte de echilibrarea presiunii
ppsi 0 p psi 0 p csi 0
Presiunea la prăjini cu p fis. la suprafata
sonda închisă
p csi 0 Interior
Presiunea spațiu inelar
la coloană
cu sonda
închisă
Hşiu
p fis. siu
Interior
H garnitură
p fis. siu
ρ fluid
ρ aflux la talpa
haflux la talpa
ρ fluid
Presiunea la prăjini și ρ aflux la talpa
presiunea la coloană vor
continua să crească până
ce presiunea din sondă la
talpa ajunge la valoarea
presiunii stratului. p strat p sonda p strat p sonda
p strat p sonda la talpa
la talpa la talpa
pag.78
5.1. Echilibrarea presiunii din sondă (aflux la foraj) 5.4
Sondă închisă cu aflux la talpă, în momentul echilibrării presiunii
p psi 0 p csi 0
Se observă că presiunea de la p fis. la suprafata
talpa sondei este mai mică decât
presiunea stratului.
ρ fluid
Presiunea la prăjini și ρ aflux la talpa
presiunea la coloană vor
continua să crească până
ce presiunea din sondă la
talpa ajunge la valoarea
presiunii stratului.
p strat p sonda p strat p sonda p strat p sonda
la talpa la talpa la talpa
pag.79
5.1. Echilibrarea presiunii din sondă (aflux la foraj) 5.5
Sondă închisă cu aflux la talpă, în momentul echilibrării presiunii
pcsi
ppsi
ppsi la echilibrare
ρ fluid
Timp ρ fluid
p strat p sonda
la talpa
După închiderea
pcsi sondei este necesar
să se urmărească și
ppsi să se înregistreze
ppsi la echilibrare
evoluția celor două
Ritmurile de creștere presiuni.
al celor două
presiuni sunt direct
proporționale cu
permebilitatea Timp
p strat p sonda
stratului care a la talpa
manifestat.
ppsi
Aceste relații sunt ρom ρ fluid
valabile în momentul gH
echilibrării presiunii. ppsi
ρom
gH
pag.81
5.1. Echilibrarea presiunii din sondă (aflux la foraj) 5.7
Sondă închisă cu aflux la talpă, în momentul echilibrării presiunii
pcsi pcsi p psi 0 p csi 0
la echilibrare
ppsi
pcsi
ppsi
ppsi la echilibrare
Timp
p strat p sonda
la talpa
H
pcsi ppsi
ρaflux ρ fluid ρ fluid ρ aflux la talpa haflux
g haflux la talpa
p strat p sonda
pag.82 la talpa
5.1. Echilibrarea presiunii din sondă (aflux la foraj) 5.8
Sondă închisă cu aflux la talpă, în momentul echilibrării presiunii
pcsi ppsi
ρaflux ρ fluid
g haflux
La forajul convențional
densitatea fluidului de foraj
este mai mare decât cea a
apei mineralizate
Se poate determina
natura afluxului.
ρaflux ρfluid
Migrarea afluxului
1000 ρaflux 800 kg m3 Apă + Țiței în spațiul inelar cu
sonda închisă
pag.83
5.2. Echilibrarea presiunii din sondă (aflux la manevră) 5.9
Sondă închisă cu aflux la talpă, în momentul echilibrării presiunii
0
ppsi 0 ppsi pcsi
Presiunea la prăjini cu p fis. la suprafata
sonda închisă
p csi 0 Interior
Presiunea spațiu inelar
la coloană
cu sonda
închisă
Hşiu
p fis. siu
Interior
H garnitură
p fis. siu
ρ fluid
ρ aflux la talpa
haflux la talpa
0
ppsi pcsi
p sonda ρ fluid g H
la talpa
ρom g H ρ fluid
ρ fluid
H
ρom ρ fluid
0
ρom
ρ aflux la talpa
pcsi
ρaflux ρ fluid
g haflux
La forajul convențional
densitatea fluidului de foraj
este mai mare decât cea a
apei mineralizate
Se poate determina
natura afluxului.
ρaflux ρfluid
Migrarea afluxului
1000 ρaflux 800 kg m3 Apă + Țiței în spațiul inelar cu
sonda închisă
pag.86
5.3.Migrarea afluxului (aflux la foraj) 5.12
Migrarea afluxului incompresibil cu sonda închisă
ρ fluid ρ fluid
ρ fluid ρ fluid
ρ fluid ρaflux 2 haflux 2
1 2
pcsi
pcsi la echilibrare
p csi const.
ppsi Dacă sonda este închisă și aria spațiului
inelar este constantă, atunci în timpul
A si const. migrării afluxului incompresibil toate
presiunile rămân constante (presiunea la
pcsi
p psi const. prăjini, presiunea la coloană, presiunea din
sondă în dreptul stratului care manifestă).
ppsi
ppsi
la echilibrare
Manifestările eruptive cu aflux
Timp incompresibil (apă sub temperatura
de fierbere) nu crează probleme
p strat p sonda majore în practica de șantier .
la talpa
În acest interval
de timp în sonda În acest interval de timp în sonda
închisă intră aflux. închisă afluxul incompresibil
migrează în spațiul inelar.
pag.88
5.3.Migrarea afluxului (aflux la foraj) 5.14
Migrarea afluxului compresibil cu sonda închisă
p sonda1 p strat
pag.89
5.3.Migrarea afluxului (aflux la foraj) 5.15
Migrarea afluxului compresibil cu sonda închisă
Constantă
Scade
ρ fluid h fluid sup2 Presiunea la coloană
ρ fluid cu sonda închisă crește
Constantă p strat
ρaflux 2 haflux 2
ppsi2 p sonda 2 ρ fluidgH
Crește H ρ fluid h fluid inf2 p sonda 2 p strat ρ fluidgh fluid inf2
pag.90
5.3.Migrarea afluxului (aflux la foraj) 5.16
Migrarea afluxului compresibil cu sonda închisă
p aflux p strat const.
Sonda este închisă Vaflux const. G aflux m aflux g
p hidrost const.
Se consideră că A si const. aflux
A si A si
Afluxul este considerat compresibil p csi 2 p strat p hidrost aflux ρ fluid gh fluid sup 2 creste
p sonda 2 p strat ρ fluid gh fluid inf 2 creste
p psi 2 p sonda 2 ρ fluid gH creste
pcsi A si const. pcsi
pcsi la echilibrare
ppsi
Dacă sonda este închisă și aria spațiului
p psi inelar este constantă, atunci în timpul
migrării afluxului compresibil singura
pcsi
ppsi presiune care rămâne constantă este cea
afluxului, toate celelalte presiuni cresc
(presiunea la prăjini, presiunea la coloană,
presiunea din sondă în dreptul stratului care
ppsi manifestă, acestea atingând maximul când
la echilibrare afluxul ajunge la suprafață).
