PROIECT REOLOGIE

CURGEREA LAMINARA A FLUIDELOR VASCOASE

Introducere
In cazul fluidelor reale vascozitatea este responsabila de fortele de frictiune ce actioneaza
intre straturile de fluid. Daca un fluid nu prezinta vascozitate va curge printr-un tub orizontal
fara necesitatea de a aplica nici o forta, cantitatea sa de miscare fiind constanta. In cazul
fluidelor reale, insa, pentru a mentine debitul de fluid stabil trebuie sa se mentina o diferenta
de presiune intre extremitatile tubulaturii. Astfel, cand lucrul realizat impotriva acestor forte
disipative este comparabil cu lucrul total realizat asupra fluidului sau cu schimbul energiei
sale interne, ecuatia Bernoulli nu se poate utiliza. Aceasta este intodeauna valabila pentru
fluide in repaus, situatie in care fortele de vascozitate nu au nici un efect, insa in cazul
fluidelor in miscare trebuie evaluat efectul acestor forte. Astfel ecuatia Bernoulli poate oferii
o descriere adecvata a unui flux de sange in arterele mari ale mamiferelor, insa nu si in
conducte sangvine mai inguste. In acord cu ecuatia Bernoulli, daca un fluid curge stationar
printr-un tub orizontal ingust si de sectiune transversala constanta presiunea nu se schimba
de-a lungul tubului. In practica se observa o cadere de presiune in directia curgerii; se necesita
o diferenta de presiune pentru a obtine circulatia fluidului prin tubul orizontal, datorita
fortelor de antrenare sau de franare (forte vascoase) exercitate de tub asupra stratului limita in
contact si celei exercitate de fiecare strat de fluid asupra celui adiacent care se deplaseaza cu
viteza diferita. Ca urmare a prezentei fortelor vascoase viteza fluidului nu este constanta in
lungul tubulaturii, fiind mai mare in centru si mai mica in periferie unde fluidul intra in
contact cu peretii acesteia.

vmax

Aceasta structura de straturi sau flux laminar se prezinta in fluidele vascoase de joasa
vascozitate, caz in care se poate considera viteza medie ca fiind jumatate din viteza maxima.
1
v v max . Cand viteza fluidului creste suficient, fluxul isi schimba caracterul si devine
2
turbulent, lucru nedorit in general intrucat disipa mai multa energie mecanica decat fluxul
laminar. Astfel, fluxul sangvin in sistemul circulator este in mod normal laminar.

Fie Pl presiunea in punctul 1 si P2 presiunea in punctul 2 la distanta L (urmarind directia

curentului) fata de cel anterior.

2
L

Raza r

P1

P2

Caderea de presiune P=Pl-P2 este proportionala cu debitul volumic: P = Pl-P2 = R.Q, unde
Q este debitul volumic, iar constanta de proportionalitate R este resistenta la curgere, ce
depinde de lungimea L a tubului, de raza r si de vascozitate. Rezistenta la curgere se poate
definii si ca raportul intre caderea de presiune si debit (in unitati Pa.s/m3 sau torr.s/cm3).
Coeficientul de vascozitate al unui fluid.
Un fluid plasat intre doua placi paralele, fiecare de arie A si separate de distanta y. Placa
superioara se deplaseaza cu viteza v
A (aria placii)
sub actiunea fortei F in raport cu
placa inferioara fixata, fluidul
exercitand o forta vascoasa ce se
F
opune miscarii. Viteza fluidului va fi
v in vecinatatea placii superioare si
zero in invecinatatea celei inferioare,
y
variind liniar cu distanta dintre placi.
Forta este invers proportionala cu
vA
.
separarea z dintre placi F=
z
Viteze diferite pentru fiecare strat de este coeficient de vascozitate (in SI
fluid
N.s/m2=Pa.s).

Pa = Newton/aria = N/m =

Kg m

s 2 = Kg ;
m2
m s2

Kg 1000 grame
= 10Poise.
=
m s
100cm s
1 Pa.s = 10Poise.
Pa.s=

In general, vascozitatea unui lichid creste cu diminuarea temperaturii. Resistenta la curgere se

P
defineste ca raportul intre caderea de presiune si debit R
. In functie de coeficientul de
Q
vascozitate, rezistenta la curgere pentru un flux stationar intr-un tub cilindric de raza r este
R=8L/r4. Combinand cu P=Pl-P2=Q.R, se obtine ecuatia pentru caderea de presiune pe o
lungime L a tubului:

8 L
Q
r4

Legea Hagen-Poiseuille coreleaza debitul cu vascozitatea, caderea de

presiune, raza si lungimea tubului si se aplica pentru fluxuri
neturbulente si fluide de vascozitate constanta independenta de viteza
fluidului.

