Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Hidraulica II 1

    Încărcat de

    Nita Cristian
    308 vizualizări52 pagini

    Drepturi de autor

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Formate disponibile

    PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    308 vizualizări52 pagini

    Hidraulica II 1

    Încărcat de

    Nita Cristian

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 52
    15. LEGILE FUNDAMENTALE ALE MISCARII FLUIDELOR MONOFAZICE IN MEDII POROASE 15.1. Legea lui Darcy si domeniul ei de valabilitate In anul 1856 inginerul franeez Henry Darcy a publieat 0 Tuerare detaliat’ referitoare Ia imbunatatirea alimentarii eu apa a orasului Dijon si la folosi- rea nor filtre de nisip proiectate in acest scop. Cercetirile sale experimentale asupra filtrarii apei au fost efectuate pe un tub cilindric vertical (din otel), continind nisip neconsolidat (pe iniltimea de circa 1 m) si avind la capete doua site, doug prize manometrice $i doud racorduri destinate circularii apet prin mediul poros, de sus in jos. Rezultatele experimentale au condus la legea cunoscuta sub numele de legea iui Darcy, care arati c& debitul de api filtrata este proportional cu diferenta de nivel (indicat de cele dows tuburi mano- metrice) raportata la Jungimea zonei de nisip, potrivit relatici In=ty : 5. unde C, este un coeficient de proportionalitate. In cadrul experimentelor sale, Darcy a stabilit c& prin schimbarea tipului nisipului din tub coeficient ut G, isi schimba valoarea. Lucrind in permanenté cu api, el nua putut ins pine in evidena dependenfa acestui coeficient de densitaten si viscoritaten fluidului, Dacd se defineste viteza de filtrafie sub forma v= QA, (15.2) unde A este aria sectiunii transversale a tubului, relatia (15.1) devine pC, toh (15.3) ‘Tinind seama ch porozitatea superficial’ m, este egal cu porozitatea volu- mic m, rezult cd intre viteza reald 0, a migedrii fluidului in mediul poros si viteza de filtratie v exist’ relatia »,=v[m. (15.4) Diferiti cercetitori au reluat experimentele lui Darey folosind diverse Porifii ale tubului eu nisip si utilizind diferite lichide, Ei au ajuns la concluzia cG relatia (15.3) este independent de orientarea tubului in cimpul gravite- fional terestru si poate fi detaliata sub forma unde k este 0 caracteristicd a me~ diului poros numité permeabilitate absolutd, Marimea (15.6), - se numeste ceficient de fillrafie si se | Uilizeara in special in hidrologie, in 4 adral legit ul Darcy. formulata / . astfel Poe! de retrigs | tng hohe ap tts Aporat pent titcia una ed prin ok, Bo as. ere Pete pros. ° t Notind eu h sareina hidraulicé maxim’, conform figurii 15.1 (in care se note 4 h,=h) presiunea p intr-un punct de cota z va avea expresia P=pgh—2), de unde rezulta » 5 a 15.9) ze (15.9) Gonsiderind dowd secfiuni transversale, distanfate cu dz si avind diferenta de sarcini hidraulica di, relafia (15.7) poate fi scrisi sub forma (15.10) (5.11) (15.12) unde marimea ® este energia potential pe unitatea de masi si este cunoscuta sub numele de polenfialu! fluidalui. Prin definific, @ este lucrul mecanic necesar transportarii fara frecare a unei unitati de masé a fluidului considerat, de la presiunea atmosfericd py si cota zero la presiunea p si cota z, adici (15.13) Descori potentialul fluidului este definit tn raport cu o presiune de refering P, $i o cota de referinta 2, oarecare, astfel on f 2 tote~2) (5.14) ° Acest lueru este posibil deoarece miscarea fluidului intre dou puncte 7 si 2 este determinata de diferenta de potential 2 49-2), (15.15) de care este independents de presiunea si cota de referinta, Integrind ecuatia (15.13) in raport eu planul sarcinii hidraulice relative, pentru fluide ineompresibile se obfine expresia = 2 tgs 5.10) ° Intflnitd fm relatia (15.12). In cazul gazelor, conform legii de stare a gazclor reale poten{ialul (15.14) are expresia nner 2 9: (sar > care prin diferentiere duce Ta en 2 aps gas (05.18) men : coerce 15.19 as a +9 re y ceca ce arati cf ecuatia (15.12) a lui Darcy descrie si migcare gazelor. In relatia (15.12) sa facut abstractic de semn, considerindu-se c& semnul derivatei potentialului coineide cu cel al vitezei. in realitate, semnele vitezei si gradientului potentialului sint contrare si pentru sensul miscdrii dat ele depind de sensul axei Ox. Astfel, in cazul considerat in figura 15.1, viteza este pozitiva, iar gradientul potenfialului este negativ. In aceste conditii, relatia (15.12) este valabili numai ca o egalitate de module si trebuie si fie folosita sub forma 7 (15.20) care pune in concordant semnul vitezei eu cel al gradientuluj potentialului si este independent de sensul axei Oz. De obicei, in locul potenfialului se foloseste presiunea redusi pp, (25.21) numita in uncle Iuerri [15], in care se foloseste notatia Y=p®, potensialul psi. In concordant cu relafia (15.16), in cazul fluidelor incompresibile ex- presia (15.21) ia forma unde semnul plus sau minus corespunde sensului ascendent sau descendent al axel z, 220 forma ise reduce Ia i242 (13.2) in cazul migearii plan orizontale (pentru care termenului pgz in raport cu p. Ecustia lui Darcy a fost extinsi 1a cazul miscirilor tridimensionale astfel 0) si im cazul neglijabili