Sunteți pe pagina 1din 95

CERCETAREA HIDRODINAMICA

A ZACAMINTELOR
1. Caracteristicile principale
ale zacamantului

Curgerea prin m.p. este un fenomen foarte complex.
Analiza miscarii fluidelor prin medii poroase a fost
elaborata de-a lungul anilor pe doua planuri:
experimental si analitic.
Fizicieni, ingineri, hidrologi si altii asemenea au
examinat experimental comportarea din punct de
vedere al curgerii printr-o gama larga de medii
poroase, de la impachetari de nisip, la cele cu
granule din sticla. Pe baza analizelor efectuate si a
rezultatelor obtinute, au incercat sa formuleze legi si
corelatii, care sa poata sa fie utilizate apoi pentru
dezvoltarea unor predictii analitice in sisteme reale
similare.

Principalele caracteristici ale zacamantului care
trebuie luate in considerare sunt:

Tipurile de fluide din zacamant;
Regimurile de curgere;
Geometria zacamantului;
Numarul fluidelor din zacamant.
1.1. Tipuri de fluide
Coeficientul de compresibilitate izoterma este in esenta
factorul de control in identificarea tipului de fluid din
zacamant. In general, fluidele din zacamant sunt
clasificate in trei grupe:
fluide incompresibile;
fluide usor compresibile (lichide compresibile);
fluide compresibile (gaze).
Coeficientul de compresibilitate izoterma este definit
de urmatoarele relatii echivalente:
exprimat pe baza volumului de fluid:
; (1.1)

exprimat pe baza densitatii fluidului:
, (1.2)

unde V volumul de fluid, densitatea fluidului, p - presiunea, psi, -
coeficientul de compresibilitate izoterma, Pa-1 (psi-1).
p
V
V c
c
=
1
|
p c
c
=

|
1
Fluide incompresibile
Fluidul incompresibil este definit ca fiind fluidul al
carui volum sau a carui densitate nu variaza cu
presiunea, ceea ce inseamna ca
sau .

Fluide perfect incompresibile, practic un exista;
totusi, aceasta comportare, de fluid
incompresibil, poate fi presupusa in unele
cazuri pentru a simplifica obtinerea si / sau
forma finala a unora dintre ecuatiile de miscare.
0 =
c
c
p
V
0 =
c
c
p

Fluide usor compresibile


Aceste fluide usor compresibile manifesta
schimbari mici de volum sau densitate, odata
cu schimbarile de presiune. Cunoscand volumul
Vref volumul de referinta - al unui lichid usor
compresibil la presiunea de referinta (initiala)
pref, schimbarile in comportarea de volum a
acestui fluid in functie de presiunea p, pot fi
descrise matematic prin integrarea ecuatiei
(1.1), dand,



} }
=
V
V
p
p
ref ref
V
V
p
d
d |
( )
ref
ref
V
V
p p ln = |
( ) | | p p V V
ref ref
= | exp
Functia exponentiala e
x
poate fi reprezentata printr-o
dezvoltare in serie, cu retinerea primilor doi termeni,
astfel
(1.5)
Combinand ecuatiile (1.3) si (1.5) se obtine ecuatia
(1.6)
Similar se poate proceda daca se utilizeaza ecuatia (1.2)
in locul ecuatiei (1.1) rezultand
(1.7)
unde V si sunt volumul si densitatea la presiunea p, Vref si ref sunt volumul
si densitatea la presiunea initiala (de referinta).
Ecuatia (1.7) este cunoscuta si sub numele de ecuatia
de stare pentru lichide compresibile, forma
aproximativa.
Ar trebui remarcat ca unele sisteme de titei si apa pot fi
incluse in aceasta categorie.
x
x
+ =1 e
( ) | | p p V V
ref ref
+ = | 1
( ) | | p p
ref ref
= | 1
Fluide compresibile
Acestea sunt fluide care suporta variatii mari de volum in
functie de presiune. Toate gazele sunt considerate
fluide compresibile. Ecuatia trunchiata (1.5) nu este
valabila in acest caz, ci numai dezvoltarea in serie
completa.
Compresibilitatea izoterma a oricarui fluid compresibil
este descrisa de ecuatia urmatoare:
(1.8)

unde Z este factorul de abatere de la legea gazelor perfecte/factorul de
neidealitate,iar indicele T indica un proces izoterm.
Figurile 1.1 si 1.2 prezinta variatia volumului si a
densitatii in functie de presiune pentru trei tipuri de
fluide.
T
g
p
Z
Z p
|
|
.
|

