Sunteți pe pagina 1din 72

Teste grila pentru

examenul de licenta, sesiunea 2016


Specializarea Bioinginerie

1. Anatomie
1.
a.
b.
c.
d.

Radiusul este situat


n partea extern a antebraului
n partea intern a antebraului
la nivelul braului
la nivelul minii

7. halucele este denumirea degetului:


a. mic al minii
b. mare de la picior
c. arttor
d. mare al minii

2. Oasele carpului sunt n numr de


a. 4
b. 6
c. 8
d. 10

8. abducia membrului superior se face prin


a. ndeprtarea braului de torace
b. relaxarea musculaturii anterioare a braului
c. rotaia extern a braului
d. micri de circumducie

3. Metacarpienele fac legtura ntre oasele


carpiene i
a. radius
b. cubitus
c. falange
d. falangete

9. Sinoviala este
a. un ligament
b. o foi neted i lucioas ce secret un
lichid vscos
c. menisc intraarticular
d. un burelet cartilaginos

4. Capul humeral este


a. articular
b. rugos
c. nearticular
d. locul de inserie a muchiului biceps brahial

10. Colonul sigmoid este


a. portiunea initiala a colonului
b. portiunea terminala a colonului
c. format din colon iliac si ansa iliaca
d. portiunea in forma de S a colonului
transvers
11. Corpusculul renal cuprinde urmtoarele
elemente, cu excepia
a. glomerul vascular
b. capsula Bowman
c. capilare glomerulare
d. tub contort distal

5. Calcaneul este un os al
a. tarsului
b. carpului
c. metacarpului
d. minii

a.
b.
c.
d.

6. Peroneul aparine
scheletului coapsei
scheletului gambei
micului bazin
regiunii antero/laterale a abdomenului

12. Corticala renal conine


a. corpusculii lui Malpighi
b. sinusul renal
c. papilele renale
d. tubii drepi

13. Ansa lui Henle este un segment al


a. hilului renal
b. pancreasului
c. tubilor renali
d. aortei

21.Trunchiul arterei pulmonare


a. aparine circulaiei funcionale
b. asigur circulaia nutritiv plmnului
c. pleac direct din aort
d. se formeaz din atriul stng

14. Pereii stomacului sunt alctuii din


a. esut muscular dispus pe 4 straturi
b. 4 tunici
c. 2 straturi - mucos i muscular
d. straturi variate ca numr

22. Miocardul atrial este


a. alctuit doar din esut excitoconductor
b. la fel cu cel ventricular
c. inexistent
d. format din fibre scurte i lungi comune celor dou atrii

15. Ureterul leag urmtoarele formaiuni :


a. bazinetul cu vezica urinar
b. bazinetul cu uretra
c. calicele primare cu uretra
d. vezica urinar cu uretra

23. Hilul pulmonar reprezint


a. depresiunea prin care elementele rdcinii
pulmonare ptrund n plmn
b. pediculul pulmonar
c. aparatul de susinere a plmnului
d. o structur limfoid

16. Pe faa extern a cordului sunt o serie de


anuri ,cu excepia:
a. interventricular
b. coronar
c. atrioventricular
d. sternocostal

24. Endocardul este


a. foia extern a cordului
b. foia care tapeteaz cavitile cordului
c. vrful cordului
d. membrana de nveli a coronarelor

17. Circulaia arterial a cordului este


a. dat de artere coronare
b. dubl, nutritiv i funcional
c. dat de carotide
d. asigurat de mezenterica superioar

25. Pulmonul drept prezint


a. lob superior i inferior
b. lob superior, mijlociu si inferior
c. lob apical, oblic si orizontal
d. apical i bazal

18. Arborele bronhic drept este format din


a. dou bronhii lobare
b. trei bronhii lobare
c. 2-3 bronhii lobulare
d. acelai numr de ramuri ca i cel stng

26. Piramidele renale Malpighi se afl la


nivelul
a. corticalei
b. sinusului renal
c. medularei
d. imediat subcapsular

19.Epicardul este
a. tunica intern a cordului
b tunica mijlocie acordului
c. foia visceral a pericardului seros
d. stratul fibros ce nvelete valvulele

27. Marele trohanter aparine


a. humerusului
b. femurului
c. tibiei
d. cubitusului
28. Acromionul este o apofiz ce aparine:
a. sternului
b. scapulei
c. cubitusului
d. claviculei

20. Baza pulmonului drept vine n raport


prin intermediul diafragmului cu
a. splina
b. lobul drept al ficatului
c. stomacul
d. vezicula biliar

29. Arterele coronare sunt


a. superioar i inferioar
b. dreapt i stng
c. superioar, mijlocie i inferioar
d. atrial i ventricular

35. Pancreasul este un organ


a. foarte bine vascularizat
b. situat n abdomenul inferior
c. nencapsulat
d. lipsit de inervaie

30. Lobulii pulmonari


a. sunt formai din segmente
b. formeaz segmente pulmonare
c. sunt n numr de 3 pentru plmnul drept
d. sunt formaiuni mai mari dect lobii
31.
a.
b.
c.
d.

36. Nefronii sunt formai din


a. ghem vascular i sinus renal
b. tubi uriniferi colectori
c. corpuscul renal i tub urinifer
d. piramidele Malpighi

Corticala renal conine


corpusculii lui Malpighi
sinusul renal
papilele renale
tubii drepi

37. Rinichiul drept are urmtoarele rapoarte


a. cu glanda suprarenal dreapt
b. cu ficatul
c. cu faa posterioar a stomacului
d. cu muchiul psoas

32. Vena port se formeaz prin unirea


venelor
a. mezenteric superioar, inferioar si
splenic
b. hepatice
c. cav inferioar i hepatic
d. splenic i pancreatico-duodenal

38.Ureterul leag urmtoarele formaiuni :


a. bazinetul cu vezica urinar
b. bazinetul cu uretra
c. calicele primare cu uretra
d. vezica urinar cu uretra

33. La nivelul atriulului drept se deschid


urmatoarele elemente cu o exceptie:
a. vena cava suparioara
b. vena cava inferioara
c. urechiusa drepta
d. artera aorta

39. Vezica urinar are raporturi cu :


a. simfiza pubian
b. loja genital
c. ampula rectal
d.ureterul

34.Tunica muscular a stomacului cuprinde


a. un numr variabil de straturi
b. 2 straturi
c. 3 straturi
d. doar un strat circular bine reprezentat

40. Cartilajul tiroid:


a. are forma unei rachete cu mnerul n jos
b. prezint o margine anterioar numit
popular mrul lui Adam
c. pecetea sa este dispus posterior
d. intra in structura glandei tiroide

2. Fiziologie
8. Diferena arteriovenoasa depinde de:
a) debitul cardiac
b) metabolism
c) debitul cardiac i metabolism
d) cantitatea de mioglobin
9. Curba de disociere a CO2 se caracterizeaz prin:
a) lipsa platoului i a saturaiei
b) are un aspect de S italic
c) este o linie dreapt
d) se poate exprima n procente fa de
saturaie.

1. Debitul cardiac reprezint:


a) suma debitelor sistolice ale celor doi
ventriculi
b) suma debitelor sistolice ale atriilor i
ventriculilor
c) produsul dintre debitul sistolic i
frecvena cardiac/minut
d) este sinonim cu lucrul mecanic
2. Forma solvit a oxigenului din snge depinde de:
a) presiunea parial a oxigenului din sngele
arterial
b) cantitatea de hemoglobin
c) presiunea parial a CO2
d) nici un rspuns nu este corect

10. Bicarbonatul standard:


a) are valori normale de 50-60 ml CO2 %
b) reprezint cantitatea de bicarbonat format n
sngele total, saturat cu O2 la presiune a CO2 de 40
mm Hg i la o temperatur de 37 C
c) se formeaz doar la nivelul hematiilor
d) nici un rspuns nu este corect

3. Hemoglobina este:
a) un pigment respirator
b) o hemoprotein cu rol de transport
c) un aminoacid
d) o glicoprotein

11. Carbamaii:
a) reprezint forma sub care este eliminat n aerul
alveolar cea mai mare parte a CO2
b) se formeaz numai la nivel tisular
c) sinteza lor este invers proporional cu pH-ul i
cu gradul de desaturare
d) nici un rspuns nu este corect

4. Indicele cardiac reprezint:


a) debitul cardiac/ m2 de suprafa
corporal
b) debitul cardiac/ volumul sanguin
c) diferena dintre debitele sistolic atrial i
cel ventricular
d) nici un rspuns nu este corect

12. n timpul reflexului rotulian se produce:


a) flexia gambei pe coaps
b) extensia gambei pe coaps
c) extensia piciorului pe gamb
d) flexia piciorului pe gamb

5. Transportul arterial al oxigenului este sinonim cu:


a) capacitatea de oxigenare
b) debitul de oxigen al sngelui
c) debitul venos de oxigen
d) puterea de oxigenare

13. Reflexul de extensie este un reflex:


a) proprioceptiv
b) exteroceptiv
c) monosinaptic
d) intersegmentar

6. n molecula de hemoglobin funcional Fe este


meninut:
a) n stare feric
b) combinat cu tiroxina
c) combinat cu CO2
d) n stare feroas

14. Reflexul de extensie ncruciat:


a) este monosinaptic
b) nu prezint iradiere i sumaie
c) este polisinaptic
d) nu prezint fenomenul de recrutare

7. Debitul cardiac scade:


a) n ultimul trimestru de sarcina
b) n timpul somnului
c) n timpul digestiei
d) la sportivii de performan n timpul
efortului

15. n timpul reflexului achilian se produce:


a) flexia gambei pe coaps
b) extensia gambei pe coaps
c) extensia piciorului pe gamb
d) flexia piciorului pe gamb

21. Reflexul fotomotor:


a) are la baz variaia diametrului
pupilar, n funcie de variaia intensitii
luminoase
b) se mai numete Edinger-Westphal
c) se obine prin modificarea curburii
cristalinului
d) este un reflex somatic

16. Reflexul maseterin este un act reflex:


a) polisinaptic
b) intersegmentar
c) segmentar
d) monosinaptic

22. Reflexele miotatice medulare NU se


caracterizeaz prin:
a) sunt reflexe monosinaptice;
b) sunt reflexe de ntindere i extensie
c) sunt reflexe somatice monosinaptice
d) sunt reflexe somatice multisinaptice

17. Facilitarea i ocluzia sunt proprieti


fundamentale ale reflexelor i reprezint:
a) proprieti induse pozitiv sau negativ
asupra neuronilor postsinaptici de ctre
semnalele presinaptice
b) propagarea excitaiei la distan de
locul excitrii
c) modaliti de concentrare sau disipare a
influxului nervos
d) nsumarea stimulilor subliminari

23. Motoneuronii gamma:


a) dein un rol deosebit de important n
cazul reflexelor miotatice de postur
b) aparin de sistemul nervos vegetativ
c) se gsesc mai ales n trunchiul
cerebral
d) nici un rspuns nu este corect

18. Percuia tendonului bicepsului la plica


cotului provoac reflexul:
a) Hoffmann
b) tricipital
c) bicipital
d) cremasterian

24. Precizai care din urmtoarele afirmaii


este FALS:
a) latena arcului reflex are la baz fenomenul
de ntrziere sinaptic
b) fatigabilitatea este consecina reducerii sau
epuizrii mediatorului chimic
c) pentru ca fenomenul de sumaie temporal s
se produc, este necesar ca intervalul dintre stimuli
s fie mai mare de 10 15 milisecunde
d) sumaia spaial se refer la nsumarea a doi
sau mai muli stimuli subliminari sosii simultan, pe
ci diferite, la nivelul aceluiai neuron

19. n cazul reflexului de flexiune relaia


dintre rspuns i intensitatea excitantului
este:
a) invers proporional
b) direct proporional
c) indiferent
d) nici un rspuns nu este corect
20. Sughiul:
a) are centrul reflex in punte
b) este un act reflex rezultat prin
excitarea direct a nucleului vagal bulbar
c) este utilizat ca mijloc de apreciere a
profunzimii narcozei
d) este un reflex miotatic

25. Receptorii fazici:


a) aduc informaii continue privind
relaiile organismului cu mediul
b) nu prezint fenomenul de adaptare
c) se gsesc la nivelul fusurilor
neuromusculare
d) nici un rspuns nu este corect

3. Dispozitive medicale pentru diagnostic si terapie


A.
1. Prin toracenteza se extrage:
a) lichid pleural;
b) lichid pericardic;
c) suc gastric;
d) lichid peritoneal.

9. Biopsia pleurala prin ac este o metoda:


a) invaziva;
b) neinvaziva;
c) simpla;
d) comoda.

2. Trocarele se utilizeaza pentru:


a) toracenteza;
b) pulsoximetrie;
c) bronhoscopie;
d) electrocardiografie.

10. Indicatii ale biopsiei pleurale:


a) revarsate pleurale suspecte de malignitate sau tbc;
b) ascita;
c) pericardita;
d) edeme gambiere.

3. Toracenteza are scop:


a) diagnostic sau terapeutic;
b) anticoagulant;
c) antihipertensiv;
d) antiemetic.

11. Contraindicatii ale biopsiei pleurale:


a) pacient necooperant;
b) insuficienta cardiaca;
c) insuficienta renala;
d) insuficienta hepatica.

4. Contraindicatiile toracentezei:
a) volumul foarte mic al revarsatului pleural;
b) HTA;
c) neoplasmul gastric;
d) ciroza hepatica.

12. Instrumentar necesar pentru biopsia


pleurala:
a) ace cu diferite mecanisme de actionare;
b) defibrilator;
c) computertomograf;
d) RMN.

5. Materiale necesare toracentezei:


a) ace de punctie sterile;
b) pulsoximetre;
c) concentratoare de oxigen;
d) body test;

13. Incidente ale biopsiei pleurale:


a) emfizem subcutanat;
b) accident vascular cerebral;
c) infarct de miocard;
d) hematurie.

6. Complicatii ale toracentezei:


a) pneumotorax;
b) HTA:
c) BPOC;
d) hemoragie digestiva;

14. Complicatii ale biopsiei pleurale:


a) lezarea plamanului;
b) incontinenta urinara;
c) cardiopatia ischemica;
d) ulcerul gastric.

7. Incidente ale toracentezei:


a) punctionarea plamanului;
b) refuzul pacientului;
c) varsaturi;
d) migrene;
8. Pentru biopsia pleurala se
urmatoarele instrumente:
a) bronhoscop rigid;
b) trocare;
c) camera de inhalatie;
d) bronhoscop flexibil.

15. Toracoscopia se efectueaza cu:


a) spirometrul electronic;
b) toracoscopul rigid;
c) echograful;
d) electrocardiograful.
utilizeaza
16. Indicatii ale toracoscopiei:
a) diagnostice si terapeutice;
b) hipotensiune arteriala;
c) ulcer duodenal;
d) insuficienta venoasa cronica.

17. Contraindicatii ale toracoscopiei:


a) lipsa spatiului pleural din cauza
aderentelor pleurale;
b) diabetul zaharat;
c) orbirea;
d) surditatea.

25. Avantaje ale bronhoscopiei rigide:


a) abord foarte larg si vizibilitate buna
la nivelul traheei si bronhiilor principale;
b) costul ridicat al aparaturii;
c) manevra dificila;
d) inexistenta specialistilor.

18. Complicatii ale toracoscopiei:


a) hemoragia;
b) HTA;
c) infectia urinara;
d) insuficienta renala.

26. Avantajele fibrobronhoscopiei:


a) confort si toleranta pentru pacient;
b) biopsii de dimensiuni mici;
c) tehnica imprecisa;
d) costuri reduse.

19. Bronhoscopia este o metoda endoscopica de


explorare a:
a) arborelui traheo-bronsic;
b) aparatului cardio-vascular;
c) aparatului digestiv;
d) aparatului reno-urinar.

27. Indicatii diagnostice ale fibrobronhoscopiei:


a) evaluare a permeabilitatii si a
proprietatilor mecanice ale cailor respiratorii
superioare;
b) neoplasm rectal;
c) hepatita virala cu virus C;
d) ulcerul duodenal.

20. Bronhoscopia rigida utilizeaza:


a) pulsoximetrul;
b) aparatul rontgen;
c) bronhoscopul rigid;
d) fibrobronhoscopul.

28.
Contraindicatiile
relative
ale
fibrobronhoscopiei:
a) insuficienta respiratorie care necesita
ventilatie mecanica;
b) fractura de gamba;
c) ulcerul varicos;
d) surditatea.

21. Fibrobronhoscopul este necesar pentru:


a) spirometrie;
b) pulsoximetrie;
c) echocardiografie;
d) fibrobronhoscopie.

29. Dispozitive de monitorizare a pacientului in


timpul fibrobronhoscopiei:
a) pulsoximetru si tensiometru;
b) oscilometru;
c) spirometru;
d) RMN.
30. Pulsoximetria este o metoda rapida si
noninvaziva de determinare a saturatiei sangelui
periferic cu:
a) bioxid de carbon;
b) oxigen;
c) monoxid de carbon;
d) hidrocarburi.

22. Indicatii ale bronhoscopiei rigide:


a) hemoptizia masiva;
b) diabetul zaharat;
c) ciroza hepatica;
d) intoxicatii acute.
23. Contraindicatii ale bronhoscopiei rigide:
a) hipoxemia severa refractara;
b) neoplasmul de colon;
c) insuficienta hepatica;
d) sarcina.
24. Complicatii ale bronhoscopiei rigide:
a) perforatia peretelui cailor aeriene;
b) ruptura uterina;
c) ruptura cardiaca;
d) infectia urinara.

9.Instrumentarul chirurgical minim invaziv:


a.este numai din cauciuc;
b.se sterilizeaza numai la microunde;
c.este actionat doar robotic;
d.este compatibil cu organismul uman.

B.
1.Lantul video laparoscopic contine:
a.hook-ul,
b.tija de aspirator;
c.bisturiul electric;
d.monitorul tv.

10.Microcamera de luat vederi face parte din:


a. lantul audio;
b.lantul de insuflatie;
c.lantul video;
d.lantul bisturiului electric.

2.Instrumentarul laparoscopic:
a.este de unica folosinta;
b.se poate steriliza;
c.este folosit numai o data pe zi;
d.este mentinut tot timpul imersat in antiseptic.

11.Telescopul poate fi:


a.cu vedere terminala;
b.sterilizat prin flambare;
c.nu poate fi de 5 mm diametru;
d.nu poate fi monobloc cu microcamera.

3.Monitorul tv:
a.este situat la baza troliului laparoscopic;
b.are cel putin 600 de linii orizontale;
c.are conexiuni cu telescopul;
d.se aseaza de cealalta parte a leziunii de operat.

12.Trocarele laparoscopice:
a.nu pot fi din material plastic;
b.nu pot fi transparente;
c.metalice sunt sablate;
d.metalice sunt de unica folosinta.

4.Insuflatia abdomenului:
a.se face cu oxigen;
b.se face numai cu acul Veress;
c.nu se face in spatial Douglas;
d.se face,de obicei,cu dioxid de carbon.

13.Valvele de trocar laparoscopic:


a.sunt de plastic;
b.sunt din aluminiu;
c.pot fi magnetice;
d.sunt nesterile.

5.In apendicectomia laparoscopica:


a.bolnavul este pozitionat in decubit ventral;
b.se foloseste doar laparoscop cu vedere
laterala;
c.nu se clipeaza baza apendicelui;
d.se ligatureaza cu nod Roeder.

14.Trocarul de camera video:


a.se introduce la sfarsitul operatiei;
b.se introduce sub controlul anestezistului;
c.este de 1 mm;
d.se poate introduce fara pneumoperitoneu.

6.Bisturiul electric:
a. se foloseste la toate operatiile;
b. este necesar a fi impamantat;
c.se aseaza pe monitor;
d.se foloseste numai in mod monopolar.

15.In operatiile laparoscopice,garnitura de


trocar:
a.poate lipsi;
b.se ataseaza de fabricant;
c.nu este sterila;
d.nu etanseaza decat instrumentele metalice.

7. Instrumentele laparoscopice:
a.au lungimea de 43 cm,in partea lor activa;
b.sunt introduse,tot timpul ,complet in
abdomen;
c.nu se scot din abdomen pana la sfarsitul
operatiei;
d.nu se pot folosi cu curent electric.

16.Varful de mandren:
a.este in forma de L;
b.este sferic;
c.poate fi conic sau piramidal;
d.nu este steril.

8.Cu bolnavul in pozitie ginecologica:


a.se poate opera stomacul;
b.se opereaza doar femeile;
c.nu se face pneumoperitoneu;
d.presiunea venoasa centrala scade.

17.Colaborarea medic-bioinginer:
a.nu se face in operatie;
b.nu poate imbunatati conditiile operatorii;
c.intarzie operatia;
d.contribuie la performanta.

25.Coagularea bipolara:
a.foloseste curent continuu;
b.se aplica viscerelor cavitare;
c.are beneficii doar pentru capilare;
d. se aplica la bolnavii cu tulburari de ritm
cardiac.

18.Fibrele de sticla sunt folosite pentru:


a.transmiterea microbilor;
b.transmiterea luminii;
c.sectiunea tesuturilor;
d.transmiterea caldurii.

26.Masa de operatii laparoscopice nu se


fixeaza conform:
a.lungimii trocarelor;
b.marimii penselor laparoscopice;
c.zonei operatorii din abdomen;
d.dorintei bolnavului.

19.Lumina folosita in chirurgia endoscopica


este:
a.rece;
b.calda;
c.fierbinte;
d.colorata.

27.Presiunea mai mare a


pneumoperitoneului,duce la:
a.hipertensiune arteriala periferica;
b.hipotensiune arteriala;
c.hipotensiune venoasa la membrele inferioare;
d.hipocarbie.

20.La fabricarea instrumentelor laparoscopice;


a.nu participa femei;
b.sudarile se fac manual;
c.lipiturile se fac cu carbura de tungsten;
d.se foloseste doar inox.

28.Nodul Roeder este:


a.resorbabil;
b.intracorporeal;
c.intravascular;
d.autofixant.

21.La inceputurile laparoscopiei,viziunea era;


a.monoculara;
b.binoculara;
c.stereo;
d.panoramica.

29.In lipsa unui endo-bag,se poate folosi:


a.un bol metalic;
b.un lasou;
c.o manusa chirurgicala;
d.un bisturiu electric.

22.Antrenamentul chirurgical laparoscopic se


face prin;
a.cutie de antrenament;
b.disectia soarecilor;
c.numai pe porci;
d.la sala de curs.

30.In pozitia Trendelenburg,aerul se aduna


spre:
a.pelvis;
b.hipocondrul stang;
c.spatiul Douglas;
d.spatiul subfrenic.

23.Suturile intraoperatorii laparoscopice se fac:


a.cu lipici biologic;
b.fara coagulare;
c.numai la sfarsitul operatiei;
d.numai intraabdominal.

31.In general,pensele laparoscopice intra in


abdomen:
a.1/2 din lungime;
b.1/2 din latime;
c.1/2 din inaltime;
d.1/2 din grosime.

24.Pensele laparoscopice contin:


a.camasa;
b.guler;
c.maneca;
d.butoni.

32.La presiunea de 15 mmHg a


pneumoperitoneului:
a.pielea bolnavului este la 15 cm de artera
aorta;
b.trocarul optic se introduce fara mandren;
c.nu mai sunt necesare valve la trocare;
d.nu este pericol de embolie gazoasa.

34.Cand leziunea de operat este in cadranul


inferodrept abdominal:
a.chirurgul sta in pozitie franceza;
b.
engleza;
c
germana;
d.
romana.
35.Distanta ochilor chirurgului fata de
monitorul tv este bine sa fie de:
a.de 10 ori diametrul monitorului;
b.de 0,5 ori diametrul monitorului ;
c.de un metru;
d.de 1,6-6 ori diametrul monitorului.

33.Manipulatorul uterin se introduce:


a.prin anus;
b.la pneumoperitoneu cu presiune mare;
c.cand nu este pneumoperitoneu;
d.prin vagin.