Timp
p strat p sonda
la talpa
În acest interval de timp în În acest interval de timp în sonda închisă
sonda închisă intră aflux. afluxul compresibil migrează în spațiul inelar.
pag.91
5.3.Migrarea afluxului (aflux la foraj) 5.17
Migrarea afluxului compresibil cu sonda închisă
pcsi
pcsi la echilibrare pcsi p csi
ppsi p csi p psi p
p psi p psi
pcsi
ppsi
A si const. ∆p
Timp
p strat p sonda Viteza de migrare depinde de:
la talpa
- proprietățile afluxului (cu scăderea densității
În acest interval de În acest interval de timp în sonda afluxului viteaza de migrare crește);
timp în sonda închisă închisă afluxul compresibil
intră aflux. migrează în spațiul inelar. - proprietăţile fluidului de foraj (cu creșterea
densității fluidului de foraj viteza de migrare
crește iar cu creșterea vâscozității fluidului de
foraj viteza de migrare scade);
- geometria sondei (cu creşterea înclinării
sondei viteza de migrare scade, la sonde
orizontale viteza de migarte este nulă).
pag.92
5.3.Migrarea afluxului (aflux la foraj) 5.18
Migrarea afluxului compresibil cu sonda închisă
pp ppsi
ppsi p csi
p fis. masurata
pc pcsi la suprafata
Hşiu
p fis. siu
H
p fis. siu
p strat
pp ppsi
pp ppsi p csi p c
p fis. masurata
la suprafata
p c p csi
Hşiu
p fis. siu
H
p fis. siu
p strat
pp ppsi
pp ppsi p csi p c
p fis. masurata
la suprafata
p c p csi
Hşiu
p fis. siu
H
p fis. siu
p strat
pp ppsi
pp ppsi p csi p c
p fis. masurata
la suprafata
p c p csi
Hşiu
p fis. siu
H p strat
p fis. siu
0
0
ppsi2 p csi2
ppsi1 p csi1
ρ fluid ρ fluid
ρ fluid ρ fluid
ρ fluid ρaflux 2 haflux 2
1 2
pcsi
ppsi Dacă sonda este închisă și aria spațiului
inelar este constantă, atunci în timpul
p csi const. migrării afluxului incompresibil toate
presiunile rămân constante (presiunea la
prăjini, presiunea la coloană, presiunea din
sondă în dreptul stratului care manifestă).
A si const.
p psi 0
Manifestările eruptive cu aflux
Timp incompresibil (apă sub temperatura
de fierbere) nu crează probleme
majore în practica de șantier .
pag.98
5.4.Migrarea afluxului (aflux la manevră) 5.24
Migrarea afluxului compresibil cu sonda închisă
Constantă
Scade
ρ fluid h fluid sup2 Presiunea la coloană
ρ fluid cu sonda închisă crește
Constantă p strat
ρaflux 2 haflux 2
ppsi2 p sonda 2 ρ fluidgH
Crește H ρ fluid h fluid inf2 p sonda 2 p strat ρ fluidgh fluid inf2
pag.100
5.4.Migrarea afluxului (aflux la manevră) 5.26
Migrarea afluxului compresibil cu sonda închisă
p aflux p strat const.
Sonda este închisă Vaflux const. G aflux m aflux g
p hidrost const.
Se consideră că A si const. aflux
A si A si
Afluxul este considerat compresibil p csi 2 p strat p hidrost aflux ρ fluid gh fluid sup 2 creste
p sonda 2 p strat ρ fluid gh fluid inf 2 creste
p psi 2 ρ fluid gh fluid inf 2 creste
pcsi
ppsi
A si const.
Dacă sonda este închisă și aria spațiului
pcsi inelar este constantă, atunci în timpul
migrării afluxului compresibil singura
presiune care rămâne constantă este cea
afluxului, toate celelalte presiuni cresc
(presiunea la prăjini, presiunea la coloană,
p psi
presiunea din sondă în dreptul stratului care
manifestă, acestea atingând maximul când
afluxul ajunge la suprafață).
Timp
p strat p sonda
la talpa
pag.101
5.4.Migrarea afluxului (aflux la manevră) 5.27
Migrarea afluxului compresibil cu sonda închisă
pcsi
ppsi A si const.
pcsi p csi
p csi p psi p
p psi p psi
∆p
pag.103
6.1.Clasificarea metodelor de combatere 6.2
Presiunea din
sondă < Presiunea
stratului
Presiunea
Densitatea fluidului
În timpul de foraj trebuie
stratului a mărită pentru
forajului crescut echilibrarea stratului
Intră aflux Sonda
în sondă manifestă
Presiunea Densitatea fluidului
În timpul stratului nu de foraj nu trebuie
manevrei s-a modificat modificată
Echipamente de închidere a
interiorului materialului tubular
Gradul secundar
Se închide Echipamente
şi terțiar de
sonda de închidere a
securizare a
sondei Echipamente de
sondei
închidere a spaţiul inelar
pag.104
6.1.Clasificarea metodelor de combatere 6.3
2. Creşterea densităţii
fluidului de foraj
Înainte de a clasifica metodele de combatere a manifestărilor eruptive este necesar să se definescă termenul de
„circulaţie”. Prin circulaţie se înţelege procedura de pompare a diverselor fluide de la suprafaţă în sondă şi ieşirea
acestora tot pe la suprafaţă. Când se pompează fluide de la suprafaţă în sondă şi acestea nu ies tot la suprafaţă nu se
consideră că este circulaţie. Din acest punct de vedere metodele de combatere a manifestărilor eruptive se împart în
două mari categorii prezentate mai jos
Bullheading
Metode fară circulaţie
Toate metodele „convenţionale” de
Volumetrică + lubricării
combatere a manifestărilor
Cu două etape eruptive impun condiția ca
(sondorului) presiunea din sondă în dreptul
stratului care manifestă să fie mai
Metode cu circulaţie mare cel puțin egală cu presiunea
Cu o singură etapă
(directă sau inversă) stratului (pentru ca să nu mai intre
(așteaptă și îngreuneză)
aflux suplimentar în sondă pe
parcursul procedurii de
Cu mai mult de combatere).