\
|
c
c
=
1 1
|
Volum
Presiune
Incompresibil
Usor compresibil
Compresibil
Fig. 1.1. Variatia volumului in functie de presiune
Densitate
Presiune
Incompresibil
Usor compresibil
Compresibil
Fig. 1.2. Variatia densitatii in functie de presiune.
1.2. Regimuri de miscare
Exista trei tipuri principale de regimuri de miscare
recunoscute pentru a descrie comportarea
curgerii fluidului si distributia de presiune in
zacamant in functie de timp. Aceste trei
regimuri de curgere sunt:
regim stationar;
regim pseudostationar;
regim tranzitoriu / nestationar.

Regimul stationar
Regimul de miscare este considerat constant /
stationar daca presiunea in orice punct din
zacamant ramane constanta, adica nu variaza
cu timpul. Matematic, aceasta conditie este
exprimata sub forma
(1.9)
Aceasta ecuatie arata ca derivata presiunii in
raport cu timpul in orice punct i din zacamant
este nula. In zacaminte, conditia de miscare
stationara se intalneste cand zacamantul este
complet reincarcat si sustinut de un acvifer
puternic sau prin operatii de mentinere a
presiunii de zacamant.
0 =
|
.
|

\
|
c
c
i
t
p
Regimul tranzitoriu / nestationar
Miscarea nestationara (frecvent numita miscare
tranzitorie) este definita de conditia de miscare
a fluidului conform careia derivata presiunii in
raport cu timpul, in orice punct din zacamant,
nu este nici nula, nici constanta. Definitia
sugereaza ca derivata presiunii in raport cu
timpul este in esenta o functie atat de pozitia i,
cat si de timpul t, deci
(1.10)
( ) t i f
t
p
, =
c
c
Regimul pseudostationar
Cand presiunea in diferite locatii ale zacamantului scade
liniar in functie de timp, adica la declin de presiune
constant, aceasta conditie de miscare este
caracteristica regimului pseudostationar. Matematic,
aceasta definitie afirma ca ritmul de scadere a
presiunii in raport cu timpul este constant in orice
punct, sau

(1.11)
Regimul pseudostationar este mentionat si ca miscare
semistationara sau cvasistationara.
Figura 1.3 arata schematic variatia declinului de
presiune in functie de timp pentru cele trei regimuri de
miscare.
. const
t
p
i
=
|
.
|

\
|
c
c
Presiune
Timp
Miscare stationara
Miscare
semistationara
Miscare
nestationara
Fig. 1.3. Variatia presiunii in functie de timp. Regimuri de curgere.
1.3. Geometria zacamantului
Forma zacamantului are o influenta semnificativa
asupra comportarii fluidelor in timpul curgerii.
Cele mai multe zacaminte au frontiere
neregulate si o descriere matematica
riguroasa a geometriei lor este posibila numai
cu utilizarea simulatoarelor numerice. De
aceea, pentru numeroase scopuri legate de
inginerie, geometria reala de curgere poate fi
reprezentata printr-una din geometriile de
curgere urmatoare:
miscare radiala;
miscare lineara;
miscare sferica si semisferica.
Miscarea radiala
In absenta unei heterogenitati severe a
zacamantului, curgerea inspre sau departe de
gaura de sonda va urma linii radiale de curgere
pe o distanta semnificativa fata de gaura de
sonda. Deoarece fluidele se misca catre sonda
din toate directiile si converg la gaura de sonda,
sintagma de curgere radiala este utilizata
pentru a caracteriza curgerea fluidului inspre
gaura de sonda. Figura 1.4 arata liniile de
curent si liniile izopotentiale pentru un sistem de
miscare radiala idealizata.
Sectiune
orizontala
Sectiune
verticala
Linii de
curent
Gaura de
sonda
p
s