10

C.
1.Care din urmatoarele procedee este folosit ca ultima modalitate de tratament a insuficientei
respiratorii:
a. cu aparate portabile-blon sau burduf-(Ruben, Ambu, etc)
b. cu aparatul de anestezie
c. oxigenarea extracorporeala
d. stimularea electrofrenica (metoda Sarnoff)
2.Indicatia electiva a oxigenoterapiei hiperbare este :
a. anestezie generala
b. tratamentul socului hemoragic
c. tratamentul degeraturilor
d.intoxicatia cu monoxid de carbon
3.Oxigenoterapia este o metoda de tratament care are ca scop :
a. combaterea hipoxiei tisulare prin cresterea concentratiei de O2 in amestecul respirator
b. combaterea anemiei prin cresterea concentratiei de O2 in amestecul respirator
c. combaterea intoxicatiilor medicamentoase prin cresterea concentratiei de O2 in amestecul
respirator
d. combaterea efectelor enesteziei prin cresterea concentratiei de O2 in amestecul respirator
4.Etapa de transport in sange a oxigenului se realizeaza cu ajutorul:
a. hemoglobinei, precum si in forma dizolvata in plasma
b. hemoglobinei si ferului plasmatic
c. hemoglobinei si proteinelor plasmatice
d. hemoglobinei si elementelor figurate din sange
5. Efecte nefavorabile ale oxigenoterapiei apar dupa:
a. utilizarea indelungata a unor concentratii de < 60% O2
b. utilizarea indelungata a unor concentratii de < 25% O2
c. utilizarea indelungata a unor concentratii de >60% O2
d. utilizarea indelungata a unor concentratii de < 40% O2
6. Executarea probelor de compatibilitate are ca scop reducerea la minim a riscurilor
accidentelor transfuzionale si comporta obligatoriu :
a. determinarea probelor de compatibilitate in sistemul OAB
b. determinarea probelor de compatibilitate in sistemul OAB si Rh
c. determinarea probelor de compatibilitate in sistemul OAB, Rh si prezenta anticopilor iregulari
d. determinarea probelor de compatibilitate in sistemul OAB si prezenta anticorpilor iregulari
7. Principala functie a singelui transfuzat este:
a. de transportor de hemoglobina
b. de transportor de fier
c. de transportor de aer
d. de tranportor de anticorpi si vitamine
8.Arsurile actinice sunt :
a. consecutive expunerii la actiunea razelor solare sau a surselor artificiale de raze ultaviolete
b. actiunii locale a dezinfectantilor
c. actiunii infectiilor fungice la nivelul tegumentelor
d. actiunii substantelor caustice

11

9. Cauzele care influenteaza scaderea concentratiei de O2 in aerul respirator


a. altitudinea joasa
b. administratrea O2 pe masca
c. aerul viciat, altitudinea crescuta
d. oxigenoterapia hiperbara
10.Autotransfuzia presupune:
a. administrarea directa a singelui de la donator la primitor
b. recoltarea si reinfuzarea singelui la acelasi pacient
c. recoltarea si transfuzarea singelui la un pacient cu acelasi grup sanguin
d. recoltarea si transfuzarea singelui la un pacient cu acelasi grup sanguin si Rh
11. Donatorii de singe sunt acele persoane :
a. care accepta voluntar prelevarea de singe in scop umanitar
b. cei care doneaza in vederea autotransfuziei
c. poliglobulicii sau hipertensivii care necesita in scop terapeutic prelevarea de singe
d. prelevarea de singe in scopul efectuarii analizelor medicale
12. In care din urmatoarele situatii un pacient nu are contraindicatie temporara de donare de
sange:
a. diabetul
b. menstruatia, sarcina, alaptarea
c. 6 luni de la o transfuzie cu singe sau derivati
d. vaccinarile
13.Care din urmatoarele cai nu poate fi folosita pentru administrarea transfuziei :
a. calea venoasa
b. calea arteriala
c. calea intraperitoneala
d.calea parenteral
14.Care din urmatorii factori nu influenteaza accidentele imunologice ale transfuziei de singe:
a. incompatibilitatii eritrocitare in system ABO
b. anticorpilor iregulari naturali in serul primitorului
c. anticorpilor imuni in serul primitorului
d. nivelul de hemoglobinei si numarului de leucocite
15.Care din urmatoarele solutii nu realizeaza compensare deficitului de volum sanguin:
a. dextranii
b. solutii electrolitice
c. albuminele
d. administrarea de vitamine
16. Principala cauza a accidentelor prin arsura la copii este datorata :
a. lipsei de supraveghere si neglijentei parintilor
b. arsurile chimice
c. arsurile prin explozie
d. arsurile in spatii inchise

12

17.Estimarea suprafetei arse la copilul 0-4 ani, reprezentata de trunchi este :


a. 32%
b. 13-19%
c. 2x9 %
d. 2x(15-18)%
18.Arsura de gradul II se vindeca spontan in
a. 1 luna
b. 10-14 zile
c. 21 zile
d.sub 7 zile
19.Care modurile de ventilatie mecanica nu pot fi aplicate la nou-nascut:
a.sincronizate cu pacientul si controlate
c.controlate in presiune
b.sincronizate cu pacientul
d.mod de ventilare inteligent
20.Modul de calibrare a unui sensor de flux este universal valabil:
a.da ,pentru toate dispozitivele
c.senzorul de flux nu se calibreaza
b.nu
d.senzorul de flux se calibreaza doar la nou-nascut
21.Dispozitivele ce asigura suportul ventilator nu pot fi dedicate:
a.numai pt nou-nascut
c.numai adult
b.numai pacientilor cu anemie
d.de la nou-nascut la adult
22.Senzorul SPO2 masoara:
a.saturatia in O2 invaziv
c.saturatia in O2 din singe integral
b.saturatia in O2 a tesutului neinvaziv

d.concentratia in CO2 din sange integral

23.Aparatul de anestezie poate sustine ventilatia mecanica:


a.da, in timpul anesteziei
c.nu, pt ca nu poate ventila mecanic pacientul
b.nu, pt ca administreaza gaz anestezic d.doar sincronizat cu pacientul
24.Monitorul de functii vitale nu poate masura:
a.puls
c.tensiunea arteriala neinvaziva
b.saturatia in O2
d.profunzimea anesteziei
25.Verificarea dispozitivelor medicale nu se face:
a.cind nu sunt functionale
c.inainte de a fi conectate la pacient
b.cind sunt conectate la pacient
d.cind sunt conectate intr-o priza
26.Bioinginerul Medical din A.T.I. nu :
a.verifica dispozitivele medicale
b.calibreaza dispozitivele medicale

c.seteaza parametri de ventilatie mecanica


d.decide daca un dispozitiv poate fi folosit

27.Dispozitivele medicale din A.T.I. sunt::


a.aparate de ventilatie mecanica
c.injectomate/pompe volumetrice
b.monitoare de inalta performanta
d.iluminarea saloanelor

13

28.Aparatele de anestezie au obligatoriu un :


a.senzor O2
c.senzor de temperatura
b. injectomat
d.ventilare cu heliu
29.Aparatul de anestezie are sursa de alimentare cu gaze medicinale :
a.o singura sursa
c. nu are sursa de gaze medicinale
b.doua surse
d. doar sursa de O2
30.Debitmetrul aparatului de anestezie regleaza :
a. temperatura
c.CO2 expirator
b.fluxul de gaz proaspat
d.oxigenarea cerebrala

D.
1. Caracteristice pentru acalazia cardiei sunt urmatoarele aspecte cu exceptia:
a) acalazia cardiei este tulburare de motilitate esofagian
b) boala este mai frecventa la adulti si persoane peste 6o ani
c) la manometria esofagiana se constata relaxarea insuficient a sfincterului esofagian inferior
(SEI)
d) examenul radiologic cu substanta de contrast evidentiaza stenoz la nivelul cardiei cu aspect
de cioc de pasre.
2. Diagnosticul de reflux gastroesofagian tipic se stabileste prin:
a) endoscopie
b) pH-metrie esofagian computerizat
c) endoscopie si pH-metrie
d) ecografie abdominal
3. Video-endoscopia (VE) de nalt rezoluie a adus o mbuntire
remarcabil prin utilizarea unor dispozitive cu exceptia:
a) unui dispozitiv cuplat (Charged Coupled Devices - CCD) ca senzor de imagine
b) magnificarea optic
c) fibrelor optice
d) lentil mobil pentru mrirea optic plasata la captul distal al endoscopului
4. Care dintre urmataorele sondele ale ecoendoscopului permite descrierea a 7 straturi
parietale?
a) sonda de 5 MHz
b) sonda de 7 MHz
c) sonda de 7,5 MHz
d) sonda de 12 MHz
5. Bujiile Savary au ca prima indicatie de utilizare:
a) dilatarea stenozelor esofagiene maligne
b) dilatarea stenozei pilorice
c) dilatarea stenozelor esofagiene postcautice
d) tratamentul endoscopic a stenozei peptice din BRGE

14

6. Bandarea varicelor esofagiene prezinta urmatoarele caracteristici cu exceptia:


a) este o metoda de hemostaza endoscopica
b) utilizeaza injectarea de substante vasoconstrictoare
c) utilizeaza un over tub montat la extremitatea distal a endoscopului
d) aspira si ligatureaz segmentul vascular variceal efractat
7. Stomacul din punct de vedere anatomic si functional prezinta urmatoarele caracteristici cu
exceptia:
a) stomacul este poriunea cea mai dilatat a tubului digestiv
b) stomacul este un organ de capacitate care poate stoca alimente pn la 3 litri
c) la nivelul stomacului se secret o cantitate de 23 litri de suc gastric zilnic
d) la nivelul stomacului are loc o absorbie redus de ap (20%)
8. Care din urmatoarele teste pentru evidentierea infeciei cu Helicobacter pylori indica o
infectie veche sau tratata?
a) testul rapid bazat pe virajul de coloare de la galben la rou violet n prezena ureazei eliberate de
Hp prezent n fragmentul de biopsie gastric;
b) testul respirator cu C13, testul ureazei n aerul expirat;
c) examenul histologic al piesei de biopsie prin coloraii Giemsa
d) testele serologice, care pun n eviden prezena anticorpilor.
9. Tratamentul endoscopic al hemoragiei digestive non variceale prin coagulare termic
include urmtoarele metode cu excepia:
a) electrocoagularea bipolar sau multipolar Bicap,
b) sondele termice care dezvolta temperaturi de 250C.
c) plasma argon
d) hemospray-ul
10.Exceptia de la explorarea prin Videocapsula endoscopica este reprezentata de:
a) o procedura de explorare non invaziv a intestinului subtire
b) prezint toleran foarte bun;
c) ofer imagini clare de calitate nalt;
d) prelevarea de biopsii si hemostaza in situ
11. Colonoscopia virtual prezinta urmatoarele carcateristic cu exceptia:
a) o alternativ la colonoscopia clasic, pentru pacienii cu complian sczut.
b) o metod care implic reconstrucie tridimensional a suprafeei endoluminale a colonului,
c) o metoda de diagnostic a eroziunilor, polipului plat i modificrilor minore ale mucoasei
d) o metod radiologic de investigare minim invaziv
12 Care dintre urmatoarele metode imagistice nu este utilizata pentru confirmarea diagnostic a
leziunilor hepatice evideniate ecografic?
a) Computer tomografia
b) RMN
c) arteriografia
d) examen radiologic cu substanta de contrast
13. Care dintre urmatoarele investigatii sunt indicate in diagnosticul de megacolon toxic?
a) examen colonoscopic
b) clism baritat
c) ecografia abdominal
d) examenul radiologic abdominal fara substanta de contrast

15

14. In caz de ulcer hemoragic hemostaza endoscopica nu se poate face prin:


a) aplicare de clipuri metalice Wilson Cook
b. injectare de adrenalina
c. sonda Blackmoore
d. laser argon
15. In caz de hemoragie digestiva variceala hemostaza nu se face prin:
a) hemospray
b) sclerozare prin injectare de alcool absolut
c) sonda Blackmoore
d) bandare
16. Care dintre urmataorele investigatii nu evalueaza fibroza hepatic?
a) ecografia abdominal
b) puncie biopsie hepatic
c) examenul fibroscan
d) testele serologice (Fibrotest, FIBROMAX)
17. Care este cea mai buna metoda de evaluare imagistica a severitatii unei pancreatite acute?
a). Ecografia abdominala
b). Rezonanta magentica RMN
c). Testele de laborator biochimice si hematologice
d). Computer tomografie
18. Metoda cu cea mai mare sensibilitate in diagnosticul cancerului colorectal este:
a. sigmoidoscopia flexibila
b. colonoscopia totala
c. irigrografie cu dublu contrast
d. clisma baritata
19. Care dintre urmtoarele afirmaii este adevarata despre crioablatie?
a. este o procedura de diagnostic complicata
b. foloseste curent de aer rece pina la - 20, -30C
c. este foarte dureroasa
d. consta in introducerea unui ac in tesutul tumoral hepatic
20. Care dintre urmtoarele afirmaii nu este adevarata despre elastografie?
a. este o metoda de diagnostic a tumorilor hepatice
b. este o metoda de diagnostic a fibrozei hepatice
c. volumul tesutului hepatic explorat este de 100 ori mai mare fata de o biopsie hepatica
d. principiul de functionare consta in deplasarea undei elastice de soc (ultrasonore).
21. Radiofrecvena are la baza utilizarea de:
a) cureni alternativi cu frecven de 2001200 kHz
b) curent de aer rece la temperaturi de 30 Celsius,
c) curent electric
d) radiaii emise de o substan radioactiv.

16

22. Care dintre urmtoarele metode imagistice este cu sensibilitate asemntoare in evaluarea
formaiunilor hepatice cu ecografia cu substan de contrast CEUS?
a) computer tomografia
b) examenul radiologic
c) ecografia Dopller
d) arteriografia
23. Tratamentul endoscopic in acalazia cardiei se face prin:
a) dilatare pneumatic
b) miomectomie prin procedura Heller,
c) injecii cu botulina
d) ageni farmacologici cu efecte miorelaxant
24. Principala componenta a ecografului este:
a) transductorul;
b) sistemul de analiz, prelucrare i amplificare a semnalului
c) sistemul de afiare a imaginii obinute
d) sistemul de stocare a datelor
25. Endomicroscopia confocal realizeaz
a) seciuni n profunzimea structurilor examinate
b) biopsie optic pe cale endoscopica
c) cromoendoscopie electronic
d) endoscopie cu magnificaie

17

E.
1. Proteza simpl cervico-cefalic este:
a. O protez ce nlocuiete capul i colul femural
avnd o coad centro-medular acetabular;
b. O protez ce nlocuiete capul i colul femural
avnd o coad centro-medular femural;
c. O protez ce nlocuiete capul femural avnd o
coad centro-medular acetabular;
d. O protez ce nlocuiete colul femural avnd o
coad centro-medular femural;
2. Indicaia principal a protezei cervicocefalice este:
a. Necroza aseptic de cap femural la persoanele
tinere;
b. Fractura de col femural la persoanele tinere;
c. Fractura diafizei femurale indiferent de vrst;
d. Fractura de col femural la persoanele vrstnice;
3.
a.
b.
c.
d.

Una dintre afirmaiile de mai jos nu este


adevrat:
Proteze intermediar bipolar este o variant a
protezei cervico-cefalice;
Proteza bipolar este o variant intermediar
ntre proteza cervico-cefalic i proteza total;
n cazul protezei bipolare articulaia oldului se
transform ntr-o articulaie cu 4 suprafee;
Proteza total este o variant intermediar ntre
proteza cervico-cefalic i proteza bipolar;

4. Artroplastia reprezint:
a) Intervenia chirurgical prin care se restabilete
mobilitatea unei articulaii ca i buna
funcionare a muchilor, ligamentelor i a altor
pri moi care o controleaz;
b) Intervenia chirurgical prin care nu se
restabilete mobilitatea unei articulaii, dar se
asigur buna funcionare a muchilor,
ligamentelor i a altor pri moi care o
controleaz;
c) Intervenia chirurgical prin care se restabilete
mobilitatea unei articulaii dar nu i buna
funcionare a muchilor i a altor pri moi care
o controleaz;
d) Intervenia chirurgical prin care se restabilete
mobilitatea unei articulaii cu ablaia muchilor
i a altor pri moi care o controleaz;
5. Principiul operaiei de implantare a unei
proteze cervicocefalice const n:
a) Rezecia capului femural;
b) Rezecia-reconstrucia alloplastic a capului
femural;
c) Rezecia diafizei femurale;
d) Rezecia capului femural i a diafizei femurale
cu reconstrucia alloplastic a acestora;

6. Avantajele hemiartroplastiei oldului includ:


a) Mobilizarea trzie cu sprijin total al pacientului;
b) Mobilizarea trzie cu sprijin parial al
pacientului;
c) Mobilizarea precoce cu sprijin total al
pacientului;
d) Mobilizarea precoce cu sprijin parial al
pacientului;
7. Indicaiile protezei bipolare includ:
a) Fractura recent a diafizei femurale;
b) NACF stadiul IV, cu cotil intact la persoanele
vrstnice;
c) NACF stadiul III, cu cotil intact la persoanele
vrstnice;
d) Fractura recent a colului femural;
8. Dintre avantajele protezei bipolare fac parte:
a) Autocentrarea componentelor protezei, astfel
nemaifiind necesar o poziionare chirurgical
precis;
b) Micrile anormale se efectueaz n articulaia
extern a protezei;
c) Micrile extreme se realizeaz ntre cupa
articular extern i capul femural;
d) Inserie relativ simpl dar cu o durat mai mare
dect pentru o protez total;
9. Contactul permanent metal-cartilaj atrage o
scdere a:
a) Ptroteinkinazei;
b) Titrului proteoglicanilor;
c) Titrului proteoglicanilor ct i a titrului
anticorpilor antitiroperoxidazei;
d) Ptroteinkinazei, titrului proteoglicanilor ct
i a titrului anticorpilor antitiroperoxidazei;
10. Dintre dezavantajele protezei bipolare fac
parte:
a) Luxaia precoce;
b) Uzura polietilenei;
c) Decimentarea aseptic;
d) Toate de mai sus;
11. Proteza bipolar const n:
a) Cup metalic acetabular cu un insert de
polietilen, tij metalic cu un cap cu de 22,
28, 32 mm;
b) Cup metalic femural cu un insert de
polietilen, tij metalic cu un cap cu de 22,
28, 32 mm;
c) Cup metalic acetabular cu un insert de
polietilen, tij metalic cu un cap cu de 55
mm;
d) Nici un rspuns nu este corect;
18

12. Funcia principal a componentei


femurale este reprezentat de:
a) Inlocuirea diafizei femurale;
b) Inlocuirea capului i a colului femural;
c) Inlocuirea capului i a colului femural,
precum i a diafizei femurale;
d) Inlocuirea capului i a colului femural,
diafizei femurale precum i a cavitii
acetabulare;
13. Componentele femurale sunt de trei
tipuri principale:
a) Cimentate, necimentate n sistem press-fit,
cimentate cu suprafa poroas;
b) Cimentate, necimentate, cimentate cu
suprafa poroas;
c) Cimentate, necimentate n sistem press-fit,
necimentate cu suprafa poroas;
d) Cimentate cu suprafa poroas, necimentate
n sistem press-fit, necimentate cu suprafa
poroas;

18. Dezavantajele hemiartroplastiei includ:


a) Mobilizarea precoce cu sprijin total;
b) Apariia eroziunilor la nivelul cavitii
acetabulare;
c) Eliminarea pseudartrozei;
d) Nici una de mai sus;

a)
b)
c)
d)

a)
b)
c)
d)

14. Cupele acetabulare


confecionate din:
a) UHMWPE;
b) UHMWPR;
c) UHMWRE;
d) UHMWPH;

cimentate

sunt

15. Componenta acetabular necimentat


este alctuit din:
a) Armtura metalic i insertul din polietilen
sau titan;
b) Armtura metalic i insertul din polietilen
sau ceramic;
c) Armtura din polietilen sau ceramic i
insert metalic;
d) Armtura din ceramic i insertul din
polietilen;

a)
b)
c)
d)

a.
b.
c.
d.

16. Armtura metalic a componentei


acetabulare necimentate se fixeaz astfel:
a) Prin nurubare n capul femural;
b) Prin nurubare sau press-fit n cotil;
c) Prin nurubare sau press-fit att n capul
femural ct i n cotil;
d) Prin nurubare sau press-fit att n capul
femural, diafiza femural ct i n cotil;

19. Principiul
excenticitii
pozitive
include:
Poziia de varus a cupei blindate;
Repartiia echilibrat a forelor de presiune n
cavitatea cotiloid;
Toate de mai sus;
Nici una de mai sus;
20. n cazul componentelor acetabulare
necimentate, insertul:
Este fixat n interiorul cupei blindate;
Este fixat n exteriorul cupei blindate;
Nu se folosete, deoarece componenta
acetabular necimentat nu include un insert;
Se fixeaz att n interior ct i n exterior,
deoarece conine dou componente;
21. Scopurile protezarii soldului includ
urmatoarele deziderate, cu exceptia:
Recuperarea mobilitatii articulare;
Recuperarea stabilitatii articulare;
Corectarea chirurgicala a unor modificari
structurale de configuratie anatomica a soldului;
Restabilirea lungimii membrelor.
22. Urmatoarele afirmatii despre proteza
intermediara bipolara sunt adevarate, cu
exceptia:
Interventie chirurgicala mai putin socanta;
Rezultate superioare protezelor cervicocefalice;
Montaj facil al protezei in timpul interventiei
chirurgicale;
Nu permite totalizarea sa.
23. n figura alturat este ilustrat urmtorul
tip de implant :
a. plac;
b. tij
centromedular;
c. urub;
d. fixator extern.

17. Avantajele hemiartroplastiei oldului


includ:
a) Mobilizarea precoce cu sprijin total;
b) Eliminarea pseudartrozei;
c) Eliminarea eecului fixrii osoase;
d) Toate de mai sus;
19

24. n figura alturat este ilustrat urmtorul


tip de implant :

a.
b.
c.
d.

28. Figura alturat reprezint:

plac;
tij centro-medular;
urub;
nici una de mai sus.
a. o fractur de
femur fixat cu
tij
centromedula
r;
b. o fractur de femur fixat cu plac i
uruburi;
c. o fractur de tibie fixat cu fixator extern;
d. o fractur de radius fixat cu uruburi.

25. n figura alturat este ilustrat urmtorul


tip de implant :
a) plac;
b) tij centro-medular;
c) urub;
d) nici una de mai sus.

29. Figura
alturat
reprezint:
26. n figura alturat este ilustrat urmtorul
tip de implant :

a)
b)
c)
d)

a.
b.
c.

o protez de umr;
o protez de old;
o protez de genunchi;
d. toate de mai sus.

plac;
tij centro-medular;
urub;
fixator extern.

30. Figura alturat reprezint:


27. Figura alturat reprezint :
a.
b.
c.
d.

o protez de umr;
o protez de old;
o protez de genunchi;
nici una de mai sus.

a. o fractur de femur fixat cu un urub;


b. o fractur de extremitate superioar de
tibie fixat cu o plac n L ;
c. o fractur de radius fixat cu tij centromedular;
d. o fractur de rotul fixat cu un urub.