grad pr. = Viteza de filtrafie v, definita prin formula (15.2) si exprimati de relatia (15.25), este o functie continua de punct. Dacd se definesc porozitatea m si permea- bilitatea k fntr-un punet P(a; y, 2) ca fiind marimile medii respective asociate unui cub centrat in punctul P si avind latura { mult mai mic& dectt dimen- siunea de gabarit a mediului poros si mult mai mare decit diametrul mediu al porilor, atunei aceste marimi devin funcffi continue de punet si impreund cu viteza de filtratie permit aplicarea legilor mediilor continue la studiul migcArii fluidelor in medii poroase. Mediile poroase sint omogene sau ne mogene dup% cum porozitatea si permeabilitatea sint invariabile sau vari bile in spatiu. In relatia (15.25) permeabilitatea k poate fi un scalar si mediul poros se numeste mediu izoirop, sau poate fi un tensor simetrie de ordinul al doilea si mediul poros se numeste mediu anizotrop. Permeabilitatea k are dimensiunile unei arii si se exprima in m? in SI si in darcy (D) in sistemul mixt. Unitatea de masuré a permeabilitiii in sis- ‘temul mixt se defineste pe baza relatiel debitului A at, e a 0 in care se introduce Q=1 emis, A=1 cm’ w=1 cP, Ap=1 atm, Al=1 cn si din care rezulti 1 D=0,9869- 10" m*, Permeabilitatea, ca valoare medie, se determina din date experimentale de laborator sau de productie prin utilizarea relatiei debitului permeametrului sau a sondei in regim stationar, ori a presiunii sondei in regim nestationar. Permeabilitatea misurati. este independenta de fluid daci fluidul folosit ru interactioneazi cu mediul poros sau nu este un gaz aflat la presiuni mici. In eazul gazelor la presiuni mici apare un fenomen de alunecare a moleculelor de gaz fat de peretii porilor (ca urmare a faptului ci drumul mediu al mole- 6) culelor are acelasi ordin de mirime cu diametrul porilor), ceea ce conduce Ja o mérire aparenta a permeabilitagii, conform relafiei fak( 3): (15.27) ? unde k, este permeabilitatea aparenti, b — constant’, k — permeabilitatea reali, p — presiumea medic, Acest fencmen este cunoscut sub numele de cfectul Klinkenberg si se intilneste rar in caleulele de ingineria zkeimintelor 221 de hidrocarburi, dar prezint important tm cadrul experimentelor de labo- rator privind determinarea permesbilitiii probelor de rocd prin folosirea aerului la presiuni apropiate de presiunea almosfericd. Ecuatia lui Darcy exprima condifia de echilibru dinamic dintre fortele de frecare, de presivne si gravitationale, ea forte predominante, atunci cind forfele de'inerfie asociate migcirii fluidului in mediu poros sint neglijabile. In cazul mediilor poroase care prezint& suprafatd activa caracterizati printr-un surplus de energie manifestaté sub forma unui efmp electric eapabil si dez- volte, in funefie de natura electrick a particulelor de fluid, forte clectro- moleculare, ecuatia lui Darey incepe si guverneze miscarea fluidului numai dupa ce gradientul presiunii p* depaseste o valoare minima la care fortele superficiale electrice devin neglijabile in raport eu forfele de frecare, de pre~ siune si gravitafionale. Zona de nevalabilitate a legii lui Darey la valori mici ale gradientului presitinii reduse este absenti in cazul mediilor poroase lip- site de suprafata electromolecular activi, cum sint nisipurile intilnite de regulé in cadrul z&cmintelor de hidrocarburi fluide. Legea Iui Darcy numita si legea liniard a filtraliei, gratie faptului c& ea exprim& dependenia liniard dintre viteza de filtrafie si gradientul presiunii, isi ineeteazd valabilitatea incepind de 1a o anumita valoare a gradientului de presiune, numiti valoare critic, eind forfele de inertie nu mai sint negl jabile. In aceste condifi, relatia dintre viteza de filtratie si gradientul de pre~ siune este neliniard st se numeste ecuafia neliniard a futraliei. L-a valori ale gradientului de presiune pufin mai mari ea valoarea critici a acestuia, legea nelinjaré a filtratiel este asociat cu misearea laminar, pentru ca, ulterior, prin eresterea gradientului de presiune sa se treaci la 0 migcare turbulent subordonati aceleiasi legi neliniare de filtratie. ‘Tinind seama ed trecerea de la legea lui Darey la legea neliniar’ este deter- minaté de preponderenta forfelor de inerfie si de frecare, pentru separarea domeniului legii liniare de cel al legii neliniare se poate folosi numérul Rey- nolds definit in raport cu proprietifile mediului poros. Diferiti cerectaitori au folosit ca lungime gi vitez’ in expresia numérului Reynolds cite una din urmitoarele perechi de marimi: (d, »), (2, v,), (Vk, 0), Cy/klm, »,), (m/A, 01), unde d este diametrul echivalent al granulelor de mediu poros, iar A’ este aria specifick (definita ca aria totala a granulelor continute intr-un metra cub de roca), Valorile obtinute pentru numérul Reynolds critic prin folosirea acestor mitimi caracteristice in cadrul datelor experimentale au variat intre 0,02 si 75, Din punct de vedere practic se admite c& legea lui Darey este aplicabilé pentru Re<1. In cazul miscarii lichidelor in zacmintele de petrol, aceasti condifie este aproape intotdeauna indeplinitd. In cazul gaze~ lor, datorita viscozititii mici a acestora, viteza este mult mai mare decit cea a petrolului sau apei si ca urmare, in vecinatatea sondei, viteza gazelor devine asa de mare incit filtratia este guvernata de legea nelini Forhheimer (1901) a propus pentru formularea legit netiniare a filtrafiei stafionare expresia ap 2 5 2 many b |, (15.28) =— wh D=Be, (15.29) iar B este un eosficient de rezisten{i, La valori relativ miei ale vitezel de fil trafie, termenul al doilea din membrul drept al relatiei (15.28) devine negli- 222 unde Jabil si relafia (15.28) se reduce Ia ecuatia Iui Darcy. In cazul filtratiei nesta- fionare, ecuatia (15.28) se completeaza cu termenul gv/ at si devine av bute 2 2. (15.30) Pentru delimitarea domeniului legii lui Darey, V. N. Sceleacey @ propus relatia VE @ : (13.31) care este omogeni din punet de vedere dimensional. 