Fig. 1.4. Miscarea radiala ideala inspre gaura de sonda.
Miscarea lineara
Miscarea lineara are loc cand liniile de curent
sunt paralele si fluidul se deplaseaza intr-o
singura directie.
Figura 1.5 arata un sistem de curgere linear
idealizat.
O aplicatie obisnuita a ecuatiilor miscarii lineare
este miscarea fluidului inspre fracturi / fisuri
hidraulice verticale asa cum este ilustrata in
figura 1.6.
p
1
p
2

A
Fig. 1.5. Schema miscarii lineare.
Fractura
Vedere
isometrica
h
Sonda
Fractura
Vedere
orizontala
Fig. 1.6. Miscarea lineara ideala intr-o fractura verticala.
Miscarea sferica si emisferica
In functie de tipul configuratiei de completare a
gaurii de sonda, este posibil ca in jurul gaurii de
sonda miscarea sa fie sferica sau emisferica. O
sonda cu un interval perforat limitat ar putea
determina o curgere sferica in vecinatatea
perforaturilor, asa cum se observa in figura 1.7.
O sonda care patrunde partial in zona stratului
productiv, asa cum se observa in fig. 1.8, ar
putea genera o miscare semisferica. Conditia
(de patrundere partiala) este impusa, de
exemplu, de posibilitatea formarii unui con de
apa la talpa sondei.
Gaura
de sonda
Vedere verticala
Linii
de curent
p
s

Fig. 1.7. Miscarea sferica datorata intrvalului perforat limitat.
Gaura
de sonda
Vedere verticala
Linii
de curent
Fig. 1.8. Miscarea semisferica intr-o sonda partial penetranta.
1.4. Numarul fluidelor din zacamant
Expresiile matematice care sunt utilizate pentru a
prevedea performanta volumetrica si comportarea
presiunii unui zacamant variaza ca forma si
complexitate, depinzand de numarul de fluide mobile
din zacamant. In general, exista trei cazuri de
sisteme de curgere:
miscare monofazica (petrol, gaze sau apa);
miscare bifazica (petrol apa, petrol gaze sau
gaze - apa);
miscare trifazica (petrol, apa si gaze).
Descrierea miscarii fluidului si ulterior analiza datelor de
presiune devine mult mai dificila pe masura ce
numarul fluidelor mobile creste.
2. Ecuatiile miscarii fluidelor
Ecuatiile miscarii fluidelor, utilizate pentru a
descrie miscarea fluidelor in zacamant, pot
avea numeroase forme depinzand de
combinatiile variabilelor prezentate anterior (si
anume, tipuri de miscare, tipuri de fluide etc.).
Combinanad ecuatia conservarii masei, cu
ecuatia de transport (ecuatia Darcy) si diferite
ecuatii de stare, se obtin ecuatiile,
corespunzatoare, de miscare a fluidelor.
Deoarece toate ecuatiile de miscare depind de
legea lui Darcy, este important sa fie
considerata mai intai relatia de transport, adica
ecuatia Darcy.
2.1. Legea lui Darcy
Legea fundamentala a miscarii fluidelor prin m.p. este legea
Darcy. Expresia matematica obtinuta de catre Darcy in 1856
stabileste ca viteza unui fluid omogen printr-un m.p. este
proportionala cu gradientul de presiune, si invers
proportionala cu viscozitatea fluidului. Pentru un sistem linear
orizontal, relatia corespunzatoare legii Darcy este
(2.1a)

unde v viteza aparenta / de filtratie , m/s (cm/s), Q debitul volumic, m3/s
(cm3/s), A aria totala a sectiunii transversale a rocii, m2 (cm2).
Deci, aria A include atat aria scheletului solid al rocii, cat si aria
porilor continuti in sectiunea considerata. Viscozitatea
fluidului este exprimata in Pa.s (cP), iar gradientul de
presiune dp/dx,in Pa/m(atm/cm), luat in aceeasi directie ca si
v si Q. Constanta de proportionalitate k este permeabilitatea
m.p. exprimata in m2 (Darcy). Unitatile de masura din
paranteze corespund sistemului mixt de u. m. (Darcy), un
sistem de u. m. cu intrebuintare restransa, dar frecventa, in
cadrul Hidraulicii Subterane.
x
p k
A
Q
d
d
v