20

F.
1. Care din urmatoarele afectiuni beneficiaza de
diagnostic i tratament in cadrul disciplinei de
neurochirurgie:
a. traumatismele vertebrale
b. accidentele vasculare cerebrale
c. tumorile medulare
d. toate de mai sus
2. Anamneza in diagnosticul neurochirurgical
cuprinde, cu excepia:
a. motivele internrii
b. examenul neurologic
c. antecedentele eredocolaterale
d. istoricul bolii

9. Care din explorarile paraclinice enumerate nu


presupune utilizarea de substan de contrast:
a. mielografia cu contrast
b. angiografia Seledinger
c. doppler-ul carotidian
d. AngioRMN
10. Care din dispozitive implantabile nu sunt folosite
in chirurgia spinal:
a. proteza de disc intervertebral
b. stenturile
c. suruburile transpediculare
d. casetele intervertebrale

3. Examenul clinic neurochirurgical cuprinde


urmatoarele evaluri cu expia:
a. funciile neuropsihice
b. motilitatea
c. examenul de laborator
d. evaloarea nervilor cranieni

11. Sistemul reticulat activator ascendent de la


nivelul trunchiului cerebral respunztor de inducerea
strii de com poate fi evaluat prin semnele clinice
directe, cu excepia:
a. abolirea reflexului de mictiune
b. abolirea reaciei de trezire
c. abolirea respiraiei
d. abolirea strii de contien

4. Evaloarea motilitii in cadrul examenului clinic


neurochirurgical nu cuprinde:
a. evaloarea forei musculare
b. evaloarea troficitii musculare
c. evaloarea sensibilitii tactile
d. evaloarea micrilor involuntare

12. Monitorizarea
de la nivelul:
a.
b.
c.
d.

5. Din cadrul sindroamelor specifice domeniului


neurochirurgical nu face parte:
a. sindromul comiial
b. sindromul uremic
c. sindromul medular
d. sindromul meningeal

13.
Din
cadrul
patologiei
vasculare
neurochirurgicale nu face parte:
a. anevrismul sacular
b. cavernoamele cerebeloase
c. fistulele
arterio-venoase
brahiale
d. malformaiile arterio-venoase
medulare

6. Tehnicile neurochirurgicale interventionale i de


ghidaj intraoperator nu cuprind:
a. terapia endovasculara
b. endoscopia
c. neuronavigatia
d. dializa peritoneala
7.Care din explorrile paraclinice enumerate nu sunt
destinate explorrii vasculare neurochirurgicale:
a. angio-Computertomografia
b. doppler-ul carotidian
c. angiografia coronariana
d. AngioRMN
8.Care tehinic nu este utilizat in reperajul i
ghidajul neurochirurgical:
a. stereotaxia
b. brakiterapia
c. neuronavigaia
d. echo-grafia

presiunii intracraniene nu se face


sistemului ventricular
parenchimului cerebral
ventriculilor atriali
spaiului subarahnoidian

14. Electrozii cronici de stimulare sunt folosii


predominent n:
a. neurochirurgia funcional
b. neurochirurgia pediatric
c. neurochirurgia
discului
intervertebral
d. neurochirurgia vascular
15. Evaloarea comei pe scala Glasgow nu implic:
a. evaloarea raspunsului respirator
b. evaloarea raspunsului verbal
c. evaloarea raspunsului motor
d. evaloarea raspunsului ocular

21

16. Scopul reconstruciei cutiei craniene este


a. estetic
b. de protecie mecanic
c. terapia sindromului de trepanaie
d. unul sau mai multe din scopurile
menionate este valabil n funcie de
particularitile cazului
17. Electrozii cronici de stimulare se aplic
a. pe structuri osoase
b. pe structuri nervoase excitabile
c. n esutul cartilaginos
d. pe tendoane

23. Electrocorticografia este indicat n:


a. delimitarea hematoamelor intracerebrale
b. investigarea sindromului depresiv
c. investigarea epilepsiei generalizate n scopul
instituirii terapiei anticonvulsivante cronice
d. investigarea epilepsiei focale n vederea
ablaiei chirurgicale a focarului epileptogen
24. Pompele cu medicamente pentru administrare
intratecal cronic au indicaie frecvent n terapia:
a. durerii
incurabile
sau
a
spasticitii
b. tumorilor cerebrale
c. comelor metabolice
d. epilepsiei

18. Principiul de baza al computer tomografiei are la


baza:
a. campul magnetic
b. radiatia Roentghen
c. ultrasunetele
d. radiatia laser

25. Starea de coma nu presupune:


a. abolirea starii de constienta
b. absenta reactiei de trezire
c. absenta mictiunii
d. absenta reactiei de orientare

19. Punctajul maxim i minim obinut prin evaloarea


strii de com pe scala Glasgow este:
a. 6 i 3
b. 15 i 3
c. 13 i 5
d. 15 i 1

26. Dispozitivul de masurare a presiunii


intracraniene nu cuprinde:
a. un captor de presiune
b. un amplificator de presiune
c. un traductor de presiune
d. un sistem de inregistrare

20. Monitorizarea presiunii intracraniene este


indicat n
a. toate strile de oc
b. uremie
c. faza de debut a tumorilor cerebrale
d. hipertensiunea intracranian nechirurgical,
mai ales la pacieni comatoi
21. Hidrocefalia presupune urmatoarele afirmaii, cu
excepia:
a. acumulare de LCR la nivelul ventriculilor
cerebrali
b. apariia triadei simptomatologice (tulburari
de memorie, mers, miciune)
c. tratamentul prin drenaj ventriculoperitoneal
d. dializa LCR
22. Drenajul ventriculo-peritoneal:
a. este un drenaj ventricular extern
b. asigur evacuarea lichidului cefalorahidian
din ventriculii cerebrali n cavitatea
peritoneal
c. asigur monitorizarea presiunii intracraniene
d. asigur comunicarea ntre ventriculii
cerebrali i cisternele bazale

22

4. Circuite electronice fundamentale pentru instrumentatie biomedicala

1. Raspunsul circuitelor RC la impulsuri dreptunghiulare periodice.


1. Raspunsul unui circuit RC la impulsuri dreptunghiulare, dup scurgerea unui interval de timp suficient
de mare se poate considera c este:
a. reprezentat de componenta periodica de regim permanent
b. reprezentat de componenta de regim tranzitoriu
c. nul
d. egal cu lim vot (t )
t

2. Dac la intrarea unui circuit RC tip trece-jos se aplica un semnal dreptunghiular cu o frecventa de 100
de ori mai mica dect frecventa de tiere a filtrului semnalul obinut la ieire va fi:
a. puternic atenuat
b. rmne neschimbat
c. egal cu tensiunea medie a semnalului dreptunghiular
d. triunghiular
3. Dac la intrarea unui circuit RC tip trece-sus se aplica un semnal dreptunghiular cu o frecventa de 100
de ori mai mare dect frecventa de tiere a filtrului semnalul obinut la ieire va fi:
a. puternic atenuat
b. rmne neschimbat
c. egal cu tensiunea medie a semnalului dreptunghiular
d. triunghiular
4. La circuitul RC tip trece sus n momentul comutatiei tensiunii dreptunghiulare aplicate la intrare
tensiunea pe condensator
a. rmne constanta
b. tinde spre zero
c. este negativ
d. descrete exponenial spre zero
5. Pentru circuitul din figur frecvena de tiere va fi:
a. 15,9 Hz
b. 15,9 kHz
c. 1,59 kHz
d. 159,2 Hz
6. Pentru circuitul din figur frecvena de tiere va fi:
a. 15,9 Hz
b. 159,2 Hz
c. 15,9 kHz
d. 1,59 kHz
7. Frecvena de tiere a circuitului din figur este:
a. 7,96 kHz
b. 796 Hz
c. 7,96 Hz
d. 79,6 Hz

23

8. Frecvena de tiere a circuitului din figur este:


a. 159,2 Hz
b. 1592 Hz
c. 15,92 kHz
d. 159,2 kHz
9. Care este frecvena de tiere a circuitului din figura
alturat:
a. 200Hz
b. 150Hz
c. 200 kHz
d. 20 kHz
10. Care este frecvena de tiere a circuitului din
figura alturat:
a. 48,52 Hz
b. 482,5 Hz
c. 48,25 kHz
d. 4,82 kHz

11. Care este frecvena de tiere a circuitului din figura


alturat:
a. 31,8 Hz
b. 381,5 Hz
c. 38,15 kHz
d. 31,8 kHz

12. Pentru circuitul din figur frecvena de tiere va fi:


a. 1,1 Hz
b. 11,1 Hz
c. 1,1 kHz
d. 11,1 kHz

13. Pentru circuitul din figur frecvena de tiere va fi:


a. 28,9 Hz
b. 2,89 Hz
c. 28,9 kHz
d. 2,89 kHz

24

14. Pentru circuitul din figur frecvena de tiere va fi:


a. 15,9 Hz
b. 15,9 kHz
c. 1,59 kHz
d. 159,2 Hz
15. Pentru circuitul din figur frecvena de tiere va fi:
a. 15,9 Hz
b. 159,2 Hz
c. 15,9 kHz
d. 1,59 kHz

16. Frecvena de tiere a circuitului din figur este:


a. 7,96 kHz
b. 796 Hz
c. 7,96 Hz
d. 79,6 Hz
17. Frecvena de tiere a circuitului din figur este:
a. 159,2 Hz
b. 1592 Hz
c. 15,92 kHz
d. 159,2 kHz

2.AO in configuratie de amplificator neinversor, inversor, diferential.


18. Se d conexiunea de amplificare din figura alturat. Amplificarea se va calcula cu expresia:
a.

b.

c.
d.

R1
R2

R2
R1
R
A 1 1
R2
A 1

R2
R1

25

19. Se d conexiunea de amplificare din figura alturat. Amplificarea se va calcula cu expresia:


a.
b.

R2
R1
R
A 1 1
R2
A 1

c.

R1
R2

d.

R2
R1

20. Rezistena de intrare ntr-un etaj de amplificare cu AO ideal n conexiune neinversoare este:
a. zero
b. infinit
c. egal cu rezistenta din bucla de reactie
d. egal cu rezisten de sarcin
21. Pentru un amplificator cu AO ideal in conexiune inversoare ctigul n bucl nchis este:
a. mai mare ca zero
b. egal cu raportul dintre rezistenta pe care se aplica tensiunea de intrare si rezistenta de reacie
c. finit, negativ i stabilit de raportul dintre rezistena de reacie i rezistena pe care se aplic
tensiunea de intrare
d. intotdeauna mai mare dect unu
22. Rezistena de ieire ntr-un etaj de amplificare cu AO ideal n conexiune neinversoare este:
a. egal cu rezistenta din bucla de reactie
b. infinit
c. egal cu rezisten de sarcin
d. zero
23. Rezistena de ieire ntr-un etaj de amplificare cu AO ideal n conexiune inversoare este:
a. egal cu rezistenta din bucla de reactie
b. zero
c. egal cu rezisten pe care se aplic tensiunea de intrare
d. infinit
24. Rezistena de intrare ntr-un etaj de amplificare cu AO ideal n conexiune inversoare este:
a. egal cu rezistenta din bucla de reactie
b. zero
c. egal cu rezisten pe care se aplic tensiunea de intrare
d. infinit
25. Se d conexiunea de amplificare din figura alturat. Daca este indeplinit condiia de echilibru atunci
amplificarea se va calcula cu expresia:
a.
b.

R3
R1
R
A 1 1
R2

A 1

c.

R1
R4

d.

R2
R1

26

26. Se d conexiunea de amplificare din figura alturat. Amplificarea totala va fi:


a.
b.
c.
d.

R1
1
R2
R
A 1 2
R1
A

R
A 1 1
R2
R
A 1 2
R1

27. Un amplificator cu AO ideal in conexiune inversoare la care ctigul n bucl nchis este -1 se
numete:
a. repetor
b. inversor
c. integrator
d. difereniator

4.Amplificatorul de instrumentatie: calculul amplificarii, AI cu izolatie.


28. Amplificatorul de instrumentaie este:
a. un amplificator n bucl nschis care are intrarea diferenial iar ieirea circuitului este dat fa
de o referin care nu este neaprat masa montajului
b. un amplificator n bucl nschis care are intrarea n contratimp iar ieirea circuitului este dat
fa de o referin care este neaprat masa montajului
c. un amplificator n bucl nschis care are intrarea diferenial iar ieirea circuitului este folosita
pentru un instrument de msur
d. etajul principal al unui instrument de msura digital
29. n situaia unui amplificator de instrumentaie realizat cu 3 AO la care etajul de intrare este perfect
simetric expresia CMRR va depinde de:
a. raportul semnal/zgomot al montajului
b. doar de parametrii lui AO3
c. tesiunile de offset pentru AO1 i AO2
d. decalajul tensiunilor de alimentare
30. Rejectia de mod comun este:
a. msura n care etajul de intrare rejecteaz semnalele de mod comun referite la masa circuitelor
de intrare n timp ce amplific intrarea diferenial
b. msura n care etajul de intrare amplifica semnalele de mod comun referite la masa circuitelor
de intrare n timp ce rejecteaz semnalele de mod comun referite la masa circuitelor de ieire
c. infinita pentru toate AO
d. nici un rspuns corect

27

5. Instrumentatie biomedicala
1. Dac se fac notaiile: X=val. msurat;
Xa=val. adevarat; X = eroarea absoluta,
eroarea absolut se poate exprima cu relaia:
a. X X X a

X Xa
100
X
c. X
100 %
Xa
X Xa
100 %
d. X
X
b.

2. Se numete corecie, notat C:


a. eroarea absolut (X);
b. eroarea relativ () luat cu semn
schimbat;
c. eroarea absolut (X) luat cu semn
schimbat;
d. raportul dintre eroarea absolut i
cea relativ luat cu semn schimbat.
3. Dac se fac notaiile: X=val. msurat;
Xa=val. adevarat; = eroarea relativ,
eroarea relativ se poate exprima cu relaia:
a. X X a

X Xa
100
X
100 %
c.
Xa
X Xa
100 %
d.
Xa
b.

4. Erorile maximale numite i erori limit sunt


erorile care conin:
a. o component sistematic;
b. o component aleatoare;
c. o componenta sistematic care se poate
elimina prin corecie;
d. o component sistematic i una aleatoare.
5. Fidelitatea este un parametru care indic:
a. gradul de abatere al aparatului fa de el
nsui
b. gradul de abatere al aparatului fa de un
etalon
c. gradul de abatere al aparatului fa de
standardul de clasa
d. diferenta dintre eroarea absoluta si indicele
de clasa

6. Justeea este un parametru care indic:


a. gradul de abatere al unui aparat fa de un
altul luat drept referin
b. nivelul erorii de baz
c. variaia mrimilor asupra aparatului
d. ansamblul erorilor de msur datorate
mijloacelor tehnice
7. Mrimile fundamentale reprezint:
a. un set de mrimi admise ca fiind
independente ntre ele
b. mrimi definite n funcie de mrimile
derivate
c. ansamblul unitilor de msur definite
pentru un sistem dat de mrimi fizice
d. expresia mrimii sub form de valoare
numeric
8. Prin mrime se nelege
a. o proprietate a obiectelor, fenomenelor sau
sistemelor care poate fi deosebit calitativ i
determinat cantitativ
b. o proprietate a obiectelor, fenomenelor sau
sistemelor care poate fi numai deosebit
cantitativ
c. o proprietate a obiectelor, fenomenelor sau
sistemelor care poate fi numai determinat
cantitativ
d. o proprietate a obiectelor, fenomenelor sau
sistemelor care nu poate fi deosebit
calitativ
9. Metoda diferenial se bazeaz pe
msurarea:
a. unei diferene dintre metoda substituiei i
metoda de maxim
b. unei mici diferene dintre mrimea de msurat
i o mrime etalon
c. comportrii electrice a diverselor esuturi
d. unei marimi etalon
10. Obiectul msurrii reprezint:
a.mrimea supus msurrii;
b. principiul fizico- chimic de msurare;
c.modalitatea de exprimare a rezultatelor;
d. aparatura utilizat n msurare.
11. Metoda de msurare reprezint:
a.bioinstrumentatia utilizata in masurare;
b. modul de exprimare a rezultatelor
masurare;
c.fenomenul supus procesului de masurare;
d. principiul fizico- chimic de masurare.

de

28

12. Prin operatia de msurare se realizeaz:


a. trasarea unui grafic;
b. evaluarea cantitativ a unui
fenomen biologic;
c. analiza primar a unui semnal
biologic;
d. afiarea unui semnal.
13. Valoarea msurat a unei mrimi reprezint:
a. valoarea exact, fr erori;
b. valoarea medie a determinrilor;
c. valoarea indicat de aparatul de
msur;
d. nici una dintre ele.
14. Lanul bioelectrometric are drept
componente esentiale:
a. electrozi, stimulator, osciloscop
b. mijloace de captare, amplificatorul
(prelucrare primar), mijloace de
vizualizare
c. electrozi traductor, osciloscop
d. traductor, filtru, stimulator
15. Traductoarele snt utilizate pentru:
a. redarea grafic a semnalului
biologic;
b. filtrarea semnalului biologic;
c. captarea unui semnal electric;
d. nici una dintre ele
16. Traductoarele pentru msuarea direct a
presiunilor conin:
a. o camer de compresie conectat cu
compartimentul de presiune asupra cruia se
efectueaz msurarea i dispozitivul traductor
propriu-zis;
b. o membran elastic solidar cu elementul
traductor i dispozitivul traductor propriu-zis;
c. o camer de compresie conectat cu
compartimentul de presiune asupra cruia se
efectueaz msurarea, o membran elastic
solidar cu elementul traductor i dispozitivul
traductor propriu-zis.
d. elementul traductor, sistemul de amplificare i
sistemul de redare a semnalului.
17. Caracteristicile unui traductor sunt
urmtoarele:
a. s minimizeze energia extras de la
senzor;
b. s fie optimizat n ceea ce privete
proprietile invazive;
c. consum de enregie mic;
d. toate rspunsurile sunt corecte.

18. Traductoarele sunt dispozitive care:


a. transform mrimea de msurat de intrare
ntr-o mrime de ieire ce poate fi observat
sau prelucrat mai uor
b. msoar dependena mrimii de intrare de
cea de ieire
c. transforma curentul in tensiune
d. nici un rspuns corect
19. Traductoarele parametrice sunt:
a. traductoare n care sub influena mrimii de
inrare se modific dup o lege bine
determinat unul din parametrii electrici ai
circuitului traductorului
b. de dimensiuni mici
c. dispozitive n care mrimea de intrare este
nul
d. toate rspunsurile corecte
20. Traductoarele generatoare sunt
a. adaptate specificului zgomotelor de captat
b. dispozitive n care mrimea de intrare este
transformat ntr-o tensiune electromotoare
c. cu gabarit mare
d. proiectate special pentru masurarea
parametrilor electrici
21. Traductoare reostatice sunt:
a. Traductoare la care variaia rezistenei R se
realizeaz prin modificarea lungimii
rezistorului
b. Destinate msurrii unor eforturi sau
deformaii
c. Din una sau mai multe bobine cu miez
d. Traductoare cu intrefier variabil
22. Msurrile de suprafa folosesc electrozi
constituii din:
a. Pb|PbCl;
b. Zn|ZnSO4;
c. Ag|AgCl;
d. aliaje de Sn i Pb;
23. La interfaa electrod electrolit au loc
a. Descarcari electrice
b. Reacii de oxido-reducere
c. Interferene electromagnetice
d. Variaii ale biocmpurilor
24. Electrozii de suprafa capacitivi sunt :
a. Electrozii separai de esut sau piele de un
strat izolator
b. Formai din doua condensatoare electrolitice
c. Folosii pentru reducerea inductanei din
circuitul echivalent
d. De culoare galben
29

25. Pastele electroconductive au rolul:


a. De a curaa pielea
b. De a reduce impedana electrode
esut
c. De a marca locul in ce se aplica
electrodul
d. De a amplifica semnalul
26. Electrozii ireversibili sunt
a. electrozii care pot fi utilizai doar o
singura data
b. electrozii la care la interfata cu
electrolitul au lor reacii ireversibile
c. electrozii care pot fi montai pe o
singur fa
d. nici un raspuns corect
27. Electrozii reversibili sunt:
a. electrozii la care aplicnd o tensiune
exterioara care compenseaza forta
electromotoare rezultata din
potenialele electrochimice ale
electrozilor nu are loc nici o reacie
chimic
b. electrozii care pot fi montai pe
ambele fee
c. electrozii polarizabili
d. toate raspunsurile corecte
28. Factorul de rejecie de mod comun reprezint
a. raportul dintre semnalul util si cel perturbator
b. raportul dintre semnalul de iesire si zgomot
c. raportul dintre amplificarea pe mod diferenial i
cea de mod comun
d. nici unul dintre acestea
29. Alegerea unui amplificator biologic se face
in special in functie de :
a. pretul de cost;
b. tipul de electrozi utilizati;
c. domeniul de aplicare fiziologica;
d. nici una dintre ele.

32. Filtrarea trece sus realizeaza:


a. amplificarea frecventelor inalte ale
semnalului util;
b. eliminarea semnalului perturbator
situat peste o anumita frecventa;
c. eliminarea semnalului perturbator
situat sub o anumita frecventa;
d. amplificarea frecventelor joase ale
semnalului util.
33. Stimulii electrici prezint urmtoarele
caracteristici cu excepia:
a. nu lezeaz esuturile;
b. pot fi aplicai n mod repetat;
c. acioneaz dup timp de laten lung
i direct;
d. pot fi msurai cu precizie i pot fi
aplicai orict de localizat se dorete.
34. Fotostimulatoarele au n componena lor
urmtoarele elemente:
a. oscilator, amplificator, circuit de
putere, lamp;
b. oscilator cuplat un bloc de comand,
amplificator, lamp;
c. oscilator cuplat un bloc de comand,
amplificator, circuit de putere, lamp;
d. oscilator, amplificator, lamp de
putere.
35. Dispozitivele destinate s produc stimuli
luminoi de durate, intensiti i frecvene
reglabile se numesc:
a. Fotodiode
b. Fotostimulatoare
c. Fototranzistori
d. Fotomultiplicator

30. Filtrarea are ca scop:


a. extinderea benzii de frecventa a
semnalului ;
b. selectarea semnalului util;
c. generarea unui semnal de etalonare;
d. modificarea semnalului util.
31. Impedana de intrare a unui amplificator de
uz medical trebuie s fie:
a. mic
b. zero
c. foarte mare
d. minim
30

6. Masurari fiziologice
1. Presiunea venoas central se poate determina:
a. prin msurarea presiunii cu ajutorul unui
cardiotahometru plasat n vena cav;
b. prin msurarea presiunii cu un sistem format
dintr-un electromanometru i un cateter umplut cu
lichid plasat n vena cav sau atriul drept;
c. indirect prin msurarea debitului cardiac i
presiunii arteriale sistemice;
d. indirect prin masurarea rezistenei venoase la flux
i a volumului sanguin venos.
2. Pentru nregistrarea derivaiilor unipolare ale
membrelor, borna negativ a celor 3 amplificatoare
este conectat la:
a. electrodul de mas plasat pe piciorul drept;
b. borna Wilson;
c. borna Goldberger;
d. borna Einthoven.
3. Pentru ca la ieirea amplificatorului de
instrumentaie semnalul ECG s aib o amplitudine
medie de 1 V, ctigul trebuie s fie:
a. 10;
b. 100;
c. 1000;
d. 10000.
4. In electrocardiografia standard se utilizeaz:
a. 6 derivaii ale membrelor i 12 derivaii
precordiale;
b. 3 derivaii ale membrelor i 6 derivaii
precordiale;
c. 12 derivaii n plan frontal i 12 derivaii n plan
transversal;
d. 6 derivaii n plan frontal i 6 derivaii n plan
transversal.
5.
Banda
de
frecven
electrocardiografic are valoarea:
a. peste 1000 Hz;
b. 0.05-100 Hz;
c. sub 200 Hz;
d. sub 1 Hz.

semnalului

6. Prin metoda palpatorie Riva Rocci de msurare a


presiunii arteriale se pot determina:
a. presiunea sistolic;
b. presiunea diastolic;
c. presiunea sistolic i diastolic.
d. presiunea sistolic, diastolic i presiunea medie.

7. Raportul optim ntre limea manetei i


circumferina membrului (superior sau inferior) la
care se face msurarea presiunii arteriale trebuie s
fie aproximativ de:
a. 0.1;
b. 0.4;
c. 1.2;
d. 3.
8. Frecvena natural neamortizat
electromanometru trebuie s fie:
a. de cel puin dou ori mai mare dect
semnalului presional;
b. de cel puin cinci ori mai mare dect
semnalului presional;
c. de cel puin dou ori mai mic dect
semnalului presional;
d. de cel puin cinci ori mai mic dect
semnalului presional.

unui

frecvena
frecvena
frecvena
frecvena

9. Pentru a testa rspunsul n frecven a unui


electromanometru la modificarea n treapt a
presiunii, se va nregistra:
a. presiunea n cateter;
b. tensiunea la intrarea traductorului;
c. compleana membranei traductorului;
d. oscilaiile amortizate ale traductorului.
10. Pentru determinarea debitului maxim instantaneu
vrf la vrf vor fi nregistrate simultan:
a. presiunea i volumul;
b. debitul i volumul;
c. debitul i presiunea;
d. debitul i timpul;
11. Electrodul de referin n montajele refereniale
se poate aplica:
a. n borna Wilson;
b. n borna Goldberger;
c. pe mastoid sau lobul urechii;
d. la masa sistemului de msurare.
12. In sistemul internaional, punctele de amplasarea
a electrozilor pentru electroencefalografie se
determin:
a. mprind distana dintre inion i nazion n
procente de 10, 20, 20, 20, 20, 10 %;
b. mprind distana dintre mastoide n procente de
10, 20, 20, 20, 20, 10 %;
c. la intersecia liniilor rezultate la punctele a i b;
d. exist specificaii exacte de amplasare avnd ca
punct de reper vertexul.