15.2, Legea continuitatii Prin folosirea notiunit de viteas de filtrafie, problema studiului mise&rii fluidelor in medii poroase se transfer din domeniul mediilor fluide diseon- ‘tinue in cel al mediilor fluide continue. In acest context, prineipiul conservarii masei fluidului in migcare se aplic& In mod identic ca In paragraful 4.3.1 siduce, pentru un clement de volum de media poros de forma paralelipipedics, Ja ccuafia continuitatii serisi. sub forma V+ (mp)—0 I (15.32) care pentru porozitatea m—1 coincide eu ecuatia (4.22). In coordonate cilin- drice si. sferice, ecuatia (15.32) imbraci formele (4.23) si (4.24) modificate prin inlocuirea lui dp/ét cu a(me)/ at. 15.3, Legea de stare Legea de stare defineste legitura dintre mirimile ce caracterizeazi starea unui corp. Exprimarea matematic& a legii de stare se face printr-o relatie numit ecuafie de stare. Ecuatia care Ieagi intre ele presiunea, volumul si temperatura unui corp se numeste ceuatia termicé de stare a acelui corp si are forma impliciti tip. 0, T)= unde v este volumul specific. Mirimile de stare care variaz& direct prin intermediul edldurii se numese mirimi calorice de stare. Ecuatiile care leagi intre ele marimile calorice de arimile termice (p, 0 T) se numesc ecuafii calorice de stare, Astfel, pentru energia intern specifics u se poate scrie relatia (0, 7). (15.34) {In cadrul studiului migcBrii fluidelor in medi poroase se folosese de regul ecuatii termice de stare, in care v se inlocuieste cu g. Cu aceasta inlocuire ecuatia (15.33) devine fp. @ T)=0 (15.35) 223 si imbrack formele explicite prezentate in capitolul 2, relafiile (2.59) — pentru lichide incompresibile, (2— compresibile, (2.8) temperatura’ consta Migcirile fluidelor in zicdmintele de hidrocarburi supuse exploatarii tre eare menfionim 7) — pentru lichide pentru gaze reale, (2.60) — pentru gaze perfecte la primare au loc la temperatura practic constant, ccea ce justified tratarea acestor miscdri, in cele ce urmeazd, cu exeeptia eapitolelor 22 si partial 24, ca migeiri izoterme. Ecuafiile (15.25) sau (15.28), (15.92) gi (15.35) pentru temperatura 7 constant formeazi un sistem de ecuafii determinat, in care necunoscutele sint presiunea p*, viteza 0 si densitatea p. 16. MISCARI ALE LICHIDELOR INCOMPRESIBILE IN MEDII POROASE Misctrile studiate in acest capitol fac parte, cu mici exceptii, din clasa migeirilor stationare, clas eare prin definitie este caracterizatd de conditia dp/dt=0 in orice punct al domeniului miscarii gi la orice timp t. Desi conditia ca migcarea si fie stationara este indeplinit’, cu uncle exeeptii, doar in cadrul experimentelor de laborator, solutiile ecuafiilor fundamentale obtinute pentru aceste miscari pot fi folosite fie la studierea calitativé a anumitor aspecte ale miscArilor nestationare, fie la tratarea migcdrilor nestationare prin metoda asimilarii acestora cu o suecesiune de stati stationare. 16.1. Miscarea unidimensionala intr-un mediu poros omogen Fie un mediu poros oiogen care ocupa un domeniu paralelipipedic (fig. 16.1) avind fetele latcrale impermeabile si bazele permmeabile, in acest mediu poros Se migca un lichid incompresibil intre frontierele izobare reprezentate de suprafetele de bara ale paralelipipedulut si caracterizate prin . P= Pe (16.1) - (15.32) si (15.35) se P=Pei © In aceste conditii, ccuatiile fundamentale (15.2: reduc Ja ~ By S02) =0. 0-00 (16.2) ae! & si dau prin eliminarea lui p si v ecuatia fe, £0, (16.3) 8 ckrei solutie paaryb (16.4) ia, pe baza condifiilor (16.1), forma 5) 16. ial migeBrit_unidimensio (16.5) Joie @ unui lchid printr-un medi pos res omogen: 15 ~ Mlcrautiea generals 225 Introductnd expresia (16.5) In prima relafie (16.2) se obtine pentru viteza expresia (16.6) care Snlocui debit formula in ecuafia macroscopic a continuitafii, Q=—vA, di pentru (16.7) unde A este aria seetiunii a cirei normal este coliniart eu directia misedrii 16.2, Migeari idimensionale intr-un mediu poros omogen 16.2.1. Miscarea radial plan 0 sonda care stribate intreaga grosime a stratului productiv si primeste fluid prin peretele ei natural se numeste sonda perfectd din punct de veder hidrodinamie. Dack stratul productiv este orizontal si are grosimea h constanta, iar sonda produce la 0 presiune constanta p,, dintt-o zona cilindvica coaxiala avind pe frontiera de razi r, presiunea constanta p. (lig. 16.2), migearea este stationari radial plana in sens generalizat. ‘Avind in vedere caracterul axial simetric al migedrii este avantajos ca ea si fie raportata la coordonate cilindrice. In