Multe aplicatii se bazeaza pe studiul de fluxuri laminare in tuburi cilindrice precum arterele.
Sangele fiind un fluid complex (particule solide in suspensie) vascozitatea diminua cu
crestera vitezei, in maniera in care legea lui Poiseuille nu este strict valabila. Este totusi o
aproximare utila pentru a obtine o intelegere calitativa a fluxului sangvin. Puterea (energa
consumata pe unitatea de timp) necesra pentru a mentine curgerea intr-un sistem vascos se
poate aproxima tinand cont ca: forta necesara este F = P.A; puterea W = F.v si debitul Q =
A.v. Cum v=Q/A, substituind rezulta W=P.Q.

Studiu.

I. Atunci cand sangele curge dinspre aorta prin artere principale, arteriole, capilare si vene
pana la atriul drept, presiunea (manomentrica) diminua de la 100 torri pana la aproximativ
zero. Daca debitul volumic este 0,8 litrii/s, aflati: Rezistenta totala a sistemului circulator.

100 torr=13.3 kPa=1.33 104 N/m2.

II. O artera mare are o raza interioara de 4 x 10-3 m. Debitul de sange in artera este de 1cm3s-1.
Aflati: a). vitezele medie si maxima ale sangelui; b). caderea de presiune pe o portiune de
artera de 0,1m lungime.
Pentru sange la 37 C = 2.084 10-3 Pa s.

Concluzii
1) Valoarea Rezistentei totale a sistemului circulator
2) vitezele medie si maxima ale sangelui;
3) caderea de presiune pe o portiune de artera de 0,1m lungime.

REGIM TURBULENT
Numarul lui Reynolds este un parametru adimensional ce se utilizeaza pentru a
determina tipul de flux ce circula printr-o incinta tubulara, avand expresia:

In functie de valoarea numarului Reynolds fluxul se poate caracteriza ca fiind laminar,

turbulent sau critic. In curgerea laminara predomina fortele vascoase fata de cele de
inertie si se asociaza cu un numar Reynolds mic (R<2300). In cazul regimului turbulent,
contrar celui anterior, particulele de fluid de deplaseaza pe traiectorii dezordonate,
haotice si variabile cu formare de vartejuri. In acest tip de miscare predomina fortele de
inertie fata de cele vascoase si prin urmare numarul Reynolds va lua valori crescute
(R>4000). Miscarea se defineste ca fiind critica atunci cand se produce trecerea de la
laminara la turbulenta. Aceasta se produce treptat pe masura ce creste viteza fluidului
care la inceput se afla in regim laminar. In regim critic numarul Reynolds este cuprins
intre 2300 si 4000.
In tuburi atat verticale cat si orizontale se produce un flux intotdeauna cand exista
diferenta de presiune intre extremitatile tubului, de asa maniera incat are loc miscarea
de la presiune mica la presiune mare, miscarea fiind determinata de forte gravitationale
si de frecare. Se tine cont de faptul ca viteza este nula in punctul de contact al fluidului
cu tubulatura si atinge valoarea sa maxima in centrul tubului.
In cazul unui tub orizontal in care miscarea este provocata de diferenta de potential
dintre extremitatile tubului, se aplica ecuatia:

Rezolvand ecuatia diferentiala obtinem:

In care se tine cont ca viteza fluidului in punctul de contact cu peretii tubului este nula,
astfel ca ecuatia vitezei capata forma:

Studiu:
Calculati viteza maxima pentru un fluid biologic simulat avand o vascozitate cinematica
de 1,1810-4 m2/s si o densitate relativa de 0,850, care circula printr-un tub cilindric cu
raza de 30 mm si 100 cm lungime, stiind ca se intregistreaza o caderea de presiune intre
extremitatile tubului de 50 Pa. Calculati numarul numarul Reynolds si precizati ce tip de
curgere are loc in cazul sistemului considerat. Faceti o reprezentare grafica a campului
de viteze in functie de distanta fata de peretii tubului.
Concluzii
1) Valoarea vitezei maxime;
2) Numarul Reynolds si tipul de curgere;
3) Reprezentarea grafica a campului de viteze.