31

13. Semnalul etalon pentru calibrare


electroencefalografie are amplitudinea de:
a. 25 V;
b. 50 V;
c. 150 V;
d. 500 V;

14. In spectrul de putere, frecvena unui semnal EEG


cules la un adult normal n stare de veghe are
valoarea:
a. 1 3 Hz;
b. 3 5 Hz;
c. 8 13 Hz;
d. 13 30 Hz;
15. Frecvena de eantionare optim pentru
conversia analog digital a semnalului EEG trebuie
s fie:
a. de cel putin 3 ori mai mare dect componenta cu
frecvena cea mai mare din semnal;
b. de cel putin 3 ori mai mic dect componenta cu
frecvena cea mai mare din semnal;
c. egal cu frecvena maxim a semnalului;
d. mai mica sau egala cu frecventa semnalului.
16. Banda de frecven a amplificatoarelor utilizate
n electromiografie trebuie s fie de:
a. 0.1 Hz 10 Hz;
b. 10 Hz 100 kHz;
c. 0.1 Hz 20 kHz;
d. 20 kHz 100 kHz.
17. Sistemul de amplificare utilizat n msurarea
semnalului EMG are o rejecie de mod comun:
a. 80 db;
b. 1000 dB;
c. 50 db;
d. > 100 dB.
18. Dac msurarea distanei se face cu o precizie de
0,5 m/s, eroarea la o vitez de conducere de 50 m/s
i o distan de 30 cm va fi de:
a. mai mica de 0,1 m/s;
b. 1-2 m/s;
c. 2,5 m/s;
d. 10 m/s.
19. Metoda medierii coerente pentru extragerea
potenialelor evocate din zgomot se bazeaz pe
urmatoarea caracteristic:
a. potenialele evocate apar sistematic cu aceeai
laten dup stimulare;
b. potenialele evocate au amplitudinea mai mare
dect undele electroencefalografice;
c. potenialele evocate apar aleator n raport cu
undele alfa;

d. potenialele evocate apar aleator n raport cu


stimulii aplicai.
20. Pentru determinarea vitezei de conducere motorii
poate fi utilizat una din metodele:
a. ortodromic (n sensul de conducere fiziologic,
n care fibrele nervoase senzitive sunt stimulate
distal i culegerea se face proximal pe trunchiul
nervos);
b. antidromic (n sens contrar conducerii
fiziologice, n care stimularea se face la nivelul
trunchiului nervos, iar culegerea de la nivelul
fibrelor senzitive terminale);
c. pe baza reflexului H sau a potenialelor evocate
somatosenzoriale;
d. nici un raspuns corect.
21. Raportul dintre durata inspiraiei i a expiraiei
este de:
a. 1:1;
b. 1:3;
c. 1:2;
d.1:0.5.
22. Capacitatea inspiratorie (CI) se calculeaz astfel:
a. CI = VC VIR;
b. CI = CRF VER;
c. CI = CV + VR;
d. CI = CPT CRF.
23. Determinarea capacitii pulmonare totale (CPT) se
poate face prin:
a. prin calcul: CPT = CV + VR;
b. prin calcul CPT = CI + CRF;
c. prin metoda dilutiei He prin respiraie unic n circuit
deschis;
d. toate rspunsurile sunt corecte.
24. Pe expirograma forat se determin urmatorii
parametrii:
a. volumul expirator maxim pe secund;
b. debit expirator maxim pe fraciuni ale CV;
c. indicii temporali ai expiraiei;
d. toate rspunsurile sunt corecte.
25. Pe bucla flux-volum a expiraiei forate se pot
msura urmtorii parametri cu excepia:
a. debitului expirator maxim la vrf;
b. MEF50;
c. FEF50-75;
d. debit expirator maxim instantaneu la 60 %.

32

26. Pe curba volum-presiune dinamic se poate


determina:
a. compliana pulmonar dinamic;
b. rezistena pulmonar la flux;
c. rezistena la flux n cile aeriene;
d. toate rspunsurile sunt corecte.

33. Urechea uman percepe sunetele cuprinse ntre:


a. 10 -100000 cicli pe secund;
b. 20-2000 cicli pe secund;
c. 16-20000 cicli pe secund;
d. 6-16000 cicli pe secund.

27. In stabilirea valorilor respiratorii se ia n


considerare:
a. media valorilor msurate;
b. modulul valorilor masurate;
c. valoarea maxim obinut prin msurare;
d. valoarea minim obinut prin msurare.

34. Traseul ERG la o persoan sntoas este format


din:
a. trei unde: a, b, b1;
b. dou unde: a i b;
c. o singur und P100;
d. numrul de unde difer de la un pacient la altul.

28. Randament respirator este definit astfel:


a. raportul dintre oxigenul reinut n plmni n
timp de un minut i debitul respirator de repaus;
b. raportul dintre oxigenul reinut n plmni n
timp de un minut i rezistena pulmonar;
c. produsul dintre oxigenul reinut n plmni n
timp de un minut i debitul respirator de repaus;
d. raportul dintre rezerva respiratorie i debitul
respirator maxim.

35. Msurarea debitului sanguin prin metoda


electromagnetic se face dup formula:
a. Q = S / v;

29. Bodypletismografia este o metod neinvaziv


care permite msurarea volumului gazos toracic
(VGT):
a. VGT = -Pi *V *P;
b. VGT = -(Pi * V) /P;
c. VGT = V *(P/Pi);
d. VGT = - V/ P (Pi-P).
30. Acuitatea vizuala este considerat normal
fiziologic atunci cnd este egal cu:
a.

1
la fiecare ochi;
1

b. 1:1 la fiecare ochi;

1
la fiecare ochi;
2
5
d. la fiecare ochi.
5

S /e
;
l/B
S *l
c. Q =
;
B
S *e
d. Q =
.
l*B
b. Q =

36. Variaia n timp n cazul msurrii debitelor a


induciei magnetice poate fi:
a. sinusoidal;
b. dreptunghiular;
c. trapezoidal;
d. toate rspunsurile sunt corecte.
37. La trecerea unui curent electric sinusoidal printrun esut, valoarea impedanei:
a. scade;
b. crete;
c. nu se modific;
d. nici un rspuns corect.

c.

31. Refraca ocular reprezint capacitatea de


refringen total a ochiului, considerat ca un sistem
optic, evaluat la un numr de dioptrii de:
a. 33;
b. 66;
c. 44;
d. 64.
32. Modifici ale electroretinografiei sunt asociate
cu:
a. afecuni vasculare ischemice;
b. afecuni oculare de naturmedicamentoas;
c. deta de retin;
d. toate rspunsurile sunt corecte.

38. Utilizarea curentului de nalt frecven n


pletismografia de impedan electric duce la o
valoare a lui Z egala cu:
a. Z => 0;
b.
c. Z2 = 1 / R2;
d. Z R.

39. Electromiografia elementar se realizeaz cu


ajutorul:
a. electrozilor tip ac introdui n tegument;
b. electrozilor cutanai aplicai pe tegument;
c. electrozilor tip ac introdui n masa muscular;
d. toate rspunsurile sunt corecte.

33

40. Traseul EMG de repaus are urmtorul aspect:


a. linie izoelectric;
b. poteniale derivate dintr-o singur unitate motorie;
c. poteniale derivate din uniti motorii nvecinate;
d. poteniale derivate din toate unitile motorii.
41. Electromiografia se utilizeaz n:
a. medicina muncii;
b. medicin sportiv;
c. recuperare i fizioterapie;
d. toate afirmaiile sunt corecte.
42.
Amplitudinea
biopotenialelor
electrice
musculare depinde de:
a. mrimea unitii motorii;
b. suprafaa de culegere;
c. sincronizarea contraciei fibrelor musculare;
d. variantele a i b sunt corecte.
43. Frecvena biopotenialelor electrice musculare
crete proporional cu:
a. mrimea unitii motorii;
b. gradul de sincronizare al fibrelor musculare;
c. importana contraciei musculare;
d. nici o afirmaie nu este corect.
44. Creterea forei de contracie muscular:
a. poate avea loc prin sumarea spaiala a unitilor
motorii;
b. poate avea loc prin sumarea temporal a unitilor
motorii;
c. determin creterea frecvenei i amplitudinii
traseului EMG;
d. toate afirmaiile sunt corecte.

47. Valoarea sarcinii electrice implicat n procesul


contraciei musculare se obine prin:
a. electromiografie de repaos;
b. electromiografie prin stimulare electric;
c. integrarea n timp a semnalului electromiografic;
d. nu se poate determina prin electromiografie.
48. Stimularea electric n electromiografie se
realizeaz cu impulsuri electrice avnd urmtoare
caracteristici:
a. rectangulare monofazice;
b. impulsuri cu amplitudinea 0500 mV;
c. impulsuri cu frecvena de repetiie 1100 Hz;
d. toate rspunsurile sunt corecte.
49. Valoarea msurat a vitezei de conducere
nervoas motorie este puternic influenta de:
a. temperatura central a pacientului;
b. umiditatea mediului ambiental;
c. temperatura cutanat a pacientului;
d. nici unul dintre aceti parametri.
50. Prin electromiografie pe o singur fibr se pot
msura:
a. poteniale de fibr individual;
b. densitatea fibrelor;
c. distribuia spaial a fibrelor n unitatea motorie;
d. toate rspunsurile sunt corecte.

45. Intervalul de valori normale ale vitezei de


conducere nervoas senzitiv este de:
a. 40-70 m/s;
b. 35-50 m/s;
c. 25-35 m/s;
d. 10 m/s.
46. Viteza de conducere nervoas motorie se
calculeaz cunoscnd:
a. durata conducerii excitaiei i distana dintre dou
puncte de culegere;
b. timpul de laten i distana dintre dou puncte de
culegere;
c. amplitudinea potenialului muscular generat prin
stimularea nervului n dou puncte distincte;
d. nici o afirmaie nu este corect.

34

7. Electronica medicala
1.
a.
b.
c.
d.

Electroterapia numit faradizare folosete:


semnale sinusoidale de joas / medie frecven.
semnal sinusoidal modulat n amplitudine.
impulsuri dreptunghiulare cu frecvena de 50 Hz
impulsuri
dreptunghiulare
modulate
n
frecven.

2. Hemoglobinometrul electronic are ca principiu de


msurare:
a. analiza spectral a semnalului de la traductor.
b. difracia printr-o reea de tip filtru optic.
c. metoda fotocolorimetric.
d. metoda cromatografic.
3. Flamfotometrul determin concentraia unei
substane care arde (de ex. Na sau K):
a. prin calculul absorbiei luminii ntr-un lichid,
pentru diferite lungimi de und.
b. prin msurarea dezechilibrului unei puni de
msur n care intr i dou fotodetectoare.
c. prin calcularea transmitanei i absorbanei
specifice a acelei substane.
d. prin msurarea diferenei ntre semnalele
fotodetectoarelor aferente substanei n cauz,
respectiv aerului ambiant.
4. Electroterapia prin cureni diadinamici utilizeaz:
a. impulsuri dreptunghiulare de 50 Hz i
amplitudine maxim 20 mA.
b. semnale dreptunghiulare de medie frecven
modulate n amplitudine.
c. semnal sinusoidal de 50 Hz redresat mono /
dubl alternan.
d. semnal sinusoidal modulat n frecven, avnd
durata de 1 sec.
5. Un reflexometru ahilean conine:
a. o unitate central, un bloc traductor i o interfa
grafic utilizator.
b. o unitate central, un bloc de alimentare i un
afior.
c. o unitate de calcul master-slave, un bloc de
achiziie/conversie i un bloc de interfa.
d. un bloc traductor, un calculator tip PC i o
interfa grafic utilizator.

7.
Bisturiul electronic utilizeaz cureni din
domeniul de frecven:
a. 25 kHz 250 kHz.
b. 250 kHz 4 MHz.
c. 5 MHz 10 MHz.
d. 25 kHz 4 MHz.
8.
Spirometrele electronice pot conine ca
traductori:
a. termistori cu autonclzire.
b. traductori difereniali de volum.
c. traductori piezorezistivi cu titanat de bariu.
d. condensatoare cu ambele armaturi mobile.
9. Determinarea electronic a glicemiei are la baz:
a. msurarea intensitii fluxului luminos care a
traversat o prob de snge.
b. efecte colorimetrice datorate reflexiei luminii pe
o suprafa colorat.
c. analiza spectral a semnalului de la traductorul
specific.
d. calculul corelaiei ntre semnalul curent i cel de
referin, pentru acelai traductor folosit.
10.
Electroterapia prin cureni interfereniali
folosete:
a. un semnal sinusoidal de 4000 Hz modulat n
frecven cu f = 100 Hz.
b. impulsuri dreptunghiulare de 4000 Hz modulate
n amplitudine cu semnal sinusoidal.
c. impulsuri dreptunghiulare cu perioada de 20 ms
i durata de 1 ms.
d. un semnal sinusoidal modulat n amplitudine,
produs ca urmare a "btilor" dintre dou
semnale sinusoidale.
11. Flamfotometrul determin concentraia unei
substane care arde (de ex. Na sau K):
a. prin calculul absorbiei luminii ntr-un lichid,
pentru diferite lungimi de und.
b. prin msurarea dezechilibrului unei puni n care
intr i dou fotodetectoare.
c. prin calcularea transmitanei i absorbanei
specifice a acelei substane.
d. prin msurarea diferenei ntre semnalele
fotodetectoarelor aferente substanei n cauz,
respectiv aerului ambiant.

6. Un stetoscop electronic conine:


a. un microfon cu condensator i un amplificator de
radiofrecven.
b. un microfon cu crbune i amplificatoare de
audiofrecven.
c. un microfon cu galen i un amplificator de
radiofrecven.
d. un microfon cu electret i amplificatoare de
audiofrecven.
35

12. Terapia electric n curent continuu


a. se numete galvanizare iar aparatul specific se
numete pantostat.
b. se numete faradizare iar aparatul specific se
numete generator de semnal dreptunghiular.
c. folosete cureni de max. 1,2 A iar aparatul
specific se numete galvanostat.
d. folosete densiti de curent de 300...3000
mA/cm2 iar aparatul specific se numete
redresor.
13. Receptorul de ecouri dintr-un ecograf conine
blocurile:
a. amplificator de radiofrecven (ARF), un pulser
i circuite de cuplare cu traductorul.
b. ARF, circuite de cuplare cu traductorul,
prelucrri numerice de semnal.
c. ARF, detector sincron, prelucrri analogice de
semnal.
d. ARF, convertor D / A, prelucrri analogice i
numerice de semnal.
14.
Electroterapia prin cureni diadinamici
utilizeaz:
a. impulsuri dreptunghiulare de 50 Hz i
amplitudine maxim 20 mA.
b. semnale dreptunghiulare de medie frecven
modulate n amplitudine.
c. semnal sinusoidal de 50 Hz redresat mono /
dubl alternan.
d. semnal sinusoidal modulat n frecven, avnd
durata de 1 sec.
15. Preamplificatorul unui electroencefalograf
trebuie s fie:
a. cuplat n curent alternativ cu restul aparatului,
inclusiv cu cablurile de pacient.
b. cuplat n curent continuu cu restul aparatului.
c. flotant fa de cablurile de pacient.
d. flotant fa de restul aparatului.
16. Un electromiograf se bazeaz pe
a. un amplificator, un osciloscop cu memorie i un
derivator.
b. un filtru trece-band, un integrator i un
amplificator de putere.
c. un filtru rejector, un amplificator audio i un
detector de maxim.
d. un amplificator de bioinstrumentaie, un redresor
de precizie i un integrator.

17. Pe reflexogram:
a. se definete timpul de reflexie ca durata ntre
aplicarea
excitaiei
i
momentul
scderii
amplitudinii reflexului la 50% din valoarea maxim.
b. se definete timpul de laten ca durata ntre
aplicarea excitaiei i momentul apariiei undei de
reflex.
c. se definete timpul de demirelaxare ca durata
ntre aplicarea excitaiei i momentul scderii
amplitudinii reflexului la 50% din valoarea maxim.
d. se definete timpul de reflex msurat ntre
momentele scderii amplitudinii reflexului de la
100% la 50% din valoarea maxim.
18. Terapia prin electrooc folosete semnale:
a. de form sinusoidal, modulate n amplitudine i
frecven.
b.
de form dreptunghiular i amplitudine
constant.
c. de form n sfert de und sinusoidal i
amplitudine reglabil ntr-un domeniu de curent.
d. de form n dinte de ferstru i amplitudine
constant.
19. Numrtoarele de celule sanguine (metoda
Coulter) au ca principiu de funcionare:
a. msurarea creterii rezistivitii electrice a unei
aperturi la trecerea prin ea a celulelor.
b. msurarea dezechilibrului unei puni rezistive
format din rezistenele unui vas bicameral i
seciunile unui poteniometru.
c. numrarea impulsurilor laser reflectate de celule,
la trecerea lor secvenial printr-un capilar din
cuar.
d. achiziia imaginii acestora i folosirea metodelor
specifice prelucrrilor de imagini.
20. Aparatele de electrochirurgie pot fi, ca putere n
radiofrecven:
a. de putere mic ( 10 W) sau mare (50...100 W).
b. de putere mic ( 50 W), medie (50...150 W) sau
mare (150...400 W).
c. de putere mic ( 250 W), medie (250...700 W)
sau mare (600...1800 W).
d. de putere mic ( 500 W) sau mare (500...1000
W).
21. Concentraia de hemoglobin determinat de un
hemoglobinometru depinde de:
a. densitatea specific, gradul de absorbie i aria
stratului soluiei de hemoglobin.
b. densitatea benzilor de absorbie, admitana i
grosimea stratului soluiei de hemoglobin.
c. gradul de absorbie, susceptana i aria stratului
soluiei de hemoglobin.
d. absorbitivitatea specific, transmitana i
grosimea stratului soluiei de hemoglobin.
36

22. Receptorul de ecouri dintr-un ecograf conine


blocurile:
a. amplificator de radiofrecven (ARF), un pulser
i circuite de cuplare cu traductorul.
b. ARF, circuite de cuplare cu traductorul,
prelucrri numerice de semnal.
c. ARF, detector sincron, prelucrri analogice de
semnal.
d. ARF, convertor D / A, prelucrri analogice i
numerice de semnal.
23. Parametrii electrici principali ai unui
electroencefalograf sunt:
a. amplificare de min. 1000, rejecie de mod comun
min. 100 dB, Zin > 10 M, zgomot la intrare foarte
redus (1 Vrms)
b. amplificare de min. 10000, rejecie de mod
comun min. 80 dB, Zin > 10 M, zgomot la intrare
redus (1 mVrms)
c. amplificare de min. 5000, rejecie de mod comun
min. 100 dB, Zin > 2 M, zgomot la intrare redus
(100 Vrms)
d. amplificare de min. 5000, rejecie de mod comun
min. 80 dB, Zin > 5 M, zgomot la intrare redus (5
mVrms)
24.
Principalii parametri folosii n analiza
ventilaiei pulmonare sunt:
a. rezistena, compliana i elastana pulmonar.
b. variaia presiunii ntre plmn i gur, precum i
debitul de aer.
c. rezistena i compliana pulmonar.
d.
capacitatea pulmonar vital i volumele
pulmonare.
25. Electromiograful conine:
a. un amplificator de biosemnal, un redresor total i
un integrator.
b. un amplificator de curent continuu, un redresor
de curent alternativ i un derivator.
c. un amplificator de radiofrecven, un redresor
total i un integrator.
d. un amplificator de instrumentaie, un redresor de
putere i un derivator.
26. Semnalul dat de traductorul unui aparat pentru
determinarea glicemiei depinde de:
a.
caracteristica spectral a sursei luminoase,
sensibilitatea fotodetectorului, caracteristica probei
de msurat.
b. puterea sursei luminoase, caracteristica spectral
a fotodetectorului, grosimea probei de msurat.
c. caracteristica spectral de reflexie a sursei
luminoase, amplificarea fotodetectorului, aria probei
de msurat.

d. alura funciei culoare - concentraie, zgomotul


fotodetectorului, caracteristica spectral a probei de
msurat.
27. Principiul de msurare al unui flamfotometru
este:
a. modularea n amplitudine a semnalului util, apoi
demodularea sincron.
b. amplificarea semnalului de dezechilibru al unei
puni rezistive.
c. modularea n frecven a semnalului util i
demodularea de faz.
d. amplificarea i modularea n amplitudine a
semnalului specific, urmate de demodulare.
28. Dezavantajul major al modului de scanare
Doppler continuu din ecografie este
a. invazivitate mai accentuat deoarece se folosete
o putere US mai mare.
b. rezoluie sczut a reprezentrii 3D a structurii
analizate.
c. necorelarea precis a spectrului Doppler cu
poziia spaial a structurii analizate.
d. necesitatea unui operator antrenat pentru analiza
spectrului Doppler generat.
29. Electromiograma:
a. este reprezentarea grafic a activitii
neurologice.
b. poate fi activ, neutr sau pasiv.
c. permite punerea n eviden a unor patologii
endocrine i metabolice.
d. provine din msurri bipolare efectuate prin
implantarea de electrozi n muchi.
30.
a.
b.

c.

d.

Numrtoarele de celule sanguine (metoda


Coulter) au ca principiu de funcionare:
msurarea creterii rezistivitii electrice a unei
aperturi la trecerea prin ea a celulelor.
msurarea dezechilibrului unei puni rezistive
format din rezistenele unui vas bicameral i
seciunile unui poteniometru.
numrarea impulsurilor laser reflectate de celule,
la trecerea lor secvenial printr-un capilar din
cuar.
achiziia imaginii acestora i folosirea metodelor
specifice prelucrrilor de imagini.

37

31. Concentraia de hemoglobin determinat de un


hemoglobinometru depinde de
a. densitatea specific, gradul de absorbie i aria
stratului soluiei de hemoglobin.
b. densitatea benzilor de absorbie, admitana i
grosimea stratului soluiei de hemoglobin.
c. gradul de absorbie, susceptana i aria stratului
soluiei de hemoglobin.
d. absorbitivitatea specific, transmitana i
grosimea stratului soluiei de hemoglobin.
32. Un stetoscop electronic are structura de baz:
a. oscilator de JF, preamplificator, filtru trece-sus,
amplificator de audiofrecven.
b. microfon,
preamplificator,
modulator,
amplificator de audiofrecven.
c. microfon, preamplificator, filtru trece-jos,
amplificator de audiofrecven.
d. oscilator de JF, microfon, modulator,
amplificator de audiofrecven.
33. Chirurgul dorete s aib informaia vizual
maxim despre cord. Ce tip de explorare ultrasonic
i reprezentare vizual l sftuim s aleag ?
a. modul M, folosind un traductor sectorial
multielement.
b. modul A i un traductor sectorial cu scanare n
timp real.
c. modul T-M, utiliznd un traductor electronic
multielement.
d. modul B i un traductor multielement liniar.
34. Prelucrarea electromiogramei const de obicei
n:
a. analiza spectral i calculul integralei Fourier a
semnalului EMG.
b.
analiza morfologic i calculul densitii
spectrale a semnalului EMG.
c.
analiza temporal i calculul integralei
electromiografice a semnalului EMG.
d.
analiza spectral i calculul funciei de
autocorelaie a semnalului EMG.
35. n terapia cu US, cuplajul corect ntre traductor
i pielea pacientului se determin
a. msurnd puterea US aplicat capului sonic.
b. msurnd defazajul dintre tensiunea i curentul
aplicate capului sonic.
c. msurnd intensitatea medie generat de capului
sonic pe pielea pacientului, n W/cm2.
d. msurnd puterea US recepionat de pielea
pacientului.

36. ntr-o clinic de neurochirurgie se dorete


explorarea ultrasonor a encefalului, pentru
detectarea eventual a unei tumori. tiind c
ultrasunetele au coeficientul de atenuare n os cel
mai mare (530 m-1), este posibil respectiva
explorare folosind fascicul ultrasonor?
a. Nu, deoarece ultrasunetele sunt reflectate
aproape total de cutia cranian.
b. Da, folosind modul T-M i obinnd o imagine
binar 2D a encefalului (metoda ecografiei
Doppler).
c. Da, cu vizualizare n modul A i baleierea
circular a cutiei craniene.
d. Nu, deoarece ecourile recepionate sunt prea
slabe, necate n zgomot i nu permit
corespondena precis cu locul tumorii.
37. n terapia prin cureni interfereniali, cmpul
interferenial dinamic se obine prin:
a. variaia intensitii a doi cureni n sensuri
contrarii i modulaia lor n amplitudine.
b. modulaia n frecven a doi cureni cu impulsuri
de foarte joas frecven.
c. modulaia n faz a doi cureni de joas
frecven.
c. variaia intensitii a doi cureni n acelai sens i
modulaia lor n impulsuri.
38. Pentru un flow-citometru optic, numrul de
celule determinat
a. este invers proporional cu seciunea camerei de
msurare.
b. depinde direct proporional de viteza de curgere
a fluidului.
c. depinde invers proporional de debitul curgerii
fluidului.
d. este direct proporional cu sensibilitatea
fotodetectorului folosit.
39. Cmpul interferenial dinamic n cazul terapiei
prin cureni Nemec:
a. ia natere prin modulaia n amplitudine a unui
semnal sinusoidal cu alt semnal sinusoidal de
frecven 4000 Hz.
b. implic variaia celor doi cureni componeni n
sens contrar.
c. presupune modulaia n frecven a unui semnal
sinusoidal cu dou semnale de frecvene
apropiate.
d. poate consta i din modulaia total de
amplitudine (100%) a unui semnal cu alt semnal.