aceste conditi, ectatia mictoscopica a continuitatit (4.23), adaptat& la migearea prin medii poronse, se reduce la 4 Sc) (16.8) unde conform legit Iui Darcy (16.9) Din relafiile (16.8) 51 (169) rerutta ecuatia a (16.10) 7 a cae} solusie F peelnrss, (6a) Ne asociata cu conditiile la limite . fe PEPE Pt PP 1 t | duce la exprimarea legii de variafie a 162. Configurotie migeBti_ radial plone o presiunii sub forma unui Hichidprint-un’ mediu pores omo- ‘gen. ' tT t (16.12) 226 care potrivit graficului din figura 16.2 corespunde unor gradienti maximi in vecinitatea. sondet. Conform relatiilor (16.9) si (16.12) viteza are expresia (16.13) care, introdusi in ecuafia macroscopic a continuitatit Q=—2 (16.14) a pentru debital sondei formula i Pelle (16.15) bp in | unde factorul de volum al petrolului 8, asigurd convertirea debitului din condifii de zicimint in condifii de suprafats, dupa separarea gazelor. Raportul (16.16) se numeste indice de productivitate $i reprezint o masur& direct’ a performantei sondei Unul din scopurile principale ale tehnologiei extractiei petrolului consti in eresterea indicelui de productivitate al fiecirei sonde la valori maxime posibile din punet de vedere economic. Acest proces este cunoseut sub numele de stimularea sondelor si poate fi realizat prin diferite cai ce pot fi deduse in analiza modului in care fiecare factor al relatiei (16.16) trebuie modificat pentru a duce la eresterea indicelui de productivitate. Cresterea permeabilititit ik (ptin acidizare sau fisurare hidraulicd) si sedderea viscozitatii » prin metode termice (ca injectia cicliek de abur in strat)-sint prineipalele cai de stimulare, 4 sondelor. Aceste metode de stimulare a sondclor reduc timpul de recuperare 2 petrolului firs a duce in mod necesar Ia cresterea factorului final de recu- perare. Metodele de crestere a factorului final de recuperare sint asociate cut um proces de ercstere a energiei stratului, Astfel, in timp ce dezlocuirea petrolului cu abur duce Ia cresterea energiei totale a sistemului, energia erica furnizata 2icdmintului fn cadrul injectiei cicliee de abur este pierdutit in perioada de produetie, prin capul si baza stratului produetiv. 16.2.2. Miscarea generata de o sondé in cazul presiu distribuite neuniform pe frontiera circulara de alimentare Dac in cazui migedrii studiate in paragraful precedent se admite ci pe conturul de alimentare, de razd re, presiunea este distribuita neuniform dup 6 lege p,(0), migcarea isi va pierde caracterul radial plan, liniile de curent se 207 , se vor curba, iar viteza va prezenta fat de axele de coordonate cilindrice douk componente, care conform legii lui Darcy au expresiile k kt A <2 yt iB. 16.1 ora) ome Ecuatia continuitatii (4.23) se reduce la forma 1 1 = Sem+t (16.18) care dup& inlocuirea expresiilor (16.17) devine 18, 2)4 2 #7 pala) ew oes Apelind la metoda Fourier-Bernoulli [8] se poate cluta pentru aceasti ecuatie solutia p==R(r)7(@), care 4 satislacd condifiile la limite =F P=P.(O)s 5 P.(8)- Jntroducind solutia obfinutd in relatiile (16.17) se defineste viteza v, al clrui flux, relativ la o/suprafafi cilindried coaxialé cu sonda, constituie debitul sondei si are expresia qu 27d. |, (ax aby In unde £Fe.om, B= Lfp.ouo. 16.2.3, Miscorea generaté de o sondé amplasaté excentric Fie migcarea generat de 0 sonda in conditile mentionate in paragraful 16.2.1, en singura deosebire c& sonda este amplasati excentric, Ia distanta 3 de central conturului circular de_alimentare. Pentru studiul acestei misciri se poate folosi metoda functiilor complexe asociats migedrior potential. Im acest sens se observa c& dack se defineste functia (16.21) componeatelevitezei definite conform legit Ibi Darey astfl wn EB, yet 2, (162 iiss 7 jaw forme os : ett, 16.28 ey) \ y fliehidelor Incompresibile monofazice in medii poroase omogene se comport ca 0 migcare potentialé.avind. poten alul de vitezd 9. Neghijind raza r, Sondei fn raport cu raza, a conturulul, sonda poate fi asimilata’ cu o distri Dufie Hniard de surse negative, al cl rai potential complex definit fn planul miscarii fata de sistemul de axe carte- Bee din figura 163! ae expresia 43. Siteralo dus te lane sce tegen gonerte de" 6 sande lo- t= Lime+d, 06.24) "eae erSTexcentie’ onee PI unde 2-=2-+iy. Introducind o sursa pozitiva, simetricd fafa de cere, in pune tul Sp situat fafa de centrul domeniului migesrii la distanta D=13, (16.23) se realizeaza extinderea miscdrii in intreg planul, regisindu-se cazul analizat in paragraful 6.2.3.1. Din insumarea functiei (16.24) cu potenfialul complex al sursei S,, exprimat astfel @) 2 i netD), (16.26) se obfine pentra potenfialul complex al migcirii rezultante expresia @ jy Zt? 1) Sn te 27 | (2) ae “8 (16.27) a carci parte reali ens : In-® +9, 16. ek C2) introdus’ in relatia (16.21), di pentru presiune formula po Shae, (16.28) “anki unde 1, rg sint coordonate bipolare definite in figura 16.3, iat gp este valoarea potentialului de vitezi la r=1 Punfnd relafiei (16.29) conditiile la limite, exprimate astfel m=D—8; (16.30) (16.31) se objin ecuatiile (16.32) din care rezulti pentru constanta C si debitul Q al sondei expresiile (16.33) Introducind aceste expresii in relafia (16.29) si revenind Ia coordonatele carteziene se obtine pentru presiune formula (16.34) Galeulele ntunerice au ardtat ed pentru valori wzuale ale lui r, sir, raportul debitelor exprimate de relatile (16.33) si (16.16) are valori ce depagese cu putin unitatea daca 3<0,5r,, In aceste cazuri, pentru cafcutul debitului Sondei amplasate excentrie se poate folosi relatia (16.16). 