= =
x
Presiunea, p
Distanta, x
p
1

p
2

Directia
de curgere
0 <
c
c
x
p
.
Fig. 2.1. Presiunea in functie de distanta, la miscarea lineara,
Pentru un sistem radial orizontal, gradientul de presiune
este pozitiv (v. fig. 2.2) si ecuatia lui Darcy poate fi
exprimata sub urmatoarea forma generalizata:
(2.1b)

unde Qr debitul volumic la raza r, Ar aria sectiunii de
curgere la raza r, (p/r)r gradientul de presiune la
raza r, v - viteza aparenta / de filtratie la raza r.
Aria sectiunii transversale la raza r este in esenta aria
laterala a unui cilindru. Pentru o sonda care strabate
complet un strat avand grosimea neta h, aria sectiunii
transversale Ar este


r r
r
r
p k
A
Q
|
.
|

\
|
c
c
= =

v
rh A
r
2 =
r
e
r
s
r
p
p
s

p
e

Directia
de miscare
Fig. 2.2. Variatia presiunii in miscarea radiala, 0 >
c
c
r
p
Legea lui Darcy se aplica numai cand exista
urmatoarele conditii:
Miscare laminara (viscoasa);
Miscare stationara;
Fluide incompresibile;
Formatiune omogena.
In cazul miscarii turbulente, care se dezvolta la
viteze mari, gradientul de presiune creste intr-
un ritm mai mare decat debitul, fiind necesara o
modificare speciala a legii lui Darcy. Cand
exista miscare turbulenta, aplicarea legii lui
Darcy poate genera erori serioase.
2.2. Miscarea stationara
Asa cum s-a afirmat anterior, conditia dezvoltarii unei
miscari stationare este existenta unei presiuni
constante, independenta de timp, in tot zacamantul.
Aplicatiile miscarii stationare pentru a descrie
comportarea la curgere a unor anumite tipuri de
fluid, in cazul unor geometrii diferite ale
zacamantului sunt:
miscarea lineara a fluidelor incompresibile;
miscarea lineara a fluidelor usor compresibile;
miscarea lineara a fluidelor compresibile;
miscarea radiala a fluidelor incompresibile;
miscarea radiala a fluidelor usor compresibile;
miscarea radiala a fluidelor compresibile;
miscarea fluidelor multifazice.
Miscarea lineara a fluidelor incompresibile
Intr-un sistem linear se presupune ca miscarea are loc printr-o
sectiune transversala de arie A constanta si ca ambele capete
sunt deschise in intregime catre fluid. Se presupune, de
asemenea, ca nici un curent un intersecteaza partile laterale,
inferioara sau superioara, asa cum se observa in figura 2.3.
Daca un fluid incompresibil strabate elementul de lungime dx,
atunci viteza si debitul fluidului sunt constante in orice punct
apartinand sistemului. Comportarea in timpul curgerii in acest
sistem poate fi descrisa utilizand forma diferentiala a ecuatiei lui
Darcy, si anume ecuatia (2.1a). Integrand

,
se obtine ecuatia debitului, in u.m. SI (2.2) si oilfield(2.2)
(2.2) (2.2)


unde Q debitul, m3/s (bbl/day), p1 si p2 presiunile la intrarea, respectiv
iesirea din m.p., Pa (psia), k permeabilitatea, m2 (mD), - viscozitatea
dinamica, Pa.s (cP), L - lungimea m.p., m (ft), A aria sectiunii
transversale, m2 (ft2), 0,001127 factor de conversie a u.m. SI oil field.
} }
=
2
1
d d
0
p
p
L
p
k
x
A
Q