două etape
Concomitentă
Tubing
padmisibila
p strat p sig Pentru ca fluidul de tubing
pag.107
6.2.Metoda „bullheading” 6.6
Metoda “bullheading” pentru lucrările de workover
Limita impusă de
fisurarea stratului
pmax 3 p tsi
Limita impusă de
rezistența tubingului
pmax 1 Domeniul presiunii
de pompare
Presiunea
la tubing
cu sonda
închisă
p tsi pmax 4
pmax 2
Volum Tubing
Packer
p strat
Perforaturi
pag.109
6.2.Metoda „bullheading” 6.8
Metoda “bullheading” pentru lucrările de workover
Stratul a început să
primească afluxul La această metodă nu
pmax 3 Se ajustează există posibilitatea să se
Presiunea de pompare debitul de
se stabilizează
ajusteze presiunea prin
pompare
pmax 1 intermediul unei duze. În
acest caz presiunea este
Presiunea ajustată prin schimbarea
de pompare debitului de pompare
p tsi pmax 4
pmax 2
Volum
pag.110
6.2.Metoda „bullheading” 6.9
Metoda “bullheading” pentru lucrările de workover
Creșterea presiunii
Spargerea la coloană
tubingului
Canalizarea
gazelor din
aflux
Presiune
excesivă Fluidul de
deasupra omorâre
packerului
pag.111
6.2.Metoda „bullheading” 6.10
Metoda “bullheading” pentru lucrările de workover
pag.112
6.3.Metoda volumetrică și a lubricării 6.11
Principiul procedurii „volumetrice”
2 Creşte Constantă
ppsi2 p csi2
p csi3 p strat phidrost phidrost
aflux fluid
ρ fluid ρ fluid h fluid sup2
p strat ppsi3 ppsi1 Scade
H ρaflux 2 haflux 2
1 3
ρ fluid h fluid inf3
ρaflux1 haflux1
ppsi3 ppsi1
p csi3
p sonda 1 p strat p sonda3 p strat
p strat
Vscurs Vaflux 1
p strat p csi
pag.113
6.3.Metoda volumetrică și a lubricării 6.12
Principiul procedurii „volumetrice”
Din enunțul de mai sus rezultă că procedura „volumetrică” nu este o metodă de combatere a
manifestării eruptive (pentru nu s-a ajuns în gradul primar de securizare al sondei). Ea este o
procedură prin care se aduce afluxul la suprafață.
La baza procedurii „volumetrice” stă fenomenul de migrare al afluxului. Dacă afluxul nu migrează
(sondă puternic deviată, vâscozitate mare a fluidului de foraj) procedura volumetrică nu poate fi
aplicată.
Procedura „volumetrică” se poate aplica dacă nu există posibilitatea să se circule (nu există
material tubular în sondă, sau dacă există este spart sau înfundat, sau nu este introdus până în
dreptul stratului care a manifestat).
pag.114
6.3.Metoda volumetrică și a lubricării 6.13
Principiul metodei „lubricării”
Se deschide se inchide duza
Vlubr astfel ca presiunea la coloană să
p csi ρlubr ghlubr scadă cu presiunea hidrostatică a
Lubricator
max coloanei de fluid de lubricare
Duză p csi
p csi reglabilă max pcsi 0
ρlubr max ρaflux ρaflux
1 2 3 4
pag.115
6.3.Metoda volumetrică și a lubricării 6.14
Principiul metodei „lubricării”
pcsi 3 pcsi 2 ∆p - ρlubr ghlubr
Creșterea ρlubr g
de presiune pcsi 2 ∆p - ∆V
A
Vtanc1 Vtanc 2
Duză pcsi 2 pcsi 1 ∆p lubr
Pompă
p csi 1 reglabilă pcsi 2 ∆p - ∆V
A
ρlubr
ρaflux ρaflux ρaflux
sus haflux sus Vtanc sus Se deschide se
Linia de
Tanc
omorâre
sus hlubr inchide duza astfel ca
A presiunea la coloană
ρlubr să scadă cu presiunea
hidrostatică a coloanei
de fluid de lubricare și
ρ fluid ρ fluid Vtanc Vtanc1 Vtanc 2 ρ cu creșterea de
fluid
presiune
1 2 3
pag.116
6.3.Metoda volumetrică și a lubricării 6.15
Principiul metodei „lubricării”
ρlubr
p csi 2 , V2 , paflux 2 p csi 3 , V3 , paflux 3
pcsi 1 , V1, paflux1
plubr plubr
T1, z1 T2 , z 2 T3 , z 3
1 2 3
p sonda1 p strat p sonda 2 p sonda3 p strat
p strat p strat p strat
p sonda1 p fluid1 paflux1 pcsi1 p sonda 2 p fluid2 paflux 2 plub r pcsi2 p sonda3 p fluid3 paflux 3
p fluid2 paflux 2 pcsi1 pcsi1 plub r pcsi2 p fluid3 paflux 3 plub r
p sonda1 plub r pcsi2 pcsi1 p fluid3 paflux 3 plub r
p strat plub r pcsi2 pcsi1 p fluid3 paflux 3 pcsi1
pag.117
6.3.Metoda volumetrică și a lubricării 6.16
Principiul metodei „lubricării”
pcsi final 0
p csi 1
ρlubr
ρaflux ρlubr
sus haflux
sus
V1
A
ρ fluid ρ fluid
p sonda1 p strat
p strat p strat p sonda final p strat
V1
p csi1 ρlubr gh aflux lubr
sus A
pag.118
6.3.Metoda volumetrică și a lubricării 6.17
Principiul metodei „lubricării”
Metoda „lubricării” este o metodă de combatere a manifestării eruptive pentru că în urma aplicării
ei sonda este adusă în gradul primar de securizare.
pag.119
6.4.Metoda cu circulaţie în două etape 6.18
Principiul metodei „sondorului”
Metoda „sondorului” face parte din metodele de combatere a manifestării eruptive prin circulație.
De mai sus rezultă că în timpul circulației se urmărește presiunea la prăjini pentru ca presiunea
din sondă în dreptul stratului care a manifestat să fie mai mare cel puțin egală cu a stratului
(pentru a nu mai lua un aflux suplimentar).
Metoda „sondorului” are două etape în prima etapă se pompează fluidul de foraj deja existent în
sondă pentru a se evacua afluxul din spațiul inelar (deci se pompează un volum de spațiu
inelar) iar în a doua etapă se pompează fluidul de omorâre pentru a se înlocui fluidul de foraj
inițial (deci se pompează un volum total al sondei).
pag.120
6.4.Metoda cu circulaţie în două etape 6.19
Principiul metodei „sondorului”
pp ppsiechil
pp 0 pc 0
p c pcsiechil
p fis. la suprafata
Hşiu
p fis. siu
p fis. siu
haflux la talpa
pc pcsiechil 0
pp 0 pc 0
pc 0
p fis. la suprafata
Hşiu
p fis. siu
p fis. siu
haflux la talpa
pp 0 pc 0
pc 0
p fis. la suprafata
Hşiu
p fis. siu
p fis. siu
haflux
pp 0 pc 0
pc 0
p fis. la suprafata
Hşiu
H
p fis. siu haflux
p fis. siu
pc pcmax 0
pp 0 pc 0
pc 0
p fis. la suprafata
Hşiu
haflux sus
H
p fis. siu
p fis. siu
pp 0 pc 0
pc 0
p fis. la suprafata
Hşiu
p fis. siu
p fis. siu
pp 0 pc 0
pc 0
p fis. la suprafata
Hşiu
p fis. siu
p fis. siu
pp ppsiechil
pp 0
Hşiu
p fis. siu
p fis. siu
pc om n g H 0 ct.