16.2.4, Miscarea generat de o sonda inir-un zacamint cu frontieré eireularé-de alimentare Dacd in conditiile din paragraful precedent se noteazi distanta finiti a sondei fata de contur (r»8) cu d si se admile ca frontiera de_alimentare ve-raza de curbura infinita, atunci aceasta frontiera va fl practic liuiar’ ‘de Iingime infiniti Studiul migcarii in acest caz se poate face cain paragraful 16.2.3 extinaind domeniul migcirii in intreg planul prin introdueerea’ unei surse pozitive Simetrice fata de conturul de alimentare (ig. 16.4) Insumind potentialele complexe ale celor doua surse, exprimate sub forma peumaol ws 4@-- me Sin (¢-Hid), (86.35) tine pentru potentialul complex al mis- (16.36) a clrei parte reali este identicd eu functia (16.28), unde ry si re'sint coordonatele bipolare definite tn figura 16.4. 16.4, Sistemu) @ doud aurse echi valent miscési generate deo Sendd slusid in SenGtotoa ancl Condiile la. limite fentereimore Inte 2 conn monte " Ay=fe T= 2d, P= Pi MHF P=Px (16.37) 230 use relatiei (16.29) dau sistemul = SE nt pa Sew G, (16.38) Pp. (16.39) (16.40) In cazul in care frontiera de alimentare are lungimea finita, egal cu 2a. ia fonda ee anpeea Sede ef de Cae nie le ieayre he aati 5d rea aren (16.41) wo (+ SI] care araté ci dack dja? este neglijabil in raport cu unitatea, frontiera de Cea ee eee earn mat 16.2.5, Miscarea generaté de un grup de sonde intr-un zécdmint cu frontierd circulard de alimentare Fic n sonde care produe petrol in conditiile migedrii plane in sens generali- zat, dintreun zAcimint cu frontier circulara de alimentare ‘Admifind mediul poros omogen si neglijind vatiatia viscozitatii lichidului cu presiumea se pot scrie relafile (10.21) —(16.28) care aratd cd migcarea este potenfiala, In. aceste conditii, mig- area poate fi extinsi in intreg planul prin introducerea unor surse pozitive, im puncte simetrice surse- Tor negative fata de cereul de raza r, (lig. 16.5), Notind ew a, centrul son dei Jj; Aj imagines punctului j fal de ceres ry }s 2» 2) — Tazele de rfie, espectiv afisele punctelor A, si Aji Qs Toe Pay — Aebitul, raza gi presiunea sondel j; 2 — afixa pune- {ului curent M, potentialul complex al miseitii va avea forma 165 Sistemul an porechi de surse echivalent + (16.42) migearil generate de m sonde de extractie Ttcun adedmint cu frontiera. cicular® de olimentare, 231 a c&rei parte reali fae jt (xin jn 0° S30, ee +60 . 9 Tan BO reccenr, cy ren O=rjamee TCO) associat cu relatia de oglindire (16.44 si eu formula (16,21) 4% pentru presiunea intr-un punet curent expresia > BS gytg Zea namie =O tsk Bir, cos (OO) 4 +6, (16-45) care prin Inlocuirea constantei C rezultaté pe baza condifiei p=p, la r=r, devine Punind funcfiei (16.46) conditia sa satisfaca pe frontiera sondei j presi Pos 8 obtine urmétorul sistem de ecnafii algebrice: ng 1g RnB ees OOP Pe kh yom 2a 608 0,84 (16.49) Feo Br co8 OO HEE (16.4% +Den & Foto 8094 +m), m care necunoseutele pot fi debitele sondelor sau presiunile dinamice ale acestora. Pentru n=1, ry—O se regiseste cazul tratat in paragraful 16.2.1, iar pentru 3 se obtine cazul prezentat In paragraful 16.2.3. Aceste particularizari Sint expuse in lucrarea [11]. In cazul sistemului de sonde in cinci puncte, centrat fati de frontiera circu lard de alimentare (fig. 16.6), avem m--3, 0,0 Khare ts 1) % pen entra se patticularizeara. astfel Q In B+ Qs In = Arckh(pe— Po) in“ -Q, In 40; 1n = 40 =Arckh(pe— pide 166, Sistemul_ de sonde puncte centrat ‘intrun zGedmint cu i ontiet’ circularé de alimentare. (16.48) 232 si are solufia = 0-0 Qi 4akh(p.—p») (» Fy wr), (16.49) Qy—4nkh(p.—p,) (22am unde paant a (sm } (46.50) Printr-un rafionament superficial ar rezulta c& daci intr-un 2iedmint exploatat printr-o sonda la debitul Q, si presiunea diferentiaki p,—p, s-ar amplasa alte n—1 sonde identice ea dimensiuni, care ar produce la aceeasi presiune diferentiali p,—p,, debitul ziedmintului Q, ar deveni egal eu nQ). Jn realitate Q,I,. Efectul de ecranare este ‘caracterizat prin coeficientul de ecranare definit astfel Buy dle (16.54) 233 Js In cazul sistemului de sonde in cinci puncte, sonda 1 ecrancazi sonda 5 i, conform relafilor (16.53) si (16.54), se poate serie (16.55) Sistemul (16.47) ia forme speciale in cazul amplasirii sondelor tn baterii circulare [8, 14}. 16.2.6. Miscarea generaté de un grup de sonde intr-un zécdmint cu frontieré liniard de alimentare Fie migcarea bidimensionalé in sens generalizat provocati de n sonde intr-un zicimint eu frontier’ de alimentare liniara infinita. Notind cu a, d, coordonatele centrului A, al sondei j si introducind surse pozitive In pune- tele A* (j=1, 2... 0) d ca simetricele lui A, fata de frontiera de al mentare, migcarea se extinde in intreg planul si are potenfialul complex (16.56) ota roa care asociata cu relatia (16.21) si cu conditia pp, 1a yO duce pentru pre- siune Ia formula a (16.57) 1 (wage 5 = In Cooter ay 16.58) ayo 65) Punind functici (16.58) conditia satisfacerii presiunilor p,», (j=1, 2..