( )
L
p p kA
Q

2 1

=
( )
L
p p kA
Q

2 1
001127 , 0
=
L
dx
p
1
p
2

Fig. 2.3. Model linear de miscare.
Exemplul 2.1.
Un fluid incompresibil se deplaseaza printr-un
m.p. linear care are urmatoarele proprietati: L =
2000 ft, k = 100 mD, p1 = 2000 psi, p2 = 1990
psi, h = 20 ft, porozitatea m = 0,15, = 2cP,
latimea l = 300 ft. Sa se calculeze (si in unitati
SI):
debitul de fluid, in bbl/day;
viteza aparenta / de filtratie a fluidului, ft/day;
viteza reala a fluidului, ft/day.

Rezolvare. Se calculeaza aria sectiunii transversale
ft2;
A = 6000 x 0,0929 = 557,4 m2;
a. se calculeaza debitul cu ecuatia (2.2)
bbl/d;

Q = 1,6905x0,159=0,26879 m3/zi = 3,11.10-6 m3/s.
b. se calculeaza viteza aparenta
ft/d (1 bbl = 5,615 ft3);

v = 1,582026.10-3 x 0,3048 = 4,82201.10-4 m/zi = 5.10-9 m/s.
c. se calculeaza viteza reala a fluidului
ft/zi;

vR = 0,01055 x 0,3048 = 0,00321 m/zi = 3,7.10-8 m/s.
6000 300 20 = = = hl A
( ) ( )
6905 , 1
2000 2
1990 2000 6000 100 001127 , 0 001127 , 0
2 1
=

=
L
p p kA
Q

3
10 . 582026 , 1
6000
615 , 5 6905 , 1
v

=

= =
A
Q
01055 , 0
15 , 0
10 . 582026 , 1 v
v
3
= = = =

m mA
Q
R
Diferenta de presiune (p1 p2) care apare in ecuatia (2.2) nu este
singura forta care impinge fluidul intr-un zacamant inclinat.
Forta gravitationala este o alta forta de impingere importanta
care trebuie luata in considerare pentru a determina directia si
debitul de curgere. Gradientul fortei gravitationale a fluidului
este intodeauna directionat vertical descendent, in timp ce forta
care rezulta din caderea de presiune aplicata poate avea orice
directie. Forta care cauzeaza miscarea va fi atunci vectorul
suma al celor doua forte. In practica se obtine acest rezultat,
introducand un parametru nou, numit potentialul fluidului, care
are aceeasi dimensiune ca si presiunea, adica Pa (psi), si are
simbolul . Potentialul fluidului in orice punct al zacamantului
este definit ca presiunea in acel punct mai putin presiunea care
ar fi exercitata de o coloana de fluid raportata la un nivel dat
arbitrar ales. Fie zi distanta pe verticala de la punctul i din
zacamant pana la acest nivel dat. Potentialul, exprimat
matematic, este
; (2.3)

; (2.3)
unde densitatea fluidului, kg/m3 (lb/ft3).
i i i
z g p A = u
i i i
z p A = u
144

Exprimand densitatea in g/cm3, ecuatia (2.3) devine


; (2.4)
unde i potentialul fluidului in punctul i, psi, pi presiunea in punctul i, psi,
zi distanta pe directie verticala de la punctul i la nivelul dat, arbitrar ales,
ft, densitatea fluidului in conditii de zacamant, lb/ft3 (2.3), g/cm3 (2.4).
Nivelul dat, arbitrar ales, este, de obicei, contactul gaze
petrol, contactul petrol apa sau cel mai inalt punct
din formatiune. In ecuatiile (2.3), (2.3) sau (2.4),
pentru a calcula potentialul fluidului i in locatia i,
distanta verticala zi are valoare pozitiva daca punctul
i este sub nivelul dat, si are valoare negativa daca
punctul i este deasupra nivelului dat. Exprimand
matematic aceste consideratii se obtin relatiile:
i i i
z p A = u 433 , 0
- Daca punctul i se afla deasupra nivelului dat,
;