pc 0 ct. pp 0 pc 0 ct.
p fis. la suprafata
Hşiu
H hnop
p fis. siu
p fis. siu
Q om
pp 0 ct.
pc om n g H 0
pc 0 pp 0 pc 0
p fis. la suprafata
Hşiu
p fis. siu
p fis. siu
ppsi 0
pcsi om n g H 0
pcsi 0 ppsi 0 pcsi 0
p fis. la suprafata
Hşiu
p fis. siu
p fis. siu
Q om
pp 0 ct.
pc om g H hnosi 0
pc 0 pp 0 pc 0
p fis. la suprafata
Hşiu
p fis. siu
p fis. siu
hnosi
Q om
pp 0 ct.
pc 0 pp 0 pc 0
p fis. la suprafata
Hşiu
p fis. siu
p fis. siu
ppsi 0
p fis. la suprafata
Hşiu
p fis. siu
p fis. siu
Afluxul compresibil a
ajuns la suprafață A doua etapă
Presiunea
Prima etapă
la prăjini
Evacuarea afluxului Pomparea fluidului îngreunat
Afluxul a fost
Presiunea
evacuat la coloană
Volum (curse)
Vspatiu Vspatiu
inelar Vinterior inelar
Vtotal
garnit
ppsi pcsi ppsi pcsi ppsi pcsi 0 ppsi 0 pcsi 0 ppsi 0 pcsi 0
Volum (curse)
Vspatiu Vspatiu
inelar Vinterior inelar Vtotal
garnit
ppsi pcsi ppsi pcsi ppsi pcsi 0 ppsi 0 pcsi 0 ppsi 0 pcsi 0
Metoda „sondorului” este mai ușor de realizat pentru că în majoritatea timpului de operare în
sondă sunt doar două fluide (în prima etapă fluidul de foraj inițial și afluxul, în a doua etapă
fluidul de foraj inițial și fluidul de omorâre).
În principiu probleme posibile de depășirea presiunii de fisurare pot apărea numai în prima
etapă cât afluxul este sub șiu (când afluxul este sub șiu presiunea la șiu crește, când afluxul
trece prin dreptul șiului presiunea la șiu scade iar când afluxul este în coloană presiunea la șiu
rămâne constantă).
La sfârșitul primei etape se poate verifica ușor dacă în sondă a mai intrat un aflux suplimentar
Dacă presiunea la coloană și presiunea la prăjini cu sonda închisă sunt egale înseamnă că nu
s-a mai luat un aflux suplimentar. Dacă cele două presiuni nu sunt egale (presiunea la coloană
mai mare decât presiunea la prăjini) înseamnă că s-a luat un aflux suplimentar.
pag.137
6.5.Metoda cu circulaţie într-o singură etapă 6.36
Principiul metodei „așteaptă și îngreunează”
Metoda „așteptă și îngreunează” face parte din metodele de combatere a manifestării eruptive
prin circulație.
De mai sus rezultă că în timpul circulației se urmărește presiunea la prăjini pentru ca presiunea
din sondă în dreptul stratului care a manifestat să fie mai mare cel puțin egală cu a stratului
(pentru a nu mai lua un aflux suplimentar).
Metoda „așteptă și îngreunează” are o singură etapă în pompează direct fluidul de omorâre
pentru a se înlocui fluidul de foraj inițial și pentru a se evacua simultan și afluxul din spațiul
inelar (deci se pompează un volum total al sondei).
pag.138
6.5.Metoda cu circulaţie într-o singură etapă 6.37
Principiul metodei „așteaptă și îngreunează”
pp ppsiechil
pp 0 pc 0
p c pcsiechil
p fis. la suprafata
Hşiu
p fis. siu
p fis. siu
haflux la talpa
pc pcsiechil 0
pp 0 pc 0
pc 0
p fis. la suprafata
Hşiu
p fis. siu
p fis. siu
haflux la talpa
pp 0 pc 0
pc 0
p fis. la suprafata
Hşiu
H hnop
p fis. siu
p fis. siu
Q om
pp 0 ct.
pp 0 pc 0
pc 0
p fis. la suprafata
Hşiu
p fis. siu
p fis. siu
ppsi 0
ppsi 0 pcsi 0
p csi 0
p fis. la suprafata
Hşiu
p fis. siu
p fis. siu
Q om
pp 0 ct.
pc pcmax 0
pp 0 pc 0
pc 0
p fis. la suprafata
Hşiu
p fis. siu
p fis. siu
Q om
pp 0 ct.
pp 0 pc 0
pc 0
p fis. la suprafata
Hşiu
p fis. siu
p fis. siu
Q om
pp 0 ct.
pp 0 pc 0
p csi 0
p fis. la suprafata
Hşiu
p fis. siu
p fis. siu
Q om
pp 0 ct.
pc 0 pp 0 pc 0
p fis. la suprafata
Hşiu
p fis. siu
p fis. siu
ppsi 0
p fis. la suprafata
Hşiu
p fis. siu
p fis. siu
Afluxul compresibil a
ajuns la suprafață
Presiunea la prăjini
Presiunea la coloană
pcsi
pic Fluidul greu a
ajuns la talpă
ppsi
p fc
Volum (curse)
Vinterior Vspatiu
inelar
Vtotal
garnit
Afluxul
Fluidul îngreunat
pag.149
6.5.Metoda cu circulaţie într-o singură etapă 6.48
Principiul metodei „așteaptă și îngreunează”
pic
ppsi
Fluidul greu a
Se mai închide
duza reglabilă
p fc ajuns la talpă
pentru a crește
presiunea Volum (curse)
Vinterior Vspatiu
inelar
Vtotal
garnit
Afluxul
Fluidul îngreunat
pag.150
6.5.Metoda cu circulaţie într-o singură etapă 6.49
Principiul metodei „așteaptă și îngreunează”
Metoda „așteaptă și îngreunează” este mai greu de realizat pentru că în majoritatea timpului de
operare în sondă sunt trei fluide (fluidul de omorâre, fluidul de foraj inițial, afluxul). De aceea nu
se evită să se folosească această metodă în cazul sondelor puternic deviate sau orizontale.
În principiu probleme posibile de depășirea presiunii de fisurare pot apărea cât afluxul este sub
șiu (când afluxul este sub șiu și fluidul de omorâre nu a trecut în spațiul inelar presiunea la șiu
crește).