38

40. Numrtoarele de celule sanguine


a. folosesc un senzor Coulter, o camer video i un
bloc de achiziie de imagini.
b. transform dezechilibrul unei puni rezistive n
impulsuri electrice.
c. utilizeaz un senzor Coulter, un detector de prag
i un numrtor digital.
d. utilizeaz un senzor de impedan, un
demodulator de prag i un numrtor digital.
41. La
un
hemoglobinometru
electronic,
concentraia de hemoglobin
a. depinde invers proporional de densitatea optic
produs de sngele analizat.
b. este direct proporional cu transmitana
detectorului.
c. depinde direct proporional de densitatea optic
produs de sngele analizat.
d. este invers proporional cu sensibilitatea
detectorului.
42. Semnalul dat de traductorul unui glucometru
electronic
a. depinde de caracteristica spectral a sursei
luminoase folosite, caracteristica spectral a probei
de msurat i sensibilitatea fotodetectorului.
b. este proporional cu puterea sursei luminoase i
depinde de caracteristica spectral a fotodetectorului
i a amplificatorului acestui semnal.
c. nu depinde de caracteristica spectral a sursei
luminoase, de amplificarea fotodetectorului i de
aria probei de msurat.
d. depinde de alura funciei culoare - concentraie,
de sensibilitatea sursei de lumin i de caracteristica
spectral a probei de msurat.
43. n schema-bloc a unui flamfotometru se gsesc:
a. un modulator n amplitudine a semnalului util, un
amplificator in curent continuu i un demodulator.
b. un amplificator de curent alternativ, o punte
rezistiv i un afior.
c. o flacr de referin, filtre optice, o punte de
msurare Wheatstone.
d. filtre optice, lentile, un amplificator de curent
alternativ.
44. Coeficientul de absorbie a ultrasunetelor n
lichide
a. este invers proporional cu vscozitatea
lichidului i cu frecvena acestora.
b. este direct proporional cu vscozitatea
lichidului i cu ptratul frecvenei acestora.
c. este direct proporional cu viteza ultrasunetelor.
d. este invers proporional cu frecvena acestora.

45. Metoda eco-impuls, baza ecografiei, implic


folosirea:
a. unui generator de tact, a unui modulator i a
unui demodulator n amplitudine.
b. unui emitor de ultrasunete, a unui traductor
piezoelectric i a unui banc de filtre digitale.
c. unui emitor i receptor de ultrasunete, precum
i a unui amplificator de curent continuu.
d. unui traductor ultrasonor, a unui amplificator de
curent alternativ i a unui procesor de imagini.
46. Ecografia n impulsuri folosete impulsuri
a. de durat 0,2-2 sec., cu frecvena de 0,5-15
MHz.
b. de durat 0,5-1 msec., cu frecvena de 15 kHz150 kHz.
c. de durat 0,2-2 sec., cu frecvena de 0,5-15
kHz.
d. de durat 0,5-1 sec., cu frecvena de 0,5-15 kHz.
47. Electroencefalograful este un dispozitiv medical
care:
a. detecteaz automat ritmurile specifice din
traseele electroencefalografice i complexele G.
b. conine un selector de derivaii, un amplificator
de band larg i un inscriptor grafic.
c. conine un preamplificator de tensiune, filtre
anti-artefacte i un sistem de calcul.
d. conine o impedan foarte mare de intrare, un
amplificator de band medie i un inscriptor
grafic.
48. Aparatele de terapie cu ultrasunete
a. folosesc generatoare de audiofrecven, n
domeniul 8-20 kHz.
b. folosesc efectul piezoelectric direct.
c. folosesc efectul piezoelectric invers i
generatoare de audiofrecven n domeniul 800
Hz-1000 Hz.
d. folosesc generatoare de nalt frecven, n
domeniul 800-1000 kHz.
49. Pneumograful de impedan funcioneaz pe
baza
a. msurrii impedanei ntre doi electrozi plasai pe
piept, n timpul respiraiei.
b. modificrii impedanei ntre doi electrozi plasai
pe piept, sub aciunea unui semnal sinusoidal i a
respiraiei.
c. monitorizrii respiraiei i semnalizrii apneei,
folosind ca traductor un senzor pneumotahometric.
d. msurrii impedanei ntre doi electrozi plasai pe
piept, folosind o punte Wheatstone.

39

50. Un canal de electroencefalograf trebuie s


conin minimum:
a. selector de derivaii, preamplificator de curent
continuu, amplificator de curent alternativ, nscriptor
grafic.
b.
cablu de pacient, selector de derivaii,
amplificator de curent alternativ sau continuu.
c. cablu de pacient, selector de derivaii,
preamplificator de curent continuu, modulatordemodulator.
d. selector de derivaii, preamplificator flotant,
amplificator de curent alternativ
51. n terapia cu US, cuplajul corect ntre traductor
i pielea pacientului se determin
a. msurnd puterea US aplicat capului sonic.
b. msurnd defazajul dintre tensiunea i curentul
aplicate capului sonic.
c. msurnd intensitatea medie generat de capului
sonic pe pielea pacientului, n W/cm2.
d. msurnd puterea US recepionat de pielea
pacientului.
52. Semnalul dat de traductorul unui glucometru
depinde de:
a.
caracteristica spectral a sursei luminoase,
sensibilitatea fotodetectorului, caracteristica probei
de msurat.
b. puterea sursei luminoase, caracteristica spectral
a fotodetectorului, grosimea probei de msurat.
c. caracteristica spectral de reflexie a sursei
luminoase, amplificarea fotodetectorului, aria probei
de msurat.
d. alura funciei culoare - concentraie, zgomotul
fotodetectorului, caracteristica spectral a probei de
msurat.
53. Principiul de msurare al unui flamfotometru
este:
a. modularea n amplitudine a semnalului util, apoi
demodularea sincron.
b. amplificarea semnalului de dezechilibru al unei
puni rezistive.
c. modularea n frecven a semnalului util i
demodularea de faz.
d. amplificarea i modularea n amplitudine a
semnalului specific, urmate de demodulare.
54. Pneumograful de impedan:
a. indic existena i ritmul respiraiei.
b. msoar rezistena i compliana pulmonar.
c. msoar principalele volume pulmonare.
d. msoar toi cei 62 de parametri specifici
sistemului respirator.

55. Achiziia semnalului EEG se face:


a. cu un convertor analog-digital avnd rezoluie
de maximum 8 bii.
b. cu o frecven de eantionare ntre 40 128 Hz.
c. folosind metode eficiente de filtrare digital i
filtre pe frecvena reelei de alimentare.
d. cu amplificatoare de semnal avnd raportul
semnal-zgomot la intrare de maximum 20 dB.
56. Urmtoarele traductoare pot fi folosite n
explorri respiratorii:
a. traductor de debit, pneumotahograf, varistor.
b. spirometru, punte RLC, debitmetru electronic.
c. piezorezistiv cu mrci tensiometrice, condensator
plan cu armtur mobil, termistor.
d. bobin cu reluctan variabil, poteniometru,
optocuplor.
57. Preamplificatorul unui canal EEG trebuie s aib
a. impedana de intrare foarte mic i cea de ieire
foarte mare.
b. impedana de intrare mic i cea de ieire mic.
c. impedana de intrare foarte mare i cea de ieire
foarte mic.
d. impedana de intrare foarte mare i cea de ieire
foarte mare.
58. Pentru un flow-citometru optic, numrul de
celule determinat
a. este invers proporional cu seciunea camerei de
msurare.
b. depinde direct proporional de viteza de curgere
a fluidului.
c. depinde invers proporional de debitul curgerii
fluidului.
d. este direct proporional cu sensibilitatea
fotodetectorului folosit.
59. Cromatograful este un dispozitiv medical
complex care
a. determin componentele de culoare ale
substanelor gazoase sau lichide.
b. determin elementele chimice ale substanelor
lichide, solide sau gazoase.
c. determin elementele chimice organice ale
substanelor lichide sau gazoase.
d. determin elementele chimice ale substanelor
lichide sau gazoase.

40

60. Numrtoarele de celule sanguine


a. folosesc un senzor Coulter, o camer video i un
bloc de achiziie de imagini.
b. transform dezechilibrul unei puni rezistive n
impulsuri electrice.
c. utilizeaz un senzor Coulter, un detector de prag
i un numrtor digital.
d. utilizeaz un senzor de impedan, un
demodulator de prag i un numrtor digital.
61. Hemoglobinometrul electronic are ca principiu
de msurare:
a. analiza spectral a semnalului de la traductor.
b. difracia printr-o reea de tip filtru optic.
c. metoda fotocolorimetric.
d. metoda cromatografic.
62. Flamfotometrul determin concentraia unei
substane care arde (de ex. Na sau K):
a. prin calculul absorbiei luminii ntr-un lichid,
pentru diferite lungimi de und.
b. prin msurarea dezechilibrului unei puni n care
intr i dou fotodetectoare.
c. prin calcularea transmitanei i absorbanei
specifice a acelei substane.
d. prin msurarea diferenei ntre semnalele
fotodetectoarelor aferente substanei n cauz,
respectiv aerului ambiant
63. Electroterapia prin cureni diadinamici
utilizeaz:
a. impulsuri dreptunghiulare de 50 Hz i amplitudine
maxim 20 mA.
b. semnale dreptunghiulare de medie frecven
modulate n amplitudine.
c. semnal sinusoidal de 50 Hz redresat mono / dubl
alternan.
d. semnal sinusoidal modulat n frecven, avnd
durata de 1 sec.
64. Cu ci dB trebuie s se modifice amplificarea
amplificatorului-receptor al unui ecograf pentru a
obine de la adncimea x=1/ acelai semnal ca la
nivelul pielii ? este coeficientul de atenuare a
ultrasunetelor n esut, presupus omogen. Se tie c
log10e = 0,43 (e = baza logaritmului natural).
a. 4,3 dB
b. 6,6 dB
c. 8,6 dB
d. 12,9 dB

65. Semnalul dat de traductorul unui aparat pentru


determinarea glicemiei depinde de:
a.
caracteristica spectral a sursei luminoase,
sensibilitatea fotodetectorului, caracteristica probei
de msurat.
b. puterea sursei luminoase, caracteristica spectral
a fotodetectorului, grosimea probei de msurat.
c. caracteristica spectral de reflexie a sursei
luminoase, amplificarea fotodetectorului, aria probei
de msurat.
d. alura funciei culoare - concentraie, zgomotul
fotodetectorului, caracteristica spectral a probei de
msurat.
66. Principiul de msurare al unui flamfotometru
este:
a. modularea n amplitudine a semnalului util, apoi
demodularea sincron.
b. amplificarea semnalului de dezechilibru al unei
puni rezistive.
c. modularea n frecven a semnalului util i
demodularea de faz.
d. amplificarea i modularea n amplitudine a
semnalului specific, urmate de demodulare.
67. Dezavantajul major al modului de scanare
Doppler continuu din ecografie este
a. invazivitate mai accentuat deoarece se folosete
o putere US mai mare.
b. rezoluie sczut a reprezentrii 3D a structurii
analizate.
c. necorelarea precis a spectrului Doppler cu
poziia spaial a structurii analizate.
d. necesitatea unui operator antrenat pentru analiza
spectrului Doppler generat.
68. Banda de frecven a unui amplificator EEG
trebuie s fie de cca.
a. 0 Hz ... 250 Hz.
b. 0,05 Hz ... 100 Hz.
c. 0,1 Hz ... 300 Hz.
d. 1 Hz ... 1000 Hz.
69. Electroterapia prin cureni interfereniali
folosete:
a. un semnal sinusoidal de 4000 Hz modulat n
frecven cu f = 100 Hz.
b. impulsuri dreptunghiulare de 4000 Hz modulate
n amplitudine cu semnal sinusoidal.
c. impulsuri dreptunghiulare cu perioada de 20 ms i
durata de 1 ms.
d. un semnal sinusoidal modulat n amplitudine,
produs ca urmare a "btilor" dintre dou semnale
sinusoidale.

41

70. Un stetoscop electronic are structura de baz:


a. oscilator de JF, preamplificator, filtru trece-sus,
amplificator de audiofrecven.
b. microfon,
preamplificator,
modulator,
amplificator de audiofrecven.
c. microfon, preamplificator, filtru trece-jos,
amplificator de audiofrecven.
oscilator de JF, microfon, modulator, amplificator de
audiofrecven.
71. Terapia prin cureni galvanici folosete:
a. curent alternativ cu frecvena de 50 Hz.
b. curent in impulsuri dreptunghiulare.
c. curent sinusoidal modulat n amplitudine.
d. curent continuu.
72. Un electromiograf se bazeaz pe
a. un amplificator, un osciloscop cu memorie i un
derivator.
b. un filtru trece-band, un integrator i un
amplificator de putere.
c. un filtru rejector, un amplificator audio i un
detector de maxim.
d. un amplificator de bioinstrumentaie, un redresor
de precizie i un integrator.
73. Receptorul de ecouri dintr-un ecograf conine
blocurile:
a. amplificator de radiofrecven (ARF), un pulser
i circuite de cuplare cu traductorul.
b.
ARF, circuite de cuplare cu traductorul,
prelucrri numerice de semnal.
c. ARF, detector sincron, prelucrri analogice de
semnal.
d. ARF, convertor D / A, prelucrri analogice i
numerice de semnal.
74. Spectrofotometrul:
a. determina componena unei substane lichide i
concentraiile unor compui din ea.
b. determina componena unei substane gazoase.
c. determin componena unei substane solide i
concentraiile unor elemente chimice din ea.
d. determin componena unei substane lichide sau
gazoase.
75. Parametrii electrici principali ai unui
electroencefalograf sunt:
a. amplificare de min. 1000, rejecie de mod comun
min. 100 dB, Zin > 10 M, zgomot la intrare foarte
redus (1 Vrms)
b. amplificare de min. 10000, rejecie de mod
comun min. 80 dB, Zin > 10 M, zgomot la intrare
redus (1 mVrms)

c. amplificare de min. 5000, rejecie de mod comun


min. 100 dB, Zin > 2 M, zgomot la intrare redus
(100 Vrms)
d. amplificare de min. 5000, rejecie de mod comun
min. 80 dB, Zin > 5 M, zgomot la intrare redus (5
mVrms)
76. Prelucrarea electromiogramei const de obicei
n:
a. analiza spectral i calculul integralei Fourier a
semnalului EMG.
b.
analiza morfologic i calculul densitii
spectrale a semnalului EMG.
c.
analiza temporal i calculul integralei
electromiografice a semnalului EMG.
d.
analiza spectral i calculul funciei de
autocorelaie a semnalului EMG.
77. Preamplificatorul unui canal EEG trebuie s aib
a. impedana de intrare foarte mic i cea de ieire
foarte mare.
b. impedana de intrare mic i cea de ieire mic.
c. impedana de intrare foarte mare i cea de ieire
foarte mic.
d. impedana de intrare foarte mare i cea de ieire
foarte mare.
78.
Bisturiul electronic utilizeaz cureni din
domeniul de frecven:
a. 25 kHz 250 kHz.
b. 250 kHz 4 MHz.
c. 5 MHz 10 MHz.
d. 25 kHz 4 MHz.
79. Pentru un flow-citometru optic, numrul de
celule determinat
a. este invers proporional cu seciunea camerei de
msurare.
b. depinde direct proporional de viteza de curgere
a fluidului.
c. depinde invers proporional de debitul curgerii
fluidului.
d. este direct proporional cu sensibilitatea
fotodetectorului folosit.
80. Un spectrofotometru conine:
a. o reea de difracie, o surs de lumin alb i un
amplificator de curent continuu.
b. o surs de lumin coerent, un monocromator i
un amplificator de curent alternativ.
c. o reea de difracie, un fotodetector i un
amplificator de joas frecven.
d. un monocromator cu oglind, un LED n
infrarou i un amplificator de joas frecven.

42

8. Prelucrarea semnalelor biomedicale


1. Un semnal analogic are n componena sa dou semnale ce au frecvenele F1 12Hz, F2
Frecvena minim de eantionare ce trebuie aleas pentru a nu avea aliasuri este:
a) FS min 24Hz :

24Hz .

b) FS min 48Hz :
c) oricare, deoarece fenomenul de alias nu depinde de frecvena de eantionare.
d) oricare, deoarece teorema eantionrii nu stabilete o legtur dintre frecvena minim de
eantionare i banda semnalului analogic.

2. Se consider un semnal analogic:


frecvena
sunt:

x t 2cos 2 40t 4cos 2 80t

care este eantionat cu

FS 100Hz . Frecvenele discrete din domeniul fundamental obinute n urma eantionrii

2
4
f1 ; f 2 ;
5
5
4
8
f1 ; f 2 ;
5
5
2
1
f1 ; f 2 ;
5
5
2
2
f1 ; f 2 .
5
5

a)
b)
c)
d)

1
. tiind c semnalul discret a provenit dintr3
un semnal analogic ce a fost eantionat cu frecvena de eantionare FS 138Hz , care este frecvena
F a semnalului analogic?
f

3. Se consider un semnal discret cu frecvena discret

a)
b)
c)
d)

69Hz;
46Hz;
414Hz;
276Hz.

4. Fie semnalul analogic periodic

unde

x t

cn

x t .

Seria Fourier complex este definit ca

x t

ce

sunt coeficienii seriei Fourier:

cn

1
T

T
2

x t e

jn0t

jn0t

dt . Spectrul de putere al semnalului

este:

a) reprezentarea

cn

n funcie de

n ;

b) reprezentarea fazei coeficienilor seriei Fourier n funcie de


c) reprezentarea cn n funcie de n .
d) reprezentarea

cn

n funcie de

n ;

n ;

43

5. Un semnal electrocardiografic are n componena sa semnale cu frecvene pn la 100Hz. Care este


frecvena minim de eantionare?
a) FS min 50Hz ;
b)
c)
d)

FS min 100Hz ;
FS min 200Hz ;
FS min 1000Hz .

x t cos 2 t 4cos 2 9t cos 2 19t care este


FS 10Hz . Frecvenele discrete din domeniul fundamental obinute n urma

6. Se consider un semnal analogic:


eantionat cu frecvena
eantionrii sunt:
a)
b)
c)
d)

1
;
10
1
9
19
f1 ; f 2 ; f3 ;
10
10
10
1
9
19
f1 ; f 2 ; f3 ;
5
5
5
1
9
f1 ; f 2 f3 .
10
10
f1 f 2 f3

7. Un semnal biomedical este eantionat cu o frecven de eantionare FS min 240Hz . Care este
frecvena maxim din spectru ce poate fi reconstruit n mod unic din semnalul discret obinut n urma
eationrii cu FS min ?

Fmax 120Hz ;
Fmax 240Hz ;
Fmax 480Hz ;

oricare.

8. Fie semnalul analogic periodic

unde

cn

semnalului

x t .

Seria Fourier complex este definit ca

ce

sunt coeficienii seriei Fourier:

x t

x t

cn

1
T

T
2

x t e

jn0t

dt .

jn0t

Spectrul de amplitudine al

T
2

este:

a) reprezentarea

cn

n funcie de

n ;

b) reprezentarea fazei coeficienilor seriei Fourier n funcie de


c) reprezentarea cn n funcie de n ;
d) reprezentarea

cn

n funcie de

n ;

n ;

44

9. Un semnal electrocardiografic este eantionat cu o frecven de eantionare FS 240Hz . tiind faptul


c banda semnalului este cuprins ntre 0 i 100Hz, frecvena de eantionare specificat este corect
aleas?
a) nu, pentru c nu este dublul frecvenei maxime din spectrul semnalului;
b) da, pentru c este mai mare dect dublul frecvenei de 100Hz;
c) nu, pentru c frecvena de eantionare ar trebui s fie de 100Hz;
d) da, pentru c frecvena de eantionare este mai mare dect 100Hz.
10. Se consider un semnal analogic:

x t 2cos 2 40t 4cos 2 80t . Frecvena

minim de

eantionare ce trebuie aleas pentru a nu avea aliasuri este:


a) FS min 320Hz ;
b) oricare, deoarece fenomenul de alias nu depinde de frecvena de eantionare;
c) FS min 40Hz ;
d)

FS min 160Hz .

11. Se consider un semnal analogic:


frecvena
sunt:
a)
b)
c)
d)

x t 2cos 80 t 4cos 160 t

care este eantionat cu

FS 160Hz . Frecvenele discrete din domeniul fundamental obinute n urma eantionrii

1
f1 ; f 2
4
1
f1 ; f 2
2
1
f1 ; f 2
4
1
f1 ; f 2
2

1
;
2

1;
1
;
4
1
.
2

12. Se consider un semnal analogic:

x t cos 2 t 4cos 2 9t cos 2 19t .

Frecvena minim de eantionare ce trebuie aleas

pentru a nu avea aliasuri este:


a) FS min 19Hz ;
b)
c)
d)

FS min 19Hz ;
FS min 38Hz ;
FS min 18Hz .

13. Un semnal electrocardiografic este eantionat cu o frecven de eantionare

FS 100Hz . Spectrul

semnalului conine i componenta cu frecvena F 75Hz . Este aceast component eantionat


corect cu frecvena de eantionare menionat?
a) da, pentru c FS F ;
b) nu, pentru c frecvena minim de eantionare nu este 200Hz;
c) nu, pentru c nu este respectat teorema eantionrii;
d) nu se poate da un rspuns, deoarece nu exist legtur ntre frecvena de eantionare i spectrul de
frecven al semnalului electrocardiografic.

45

14. Se

consider

urmtorul

semnal

analogic xa

eantionere se obine semnalul discret


Semnalul discret

x n

x n .

t 3cos 100 t 2sin 250 t .

Perioada de eantionare folosit este

Prin

T 5ms .

este:

a)

x n 3cos n / 2 2sin 3 n / 4 ;

b)

x n 3cos n / 5 2sin n / 2 ;

c)

x n 3cos n / 2 2sin 3 n / 4 ;

d)

x n 3cos n / 2 2sin 5 n / 4 .

15. Un semnal electrocardiografic este eantionat cu o frecven de eantionare FS 240Hz . Apoi este
filtrat cu un filtru trece jos ce are frecvena de tiere de 60Hz. Se poate subeationa semnalul astfel
filtrat cu

FS1 120 Hz ?

a) Nu;
b) Da, deoarece noua band de frecven a semnalului este cuprins ntre 0 si 60Hz;
c) Da, dar numai dac este eantionare neuniform;
d) Da, deoarece

FS1

FS
2

16. Un semnal analogic are n componena sa dou semnale ce au frecvenele F1 33Hz, F2


Frecvena minim de eantionare ce trebuie aleas pentru a nu avea aliasuri este.
a) FS min 132Hz :

66Hz .

b) FS min 66Hz ;
c) oricare, deoarece fenomenul de alias nu depinde de frecvena de eantionare;
d) oricare, deoarece teorema eantionrii nu stabilete o legtur dintre frecvena minim de
eantionare i banda semnalului analogic.

17. Se consider un semnal analogic:

x t 2cos 2 40t 4cos 2 60t

care este eantionat cu

FS 100Hz . Frecvenele discrete obinute n urma eantionrii sunt:


2
3
f1 ; f 2 ;
5
5
2
f1 f 2 ;
5
2
1
f1 ; f 2 ;
5
5
2
4
f1 ; f 2 .
5
5

frecvena
a)
b)
c)
d)

46

18. Se consider un semnal discret cu frecvena discret

1
.
4

tiind c semnalul discret a provenit

dintr-un semnal analogic ce a fost eantionat cu frecvena de eantionare

FS 100Hz ,

care este

frecvena F a semnalului analogic?


a) 200Hz;
b) 50Hz;
c) 400Hz;
d) 25Hz.
19. Se consider semnalul discret:
, obinut n urma
eantionrii cu o frecven de
eantionare de 100Hz. Frecvenele semnalului analogic obinut n urma reconstruciei, cu ajutorul unui
filtru trece jos ideal, a semnalului discret x(n) sunt:
a) nu se pot determina;
b) 45 Hz, 32,5 Hz i 40 Hz;
c) 60 Hz i 40 Hz;
d) 40 Hz i 45 Hz.
20. Ce se nelege prin eantionare ideal?:
a) Prelevarea de eantioane dintr-un semnal analogic la intervale egale de timp;
b) Durata de prelevare a eantioanelor poate fi aproximat ca fiind zero;
c) Atribuirea fiecrui eantion a unei valori dintr-o mulime finit de valori;
d) Durata de prelevare a eantioanelor nu este zero;

21. Fie semnalul analogic periodic

cn

unde

x t

x t . Seria Fourier complex este definit ca x t

sunt coeficienii seriei Fourier:

cn

1
T

T
2

x t e

jn0t

dt .

ce

jn0t

Spectrul de faz al semnalului

este:

a) reprezentarea
b) reprezentarea

cn

cn

n funcie de
2

n ;

n funcie de

n ;

c) reprezentarea fazei coeficienilor seriei Fourier n funcie de n ;


d) reprezentarea cn n funcie de n .
22. Urmtorul semnal discret:
este obinut n urma eantionrii cu o frecven de
eantionare de:
a) 100 Hz;
b) 20 Hz;
c) 10 Hz;
d) nu se poate spune, deoarece nu se cunosc frecvenele semnalului analogic din care provine.
23. Un semnal electrocardiografic are n componena sa semnale cu frecvene pn la 80Hz. Care este
frecvena minim de eantionare?
a)

FS min 40Hz ;
FS min 80Hz ;

b)
c) Nu se poate stabili;
d)

FS min 160Hz .
47

24. Se consider un semnal analogic:

x t cos 2 t 4cos 2 9t cos 2 19t

care este

FS 20Hz . Frecvenele discrete obinute n urma eantionrii sunt:


1
f1 f 2 f3 ;
20
1
9
19
f1 ; f 2 ; f3 ;
20
20
20
1
9
f1 f3 ; f 2 ;
20
20
1
9
19
f1 ; f 2 ; f3 .
10
10
10

eantionat cu frecvena
a)
b)
c)
d)

25. Un semnal biomedical este eantionat cu o frecven de eantionare FS min 256Hz . Care este
frecvena maxim din spectru ce poate fi reconstruit n mod unic din semnalul discret obinut n urma
eationrii cu FS min ?
a)
b)

Fmax 128Hz ;
Fmax 256Hz ;
Fmax 512Hz ;

c)
d) Nu se poate stabili deoarece nu se cunoate frecvena semnalului discret.
26. Ce se nelege prin eantionare uniform?:
a) Prelevarea de eantioane dintr-un semnal analogic la intervale egale de timp;
b) Prelevarea de eantioane dintr-un semnal analogic la intervale inegale de timp;
c) Atribuirea fiecrui eantion a unei valori dintr-o mulime finit de valori;
d) Atribuirea unei secvene binare semnalului analogic.
27. Un semnal electrocardiografic este eantionat cu o frecven de eantionare FS 1000Hz . tiind
faptul c banda semnalului este cuprins ntre 0 i 100Hz, frecvena de eantionare specificat este
corect aleas?
a) nu, pentru c nu este dublul frecvenei maxime din spectrul semnalului;
b) nu, pentru c frecvena de eantionare ar trebui s fie de 100Hz;
c) da, pentru c frecvena de eantionare este mai mare dect 100Hz;
d) da, pentru c este mai mare dect dublul frecvenei de 100Hz.
28. Se consider un semnal analogic:

x t 2cos 80t 4cos 160t

Frecvena minim de

eantionare ce trebuie aleas pentru a nu avea aliasuri este:


a) FS min 320Hz ;
b) oricare, deoarece fenomenul de alias nu depinde de frecvena de eantionare;
c) FS min 40Hz ;
d)

FS min 160Hz .