;

- Daca punctul i se afla sub nivelul dat,
;

;
Aplicand concepul generalizat de mai sus, ecuatiei Darcy (2.2), se
obtine debitul sub forma,

(2.5) (2.5)
In unitati oil field ecuatia (2.5)devine (2.5).
Trebuie subliniat ca diferenta de potential (1 2) este aceeasi
cu diferenta de presiune numai in cazul sistemelor orizontale.
i i i
z g p A + = u
i i i
z p A + = u
144

i i i
z p A + = u 433 , 0
i i i
z g p A = u
i i i
z p A = u
144

i i i
z p A = u 433 , 0
( )
L
kA
Q

2 1
u u
=
( )
L
kA
Q

2 1
001127 , 0 u u
=
Exemplul 2.2.
Se presupune ca un m. p.
avand proprietatile de la
ex.2.1 este inclinat cu
unghiul = 5 (v. fig.
2.4). Fluidul
incompresibil are
densitatea = 42 lb/ft3.
Sa se calculeze
parametrii ceruti la ex.
2.1, luand in considerare
informatiile suplimentare.
p
2

L

z
p
1

Fig. 2.4. Model de strat inclinat.
Rezolvare. Din fig. 2.4 se poate calcula distanta z,
ft.
In scopul ilustrarii conceptului potentialul fluidului se
alege nivelul dat/de referinta la jumatatea distantei
z/2 =174,3/2 = 87,15 ft, dupa cum reiese din figura
2.4.
Se afla potentialul fluidului in cele doua puncte 1 si 2.
Deoarece pct. 1 se afla sub nivelul de referinta,
psi;

1 = 1974,58 x 6894,757 = 13,6142 MPa
Deoarece pct. 2 se afla deasupra nivelului de referinta,
psi

2 = 2015,42 x 6894,757 = 13,8958 MPa
31 , 174 5 sin 2000 sin = = = A

o L z
58 , 1974 15 , 87
144
42
2000
144
1 1 1
= = A = u z p

42 , 2015 15 , 87
144
42
1990
144
2 2 2
= + = A + = u z p

Deoarece 2 > 1, fluidul curge in jos, de la punctul 2
catre punctul 1. Diferenta de potential a fluidului este
psi
= 40,84 x 6894,757 = 0,2816 MPa
Nota: daca se alege capatul 2 ca nivel de referinta,
psi;

psi;

Aceste calcule arata ca indiferent de pozitia nivelului de
referinta, miscarea are loc in jos, de la 2 catre 1 sub
diferenta de potential
psi.

84 , 40 58 , 1974 42 , 2015
1 2
= = u u = Au
16 , 1949 3 , 174
144
42
2000
1
= = u
1990 0
144
42
1990
2
= + = u
84 , 40 1625 , 1949 1990 = = Au
a. se calculeaza debitul
bbl/d

Q = 6,904 x 0,159 = 1,0977 m3/zi = 1,2705.10-5 m3/s.
b. se calculeaza viteza aparenta/de filtratie
ft/d (1 bbl = 5,615 ft3);

v= 6,461.10-3 x 0,3048=1,969.10-3 m/zi=2,2.10-8 m/s.
c. se calculeaza viteza reala a fluidului
ft/zi;

vR = 0,0431 x 0,3048 = 0,01313 m/zi = 1,51.10-7 m/s.
( ) ( )
904 , 6
2000 2
84 , 40 300 20 100 001127 , 0 001127 , 0
2 1
=


=
u u
=
L
kA
Q

3
10 . 461 , 6
6000
615 , 5 904 , 6
v

=

= =
A
Q
0431 , 0
15 , 0
10 . 461 , 6 v
v
3
= = = =

m mA
Q
R
Miscarea lineara a fluidelor usor compresibile
Ecuatia (1.6) descrie matematic relatia care exista intre
volumul si presiunea unui fluid usor compresibil, sau