În momentul în care fluidul de omorâre trece în spațiul inelar ritmul de creștere a presiunii de la
șiu și de la coloană se micșorează și implicit și presiunile maxime vor avea valori mai mici
comparativ cu cele rezultate la metoda „sondorului”. Din acest punct de vedere acest avantaj
este semnificativ când volumul spaţiului inelar netubat este mai mare decât volumul interior al
ganiturii de foraj (fluidul de omorâre trece în spațiul inelar când afluxul mai este sub șiu).
pag.151
7. Echipamente pentru controlul presiunilor 7.1
pag.152
7.1.Echipamente de închidere a materialului tubular 7.2
Valvă antiretur neamovibilă cu piston. Parţi componente
Garnituri de
etanşare
Piston Scaun
Arc
Corp
pag.153
7.1.Echipamente de închidere a materialului tubular 7.3
Valvă antiretur neamovibilă cu clapetă. Parţi componente
Garnituri de
etanşare
Corp
Arc
Zăvor
Clapetă
pag.154
7.1.Echipamente de închidere a materialului tubular 7.4
Valvă antiretur neamovibilă
La introducerea materialului tubular acesta trebuie să fie umplut pe sus. Dacă nu se umple
există riscul să se spargă valva, se denivelează sonda, scade presiunea din sondă și poate să
manifeste sonda. Dacă se pompează peste aerul din interiorul materialului tubular acesta va
trece în spaţiul inelar şi se va comporta ca un aflux compresibil. Din acest punct de vedere este
avanjoasă valva antiretur cu clapetă care până la pornirea circulației rămâne deschisă.
Dacă sonda manifestă și se închide presiunea la prăjini cu sonda închisă este nulă. Din această
trebuie să se facă o procedură suplimentară pentru determinare acestei presiuni. Există
variante constructive de valve antiretur care au în scaunul valvei un orificiu de circa cinci
milimetri diametru prin care se transmite presiunea de sub valvă.
pag.155
7.1.Echipamente de închidere a materialului tubular 7.5
Valvă antiretur. Determinarea presiunii la prăjini cu sonda închisă
Presiunea la
prăjini crește ppsi2 Se notează cele
două presiuni
ppsi1 0 ppsi1 ppsi1
p csi2
pcsi1 0 pcsi1 const
pcsi1
Presiunea la
Se pompează Se oprește coloană crește
cu frecvență pompa
mică
Valvă
antiretur
Afluxul Presiunea de
deasupra
valvei crește
S-a deschis
valva antiretur
Bacuri de
prindere
Inel
Nervuri
Corp
Bilă
Nervuri
Garnituri de Arc
etanşare
Ghidaj
Din cauza acestor dezavantaje în general această valvă se folosește la lucrări workover și nu la
cele de foraj..
pag.158
7.1.Echipamente de închidere a materialului tubular 7.8
Cana de siguranță. Părţi componente
Etanşare Etanşare
superioară superioară
Bilă
Locaş cheie
Etanşare
inferioară
Inel de blocare
Corp
pag.159
7.1.Echipamente de închidere a materialului tubular 7.9
Cana de siguranță. Tipuri constructive
pag.160
7.1.Echipamente de închidere a materialului tubular 7.10
Cana de siguranță
Prin interiorul canalei de siguranța în poziție deschisă se pot intruduce instrumente cu cablu.
Căderea de presiune prin canaua de siguranța în poziție deschisă este mică. Deci ea se poate
monta în poziție deschisă chiar dacă sonda manifestă pe la interiorul materialului tubular. Din
această cauză canaua de siguranță se depozitează deschisă (și cu cheia lângă ea) pe podul de
lucru al instalației de foraj. Trebuie să existe reducții de legătură care se permită montarea
canalei de siguranță în orice secțiune a materialului tubular introdus în sondă.
Închiderea canalei de siguranță se face cu cheia din exterior (ea nu se închide sau se deschide
prin circulație).
Dacă sonda manifestă puternic prin interiorul materialului tubular de montat se poate canau de
siguranță dar este destul de problematic închiderea ei.
Dacă sub canaua de siguranță închisă se acumulează presiune trebuie să se facă presiune
deasupra canalei de siguranță pentru putea să fie deschisă.
Canalele de siguranță care sunt montate la prăjina de antrenare (una sub și alta deasupra
prăjinii de antrenare) sau în componența capului hidraulic motor (una manuală și una
telecomandată) se închid dacă există probleme cu etanșărea (țeava de spălare) care intră în
construcția capului hidraulic convețional sau a capului hidraulic motor.
pag.161
7.1.Echipamente de închidere a materialului tubular 7.11
Prevenitor de interior. Părţi componente
Şurub de
blocare
Dispozitiv
de blocare
Tija de
blocare
Corpul superior
Scaunul valvei
8 Piston
Arcul valvei
Corpul inferior
pag.162
7.1.Echipamente de închidere a materialului tubular 7.12
Prevenitor de interior
Căderea de presiune prin prevenitorul de interior este mare. Deci el nu se poate monta în
poziție deschisă dacă sonda manifestă pe la interiorul materialului tubular. Ordinea procedurilor
este următoarea: se montează canaua de siguranţă în poziţie deschisă, se închide canaua de
siguranţă, se închide spaţiul inelar (cu prevenitoarele din ansablul de prevenitoare), se
montează prevenitorul de interior în poziţie deschisă, se închide prevenitorul de interior (prin
extragerea tijei de blocare), se deschide canaua de siguranță. Deci înainte de introduce
materialul tubular sub presiune în sondă el trebuie să fie echipat cu valvă antiretur în partea de
jos iar în partea de sus cu cana de sigurantă (deschisă) și prevenitor de interior (închis).
Prevenitorul de interior permite circulația directă, deci se deschide la circulație directă fără să
se utilizeze dispozitive suplimentare.
pag.163
7.2.Echipamente de închidere a spațiului inelar 7.13
Ansamblul de prevenitoare. Părţi componente
Prevenitor
inelar
Robinet de Prevenitor
siguranţă orizontal dublu
Mosor Linia de
duzelor
Linia de
omorâre Prevenitor
orizontal
Robinet
de lucru
pag.164
7.2.Echipamente de închidere a spațiului inelar 7.14
Prevenitor de inelar Hydril. Părţi componente
Placă
de lucru
Capac
Bac inelar
Pene cu
Camera de şurub
Filet deschidere
Port hidraulic
de deschidere
Port hidraulic
de închidere
Corp
Camera de
închidere
Piston
pag.165
7.2.Echipamente de închidere a spațiului inelar 7.15
Prevenitor inelar Hydril cu două camere de închidere
Canal de inspecţie
Placă de lucru
Bac inelar
Capac
Camera de deschidere
Piston
pag.166
7.2.Echipamente de închidere a spațiului inelar 7.16
Prevenitor inelar Hydril. Demontarea şi înlocuirea bacului inelar
pag.167
7.2.Echipamente de închidere a spațiului inelar 7.17
Prevenitor inelar Hydril. Alegerea bacului inelar
pag.168
7.2.Echipamente de închidere a spațiului inelar 7.18
Prevenitor inelar Hydril
Există variante constructive la care capacul este prin în corp prin intermediul unor pene cu
șurub. Acest lucru permite demontarea capacului mai ușor chiar la sondă în vederea schimbării
bacului inelar uzat.