48

29. Se consider un semnal analogic:

x t 2cos 80 t 4cos 160 t

care este eantionat cu

FS 100Hz . Frecvenele discrete obinute n urma eantionrii sunt:


2
1
f1 ; f 2 ;
5
5
2
4
f1 ; f 2 ;
5
5
4
8
f1 ; f 2 ;
5
5
2
3
f1 ; f 2 .
5
5

frecvena
a)
b)
c)
d)

30. Ce se nelege prin eantionare neuniform?:


a) Prelevarea de eantioane dintr-un semnal analogic la intervale egale de timp;
b) Prelevarea de eantioane dintr-un semnal analogic la intervale inegale de timp;
c) Atribuirea fiecrui eantion a unei valori dintr-o mulime finit de valori;
d) Atribuirea unei secvene binare semnalului analogic.

9. Inginerie clinica
1. Mentenanta reprezinta ansamblul activitatilor care
sa permita :
a) Prestabilirea periodicitatii interventiilor
b) Calitatea documentatiei tehnice
c) Urmarirea produsului la utilizator
d) Mentinerea sau restabilirea unui produs intr-o
stare specificata
2. Care dintre activitatile mentenantei au o
dominanta tehnica?
a) Gestiunea informatiilor si documentatiilor
b) Studii si metode de lucru
c) Alocarea bugetelor
d) Gestiunea parcului de echipamente,a pieselor de
schimb,a consumabilelor
3. Carui criteriu de clasificare apartine
defectarea intermitenta?
a) Dupa cauze
b) Dupa caracterul remedierii
c) Dupa modul de manifestare
d) D.p.d.v. al securitatii

4. Carui criteriu de clasificare apartine defectarea


progresiva?
a) Dupa cauze
b) Dupa caracterul remedierii
c) Dupa modul de manifestare
d) D.p.d.v. al securitatii
5. Care dintre urmatoarele defectari este cel mai
dificil de detectat?
a) Completa
b) Brusca
c) Datorata proiectarii si/sau fabricarii
d) Intermitenta
6. Care tip de mentenanta poate fi paleativa?
a) Mentenanta preventiva sistematica
b) Mentenanta preventiva conditionata
c) Mentenanta ordinara programata
d) Mentenanta corectiva
7. Care dintre urmatoarele proprietati este
caracteristica pentru mentenanta preventiva?
a) Gest.Ment.Asist.Calculator(GMAC)
eficienta,aproape indispensabila
b) Cost indirect important
c) Eficienta bazata numai pe competenta
personalului
d) Genereaza conflicte cu personalul medical
49

8. Care dintre urmatoarele proprietati este


caracteristica pentru mentenanta corectiva?
a) Activitatile se desfasoara dupa producerea
defectarii
b) Cost indirect redus
c) Eficienta bazata pe organizare si planificare
d) Cooperare armonioasa cu personalul medical

16. Pentru ce nivel de mentenanta corespund:


activitatile importante de mentenanta preventiva sau
corectiva, coordonate de ingineri, dar excluzindu-se
renovarea si instalarea?
a) Niv.2
b) Niv.3
c)
Niv.4
d) Niv.5
17. Pentru ce prioritate corespund activitatile de
mentenanta preventive care suporta aminari
de maxim 2 saptamini(cca 60%
activitati)?
a) I
b) II
c) III
d) IV

9. Care este valoarea spre care trebuie sa tinda


indisponibilitatea?
a) 0
b) 0,5
c) 1
d) 2
10. Care este valoarea spre care trebuie sa tinda
disponibilitatea?
a) 0
b) 0,5
c) 1
d) 2

18. Pentru ce prioritate corespund lucrarile intirziate


aferente parcului propriu de echipamente
masura,control,testare,si care vor fi
finalizate in maxim 8 saptamini?
a) I
b) II
c) III
d) IV

11. Care este valoarea timpului de cadere util in


cazul mentenantei corective?
a) Timp verificare
b) Timp verificare + Timp inlocuire
c) Timp verificare + Timp inlocuire + Timp
depistare defect
d) Timp verificare + Timp inlocuire + Timp
depistare defect + Timp rezerva

19. Care dintre urmatoarele scheme nu sint


continute in manualul de utilizare?
a) Schema de montare-demontare
b) Schema functionala
c) Schema de cablare
d) Schema de principiu simplificata
20. In cite submodule este divizat modulul
Gestiunea activitatilor din cadrul Gestiun.Menten.
Asist.Calculator(GMAC)?
a) Unu
b) Doua
c) Trei
d) Patru

12. Care este ordinea corecta a urmatorilor timpi


logistici?
a) Timp anuntare + Timp prioritate + Timp
pregatire + Timp deplasare
b) Timp prioritate + Timp anuntare + Timp
pregatire + Timp deplasare
c) Timp anuntare + Timp prioritate + Timp
deplasare + Timp pregatire
d) Timp pregatire + Timp prioritate + Timp
anuntare + Timp deplasare

21. In care subcapitol al manualului de service se


recomanda a fi prezentati arborii de defectari
si/sau arborii de mentenanta?
a) Repartitia pe nivele si operatii de mentenanta
b) Diagnosticarea defectarilor
c) Operatii de mentenanta preventiva
d) Teste si verificari

13. Care dintre urmatorii timpi logistici poate avea


uneori valori mai mari decit toti ceilalti sumati?
a) Timp anuntare
b) Timp pregatire
c) Timp deplasare
d) Timp asteptare
14. Care tip de mentenanta are timpii de cadere cei
mai mari?
a) Preventiva cu inlocuire
b) Preventiva prin inspectii periodice
c) Ordinara programata
d) Corectiva
15. Pentru ce nivel de mentenanta corespund:
inlocuiri standard,operatii minore preventive,
inlocuiri consumabile?
a) Niv.1
b) Niv.2
Niv.3
d) Niv.4

22. Care dintre urmatoarele documente nu se includ


in Registrul de echipament ?
a) Documentatia tehnica livrata de producator
b) Fisele de montare-demontare
c) Inregistrarile mentenantei
d) Datele de inventar
23. Care lista de echipamente se actualizeaza
annual?
a) A echipamentelor noi
b) A echipamentelor cu virsta mai mare de 5 ani.
c) A echipamentelor cu virsta mai mare de 10 ani
d) A echipamentelor propuse spre casare

c)
50

24. Pentru care echipamente se intocmeste


programul de mentenanta preventiva defalcat
pe 52 saptamini?
a) Cele aflate in mentenanta interna
b) Cele alate in mentenanta externa
c) Cele aflate in mentenanta mixta
d) Cele noi
25. Care dintre criteriile urmatoare este de
importanta redusa pentru alegerea unui
subcontractant al mentenantei externalizate?
a) Localizare geografica
b) Performante anterioare
c) Maniera de comunicare
d) Pretul
26. Care dintre criteriile urmatoare este de
importanta medie pentru alegerea unui
subcontractant al mentenantei externalizate?
a) Relatiile reciproce
b) Capacitatea operationala
c) Performantele anterioare
d) Pretul
27. Care dintre criteriile urmatoare contribuie la
alegerea tipului de mentenanta:
interna sau externa?
a) Localizarea geografica
b) Reglementarile legale
c) Relatiile reciproce
d) Garantiile oferite

31. Care dintre urmatoarele aspecte nu sint vizate


prin implementarea Gest.Ment.Asist.Calculator?
a) Tehnice
b) Ierarhice
c)
Bugetare
d) Organizatorice
32. In cadrul modelului pragului de reaprovizionare
ruperea stocului poate avea loc:
a) Pe durata timpului de livrare
b) Dupa intrarea articolului in stoc
c) Inainte de momentul lansarii comenzii
d) Oricind
33. Cum este stocul de siguranta pentru modelul
perioadei constante intre comenzi fata de
modelul pragului de
reaprovizionare?
a) Mai mic
b) Mai mare
c)
Egal
d) Indiferent
34. In cadrul modelului perioadei constante intre
comenzi abaterea standard a cererii se refera la:
a) Perioada constanta intre comenzi
b) Timpul de livrare
c) Suma lor
d) Diferenta lor
35. Cum este cantitatea reaprovizionata in cadrul
modelului perioadei constante intre comenzi:
a) Constanta
b) Medie
c) Se modifica la fiecare comanda
d) Se modifica periodic

28. Pentru care tip de contract de externalizare a


mentenantei costul maxim
al prestatiilor este necunoscut?
a) Mentenanta forfetara
b) Mentenanta cu cheltuieli controlate plafonate
c) Mentenanta cu forfetare partiala
d) Mentenanta forfetara partiala plafonata
29. Aratati care dintre urmatoarele situatii
reprezinta un dezavantaj al mentenantei
externalizate?
a) Costurile mari
b) Competenta limitata a personalului
c) Inlocuirea prematura a unor subansamble
d) Lipsa echipamentelor masura control testare
30. Aratati care dintre urmatoarele situatii
reprezinta un avantaj al mentenantei proprii?
a) Competenta personalului
b) Dotarea in echipamente masura control testare
c) Mentenanta aparatelor vechi,dar necesare
d) Relatiile umane reciproce

51

B.
10. Biomecanica
A.
1. Tesutul osos are, din punct de vedere
biomecanic, un comportament:
a. Izotropic;
b. Ortotropic;
c. Newtonian;
d. Anizotropic.
2. Tensiunea de rupere a osului depinde de:
a. Densitatea osului;
b. Porozitatea osului;
c. Vrsta pacientului;
d. Toate rspunsurile sunt corecte.
3. Nucleul pulpos are in compozitie,
preponderent:
a. Apa;
b. Colagen ;
c. Proteoglicani;
d. Cartilaj hialin.
4. Cel mai mare unghi de micare intalnit intre
segmentele coloanei vertebrale se intalneste in
regiunea:
a. Sacrata;
b. Lombara;
c. Toracica;
d. Cervicala.
5. Ligamentele incrucisate de la articulatia
genunchiului au rol in stabilitate:
a. Cinematica sagitala;
b. Cinematica frontala;
c. Rotatorie;
d. Toate raspunsurile sunt corecte.
6. Pe un ciclu de mers, cel mai solicitat ligament
este:
a. ncruciat anterior;
b. ncruciat posterior;
c. Colateral medial;
d. Colateral lateral;
7. Sangele are un comportament newtonian:
a. In arteriole;
b. In artere;
c. In capilare;
d. Cand se deformeaza hematiile.
8. Transformarea unui debit de vitez ridicat n
debit cu vitez redus are loc datorit:
a. Vscozitii sngelui;
b. Presiunii transmurale;
c. Diferenei dintre aria transversal
total a capilarelor i aria transversal
a aortei;
d. Complianei vaselor sanguine.

1. Osul cortical are o rezistenta biomecanica


mare la solicitarea de:
a. Forfecare;
b. Intindere;
c. Compresiune;
d. Nu conteaza tipul de solicitare.
2. Tensiunea de rupere de la nivelul osului (dup
Hayes) depinde de:
a. Densitatea osului la puterea a treia;
b. Densitatea osului la puterea a doua;
c. Densitatea osului la puterea a patra;
d. Radical din densitatea osului.
3. Fibrele de colagen din componente inelului
fibros al discului intervertebral sunt dispuse:
a. Haotic;
b. Ordonat;
c. In lamele concentrice cu inclinare fata
de orizontala de 30o sau -30o;
d. Perpendiculare pe platoul vertebral.
4. Cel mai mare unghi intalnit la miscarea dintre
vertebre se intalneste in regiunea:
a. Sacrata;
b. Lombara;
c. Toracica;
d. Cervicala.
5. Ligamentele colaterale de la articulatia
genunchiului au rol in stabilitate:
a. Cinematica sagitala;
b. Cinematica frontala;
c. Rotatorie;
d. Toate raspunsurile sunt corecte.
6. In faza de adult cea mai mare rezistenta o are:
a. Corpul ligamentului colateral mediu;
b. Jonctiunea tibiala a ligamentului
colateral mediu;
c. Nu exista o rezistenta mai mare;
d. Depinde varsta de adult.
7. Sangele are un comportament bifazic:
a. In arteriole;
b. In vene;
c. Cand hematiile isi pastreaza forma de
disc;
d. Cand se deformeaza hematiile.
8. Rezistena hidraulic:
a. Se poate calcula n funcie de debitul
de ieire i presiunea vascular;
b. Este dat de ramificaiile din reeaua
arterial;
c. Este dat de curburile din reeaua
arterial;
d. Toate rspunsurile sunt corecte.

52

C.

a.
b.
c.
d.

D.
1. Legea lui Wolf se refera la:
a. Osul se poate densifica acolo unde
este necesar o rezisten mica;
b. Osul se poate densifica acolo unde
este necesar o rigiditate mica;
c. Osul se rarefiaza acolo unde nu este
necesar o rezisten i o rigiditate
nsemnat;
d. Toate raspunsurile sunt corecte.
2. Ciclul de remodelare osoas este iniiat de:
a. Mecanisme biochimice;
b. ncrcare mecanic;
c. Fenomene piezoelectrice;
d. Toate rspunsurile sunt corecte.
3. Pe un ciclu de mers, cel mai solicitat ligament
este:
a. ncruciat anterior;
b. ncruciat posterior;
c. Colateral medial;
d. Colateral lateral;
4. In faza de pubertate cea mai mic rezistenta o
are:
Corpul ligamentului colateral mediu;
Jonctiunea tibiala a ligamentului colateral mediu;
Nu exista o rezistenta mai mare;
Rezistenta depinde varsta de pubertate.
5. Rezistenta peretelui arterial este data de:
a. Fibrele de elastin;
b. Fibrele de colagen ;
c. Muchii netezi;
d. Celulele endoteliale.
6. Presiunea transmural:
a. Este diferena dintre presiunea intern
i cea extern a unui vas sanguin;
b. Se folosete n calculul tensiunilor de
la nivelul unui perete vascular;
c. Se poate detemina cu ajutorul
modelului winkessel;
d. Toate rspunsurile sunt corecte.
7. La miscarea de torsiune inaltimea discului
intervertebral:
a. Creste cu unghiul de rotatie axiala;
b. Scade cu unghiul de rotatie axiala;
c. Nu depinde de unghiul de rotatie axiala;
d. Creste cu cativa micrometri.
8. Valorile medii ale sarcinii totale pe discul
dintre L3 i L4 sunt mai mari:
a. n poziiile vertical, fr greuti n mini;
b. n poziie vertical cu 100N n fiecare mna;
c. Ridicnd 200N cu spatele drept i genunchii
flectai;
d. Ridicnd 200N cu spatele flectat i genunchii
drepi;

1. Un eantion de os cortical supus la o vitez de


ncrcare mare:
a. Se rigidizeaz;
b. i mrete modulul de elasticitate;
c. i mrete tensiunea de rupere;
d. Toate rspunsurile sunt corecte.
2. Fractura de compresiune a unui os lung:
a. Are planul perpendicular pe axul
osului;
b. Are planul inclinat la 45o fata de axul
osului;
c. Are o forma spirala;
d. Este de tip cominutiv.
3. Cel mai mare unghi de rotatie intalnit intre
segmentele coloanei vertebrale se intalneste in
regiunea:
a. Sacrata;
b. Lombara;
c. Toracica;
d. Cervicala.
4. Presiunea discala are valorile cele mai mari:
a. In decubit ventral cu sprijin pe coate;
b. In decubit ventral;
c. In decubit lateral;
d. In decubit dorsal.
5. Ligamentele sunt afectate de urmatorii factori:
a. Varsta ;
b. Imobilizare;
c. Activitate fizica;
d. Toate raspunsurile sunt corecte.
6. Ligamentele sunt:
a. Structuri pasive ;
b. Contribuie la stabilitatea articular;
c. Au rol n restricionarea micrii
articulare;
d. Toate rspunsurile sunt corecte.
7. Sangele are un comportament nenewtonian:
a. In vasele de sange cu un diametru
mult mai mare decat cel al hematiilor;
b. In vasele de sange cu un diametru
comparabil cu cel al hematiilor;
c. In vasele de sange cu un diametru mai
mic decat cel al hematiilor;
d. Cand are foarte multa apa.
8. Vscozitatea sngelui este influenat de:
a. Hematocrit;
b. Coninutul de limfocite;
c. Coninutul de trombocite;
d. Toate rspunsurile sunt corecte.

53

E.
1. Fractura de torsiune a unui os lung:
a. Are planul perpendicular pe axul osului;
b. Are planul inclinat la 45o fata de axul osului;
c. Are o forma spirala;
d. Este de tip cominutiv.
2. Legea lui Wolf se refera la:
a. Osul se poate densifica acolo unde nu este
necesar o rezisten mare;
b. Osul se poate densifica acolo unde nu este
necesar o rigiditate mare;
c. Osul se rarefiaza acolo unde nu este necesar
o rezisten i o rigiditate nsemnat;
d. Toate raspunsurile sunt corecte.
3. Presiunea discala are valorile cele mai mici:
a. In decubit dorsal cu genunchii flectati;
b. In decubit ventral cu sprijin pe coate;
c. Stnd relaxat pe fotoliu;
d. In decubit dorsal.
4. La miscarea de torsiune presiunea din
interiorul discului intervertebral:
a. Crete cu creterea unghiul de rotatie axiala;
b. Scade cu creterea unghiul de rotatie axiala;
c. Nu depinde de unghiul de rotatie axiala;
d. Nici un rspuns nu este corect.
5. Tendoanele:
a. Sunt structuri active;
b. Sunt structuri pasive;
c. Au aceeai funcie ca i a
ligamentelor;
d. Au n componen, preponderent,
proteoglicani.
6. Tendoanele au comportament elasic:
a. Neliniar;
b. Liniar;
c. Quasistatic ;
d. Hiperelastic.
7. Sangele are un comportament newtonian:
a. In vasele de sange cu un diametru
mult mai mare decat cel al hematiilor;
b. In vasele de sange cu un diametru
comparabil cu cel al hematiilor;
c. In vasele de sange cu un diametru mai
mic decat cel al hematiilor;
d. Cand are foarte multa apa.
8. Reteaua venoasa are urmatorul rol
biomecanic:
a. Regulator de debit;
b. Transport al sangelui la zonele
periferice ale organismului;
c. Nu are un rol bine definit;
d. Are rezistenta mecanica scazuta si nu
are rol biomecanic in circulatia
sangelui.

F.
1. Osul trabecular are o rezistenta biomecanica:
a. Dependent de densitatea osului;
b. Dependent de vrst;
c. Mai mica decat a osului cortical;
d. Toate rspunsurile sunt corecte.
2. Fractura unui os lung supus la o solicitare
compus: ncovoiere i compresiune:
a. Are planul perpendicular pe axul
osului;
b. Are planul inclinat la 45o fata de axul
osului;
c. Are o forma spirala;
d. Este de tip cominutiv.
3. Cel mai mare unghi de rotatie intre
segmentele coloanei vertebrale se intalneste in
regiunea:
a. Sacrata;
b. Lombara;
c. Toracica;
d. Cervicala.
4. Presiunea discala are valorile cele mai mari:
a. Stnd relaxat pe fotoliu;
b. In decubit ventral cu sprijin pe coate;
c. In decubit lateral;
d. In decubit dorsal.
5. Cea mai mare rezisten mecanic o are:
a. Tendonul muchiului tibial anterior;
b. Tendonul muchiului gastrocnemius;
c. Cele dou tendoane au rezistene egale;
d. Cele dou tendoane au rigiditi egale;
6. In faza de tanar (pui) cea mai mare rezistenta,
la nivelul ligamentului colateral mediu, o are:
a. Corpul ligamentului;
b. Jonctiunea tibiala;
c. Corpul ligamentului sau jonctiunea
tibiala, in functie de varsta;
d. Nici un raspuns nu este corect.
7. Sangele are un comportament bifazic:
a. In vasele de sange cu un diametru
mult mai mare decat cel al hematiilor;
b. In vasele de sange cu un diametru
comparabil cu cel al hematiilor;
c. In vasele de sange cu un diametru mai
mic decat cel al hematiilor;
d. Cand are foarte multa apa.
8. Rigiditatea cea mai mare a componentelor din
structura pereilor arteriali o au:
a. Fibrele de elastin;
b. esutul conjunctiv;
c. Fibrele de colagen;
d. Fibre musculare netede.

54

G.

H.
1. In timpul eforturilor fiziologice, muschii au
urmatorul efect asupra osului:
a. Suprasolicita osul si il fractureaza;
b. Nu au nici un efect;
c. Mareste eforturile de compresiune si
astfel protejeaza osul;
d. Efectul este neglijabil.
2. Modulul de elasticitate al osului trabecular
(dup Hayes) este dependent de:
a. Ptratul densitii;
b. Densitatea la puterea a treia;
c. Densitatea la puterea nti;
d. Densitatea la puterea a patra.
3. La miscarea de flexie presiunea din interiorul
discului intervertebral:
a. Creste cu unghiul de flexie;
b. Scade cu unghiul de flexie;
c. Ramane constanta;
d. Creste numai daca pacientul ridic o
greutate.
4. Cel mai mare unghi intalnit la toate tipurile de
miscari intre vertebre se intalneste in
regiunea:
a. Sacrata;
b. Lombara;
c. Toracica;
d. Cervicala.
5. Ligamentele colaterale de la articulatia
femuro-tibial au rol in:
a. Stabilitate sagitala;
b. Stabilitate frontala;
c. Stabilitate rotatorie n extensie;
d. Toate raspunsurile sunt corecte.
6. In timpul activitatii de recuperare cel mai
repede se regenereaza:
a. Substanta ligamentara;
b. Zona de insertie a ligamentului pe os;
c. Se regenereaza concomitent;
d. Nu se mai regenereaza nimic.
7. Elasticitatea peretelui arterial este data de:
a. Fibrele de elastin;
b. Fibrele de colagen ;
c. Muchii netezi;
d. Celulele endoteliale.
8. Gradul de colababilitate a venelor depinde de:
a. Presiunea transmurala;
b. Vascozitatea sangelui;
c. Cantitatea de plasma din sange;
d. Toate raspunsurile sunt corecte.