Ecuatia (1.6) poate fi modificata si scrisa folosind debitul
(2.6)

unde Qref este debitul la presiunea de referinta, pref.
Substituind ecuatia (2.6) in legea lui Darcy se obtine:


Separand variabilele, aranjand termenii si integrand,
,

se obtine
( ) | | p p V V
ref ref
+ = | 1
( ) | | p p Q Q
ref ref
+ = | 1
( ) | |
x
p k
A
p p Q
A
Q
ref ref
d
d 001127 , 0
1

|
=
+
=
( )
} }
+
=
2
1
d
001127 , 0 d
0
p
p ref
L
ref
p p
p k
x
A
Q
|
(2.7)

unde Qref debitul la presiunea de referinta, p1 presiunea in
amonte / in susul curentului, Pa (psi), p2 presiunea in aval /
in josul curentului, Pa (psi), k permeabilitatea,m2 (mD), -
viscozitatea dinamica, Pa.s (cP), compresibilitatea medie a
lichidului, Pa-1 (psi-1).
Alegand presiunea p1 ca presiune de referinta, si
substituind in ec.(2.7),se obtine debitul in punctul 1,
(2.8)

Alegand p2 ca presiune de referinta, si substituind in
ecuatia (2.7), se obtine debitul in punctul 2,
(2.9)
( )
( )
1
2
1
1
ln
001127 , 0
p p
p p
L
kA
Q
ref
ref
ref
+
+
=
|
|
|
( ) | |
2 1 1
1 ln
001127 , 0
p p
L
kA
Q + = |
|
( )
1 2
2
1
1
ln
001127 , 0
p p L
kA
Q
+
=
| |
Exemplul 2.3
Se considera sistemul linear de la ex. 2.1.
Presupunand ca lichidul care se deplaseaza in
sistem este usor compresibil, sa se calculeze
debitul la ambele capete ale sistemului linear.
Lichidul are compresibilitatea medie = 21.10-
5 psi-1.
Rezolvare. Se utilizeaza relatiile (2.8) si (2.9),
obtinandu-se debitele


Q1 =1,689 x 0,159 = 0,268 m3/zi = 3,1.10-6 m3/s



Q2 =1,692 x 0,159 = 0,269 m3/zi = 3,11.10-6 m3/s
Calculele de mai sus arata ca debitele Q1 si Q2
nu sunt mult diferite, datorita faptului ca lichidul
este usor compresibil si volumul lui nu prezinta
o variatie importanta cu presiunea.
( ) | |
( )
( ) | |
bbl/d 689 , 1
1990 2000 10 21 1 ln
2000 10 21 2
300 20 100 001127 , 0
1 ln
001127 , 0
5
5
2 1 1
=
+


= + =

p p
L
kA
Q |
|
( )
( )
( )
bbl/d 692 , 1
2000 1990 10 21 1
1
ln
2000 10 21 2
300 20 100 001127 , 0
1
1
ln
001127 , 0
5 5
1 2
2
=
+

=
+
=

p p L
kA
Q
| |
Miscarea lineara a unui fluid compresibil (gaze)
Pentru miscarea viscoasa (laminara) a unui gaz intr-un
sistem linear omogen, ecuatia de stare a gazelor reale
poate fi aplicata pentru determinarea numarului de
molecule n, la presiunea p, temperatura T si volumul
V,


In conditii standard (CS), volumul ocupat de cele n
molecule de gaz, determinate mai sus, este

.
Combinanad cele doua expresii de mai sus si admitand
ca ZCS = 1, rezulta:
.
ZRT
pV
n =
CS
CS CS
CS
p
RT nZ
V =
CS
CS CS
T
V p
ZT
pV
=
Ecuatia de mai sus poate fi scrisa, utilizand debitul in conditii de
zacamant, Q in bbl/d, si debitul in conditii de suprafata, QCS in
scf/d, astfel