Există variante constructive care au două camere de închidere (una principală și una
secundară). Cele două camere se pot cupla pe aceeași linie de comandă sau pe linii de
comandă diferite. Prin utilizarea celor două camere de închidere se va crește presiunea cu care
etanșează bacul inelar.
pag.169
7.2.Echipamente de închidere a spațiului inelar 7.19
Prevenitor inelar Cameron. Părţi componente
Capac
Sistem de blocare
Armătură metalică
Garnitură
masivă
Pene
Pacher interior
Placă de împingere
Garnitură Inel
Piston
Canal de
lăcrimare
Port hidralic
de închidere
Corp
Cameră de
închidere
Cameră de
pag.170
deschidere
7.2.Echipamente de închidere a spațiului inelar 7.20
Prevenitor inelar Cameron. Bacul inelar
pag.171
7.2.Echipamente de închidere a spațiului inelar 7.21
Prevenitor inelar Cameron
Elementul de etanșare este format din două piese un pacher interior cu armături metalice și în
exteriorul acestuia o garnitură masivă din cauciuc (care se deformează și închide pacherul
interior). S-a adoptat această variantă constructivă pentru elementul de uzură este doar
pacherul interior.
pag.172
7.2.Echipamente de închidere a spațiului inelar 7.22
Prevenitor inelar Shaffer. Părţi componente
Capac
Pene cu şurub
Corp
Bac inelar
Port hidraulic
de deschidere
Capul cameră
de deschidere
Cameră de
deschidere
Cameră de
închidere
Piston
Port hidraulic
de închidere
pag.173
7.2.Echipamente de închidere a spațiului inelar 7.23
Prevenitor inelar Shaffer. Costrucţia bacului inelar
Cauciuc
Armături
metalice
pag.174
7.2.Echipamente de închidere a spațiului inelar 7.24
Prevenitor de inelar Shaffer
Elementul de etanșare este un bac inelar din cauciuc cu armături metalice de formă calotă
sferică. Această formă îmbunătățește performanțele prevenitorului în special în cazul
manevrării materialului tubular sub presiune.
pag.175
7.2.Echipamente de închidere a spațiului inelar 7.25
Prevenitoare inelare
Se poate roti (cu viteze mici) materialul tubular cu secţiune circulară prin prevenitorul închis.
Se poate manevra (cu viteze mici) materialul tubular cu secţiune circulară prin prevenitorul
închis. Se pot trece chiar și racorduri de legătură ale materialului tubular. Pentru acest lucru pe
linia de închidere trebuie să existe un compensator de presiune care să permită coborârea
pistonului de lucru când se trece racordul și să permită ridicarea pistonului după trecerea
racordului de legătură.
Se poate manevra (cu viteze mici) materialul tubular cu secţiune necirculară prin prevenitorul
închis.
Se pot închide pe cablu dar etanșarea se realizează numai dacă cablul este lis și nu torsadat.
pag.176
7.2.Echipamente de închidere a spațiului inelar 7.26
Prevenitoare inelare
Presiunea de
operare la închidere
este în funcție de
presiunea din sondă
750 psi
și de diamatrul
materialului tubular.
1500 psi
pag.177
7.2.Echipamente de închidere a spațiului inelar 7.27
Prevenitoare inelare
pag.178
7.2.Echipamente de închidere a spațiului inelar 7.28
Prevenitoare inelare
Dnom 18 5 8 in 30 sec
Timpul de
închidere maxim
Dnom 18 5 8 in 45 sec
pag.179
7.2.Echipamente de închidere a spațiului inelar 7.29
Prevenitor orizontal Cameron. Construcţie
Bacul
Tija pistonului
Piston de
operare
Piston pentru
deschiderea
bonetei
Ieşire
Şurub de laterală
blocare
Bonetă Corpul
Flaşa
intermediară
pag.180
7.2.Echipamente de închidere a spațiului inelar 7.30
Prevenitor orizontal Cameron. Construcţie
Canal de
lăcrimare
Etanşarea Etanşarea
terţiară secundără
Bacul
Etanşarea
primară
Bacul
Tija pistonului
Canal de
injectare
pag.181
7.2.Echipamente de închidere a spațiului inelar 7.31
Prevenitor orizontal Cameron. Părţi componente
Canal
Garnitura
garnitură
bonetei
Canal de
injecţie
Garniturile Bac
cilindrului orizontal
Cilindru de
operare
Pistonul de
operare
Garniturile
Şurub
pistonului
bonetă
Corp
Ieşire
Cilindru Garnituri de laterală
bonetă etanşare
Piuliţă de
blocare
Piston Placă
Bonetă
Şurub de bonetă intermediară
blocare
pag.182
7.2.Echipamente de închidere a spațiului inelar 7.32
Prevenitor orizontal Cameron. Deschiderea bonetei
pag.183
7.2.Echipamente de închidere a spațiului inelar 7.33
Prevenitor orizontal Cameron. Deschiderea bonetei
Bonetă
închisă Bonetă
deschisă
pag.184
7.2.Echipamente de închidere a spațiului inelar 7.34
Prevenitor orizontal Cameron. Deschiderea bonetei
pag.185
7.2.Echipamente de închidere a spațiului inelar 7.35
Prevenitor orizontal Cameron
Pe tija pistonului există un sistem de etanșare format din trei garnituri. Dinspre sondă înspre
camera de deschide etanșarea primară, etanșarea secundară și etanșarea terțiară. În mod
implicit etanșarea primară și terțiară sunt etanșe iar etașarea secundară neetanșă. Dacă fluidul
de foraj trece de etanșarea primară se va scurge prin canalul de lăcrimare. Deci dacă apare
fluid de foraj la canalul de lăcrimare înseamnă că etanșarea primară a cedat. Dacă sonda este
în timpul unui test de rutină, se securizează sonda și se înlocuiește etanșarea primară. Dacă
sonda este închisă sub presiune se va injecta prin canalul de injecție fluid hidraulic până când
nu mai curge fluid de foraj pe la canalul de lăcrimare.