1. Tensiunea de rupere a osului cortical depinde


de:
a. Porozitate;
b. Densitate;
c. Vrst;
d. Toate rspunsurile sunt corecte.
2. Energia utilizat de os este:
a. Egal cu energia stocat de os;
b. Mai mic dect energia stocat de os;
c. Mai mare dect energia stocat de os;
d. Osul nu utilizeaz energie.
3. Cel mai mare unghi de rotaie dintre
segmentele coloanei vertebrale se intalneste in
regiunea:
a. Sacrata;
b. Lombara;
c. Toracica;
d. Cervicala.
4. Presiunea discala are valorile cele mai mici:
a. In orstotatism, relaxat;
b. In decubit lateral;
c. Stnd pe scaun relaxat;
d. In decubit dorsal.
5. Pe un ciclu de mers, cel mai solicitat ligament
este:
a. ncruciat anterior;
b. ncruciat posterior;
c. Colateral medial;
d. Colateral lateral;
6. Tendoanele au comportament elasic:
a. Neliniar;
b. Liniar;
c. Quasistatic ;
d. Hiperelastic.
7. Vena cav inferioar i mrete diametrul n:
a. n inspiratie fortata;
b. n expiratie fortata;
c. n timpul inerii respiratiei;
d. n timpul somnului.
8. Presiunile sngelui sunt mai mari:
a. n artere;
b. n vene;
c. n arteriole;
d. n capilare.

55

11. Biomateriale
A.
1. Materialele colagenice sunt biopolimeri care
prezinta in compozitia chimica:
1. hexoze;
2. hidroxi-prolina;
3. glucoza;
4. glucide.
2. Randamentul in extractia colagenului nativ creste:
1. daca solventul acid are masa moleculara
mare;
2. daca solventul acid are masa moleculara mica;
3. daca solventul acid are tarie ionica mare;
4. daca solventul acid are tarie ionica mica.
3. Fibra de colagen se distinge de celelalte materiale
colagenice prin:
1. insolubilitate in apa si solutii
apoase;
2. configuratie 3D;
3. structura triplu helix;
4. solubilitate in solventi organici.
4. Colagenul nativ neutru se obtine prin:
1. extractie cu acizi;
2. extractie cu saruri;
3. extractie cu solventi;
4. extractie cu baze
5. Chitosanul este:
1.
2.
3.
4.

derivat de agar;
derivat de dextran;
produs de acetilare a chitinei;
produs de hidroliza a chitinei

6. Polizaharidele au ca unitate monomerica:


1. hexoze;
2. heptoze;
3. glucoza;
4. aminoacizi.
7. Pectinele sunt polizaharide:
1. animale;
2. vegetale;
3. microbiene
4. sulfatate
8. Chitinele sunt usor hidrolizate de:
1. enzime;
2. acizi;
3. baze;
4. solventi organici.

9. Chitinele native sunt:


1. structuri puternic ordonate;
2. structuri dezorganizate;
3. structuri amorfe;
4. compusi sulfatati.
10. Chitosanul este un biopolimer:
1. solubil in solventi organici;
2. solubil in solutii apoase acide;
3. insolubil in solutii apoase acide;
4. amfifilic.
11. Hemicelulozele sunt:
1. un amestec de proteine vegetale i
lignin
2. mono- i digliceride sulfatate
3. polizaharide
4. proteine complexe
12. Hidrolizatele de piele provin din:
1. colagen nativ;
2. fibra de colagen;
3. tesuturi cu istorie chimica;
4. gelatine
13. Un material bioactiv este:
1. Un material desemnat a induce o activitate
biologic specific
2. Un medicament
3. Material fr via folosit ntr-un dispozitiv
medical cu intenia de a interaciona cu sistemul
biologic
4. Polimer folosit ca biomaterial
14. Alogrefa reprezint:
1. parte a unui esut viu sau o colecie de celule vii
transferate de la un donator unui beneficiar n
scopul reconstruciei.
2. gref preluat dintr-o surs a individului care
urmeaz s o primeasc.
3. gref preluat de la o surs a altui individ, din
aceeai specie, cu beneficiarul.
4. gref preluat de la un individ dintr-o specie
diferit de aceea a beneficiarului
15. Osteointegrarea reprezint :
1.
Un proces n care osul viu este
direcionat n structura (pori, canale) unui
biomaterial.
2.
Un proces de producere a unui
ntreg component constituit din os viu i unul sau
mai multe materiale nebiologice
3.
Rspunsul biomaterialelor n
relaie cu sistemele vii
4. Comportarea unui material n mediul biologic

56

16. Biomaterialele viabile sunt:


1. Material cu reacie slab sau neutr n mediul
biologic
2. Materiale implantabile desemnate spre a
induce reacii specifice benefice, creterea
celular, adeziune etc.
3. Materiale implantabile, constituite din esut
nativ i culturi de celule prelevate de la o
anumit surs de la pacient
4. Materiale implantabile ncorpornd sau
atrgnd celulele vii la implantare, tratate de
ctre receptor ca esuturi normale i sunt
resorbite activ sau remodelate
17. Enzimele sunt:
1.
biopolimeri polizaharidici
2.
lipoproteine sintetice
3.
biocatalizatori
4.
compozite polimerice naturale
18. Factorii care influenteaza viteza reactiilor
enzimatice sunt:
1. temperatura, inhibitorii, activatorii
2. temperatura si presiunea
3. concentratia enzimei, concentratia
substratului
4. temperatura, concentratia enzimei si a
substratului, inhibitorii, activatorii
19. Chitosanul este un biopolimer:
1. amfifilic.
2. solubil in solventi organici;
3. solubil in solutii apoase acide;
4. insolubil in solutii apoase acide;
20. Pielea animal este un material compozit natural
alctuit din:
1. matrice
fibroas
elastinic
ranforsat cu fibre de colagen
2. matrice colagenic ranforsat cu
fibre de reticulin i elastin
3. matrice de reticulin cu ranforsare
fibroas proteic
4. matrice de glicozaminoglicani cu
ranforsare fibroas proteic

B.
B.1
1.Dupa forma de prezentare biomaterialele pot fi
clasificate in:
a) fluide injectabile, filme, particule, materiale
poroase etc;
b) bioadezive si neadezive;
c) materiale resorbabile si neresorbabile;
d) hidrofile si hidrofobe.
2. Dupa IUPAC, denumirea polimerului cu structura
este:
a) poli(alcool vinilic);
CH2 CH
b) poli(metil metacrilat);
OH
c) poli(N-vinil pirolidona);
d) poli(2-hidroxietil metacrilat).
3.Polidispersitatea polimerilor:
a) reprezinta raportul Mw/Mn;
b) reprezinta raportul Mn/Mw;
c) este o masura a solubilitatii polimerilor;
d) poate avea valori mai mari decat 10.
4. Dezavantajul polimerizarii in masa este:
a) polimerul este solubil in initiator;
b) reactia este exoterma si greu de controlat;
c) polimerul este insolubil in monomer;
d) reactia are loc la temperatura mediului ambiant.

B.2
1.Dupa comportarea in mediul biologic biomaterialele
se clasifica in:
a) resorbabile si neresorbabile;
b) resorbabile, partial resorbabile si
neresorbabile;
c) bioadezive si neadezive;
d) hidrofile si hidrofobe.
2. Dupa IUPAC, denumirea polimerului cu structura
este:
a) poli(alcool vinilic);
CH2 CH
n
b) poli(N-vinil pirolidona);
c) poli(acid acrilic);
CO
d) poli(2-hidroxietil metacrilat).
OH

3. Descresterea masei moleculare a polimerilor


determina:
a) diminuarea proprietatilor fizice si
favorizeaza procesabilitatea;
b) imbunatatirea proprietatilor fizice si
favorizeaza procesabilitatea;
57

c) diminuarea proprietatilor fizice si


procesabilitatea;
d) imbunatatirea proprietatilor fizice si
diminueaza procesabilitatea.
4. Intre metodele de sterilizare a polimerilor se
regasesc:
a) dializa contra apei distilate;
b) tratamentul cu CO2;
c) precipitarea cu solventi;
d) tratament cu radiatii UV.

B.3
1.Dupa natura lor chimica biomaterialele se clasifica
in:
a) polimerice, ceramice si compozite;
b) metalice, ceramice, polimerice;
c) ceramice, metalice, polimerice, compozite;
d) polimerice, metalice si compozite.
2.Denumirea dupa IUPAC a polimerului cu structura
este:
a) poli(alcool vinilic);
b) poli(N-vinil pirolidona);
c) poli(etilena);
d) poli(2-hidroxietil metacrilat).
3. Descresterea masei moleculare a polimerilor
determina:
a) diminuarea solubilitatii in solventi;
b) imbunatatirea solubilitatii in solventi;
c) diminueaza reactivitatea grupelor laterale;
d) cresterea gradului de polimerizare.
4. Initiatorii fotochimici declanseaza polimerizarea
sub actiunea:
a) temperaturii;
b) radiatiilor UV;
c) reactiilor redox;
d) radiatiilor ionizante.

B.4
1. Polimerii sintetici sunt:
a) polimeri obtinuti prin extractie din
tesuturi animale sau vegetale;
b) polimeri obtinuti prin sinteza chimica;
c) compusi micromoleculari;
d) materiale compozite.
2.Denumirea dupa IUPAC a polimerului cu structura
este:
a) poli(alcool vinilic);

b) poli(N-vinil pirolidona);
c) poli(propilena);
d) poli(2-hidroxietil metacrilat).
3.Cristalinitatea polimerilor este influentata de:
a) structura catenei principale;
b) rezistenta la rupere;
c) temperatura de topire;
d) modulul de elasticitate.
4. Polimerii cu aplicatii biomedicale trebuie sa fie:
a) biocompatibili;
b) trombogenici;
c) termoreglabili;
d) sensibili la actiunea luminii.

B.5
1.Copolimerii sunt polimeri care:
a) Contin cel putin doua unitati structurale
diferite;
b)
Contin un singur tip
CH2 CH2 n
de unitate
structurala de baza;
c) Au suferit procese de reticulare;
d) Pot fi obtinuti prin procedee de
liofilizare.
2. Dupa IUPAC, denumirea polimerului cu structura
este:
a) poli(alcool vinilic);
CH2 CH
b) poli(N-vinil pirolidona);
c) poli(stiren);
d) poli(2-hidroxietil metacrilat).

3.Unul dintre efectele cristalizarii polimerilor este:


a) scaderea duritatii;
b) cresterea permeabilitatii;
c) scaderea rezistentei chimice;
d) cresterea densitatii.
4.Polietilena de inalta densitate prezinta urmatoarea
caracteristica de structura:
a) este puternic ramificata;
b) are ramificatii foarte scurte;
c) este moderat ramificata;
d) are molecule lungi, fara ramificatii.

B.6
1. Homopolimerii sunt polimeri care:
a) contin cel putin doua
unitati structurale
CH2 CH
n
diferite;
CH3

58

b) contin un singur tip de unitate structurala


de baza;
c) au suferit procese de reticulare;
d) au masa moleculara medie mai mica
5000 moli/g .

a)
b)
c)
d)

2. Dupa IUPAC, denumirea polimerului cu structura


este:
poli(alcool vinilic);
poli(N-vinil pirolidona);
CH2 CH
n
poli(clorura de vinil);
Cl
poli(2-hidroxietil metacrilat).
3.Temperatura de tranzitie sticloasa(Tg) a polimerilor
este:
a) temperatura la care are loc solubilizarea in
apa;
b) temperatura la care polimerul devine moale
si flexibil;
c) temperatura la care incepe degradarea a
polimerului;
d) temperatura de cristalizare a polimerului.
4. Polietilena este un polimer sintetic cu aplicatii
medicale obtinut prin:
a) reactii de condensare;
b) reactii de reticulare;
c) reactii de aditie;
d) descompunere termica.

B.7
1. Polimerii sintetici reticulati sunt:
a) solubili in solventi;
b) materiale compozite;
c) insolubili in solventi;
d) polimeri nesterilizabili.

4.Poliuretanii se prepara:
a) prin reactia unui diol cu diizocianat;
b) prin reactia unei diamide cu diizocianat;
c) prin reactia unui diol cu diamida;
d) prin reactia unui diol cu diester;

B.8
1. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
a) Biodegradarea polimerilor sintetici este
favorizata de existenta in macromolecula
numai a legaturii C-C;
b) regiunile amorfe sunt degradate mai rapid
dect cele cristaline;
c) regiunile amorfe sunt degradate mai
dificil dect cele cristaline;
d) Biodegradarea polimerilor este inhibata
de prezenta legaturilor hidrolizabile

2. Dupa IUPAC, denumirea


polimerului cu structura este:
CH3
a) poli(alcool vinilic);
CH2 C
n
b) poli(N-vinil pirolidona);
C O
c) poli(metil metacrilat);
OCH3
d) poli(2-hidroxietil metacrilat).
3. Intreruprea in reactiile de aditie se realizeaza prin:
a) interactiunea intre doi radicali de polimer;
b) reactia cu initiator a monomerului rezidual;
c) reactia solventului cu inhibitori;
d) reactia cu un monomer a solventului.
4. Mecanismul degradarii chimice presupune:
a) Numai ruperea reticularilor intre catene;
b) Numai ruperea catenelor laterale
c) Numai ruperea catenei principale
d) Combinatii intre cele enumerate

2. Dupa IUPAC, denumirea polimerului cu structura


este:
a) poli(alcool vinilic);
b) poli(N-vinil pirolidona-co-anhidrida
maleica);
c) poli(stiren-co-anhidrida maleica);
d) poli(2-hidroxietil metacrilat).

3.Obtinerea polimerilor prin aditie parcurge 3 stadii,


in ordinea:
a) propagare-initiere-intrerupere;
b) initiere-propagare-intrerupere;
c) adsorbtie aditie- intrerupere;
d) adsorbtie- initiere- propagare.
59

C.
1. Considernd diagrama de faze din figur precizai care afirmaie este fals:
a) Exista dou reacii invariante de tip eutectic identificate pe diagrama prin puntele <d> si <e>.
b) Solubilitatea maxim a lui B in A este de 7,9%.
c) Un aliaj 40%B, la T4, este format dintr-un amestec de dou soluii solide, una de compoziie 4%B si
cealalt de compoziie 96%B.
d) La temperatura ambiant, microstructura unui aliaj 72%B const din amestec eutectic in proporie de
100%.

2. Filmele oxidice formate la suprafaa unor biomateriale metalice prezint urmtoarele particulariti:
a) Poroase si permeabile la aciunea mediului ambiant;
b) Influeneaza negativ proprietatile de biocompatibilitate;
c) Sunt rezultatul unui proces de autopasivare;
d) Nu confer rezisten la coroziune.
3. Alumina prezint urmatoarele proprieti, cu o excepie:
a) stabilitate chimic;
b) duritate;
c) bioinerie;
d) rezistena foarte scazut la uzur.
4. Amestecul mecanic de faze rezultat la separarea dintr-o faz lichid se numete:
a) Eutectic;
b) Eutectoid;
c) Compus intemetalic;
d) Element chimic pur.
5. Considernd diagrama de faze din figur precizati care afirmaie este fals:
a) Segmetul <d-g> este parte a liniei lichidus.
b) Punctul <b> corespunde unei transformri invariante de tip eutectic.
c) Liniile drepte, verticale <a-g> si <c-h> corespund compuilor chimic puri de compoziie 100%A si
respectiv 100%B.
d) Un aliaj de 15%B, la T2, este constituit dintr-un lichid de compoziie 23%B si o soluie solid de
compoziie 6%B.

60

6. Filmele oxidice protectoare formate la suprafata unor biomateriale metalice:


a) sunt slab aderente la metalul de baz;
b) nu se autoregenereaz;
c) sunt permeabile la aciunea mediului ambiant;
d) influeneaz pozitiv proprietile de biocompatibilitate.
7. Biomaterialele ceramice:
a) se rup fragil;
b) se rup ductil;
c) prezint comportament elastic;
d) sunt mai rezistente la traciune dect la compresiune.
8. Apatitele biologice prezint urmtoarele particulariti, cu o excepie:
a) sunt produse prin sintez chimica la un raport calciu/fosfor egal cu 1,67;
b) prezinta variaie larg a stoechiometriei;
c) cristalinitate ce le difereniaz de apatitele sintetice;
d) cristalele cresc sub controlul unor proteine.
9. Considernd diagrama de faze din figur precizati care afirmaie este fals:
a) Segmentul <a-d> este parte a liniei lichidus.
b) Componentul B trece in stare lichid la temperatura T2.
c) Punctul <b> corespunde unei transformri invariante de tip eutectic.
d) Pe diagram se gsesc doar dou faze solide (soluii solide) situate in vecintatea concentraiilor
extreme ale diagramei de faze.

10. Materialele metalice cu memorie a formei prezint urmtoarele caracteristici, cu o excepie:


a) efectul de memorie are loc prin tranziia de la o microstructur caracteristic la joas temperatur la
una stabil la temperatur ridicat;
b) proprieti de superelasticitate conferite de martensit;
c) efect conferit de prezena maclelor interne n substructura martensitei;
d) efect conferit de prezena dislocaiilor interne n substructura martensitei.
11. In categoria ceramicilor bioactive se include:
a) Ceramica pe baza de fosfai de calciu,
b) Alumina,
c) Zircona,
d) Carbonul pirolitic.
12. Dintr-o solutie solid se poate separa un amestec mecanic de faze solide, numit:
a) Compus intemetalic;
b) Element chimic pur,
c) Eutectic;
d) Eutectoid.
61

13. Considernd diagrama de faze din figura precizai care afirmaie este fals:
a) Segmentul <e-h> este partea liniei lichidus.
b) Solubilitatea maxim a lui A in B este de 8,8%.
c) Liniile drepte, verticale <a-g> si <c-h> corespund compuilor chimic puri de compoziie 100%A si
respectiv 100%B.
d) Segmentul <e-c> este partea liniei solidus.

14. Fosfatul tricalcic prezint urmtoarele caracteristici:


a) raport calciu-fosfor diferit de 1,50;
b) prezint dou forme polimorfice: alfa i beta;
c) este un fosfat de calciu bioinert;
d) nu se poate obine prin sinterizare.
15. Fenomenul de memorie a formei nu se manifesta n:
a) Cu-Al-Ni,
b) Ti-Ni,
c) Nitinol,
d) TiO2.
16. Unul din urmtoarele biomateriale nu face parte din categoria ceramicilor bioinerte:
a) Carbonul pirolitic,
b) Hidroxiapatita,
c) Alumina,
d) Zircona.
17. Pentru ca dou componente s prezinte solubilitate total n stare solid, este necesar s fie ndeplinit
condiia:
a) componentele trebuie s aib acelai tip de structur cristalin;
b) s aib dimensiuni (raze) atomice mult diferite;
c) componentele trebuie s aib electronegativitate mult diferit;
d) s aib o structur mult diferita a nveliului atomic de valen.
18. Aliajele pe baz de Co-Cr prezint:
a) modul de elasticitate mare ce poate influena negativ transferul de sarcin la nivel osos;
b) nu se utilizeaz n aplicaii medicale protetice;
c) modul de elasticitate identic cu cel al titanului;
d) modul de elasticitate similar cu cel al esutului osos cortical.
19. Din categoria ceramicilor bioinerte face parte:
a) Fosfatul tricalcic alfa
b) Siclele ceramice
c) Hidroxiapatita
d) Carbonul pirolitic.
62

20. Proprietile mecanice ale biomaterialelor utilizate n aplicaii protetice trebuie:


a) Sa induc aparitia fenomenului de stress shielding;
b) Sa fie mult superioare celor ale esutului osos;
c) Sa favorizeze formarea de particule de uzur;
d) Sa fie comparabile cu cele ale esutului osos.
21. Soluiile solide interstiiale se caracterizeaz prin faptul c:
a) atomii de solut sunt distribuii n interstiiile din structura cristalin a componentului solvent;
b) atomii de solut sunt distribuii n nodurile structurii cristaline a componentului solvent;
c) sunt ntotdeauna ordonate;
d) solubilitatea componentelor este total.
22. Oxidul de titan prezint urmtoarele proprieti, cu o excepie:
a) Contribuie la modificarea ncrcrii electrice superficiale;
b) Dioxidul de titan este forma chimic cea mai stabil;
c) Este un strat nalt protector, cu repasivare rapid;
d) Influeneaz negativ interfaa biomaterial-esut.
23. Alumina si zircona prezint urmtoarele proprieti, cu o exceptie:
a) Rezisten mecanic adecvat aplicaiilor medicale;
b) Bun biocompatibilitate;
c) Sunt bioactive;
d) Sunt bioinerte.
24. Interaciunea favorabil biomaterial-tesut este condiionat de urmtoarele aspecte, cu o exceptie:
a) sarcina superficial;
b) hidrofilia;
c) topografia superficiala;
d) apariia reaciior de tip imunologic.
25. Din categoria amestecurilor mecanice de faze fac parte:
a) soluiile solide;
b) eutecticul;
c) compuii intermetalici;
d) metalele pure.
26. Osteointegrarea suprafeelor metalice poate fi imbunatit n urmatoarele situaii, cu o exceptie:
a) Pasivare;
b) Acoperire cu straturi bioactive;
c) Interpunerea unei matrici fibro-conjunctive acelulare;
d) Generare de rugozitate.
27. Hidroxiapatita pur, stoechiometric posed:
a) valoarea raportului molar calciu/fosfor (Ca/P) egala cu 1,50;
b) valoarea raportului molar Ca/P mai mic dect 1,50;
c) valoarea raportului molar Ca/P diferita de 1.67;
d) o reea cristalin hexagonal.

63

28. Considernd diagrama de faze din figura precizai care afirmaie este fals:
a) Punctul <b> corespunde unei transformri invariante de tip eutectic.
b) Segmentul <d-g> este partea liniei lichidus.
c) Un aliaj 40%B, la T4, este format dintr-un amestec de dou soluii solide, una de compoziie 4%B si
cealalt de compoziie 96%B.
d) Segmentul <e-c> este parte a liniei solidus.

29. Reeaua cristalin:


a) Nu depinde de tipul de legtur chimic;
b) Nu depinde de dimensiunea atomilor;
c) Exprim starea de ordine la mare distan;
d) Este identic pentru toate tipurile de materialele.
30. Titanul si aliajele pe baza de Ti prezint urmatoarele proprieti, cu o exceptie:
a) buna rezisten la coroziune;
b) densitate scazut;
c) rezisten redusa la forfecare;
d) modul de elasticitate superior oelurilor inoxidabile.
31. Apatitele biologice prezint:
a) Raportul Calciu-Fosfor (Ca/P) egal cu 1.67;
b) Ca/P diferit de 1.67;
c) Acelai Ca/P ca si apatita sintetic pur;
d) Sunt stoechiometrice.
32. Considernd diagrama de faze din figur precizati care afirmaie este fals:
a) Solubilitatea maxim a lui A in B este de 8,8%.
b) Exista dou reacii invariante de tip eutectic identificate pe diagrama prin puntele <a> si <c>.
c) Componentul A trece in stare lichid la temperatura T1.
d) Liniile drepte, verticale <a-g> si <c-h> corespund compuilor chimic puri de compoziie 100%A si
respectiv 100%B.

64

12. Biotehnologii medicale


A.
1. Sursa de carbon si energie, intr-un mediu de
cultura, poate fi constituita din:
a) acid clorhidric
b) vitamine
c) glucoza
d) aminoacizi
2. In procesul de sterilizare:
a) trebuie sa se produca degradarea mediului de
cultura;
b) trebuie sa se indeparteze toate microorganismele
patogene;
c) trebuie sa se indeparteze numai anumite
microorganisme.
d) trebuie sa se indeparteze bacteriile
3. Intr-un proces biotehnologic anaerob trebuie sa se
sterilizeze:
a) mediul de cultura
b) aerul
c) atit mediul de cultura cit si aerul
d) produsul de biosinteza
4. In urma fermentatiei, filtrarea mediului de cultura
in cazul produselor extracelulare se poate efectua cu
ajutorul:
a) bioreactoarelor cu membrana
b) fotobioreactoarelor
c) filtrelor rotative cu vid
d) coloanelor de distilare

8. Intr-un proces de fermentatie, faza lag


(corespunzatoare curbei Monod) este faza:
a) de acomodare a microorganismelor la conditiile din
bioreactor;
b) de crestere accelerata;
c) de crestere logaritmica;
d) de degradare.
9. In procesele biotehnologice, reactiile enzimatice
care intervin sint:
a) dependente de temperatura;
b) independente de temperatura;
c) partial dependente de temperatura;
d) dependente de temperaturile foarte ridicate.
10. Intr-un sistem biochimic, enzimele au si rolul de a:
a) creste bariera de potential
b) cobor bariera de potential
c) mentine energia sistemului la valoarea initiala
d) mentine energia sistemului la o valoare constanta.
11. Atomizatele sunt:
a) Solutii extractive apoase
b) Solutii extractive alcoolice
c) Extracte moi
d) Extracte uscate
12. Turboextractia este:
a) O modificare a macerarii
b) O modificare a percolarii
c) O modificare a lixivierii
d) Nici un raspuns corect

5. Viteza de formare a produsului intr-un proces


enzimatic, este data de:
a) modelul Michaelis-Menten;
b) modelul Monod;
c) modelul Piret;
d) modelul Kono si Asai

13. Din punct de vedere tehnologic formele extractive


apoase se deosebesc prin:
a) timpul de extractie
b) solventul folosit
c) nici un raspuns corect
d) temperatura la care este efectuata extractia

6. Separarea cu ajutorul schimbatorilor de ioni se


bazeaza pe principiul:
a) retinerii unui component in coloana cu schimbatori
de ioni;
b) reactiei unui component solubil in solvent, cu
componenta solubila in apa;
c) proprietatii unei substante de a se dizolva
preferential intr-un anumit solvent;
d) aplicarea metodei trasorilor.