-+ + Ms de pe frontierele sondelor de extractie se obtine urmatorul sistem de ecuatii algebrice lll 2Q, In 4rckh(pe— piu). (16.59) ale cirui necunoseute pot fi debitele sondelor sau presiunile lor dinamice. Pentra n=I se obtine migcarea tratati ft . Si in cadrul solufici sistemului (16.59) so pot defini prin relatiile (16.51) 16.54) cocficienfii de interferenfa si ecranare, unde si (16.60) 234 Fea tgs tein —— de curent_ In cazul migedrii fluidelor prin medii poroase eu permeabilitate zonal cons- Tanti, la traversarea suprafetel comune de edtre fluid poate si apard un. feno- ten de refracfie a linilor de eureat. Considerind miyearea bidimensionals 167 Scheme setoctlntlog de curent intram media poros constitait din doud Parmecbital Constante, zone de permeabilitate ky, respectiv ky 3 indexind cu 1 marimile corespunzatoare zonei D, si cu 2 marimile din zona De fig. 16.7). condi nitate 1 debituluh $i presiunil pe frontiera co- moni § pot fi exprimate astlel Srirnaa = fn néA, (16.61) pr=pe pe supratata S 15.62) Tinind seama eX oy-N—Usy $i vg" N=Urq, Telatia (16.61) se reduce la egali- ree Duals=eal (16.63) care asociata en Tegea Iui Darey duce Ie formula SP kg 224 (16.64) hy ce arati ci derivata presiunii dup’ normald sufera pe suprafata comurt $ un salt, in schimb, derivata presiunii dupa directia tangent la S este con- linud pe aceasta suprafat si ca urmare prin derivarea relatiei (16.62) in port cu s se obtine egalitatea bh Prin imparfirea relatiei (16.68) la relafia (16.63) se obtine legea refractiei liniilor de curent formulata astfel (16.66) pe suprafata (16.67) Din relafia (16.67) se observ c& in cazurile in care normala Ja frontiera comuna este coliniara (0,=0) sau ortogonala cu directia migcarii (8)—n)2), liniile de curent nu se reftaet& la traversarea suprafefei comune, 16.4. Miscari unidimensionale in medii poroase cu permeabilitatea zonal constanta Migcirile de acest tip se intilnesc in cazul filtrelor constituite din pachete de nisip de granulafii diferite si in cazul succesiunilor de strate permeabi 235 16.4.1. Miscarea_unidimensionala in cazul normalei la frontiera co- muné coliniaré cu directia miscarii Configuratia domenialut uoei ast fet Ge mig clnd med poros eae Secomertl iste niinendeele constitut din dou zone de permea- ard cu directia migeari, bilitate ky, respectiv ky este prezentata te gona ie Inderind eu respectiv # misinile eorpumritoa elor dul) x00e ecuatia lui Darcy si ecuatia microscopicé a continuitafii se reduc Ia Be Mee tm wenn ey (16.68) din care result& ecuafia diferenfialé : . oe (16.69) 4 cirei solujie uz+by (=I, 2) (16.70) asociat& eu condifile Ia limite 2-0, Pr=psi B—h+ly Pr ly Dy » Pi=Pe (16.71) «da pentru presiune in cele douk zone relafiile (16.72) (16.73) Introducind expresitle (16.72) si (16.73) In prima relatic (16.68) reculta pentru viteze formula A pepe Pa (16.74) Hye at2ay - Ay care prin multiplicare eu aria A a secfiunii transversale duce la’ relajia ‘Poh, (16.75) - Q=— An= hs at ee ce poate fi serisi sub forma (16.76) (16.77) imensionala in cazul frontierei comune perpendicularé pe directia miscarii Acest caz este schematizat In figura 169 si este descris de ecuatiile (16.68)--(16.70), eare potrivit condifiilor Ia limite Pimper Ia 20, Pi=pr=Pe la zl, (16.78) dau pentru presiuni, viteze si debit exprestile P= Pa= pt POP x, (16.79) tye (16.80) # (Ark tp Ask) Po (16.81) Relatia (16.81) poate fi serisi sub forma (16.76), unde permeabilitatea medic este (16.82) 169. Domeniul miscdri unidimensio- hole in cazul normalet To frontiera comund perpendicular’ pe directo ae 16.5. Migcari radial plane in medii poroase cu permeabilitate zonal constanta + Aceste migetri pot fi intflnite in cazul sondelor de petrol care prezint& in imediata vecinatate o zoni fisurata, acidizata sau cu porii partial blocati, sau care traverseazi o suecesiune de strate productive. 16.5.1. Miscarea radial plana in cazul normalei 1a frontiera comuné coliniaré cu directia misc Efectul de deteriorare Aceasti migcare este prezentatd schematizat tm figura (16.10) si ei ti corespund ecuafia lui Darcy si ecusfia continuitafii particularizate astfel a1 7 He ES (0) 0, (at 2) (16.83) 237 din care rezulta H By), G@=1,2). (16.84) a "ar pe Te solet ceai 10.80 < : : Pi=aq ln r+by, G=1, 2), (16.85) 1 EE 7, Bsociat eu condifiile 1a limite ie eaal omrmalel I frndare: come aeeee colina eu deca misori Px (16.80) duce la rela (16.87) (16.88) (1680) (16.90) | (16.91) (16.92) Prezenta zonei de permeabilitate modificata k, poate fi rezultatul unei blocari partiale a porilor ky ke, Modificarea permeabilitafii in zona de razi re atrage dupa sine 0 c&dere de presiune suplimentar& (pozitiv sau negativ’) exprimata astfel a Bitbe (e_ sone 238 (16.93) Acest fenomen este cunoscut sub numele de efect de deteriorare saul efect skin — si-este caracterizat cantitativ prin faclorul de skin definit conform relafiei (16.93) ca 0 cAdere de presiune adimensionala 2rkahAp, Be To 4 eee (2-1) a, (16.94 care aré’ valoarea pozitiva in cazul cind kyha. Punind relafia (16.90) sub forma (16.95) se objine pentru factoral de skin expresia BAO P) _pg fe, 10.96) Oud, : 16.5.2, Miscarea radial pland in cazul normalei {a frontiera comund perpendicularé pe directia miscdrii Aceastd miscare corespunde situatiei In care 0 sondi produce dintr-o succesiune de sirate intercomunicante, Ea este prezentatd schematizat in figura 16.11 pentru dou strate orizontale, ind este descrisi de ecuatiile (16.83) asociate cu conditiile la limite (16.97) T=Fe P= P1=Po din care rezult& pentru presiuni, viteze gi debit relafi (16.98) a (16.99) (16.100) 161 Domenialmigebet radiel alene inc] | hy p a lk azul normelel to fenton comand per pendiculeré pe drechic migeént, s__|i| “F ~[ [+ (Lea "5 & 230 Relafia (16.100) poate fi exprimati sub forma (16.91), unde pe . (16.101) 16.6, Migcari tridimensionale In acest capitol sint prezentate unele aspecte privind miscarile tridimen- sionale generate de sonde care fie stribat. partial stratul saturat cu lichid, fie produc prin perforaturi sau slituri, in condifiile in care mediul poros este omogen. Sondele care nu strabat in intregime stratul productiv se numese sonde imperfecte dupa gradul de deschidere, iar cele care nu produc prin perefii lor naturali poarta numele de sonde imperfecte dupd modul de deschidere. Miscarea generat’ de o sonda imperfect’ are caracter tridimensional convergent spre zona inferioaré a sondei (in cazul sondei imperfecte dupa gradul de deschidere) sau spre desehiderile practicate in coloana (in eazul Sondei imperfecte dupé modul de deschidere). Reducerea suprafefei de in- trare a fluidului in sondé determina aparitia tnor rezistente hidraulice supli- mentare si deci a unor edderi de presiune suplimentare fata de cele existente in cazul sondei perfecte. Aceste rezistente hidraulice suplimentare fac ca debitul sondei imperfecte si fie mai mic decit debitul sondei perfecte. Efectul imperfectiunif sondel asupra debitulul acesteia este caracterizat prin coefi- cientul de imperfectie definit. astfel 2 @ unde Q, Q, sint debitele sondei imperfecte, respectiv perfecte la aceeasi pre- siune diferentialé, Deoarece rezistentele hidraulice suplimentare sint localizate in vecini- tatea sondei, efectul imperfectiunii sondei asupra debitului poate fi tratat ca un efect de pseudodeteriorare sau ca o reducere fictiva a razei sondei. In acest mod debitul sondei imperfecte poate fi exprimat sub una din urmi- toarele forme echivalente: (16.102) q=—2ame=n)_ |, (16.103) [a +s] Q— 2eeMP =P), (16.104) a unde S, este factorul de pseudodeteriorare corespunzitor imperfectiunii sondei, iar r,, — raza redusi a sondei, Din echivalenta relatiilor (16.103) si (16.104) rezults —r, exp(—S). (16.105) 240 16.6.1. Miscarea radial sfericé Dacé sonda pitrunde foarte putin in stratul productiv, iar grosimea acestilia este mare, migearea generat de sonda poate fi asimilatd cu omigcare radial sfericd. In aceste conditii, viteza are mumai components radial, ex- primata sub forma ». _ (16.108) # iar ecuafia de continuitate (4.24) se reduce la 14 7 + Sen=0. (16.107) Din relatiile (16.106) si (16.107) rezult& ecuatia 292) a(72)=0, (16.108) a clrei solufie S46 (16.109) arat ci incepind de la o anumita raz8, fie ea r,, presiunea redusa este practic © constant, fie ea p,. Pentru ca relafia (16.109) si indeplineasc& condifiite » P=Pai TT P=Pe (16.110) trebuie ca ea s& aibi expresia (16.111) care asociati cu relafia (16.106) si eu ecuatia macrdscopick a continuitit serist pentru o semisferd de razi r, concentricd eu sonda (fig. 16.12), d& pentru vilezi si debit formulele (16.112) (16.113) Avind in vedere ci ry10 m miscarea se poate considera sferied si debitul este dat de relatia (16.113). Coeficientul de imperfectie pentru miscarea radial sferici are expresia = (ran) /n ast) 16.6.2, Miscarea generat de o sondé partial penetranté Dac& sonda penetreazd parfial un strat productiv orizontal, migcarea generat de ea va fi o migcare axial simetricd. Acestei mised fi corespunde Ceuatia de continuitate (4.23) redus& la forma (16.118) care, prin fnlocuirea componentelor vitezei ex- timate astfel Pal " & apt =a = \o.-- 42, (16.119) 7] ua He 4| 5 devine 5 Aa (pe 16.120) q RS P(E. om eta metoda Fourier-Bernoulli penta jl LT eae eee Be ee _ W102 OS BS O67 8 08 rezolvarea ecuatiet (16.120), asociat& eu condi- fille la limite, se obfine o solutie sub forma de serii, pe baza chreia se determina formula debi- tului sondel Muskat [26] a solufionat, in limita unor aproximatii, problema miscarii generate de 0 sonda partial penetratd, cu talpa_permeabil asimilind sonda cu o distributie liniari de surse si extinzind migcarea In intreg spatiul, prin metoda surselor imagine. Formula debitu- lui obtinut’ de el poate fi adusi la forma (16,103), unde factorul de pscudodeteriorare ‘ave expresia a 16.43. Grafieul functiol fH) de- Tinits prin ralatio (16.122), (16.121) in care: (8) .o,87sH) 110,128) T(—0,875i)F(1—0,425%) 3 (16.122) 7 a ; THER O HOU EY T este functia euleriant de speta dous; a “UP MU MONEE gradul de penetrare definit cab; b— dis 1614, Grafeul foctorulut de fanja de pitrundere a sondel in strat; fh piowldstoorre orspunstor grosimea stratului. Funcfia fi) este prezen- 'PeHectun sondel dups gra- tata grafic in figura 16.13. Brons si Marting (JPT, 2, 1961) au stabilit ci dacd lichidul se considera compresibil, factorul de pseudodeteriorare poate fi exprimat astfel —* in * —G(hy. (16.123) 7 Deoarece functia GH) nu poate fi exprimata analitic, ea a fost calculata numeric, iar valorile rezultate au fost folosite in relafia (16.123) pentru obti- nerea curbelor din figura 16.14, Formula (16,123) poate fi aplicat& atit son- delor partial penetrante, cit si celor care sint perforate in zona centrald a stratului pe distanfa b, sau sint perforate pe intervale echidistante a edror Tungime totala este b. Calculele numerice efectuate cu formulele (16.122) si (16.123) pentru hjr,=100 si h/rj=1000 au condus la rezultate apropiate, desi prima formula ‘se referi la migcarea stafionar’ a unui Iichid incompre- sibil, jar cea de a doua se refera la migcarea de tip depletiv (cu encrgia zabila) a unui lichid compresibil. Metody’ lui Muskat nu este aplicabi cazul valorilor mich ale Tut Bir, S. 16" 243 16.6.3. Miscarea generaté de o sondé imperfecta dupé modul de deschidere Problema mijcitii generate de 0 sondi care produce prin perforaturi a fost solutionata de Muskat [25], asimilind perforaturile cu surse negative $i extinzind misearea in intreg spatiul, prin introducerea surselor imagine fafa de frontierele impermeabile ale stratului. S-a objinut astfel pentru S, din felafia (16.103) expresia Sn Pe Koni) +2 5% Y® Ke( nn sa - 1a (2 sin) 40 2 (16.124) unde Kg(z) este funetia Bessel de spefa a doua modificata si de ordin zero, 7)—r,fa— raza_adimensionalii a perforaturit, %,—r,/a, a — distanta verti- cali dintre doua perforaturi vecine (pentru perforaturile dispuse elicoidal), ‘m — numérul de siruri verticale de perforaturi, 0, — unghiul facut de planul vertical de referinti eu planul vertical care contine sirul de perforaturi i, Pe baza unor simplificiri gi interpolari, V. Seiurov (1951) @ adus relatia (16.124) la urmatoarea forma So Gow, (06.125) Tormey unde n este numirul de perforaturi pe metru, d—diametrul perforaturii, in em. In cazul sondei echipate cu coloane slituite, Dodson si Cardwell (Trans. AIME, 1945), aplicind metoda transformarilor conforme, au stabilit pentru S, formula (16.126) unde m este numirul de siruri verticale de slituri, [ cepezentaa de aia ior Aces ale en Auk Sack /<03 sone o forma parenlard a maid Sie 2 Ina obfinut& de T, Oroveanu si P. Ionescu (1955). (ractia din aria coloanei jie o bun’ aproximatie 16.6.4. Conuri de apa In cadrul formarii zkcimintelor de hidrocarburi, apa, care in procesul de migrare a trebuit si eedeze locul petrolului si gazelor, s-a separat gravita- fional in partea inferioar& a z’icimintului si formeaza o zond de api de talpa sau o zona de apé marginal dup& cum frontul apa-petrol se afli sub talpa sondei sau In pozitie laterald acestela. De regula, in eazul stratelor eu incli- nare mica si grosime relativ mare apa formeazA o zona de apd de lalpd, in timp ce in cazul stratelor cu inclinare mare si grosime relativ mic, apa constituie © zond de apd marginald, Apa de talpa poate fi activd sau inactiod dupa cum frontul api-petrol avanseazi sau nu spre sonda de extraetie. In cazul apei de talp& inactiva, frontul de apa-petrol ia, pe o anumita zona de sub talpa sondei, forma unui con eu virful rotunjit. Ca urmare, do- 244 meniul migedrii generate de sonda este marginit in partea inferioard de frontul api-petrol, care la istanfa de sonda este orizontal, iar conului este mai mare. Incepind de la o anumita Salou a preslvail dlerenfiale, numitd valoere riled, condi de apé devine instabl, patrunztad in sonal ol determining crestares mana a race Uiei'de api din debitul de feid al sondel, Pentru 1615. Comoueig, mipcba Sritarea accatal fenomen este nectoard stabliren Beall Soi presiunii diferentiale critice Ap, si impunerea res- de talpa inactivé. Tietiel Apcape Notind cu ‘p,_presiunea tm planal ovizontal al frontuluiap&-petrol (Gig O13), condiia’ necesard stablitat ‘comulul se poate exprime ‘astlel P= Plt. 2)+(h— 20 (16.127) unde p(r, =) este presiunea intr-un punct M(r, 2) de pe suprafata conului, —greutatea specifica a apei, h— grosimea zonei saturate eu petrol. Ihainte de punerea sondei in productie, relafia (16.127) are forma Pam Pat, 2)+(R—2)¥ p> (16.128) unde p, este presiunea initiald a zAcimintului, iar y, — greutatea specifica a petrolului, [dentificind relafiile (16.127) si (16.128) rezulta conditia pA HD) yy |» (16.129) oe care arat ci pentru a se asigura stabilitatea frontului api-petrol este necesar ca diferenfa de presiune in orice punct de pe suprafata conului (inainte si dupa formarea acestuia) impartitd la indltimea de ridicare a apei in acel Ppunct si mu depdseasch gradientul gravitatiei. Relatia (16.129) scrisd sub forma P(r 2)—P, = (P= I poate fi exprimati astfel Lt. )—piVAp—1 tras) (1— 2) / Ap 6.131) unde p*=p—y,z, iar Mp=p, ‘Admitind e& frontul initial apa-petrol se comport ca o frontiers imper- meabild, iar apa are accleagi proprietati fizice ca petrolul, Muskat (26] a folo- sit legea de variatie a presiunii p*==p*(r, 2), obfinuta in cazul migcérii gene- rate de o sonda partial penetranté, si a rezolvat grafic ecuatia (16.131) pentru 1r=0 $i diferite valori ale Iui Ap. Valoarea lui Ap pentru care eouatia (16.131) prezint& o singura solutie z, reprezintd valoarea critick Ap,. Pentru Ap>Ap,, ecuatia (16.131) nu prezinta solutie, iar pentru Ap

    S-ar putea să vă placă și