pag.186
7.2.Echipamente de închidere a spațiului inelar 7.36
Prevenitor orizontal. Raţia de închidere
p sonda
poper p sonda Rinchid poper
inchid Rinchid maxima inchid
minima
pag.187
7.2.Echipamente de închidere a spațiului inelar 7.37
Prevenitor orizontal. Raţia de deschidere
A piston
p sonda
A bac
p sonda p sonda
2
Forța care generează autoetanșarea
pe suprafaţele frontale ale bacurilor
pag.188
7.2.Echipamente de închidere a spațiului inelar 7.38
Prevenitor orizontal. Raţia de deschidere
A piston A tija
p sonda
poper A bac
deschid
Rinchid R deschid
Prevenitoarele
orizontale sunt
proiectate pentru se
închide sub presiune
nu pentru a fi deschise
sub presiune
pag.190
7.2.Echipamente de închidere a spațiului inelar 7.40
Prevenitor orizontal. Bacuri cu secţiune fixă
Etanşare
superioară
Blocul
Plăcuţă de bacului
extrudare
Garnitură
de cauciuc
pag.191
7.2.Echipamente de închidere a spațiului inelar 7.41
Prevenitor orizontal. Bacuri cu secţiune fixă
pag.192
7.2.Echipamente de închidere a spațiului inelar 7.43
Prevenitor orizontal. Bacuri cu secţiune variabilă
Etanşare
superioară
Armături
metalice
Bacul
Blocul
bacul
Etanşare
frontală
pag.193
7.2.Echipamente de închidere a spațiului inelar 7.44
Prevenitor orizontal. Tipuri de etaşări frontale cu secţiune variabilă
a b
c d
pag.194
7.2.Echipamente de închidere a spațiului inelar 7.45
Prevenitor orizontal. Bacuri cu secţiune variabilă
pag.195
7.2.Echipamente de închidere a spațiului inelar 7.46
Prevenitor orizontal. Bacuri pentru închidere totală şi cu lame de tăiere
Blocul
Lama inferioară Etanşare laterală bacului
de tăiere
Etaşare
frontală
Ansamblul
bacului
superior
Ansamblul
bacului
inferior
pag.196
7.2.Echipamente de închidere a spațiului inelar 7.47
Prevenitor orizontal. Bacuri pentru închidere totală şi cu lame de tăiere
Garnitură
de etaşare
Garnitură
de etaşare
Ansamblul
bacului inferior
Lama inferioară
de tăiere
Ansamblul
bacului superior
pag.197
7.2.Echipamente de închidere a spațiului inelar 7.48
Prevenitor orizontal. Tăierea materialului tubular
pag.198
7.2.Echipamente de închidere a spațiului inelar 7.49
Prevenitor orizontal
Pot tăia prăjini și tubing la corp, cablu și poate să închidă total sonda.
pag.199
7.2.Echipamente de închidere a spațiului inelar 7.50
Prevenitor orizontal
Prevenitoarele orizontale închid presiunea din sondă când acesta acționează sub bac (bacurile
orizontale conveționale au garnitură de etașare numai partea superioară și nu și în partea
inferioară).
În general presiunea de operare a prevenitoarelor orizontale este de 10350 kPa (1500 psi) dar
se poate folosi și alte presiuni pentru operarea prevenitorului.
Pentru a se manevra (când sonda este închisă și sub presiune) racordurile materialului tubular
prin prevenitoare orizontale, este necesar să existe două prevenitoare orizontale (care să
lucreze în sistem de ecluză).
pag.200
7.2.Echipamente de închidere a spațiului inelar 7.51
Prevenitoare orizontale
pag.201
7.2.Echipamente de închidere a spațiului inelar 7.52
Ansamblul de prevenitoare. Părţi componente
Linia
3
duzelor
8
2
7
6
5
Linia de 1
omorâre
pag.202
7.2.Echipamente de închidere a spațiului inelar 7.53
Ansamblul de prevenitoare. Tipuri de legături
a Îmbinare cu prezoane
b Îmbinare cu colier
c Îmbinare cu șurub
pag.203
7.2.Echipamente de închidere a spațiului inelar 7.54
Ansamblul de prevenitoare. Tipuri de legături
pag.204
7.2.Echipamente de închidere a spațiului inelar 7.55
Ansamblul de prevenitoare. Etanşarea îmbinărilor
Suprafețe Suprafețe
de etanșare de etanșare
pag.205
7.2.Echipamente de închidere a spațiului inelar 7.56
Ansamblul de prevenitoare. Etanşarea îmbinărilor
Suprafețe Cotacte
de etanșare antiflambaj
Flanșe cu
contact p sonda
față-față
Etanșarea se realizează
prin deformarea elastică
a inelului metalic de
etanșare
pag.206
7.2.Echipamente de închidere a spațiului inelar 7.57
Ansamblul de prevenitoare. Etanşarea îmbinărilor
Suprafețe Cotacte
de etanșare antiflambaj
Flanșe cu
contact p sonda
față-față
pag.207
7.2.Echipamente de închidere a spațiului inelar 7.58
Ansamblul de prevenitoare. Etanşarea îmbinărilor
Cotacte
Suprafețe antiflambaj
de etanșare
Flanșe cu
contact față-față p sonda
Canal de egalizare
a presiunii Inel metalic de p etansare p sonda
etanșare
octogonal BX
Etanșarea se realizează
prin deformarea elastică
a inelului metalic de
etanșare
pag.208
7.2.Echipamente de închidere a spațiului inelar 7.59
Ansamblul de prevenitoare. Etanşarea îmbinărilor
pag.209
7.2.Echipamente de închidere a spațiului inelar 7.60
Ansamblul de prevenitoare. Etanşarea îmbinărilor
Inelele de tip R sunt cele mai ieftine dar sunt de unică folosință (ele se deformează plastic).
pag.210
7.2.Echipamente de închidere a spațiului inelar 7.61
Ansamblul de prevenitoare. Testarea
Secţiune de
Bacul etanşare
prevenitorului
D1
Linia
Garnitura cu care duzelor
se introduce cupa
de testare
Pentru a calcula forţa
generată de presiune se iau
în considerare numai
p test dimensiunile din secţiunile în
care se fac etanşările
Linia de omorâre D2
D3 Fp
4
D 2
4
D12 p test
Cupa de
testare
Fp
D4
Secţiune de
etanşare
pag.211
7.2.Echipamente de închidere a spațiului inelar 7.62
Ansamblul de prevenitoare. Testarea
pag.212
7.2.Echipamente de închidere a spațiului inelar 7.63
Sistemul diverter
2
1
4 5
pag.213
7.2.Echipamente de închidere a spațiului inelar 7.64
Sistemul diverter
Sistemul diverter este folosit pentru evacuarea gazelor de suprafață din sondă.