14. Pentru facilitarea extractiei alcaloizilor in solutia


extractiva apoasa se adauga:
a) O cantitate echivalenta de hidroxid de sodiu
b) O cantitate echivalenta de acid
c) O cantitate echivalenta de bicarbonat de sodiu
d) Toate raspunsurile sunt corecte

7. Prima etapa a unui proces biotehnologic este::


a) purificarea produsului util;
b) cristalizarea produsului util;
c) pregatirea mediului de cultura.
d) separarea mediului de cultura.

15. Daca nu este indicata concentratia alcoolului,


tincturile sunt preparate cu alcool de:
a) 40%
b) 50%
c) 70%
d) 96%

65

B.
1. Intr-un proces biotehnologic, sursa de azot organic
necesara poate fi constituita din :
a) hidrati de carbon
b) ioni metalici
c) saruri de amoniu
d) aminoacizi

8. In cazul proceselor de schimb ionic, pentru a


evidentia etapa limitativa si a stabili regimul de lucru,
se utilizeaza :
a) testul Eliza
b) testul intreruperii
c) testul Papanicolau
d) testul Binet-Simon

2. Procedeul de sterilizare a mediilor de cultura aplicat


n majoritatea proceselor este:
a) filtrare pe suprafete poroase sau membrane;
b) sterilizarea cu raze x, , ;
c) sterilizarea termica;
d) sterilizarea chimica.

9. Separarea Streptomicinei din lichidul de


fermentatie, se realizeaza:
a) prin extractie
b) prin filtrare
c) prin distilare
d) cu ajutorul schimbatorilor de ioni

3. Modelul Michaelis-Menten este definit ca un model


ideal, in care se admite ca:
a) nu exista inhibitie, reactie chimica iar substratul se
transforma integral in produs util
b) substratul se transforma in produsul util si in
numerosi produsi secundari
c) exista inhibitie de produs
d) exista inhibitie de substrat

10. In procesul de fermentatie, faza de acomodare a


microorganismelor la conditiile din bioreactor, poarta
denumirea de:
a) faza lag
b) faza cresterii logaritmice
c) faza de crestere incetinita
d) faza cresterii stationare

4. Dupa etapa de fermentatie, in vederea separarii


fazei solide, prima operatie care se realizeaza este:
a) filtrarea;
b) purificarea;
c) conditionarea;
d) cristalizarea
5. Filtrarea biomaselor fibroase este o operatiune:
a) dificila, datorita caracterului fibros al biomasei,
care colmateaza filtrul
b) dificila, datorita caracterului mucilaginos al
biomasei
c) relativ usoara, datorita caracterului fibros al
biomasei, care nu colmateaza filtrul
d) relativ usoara, datorita caracterului mucilaginos al
biomasei
6. In functie de semnul ionilor schimbati, schimbatorii
de ioni pot fi:
a) organici si anorganici
b) solizi si lichizi
c) cationiti si anioniti
d) rasini si geluri
7. Procesul de elutie reprezinta
a) inlocuirea schimbatorului de ioni
b) difuzia particulei prin porii schimbatorului de ioni
c) eliberarea ionilor retinuti pe schimbator si trecerea
acestora inapoi in solutie
d) retinerea ionilor pe schimbatorul de ioni

11. Pentru tinctura-mama de galbenele raportul


drog/solvent este:
a) 1/1
b) 1/5
c) 1/10
d) 1/20
12. Macerate se numesc:
a) nici o variant corect
b) produsul vegetal uscat este pus n contact cu apa la
temperatura de fierbere
c) produsul vegetal uscat este fiert n ap
d) produsul vegetal uscat este pus n contact cu
solventul la temperatura camerei
13. Diacolarea este o modificare a:
a) macerarii
b) percolarii
c) disrilarii
d) decantarii
14. Percolatoarele pot fi:
a) conice
b) cilindrice
c) cilindro-conice
d) toate variantele sunt corecte
15. Percolarea fracionat poate fi:
a) cu fracionarea produsului vegetal n pari inegale
b) toate variantele sunt corecte
c) cu fracionarea produsului vegetal n pari egale,
ciclu neterminat
d) cu fracionarea produsului vegetal n pari egale,
ciclu terminat
66

C.
1. Mediul de cultura necesar unui proces de biosinteza
trebuie sa contina drept sursa de azot organic :
a) aminoacizi esentiali
b) hidrati de carbon
c) saruri de amoniu
d) coloranti organici
2. Urmarirea procesului de sterilizare termica se face
prin detectarea microorganismului:
a) cu cea mai mare rezistenta termica;
b) cu rezistenta termica medie;
c) cu cea mai mica rezistenta termica;
d) cu cea mai mica rezistenta a peretelui celular.
3. Modelul cinetic ideal care descrie acumularea
produsului intr-un proces de biosinteza este:
a) modelul Monod
b) modelul Piret
c) modelul Michaelis-Menten
d) modelul Shu
4. In scopul filtrarii lichidelor bacteriene, operatie
dificil de realizat datorita dimensiunii acestor
micoorganisme, se recurge la:
a) utilizarea de filtre rotative cu vid;
b) utilizarea aerarii in zona de filtrare;
c) utilizarea procesului de atomizare
d) modificarea proprietatilor reologice ale biomasei.
5. In cazul separarii produselor cu ajutorul
schimbatorilor de ioni, testul intreruperii are ca rol:
a) stabilirea etapei limitative de proces
b) intreruperea procesului
c) stabilirea modului de extractie a produsului
d) continuarea procesului
6. Eritromicina se obtine prin :
a) sinteza
b) fermentatie
c) polimerizare
d) substituie radicalica
7. Dozarea streptomicinei se realizeaza :
a) iodometric
b) cu tiosulfat de sodiu
c) cu iodura de potasiu
d) spectrofotometric
8. Distrugerea celulelor microbiene se practica atunci
cand produsul util este situat
a) extracelular
b) atat extracelular cat si intracelular
c) intracelular
d) in lichidul de fermentatie.

9. Separarea cu ajutorul schimbatorilor de ioni se


bazeaza pe:
a) retinerea unui component in coloana cu schimbatori
de ioni;
b) reactia unui component solubil in solvent, cu
componenta solubila in apa;
c) proprietatea unei substante de a se dizolva
preferential intr-un anumit solvent;
d) aplicarea metodei trasorilor.
10. Elutia Streptomicinei de pe schimbatorul de ioni
se realizeaza cu:
a) o solutie acid sulfuric 98%
b) o solutie de hidroxid de sodiu 4%
c) o solutie de carbonat de calciu 4%
d) o solutie de acid sulfuric 4%
11. Se considera modificari ale percolarii:
a) percolarea repetata
b) evacolarea
c) toate variantele sunt corecte
d) diacolarea
12. Se considera forme extractive apoase:
a) maceratele
b) infuziile
c) decocturile
d) toate variantele sunt corecte
13. Pentru obtinerea tincturilor din produse vegetale
cu continut de principii puternic active, raportul drog
solvent este:
a) 1/1
b) 1/10
c) 1/20
d) 1/5
14. Umectarea produsului vegetal inainte de extractie
are ca scop:
a) Imbiba si permeabilizeaza membranele celulare
b) Faciliteaza inceperea mai rapida a proceselor de
difuziune-osmoza
c) Se elimina aerul, evitandu-se flotarea produsului
vegetal
d) Toate variantele sunt corecte
15. Aparatul Soxhlet permite:
a) Extractia din produsul vegetal nemaruntit
b) Epuizarea produsului vegetal cu cantitati minimede
solvent
c) Extractia selectiva a compusilor activi asemanatori
d) Toate variantele sunt corecte

67

D.
1. Unul din rolurile microelementelor dintr-un mediu
de cultura este :
a) regleaza permeabilitatea membranei celulare
b) asigura sursa de energie pentru dezvoltarea celulei
c) cresc performanta procesului
d) dirijeaza procesul spre formarea unui anumit
produs
2. La temperaturi ridicate, timpul de sterilizare este:
a) mai mic, ceea ce faciliteaza conservarea mediului
de cultura;
b) mai mare, ceea ce asigura o sterilizare sigura a
mediului de cultura;
c) comparabil;
d) depinde de numarul microorganismelor.
3. Modelul Monod se refera la:
a) acumularea biomasei
b) formarea produsului util
c) concentratia substratului
d) temperatura procesului
4. Penicilina naturala este:
a) carbenicilina
b) penicilinaV
c) oxacilina
d) amoxicilina
5. Pentru ce domeniu de temperatura activitatea
enzimelor este maxima ?
a) sub temperatura optima
b) peste temperatura optima
c) la temperatura optima
d) temperatura nu influenteaza activitatea enzimatica
6. Dupa etapa de fermentatie, in vederea separarii
fazei solide, prima operatie care se realizeaza este:
a) filtrarea;
b) purificarea;
c) conditionarea;
d) cristalizarea
7. Intr-un proces biotehnologic, sursa de carbon si
energie necesara poate fi constituita din :
a) aminoacizi
b) ioni metalici
c) hidrati de carbon
d) saruri de amoniu

9. Obtinerea prin fermentatie a penicilinelor se


realizeaza la temperatura de:
a) 0 oC
b) 16 oC
c) 26 oC
d) 36 oC
10. Activitatea enzimatica variaza cu valoarea pHului:
a) reversibil in limite restranse
b) ireversibil in limite restranse
c) reversibil, indiferent de marimea variatiei
d) activitatea enzimatica nu este influentata de pH.
11. Extractele pot fi:
a) fluide
b) moi
c) uscate
d) toate variantele sunt corecte
12. Tincturile sunt:
a) preparate farmaceutice lichide
b) solutii alcoolice, hidroalcoolice
c) solutii alcoolice, eteroalcoolice
d) toate afirmaiile sunt corecte
13. La obtinerea infuziilor din produsul vegetal cu
continut de ulei volatil umectarea se face:
a) cu 1 ml apa fierbinte la 1 g produs vegetal
b) nu se umecteaza
c) cu 0,5 ml alcool diluat la 1 g produs vegetal
d) Toate raspunsurile corecte
14. Daca nu este indicat concentraia alcoolului
pentru obinerea tincturilor se utilizeaz:
a) Alcool 20 %
b) Alcool 40 %
c) Alcool 70 %
d) Alcool 96 %
15. Se considera modificari ale percolarii urmatoarele
procedee:
a) Turboextractia
b) Vibroextractia
c) Mucolarea
d) Extractia in aparatul Ultra-turax

8. In urma fermentatiei, filtrarea mediului de cultura


in cazul produselor extracelulare se poate efectua cu
ajutorul:
a) bioreactoarelor cu membrana
b) fotobioreactoarelor
c) filtrelor rotative cu vid
d) coloanelor de distilare
68

E.
1. Intr-un mediu de cultura, sursa de carbon si energie
poate fi asigurata de:
a) ioni de Zn, Mn, Na, Cu, Cr, Fe
b) aminoacizi esentiali
c) saruri de amoniu si azotati
d) hidrati de carbon, amidon, n-parafine.

8. In cazul separarii produselor cu ajutorul


schimbatorilor de ioni, testul intreruperii are ca rol:
a) intreruperea procesului
b) stabilirea etapei limitative de proces
c) stabilirea modului de separare a produsului
d) continuarea procesului dupa un anumit interval de
timp

2. In functie de sterilizarea surselor de carbon, sursele


de azot trebuie sterilizate:
a) separat, pentru a evita reactiile de formare a
azometinelor;
b) odata, pentru a favoriza reactiile de formare a
azometinelor;
c) separat, pentru a evita reactiile de distrugere a
microorganismelor cu rezistenta cea mai mare;
d) nu conteaza.

9. Evolutia unui proces biotehnologic se urmareste


dupa:
a) temperatura mediului
b) densitatea masei celulare
c) schimbatorii de ioni utilizati
d) energia cinetica a bilelor

3. Pentru fiecare enzima, activitatea catalitica maxima


este :
a) intr-un anumit interval de pH
b) la pH acid
c) la pH bazic
d) nu conteaza pH-ul
4. In ce domeniu de temperatura inactivarea
Saccharomice cerevisiae este ireversibila ?
a) sub temperatura optima
b) peste temperatura optima
c) la temperatura optima
d) temperatura nu influenteaza activitatea enzimatica
5. Ce marime descrie transferul oxigenului in
bioreactoare ?
a) coeficientul de transfer de masa
b) coeficientul de transfer termic
c) coeficientul de dilatare
d) coeficientul de alunecare.
6. Viteza de formare a produsului este data de:
a) modelul Monod
b) modelul Kono si Asai
c) modelul Piret
d) modelul Michaelis Menten
7. Elutia streptomicinei de pe schimbatorul de ioni se
realizeaza cu:
a) apa distilata
b) acid sulfuric 4%
c) hidroxid de sodiu
d) rasini schimbatoare de ioni

10. Intr-un proces de fermentatie, acomodarea


microorganismelor se realizeaza in faza:
a) lag
b) de crestere accelerata
c) de crestere incetinita
d) mortii accelerate
11. Atomizatele sunt:
a) Solutii extractive apoase
b) Solutii extractive alcoolice
c) Extracte moi
d) Extracte uscate
12. Turboextractia este:
a) O modificare a macerarii
b) O modificare a percolarii
c) O modificare a lixivierii
d) Nici un raspuns corect
13. Din punct de vedere tehnologic formele extractive
apoase se deosebesc prin:
a) intensitatea agitarii
b) solventul folosit
c) nici un raspuns corect
d) temperatura la care este efectuata extractia
14. Pentru facilitarea extractiei alcaloizilor in solutia
extractiva apoasa se adauga:
a) O cantitate echivalenta de hidroxid de sodiu
b) O cantitate echivalenta de acid
c) O cantitate echivalenta de bicarbonat de sodiu
d) Toate raspunsurile sunt corecte
15. Daca nu este indicata concentratia alcoolului,
tincturile sunt preparate cu alcool de:
a) 40%
b) 50%
c) 70%
d) 96%

69

F.
1. Rolul unui precursor adaugat in mediul de cultura
este:
a) de a dirija procesul de biosinteza spre formarea
unui anumit produs
b) de a asigura sursa de carbon si energie
c) de a regla permeabilitatea membranei celulare
d) de a asigura un transfer de masa eficient
2. Viteza unui proces de biosinteza poate fi urmarita
prin :
a) viteza de acumulare a produsului util
b) viteza transferului de masa al oxigenului
c) viteza transferul termic
d) viteza de formare a spumei
3. Intr-un proces de biosinteza, temperatura pentru
cresterea biomasei trebuie sa fie :
a) ridicata, pentru a asigura sterilitatea
b) medie (26-320C)
c) apropiata de temperatura de inghet, pentru
eliminarea apei
d) nu conteaza acest parametru
4. Penicilina G se mai numeste:
a) benzilpenicilina
b) fenoxipenicilina
c) meticilina
d) nafcilina
5. Viteza de formare a produsului intr-un proces
enzimatic, este data de:
a) modelul Michaelis-Menten;
b) modelul Monod;
c) modelul Herbert;
d) modelul Kono si Asai
6. Eliberarea ionilor retinuti pe schimbatorul de ioni si
retrecerea lor in solutie reprezinta procesul de:
a) filtrare;
b) elutie;
c) adsorbtie;
d) sorbtie
7. Drept sursa de carbon si energie necesara mediului
de cultura, intr-un proces biotehnologic, se utilizeaza :
a) metan
b) saruri de amoniu
c) glucoza, hidrocarburi parafinice
d) alcool etilic
8. Distributia oxigenului intr-un proces biotehnologic
este dependenta de :
a) reologia biomasei
b) structura mediului de cultura
c) concentratia elementelor nuritive
d) pH-ul si rH-ul mediului.

9. Pentru ce domeniu de temperatura, activitatea


enzimelor este maxima ?
a) sub temperatura optima
b) peste temperatura optima
c) la temperatura optima
d) temperatura nu influenteaza activitatea enzimatica
10. Intr-o moara cu bile, discurile agitatoarelor pot fi
amplasate pe ax, in forma:
a) elicoidala
b) concentrica
c) tangentiala
d) triunghiulara
11. Formele extractive apoase sunt:
a) infuzia
b) maceratul
c) decoctul
d) toate variantele sunt corecte
12. Decoctul se obine n modul urmtor:
a) produsul vegetal uscat este pus n contact cu apa la
temperatura camerei
b) produsul vegetal uscat este fiert 30 minute n ap
c) produsul vegetal uscat este macerat n ap la
temperatura de 40-50 C
d) produsul vegetal uscat se extrage la rece cu etanol
13. Viteza de percolare trebuie reglata in asa fel ca:
a) in 48 de ore sa se obtina 1,5 g solutie extractiva la
fiecre gram de produs vegetal
b) in 4 ore sa se obtina 1,5 g solutie extractiva la fiecre
gram de produs vegetal
c) in 24 de ore sa se obtina 1,5 g solutie extractiva la
fiecare gram de produs vegetal
d) sa se obtina 1,5 g solutie extractiva la fiecre gram
de produs vegetal pe ora
14. Mucolarea este:
a) o modificare a decoctiei pentru extragerea
mucilagiilor
b) o modificare a diacolarii
c) o modificare a evacolarii fiind folosite pana la 12
evacolatoare plasate in paralel
d) o modificare a macerarii pentru extragerea
mucilagiilor
15. Farmacopeea Romn X oficializeaz raportul
drog/solvent pentru tincturile din produse ce nu contin
principii puternic active:
a) 1/1.
b) 1/2.
c) 1/5
d) 1/10

70

G.
1. Mediile de cultura trebuie sa contina drept sursa de
carbon si energie :
a) aminoacizi esentiali
b) precursori
c) vitamine
d) hidrati de carbon, n-parafine

9. Procesul de crestere a microorganismelor pe medii


de cultura, in scopul de a biosintetiza diversi produsi,
in biotehnologie poarta numele de:
a) sterilizare
b) fermentatie
c) separare
d) conditionare

2. In procesul de sterilizare a mediilor de cultura,


relatia timp-temperatura indica urmatorul fapt:
a) cu cresterea temperaturii, creste timpul de reactie
b) cu cresterea temperaturii, scade timpul de reactie
c) cu cresterea temperaturii, timpul de reactie este
constant
d) timpul de reactie nu depinde de temperatura

10. Pentru caracterizarea sistemelor oxidoreducatoare, la nivel celular, se utilizeaza:


a) temperatura
b) timpul de amestecare
c) transferul de masa al oxigenului
d) rH-ul.

3. Modelul de acumulare a produsului intr-un proces


de fermentatie poarta denumirea :
a) modelul Monod
b) modelul Piret
c) modelul Michaelis-Menten
d) modelul Kono
4. Obtinerea penicilinelor prin fermentatie este un
proces :
a) anaerob
b) aerob
c) care necesita dioxid de carbon
d) care necesita dioxid de sulf
5. Cum este solubilitatea oxigenului in lichidele de
fermentatie comparativ cu solubilitatea zaharului?
a) mult mai mare
b) mult mai mica
c) aproximativ la fel
d) la fel
6. Cel mai utilizat procedeu de obtinere a eritromicinei
este prin:
a) biosinteza
b) sinteza chimica
c) distilare
d) precipitare
7. Viteza unei reactii enzimatice :
a) creste odata cu cresterea temperaturii
b) este maxima intr-un interval limitat de temperatura
c) scade odata cu cresterea temperaturii
d) nu depinde de temperatura
8. Etapa limitativa de viteza in procesul de schimb
ionic are viteza:
a) calculata cu ecuatia Michaelis-Menten
b) calculata cu ecuatia Monod
c) cea mai mica
d) cea mai mare

11. Formele extractive apoase sunt:


a) infuzia
b) maceratul
c) decoctul
d) toate variantele sunt corecte
12. Infuzia se obine n modul urmtor:
a) produsul vegetal uscat este extras 30 min. cu apa
adusa la temperatura de fierbere
b) produsul vegetal uscat este fiert n ap
c) produsul vegetal uscat este macerat n ap la
temperatura de 40-50 C
d) produsul vegetal uscat se extrage la rece cu etanol
13. Viteza de percolare trebuie reglata in asa fel ca:
a) in 48 de ore sa se obtina 1,5 g solutie extractiva la
fiecre gram de produs vegetal
b) in 4 ore sa se obtina 1,5 g solutie extractiva la fiecre
gram de produs vegetal
c) sa se obtina 1,5 g solutie extractiva la fiecre gram
de produs vegetal pe ora
d) in 24 de ore sa se obtina 1,5 g solutie extractiva la
fiecre gram de produs vegetal
14. Mucolarea este:
a) o modificare a decoctiei pentru extragerea
mucilagiilor
b) o modificare a evacolarii fiind folosite pana la 12
evacolatoare plasate in paralel
c) o modificare a diacolarii
d) o modificare a macerarii pentru extragerea
mucilagiilor
15. Se considera modificari ale macerarii urmatoarele
procedee:
a) Turboextractia
b) Vibroextractia
c) Extractia in aparatul Ultra-turax
d) toate variantele sunt corecte

71

H.
1. In mediul de cultura, microelementele au urmatorul
rol :
a) sunt cofactori ai unor sisteme enzimatice
b) controleaza viteza procesului de biosinteza
c) dirijeaza biosinteza spre formarea unui anumit
produs
d) regleaza permeabilitatea membranei celulare
2. In procesul de sterilizare a mediului de cultura,
trebuie evitata formarea :
a) azometinelor
b) produsului util
c) substratului
d) surselor de carbon si energie
3. Modelul Michaelis-Menten este un model ideal care
admite ca :
a) exista numai inhibitie competitiva in proces
b) exista reactii secundare in proces si le ia in calcul
c) nu exista inhibitie si reactii secundare, iar tot
substratul se transforma in produs util
d) exista inhibitie si se formeaza numerosi produsi
secundari
4. In cazul proceselor de schimb ionic, pentru a
evidentia etapa limitativa si a stabili regimul de lucru,
se utilizeaza :
a) testul Student
b) testul de intrerupere
c) testul Papanicolau
d) testul Binet-Simon
5. Dupa specia ionica schimbata, schimbatorii de ioni
pot fi:
a) solizi, lichizi sau geluri
b) organici si anorganici.
c) cationiti si anioniti.
d) concentrati sau diluati.
6. La nivel industrial, sterilizarea mediilor de cultura
se realizeaza:
a) cu ajutorul fibrelor de sticla
b) termic
c) prin membrane lichide
d) cu ajutorul schimbatorilor de ioni.
7. Perioada de timp in are are loc aclimatizarea
microorganismelor la conditiile oferite de cultivarea
industriala, poarta numele de:
a) faza distructiei accelerate prin liza
b) faza lag
c) faza cresterii accelerate
d) faza de retardare

8. Mecanismul prin care enzimele transforma


substratul, poate fi descris cu ajutorul:
a) teoriei probabilitailor
b) teoriei starii de tranziie
c) teoriei sistemelor
d) teoriei relativitaii.
9. Calculul vitezei specifice de cretere a masei
celulare, n corelaie cu variaia concentraiei unui
singur substrat, poarta numele:
a) modelul Michaelis-Menten
b) modelul Monod
c) modelul Kono si Asai
d) modelul Piret
10. Creterea temperaturii mediului de cultura
determina, n general:
a) reducerea viscozitaii
b) creterea viscozitaii
c) variaia liniara cu viscozitatea
d) variaia sinusoidala cu viscozitatea
11. Extractele pot fi:
a) fluide
b) moi
c) uscate
d) toate variantele sunt corecte
12. Tincturile sunt:
a) preparate farmaceutice lichide
b) solutii alcoolice, hidroalcoolice
c) solutii alcoolice, eteroalcoolice
d) toate afirmaiile sunt corecte
13. La obtinerea infuziilor din produsul vegetal cu
continut de ulei volatil umectarea se face:
a) cu 1 ml apa fierbinte la 1 g produs vegetal
b) nu se umecteaza
c) cu 5 ml alcool concentrat la 1 g produs vegetal
d) cu 0,5 ml alcool diluat la 1 g produs vegetal
14. Daca nu este indicat concentraia alcoolului
pentru obinerea tincturilor se utilizeaz:
a) Alcool 20 %
b) Alcool 40 %
c) Alcool 70 %
d) Alcool 96 %
15. Se considera modificari ale percolarii urmatoarele
procedee:
a) Turboextractia
b) Vibroextractia
c) Extractia in aparatul Ultra-turax
d) Nici o afirmatie corecta

72