Senzorii din sistem trebuie să fie foarte sensibili pentru că manifestările de gaze de suprafață
sunt foarte rapide.
pag.214
7.3.Echipamente de comanda și control 7.65
Unitatea hidraulică de comandă. Părţi componente
Linia de
Manometrul Manometrul
testare sau Butelii pentru
presiunii din presiunii din
de cuplare a acumularea fluidului
acumulatori manifold
Rezervorul unei pompe hidraulic la presiune
pentru fluidul suplimentare
hidraulic
Manometrul
presiunii din
comenzile
Regulatorul presiunii din prevenitorului
Pompă comenzile prevenitorului inelar inelar
Pompă
Deschis
Deschis
Deschis
Ventilul de
Închis
Închis
Închis
“by-pass “ al Regulatorul
regulatorului presiunii din
manifoldului manifold
1 5 9
6 7 8
3
18
2
4
10
12
11
17
13 14 15 16
pag.216
7.3.Echipamente de comanda și control 7.67
Unitatea hidraulică de comandă. Părţi componente
pag.217
7.3.Echipamente de comanda și control 7.68
Unitatea hidraulică de comandă. Transmiterea comenzilor
Panoul de comandă de la distanţă
Distribuitorul Aer comprimat
manipulator Aer la presiunea atmosferică
(4căi/3poziţii)
Fluid hidraulic la presiunea de operare
Fluid hidraulic la presiunea atmosferică
Semnale
Închidere
Deschidere
luminoase Distribuitorul
selector
(4căi/3poziţii)
Deschidere
Închidere
Pistoanele
prevenitorului
Piston
pneumatic Prevenitor
Rezervor fluid
hidraulic
pag.218
7.3.Echipamente de comanda și control 7.69
Unitatea hidraulică de comandă. Transmiterea comenzii de închidere
Aer comprimat
Aer la presiunea atmosferică
Fluid hidraulic la presiunea de operare
Închidere
Deschidere
Fluid hidraulic la presiunea atmosferică
Deschidere
Închidere
pag.219
7.3.Echipamente de comanda și control 7.70
Unitatea hidraulică de comandă. Transmiterea comenzii de închidere
Aer comprimat
Aer la presiunea atmosferică
Fluid hidraulic la presiunea de operare
Închidere
Deschidere
Fluid hidraulic la presiunea atmosferică
Deschidere
Închidere
pag.220
7.3.Echipamente de comanda și control 7.71
Unitatea hidraulică de comandă. Transmiterea comenzii de închidere
Aer comprimat
Aer la presiunea atmosferică
Fluid hidraulic la presiunea de operare
Închidere
Deschidere
Fluid hidraulic la presiunea atmosferică
Deschidere
Închidere
pag.221
7.3.Echipamente de comanda și control 7.72
Unitatea hidraulică de comandă. Transmiterea comenzii de deschidere
Aer comprimat
Aer la presiunea atmosferică
Fluid hidraulic la presiunea de operare
Închidere
Deschidere
Fluid hidraulic la presiunea atmosferică
Deschidere
Închidere
pag.222
7.3.Echipamente de comanda și control 7.73
Unitatea hidraulică de comandă. Transmiterea comenzii de deschidere
Aer comprimat
Aer la presiunea atmosferică
Fluid hidraulic la presiunea de operare
Închidere
Deschidere
Fluid hidraulic la presiunea atmosferică
Deschidere
Închidere
pag.223
7.3.Echipamente de comanda și control 7.74
Unitatea hidraulică de comandă. Calculul capacităţii buteliilor
0 0 0
1000 psi 3000 psi 1200 psi
0
V1 6890 kPa V2 20670 kPa V3 8264 kPa
p1 p2 p3
Azot Azot
Azot
Vtotal Vfluid
utilizabil
fluid
V1 10 gal 0.0379 m3
pag.224
7.3.Echipamente de comanda și control 7.75
Unitatea hidraulică de comandă. Calculul capacităţii buteliilor
Presiunea de 1000 psi Presiunea maximă 3000 psi Presiunea minimă 1200 psi
preîncărcare 6890 kPa de operare 20670 kPa de operare 8264 kPa
p1 p1 p1
Vtotal V1 V2 V1 1
p2 Vfluid V3 V2 V1
fluid p p
utilizabil 3 2
Vfluid necesar
Nbutelii
Vfluid utilizabil
pag.225
7.3.Echipamente de comanda și control 7.76
Unitatea hidraulică de comandă
Panoul de Duza
comandă al duzei telecomandată
telecomandate
Evacuare
gaze
Separator
de gaze
atmosferic
Robinet pentru
injectare
anticriohidraţi
Linia de
omorâre Evacuare
fluid fără
gaze
Linia
duzelor
pag.227
7.3.Echipamente de comandă și control 7.78
Duze reglabile pentru evacuarea afluxului
pag.228
7.3.Echipamente de comandă și control 7.79
Panoul de comandă al duzei reglabile telecomandate
Contor număr Frecvenţa de
de curse pompare
pompate
Presiunea de
la prăjini
Presiunea de
la coloană
Presiunea
de aer
Indicator
poziţia duzei
Selectarea
duzei de
lucru Viteza de
reacţie a
comenzii
Comanda
duzei
pag.229
7.4.Echipamente pentru evacuarea afluxului 7.80
Separator atmosferic lichid-gaz
Conducta de alimentare a
separatorului (prin care vine
Conducta de
din sondă amestecul de lichid
evacuare a gazelor
şi gaze)
Conducta de evacuare a
fluidului fără gaze libere Gură de vizitare
la presiune atmosferică
Corpul separatorului
Sistemul de site
Sanie pentru
transport
pag.230
7.4.Echipamente pentru evacuarea afluxului 7.81
Separator atmosferic lichid-gaz
Hsepar
L intr Lichid fără
Diesire gaze
Qlichid
Pernă de lichid Dsepar
„fără gaze”.
Această pernă
nu permite
lichid
curgerea gazelor p separator lichid g Hsifon
pe derivaţie. Sifon maxima
Hsifon
pag.231
7.4.Echipamente pentru evacuarea afluxului 7.82
Degazor cu vid
Pompă
de vid
Evacuare
gaze
Vasul
degazorului
Plutitor
Fluid fără
gaze Fluid cu
gaze
pag.232
7.4.Echipamente pentru evacuarea afluxului 7.83
Separator atmosferic lichid-gaz. Degazor cu vid
Observații
Separatorul atmosferic are capacitate mare de separare. Fluidul de foraj care iese din el mai
conține gaze care nu s-au separat la presiunea atmosferică.
Degazorul cu vid are capacitate mică de separare. El trage fluidul de foraj din habe și scoate
gazele din acest fluid care nu s-au separat la presiunea atmosferică.
pag.233