,
iar prin rearanjarea termenilor rezulta
, (2.10)

unde Q debitul de gaze la presiunea p, bbl/d, QCS debitul de gaze in
conditii standard, scf/d, Z factorul de abatere de la legea gazelor perfecte,
TCS, pCS temperatura si presiunea standard, K (R) si, respectiv, psia.
Impartind ambii membri ai ecuatiei (2.10) cu aria sectiunii
transversale a m.p., A, si identificand cu legea Darcy, adica
ecuatia (2.1a), se obtine:

.
Constanta 0,001127 provine de la conversia unitatilor Darcy in
unitati field.
( )
CS
CS CS
T
Q p
ZT
pQ
=
615 , 5
615 , 5
CS
CS
CS
Q
p
ZT
T
p
Q =
x
p k
A
Q
p
ZT
T
p
A
Q
CS
CS
CS
d
d
001127 , 0
1
615 , 5
= =
Separand variabilele, aranjand termenii, integrand,


si presupunand ca produsul Z este constant in interiorul
intervalului de presiuni p1 si p2, se obtine:




unde QCS debitul de gaze in conditii standard, scf/d, k permeabilitatea, mD,
- viscozitatea dinamica a gazelor, cP, T temperatura, R, A aria
sectiunii transversale, ft2, L lungimea totala a sistemului linear, ft.

} }
=
2
1
d d
006328 , 0
0
p
p
L
CS
CS CS
p
Z
p
x
A kT
T p Q

( )
L TZ p
p p kA T
Q
CS
CS
CS

2
2
2
1
003164 , 0
=
Inlocuind valorile presiunii si temperaturii in conditii
standard, pCS = 14,7 psi, TCS = 520 R in expresia
anterioara rezulta:
, (2.11)

Este esential de notat ca aceste proprietati ale gazelor,
Z si , sunt puternic afectate de presiune, dar au fost
scoase in afara integralei pentru a simplifica forma
finala a ecuatiei de miscare a gazelor. Ecuatia de mai
sus este valabila pentru aplicatii in care presiunea
este mai mica decat 2000 psi (2500 psi dupa unii
autori). Proprietatile gazelor trebuie sa fie evaluate la
o presiune medie, care poate fi calculata cu relatia,
(2.12)

( )
L TZ
p p kA
Q
CS

2
2
2
1
111924 , 0
=
2
2
2
2
1
p p
p
+
=
Exemplul 2.4.
Un gaz natural, cu densitatea relativa r = 0,72 se
deplaseaza printr-un m.p. linear la temperatura =
140 F. Presiunile in amonte si in aval sunt p1 = 2100
psi si, respectiv, p2 = 1894,73 psi. Aria sectiunii
transversale este constanta si are valoarea A = 4600
ft2. Lungimea totala a sistemului este L = 2500 ft, iar
permeabilitatea absoluta este k = 60 md. Sa se
calculeze debitul de gaze in conditii standard (pCS =
14,7 psia, TCS = 520 R).

Indicatie. Se dau relatiile de calcul pentru parametri pseudocritici, ppc si Tpc:


2
5 , 37 15 677
r r pc
p + =
2
5 , 12 325 168
r r pc
T + =
Rezolvare. Se calculeaza presiunea medie cu ec.(2.12),
psi

Se calculeaza parametrii pseudocritici ai gazului,
psi
ppc = 668,36 x 6894,757 = 4,608 MPa
R
Tpc = 395,52/1,8 = 220 K
Se calculeaza presiunea si temperatura pseudoreduse:


Se determina factorul Z din diagrama Standing si Katz.
Z = 0,78
2000
2
73 , 1894 2100
2 2
=
+
= p
36 , 668 72 , 0 5 , 37 72 , 0 15 677
2
= + =
pc
p
52 , 395 72 , 0 5 , 12 72 , 0 325 168
2
= + =
pc
T
pc
pr
p
p
p =
99 , 2
36 , 668
2000
= =
pr
p
pc
pr
T
T
T = 52 , 1
52 , 395
460 140
=
+
=
pr
T
Se determina viscozitatea dinamica a gazelor
aplicand metoda Lee Gonzales Eakin, ceea
ce presupune utilizarea urmatoarei secvente de
calcule:
masa moleculara a gazului

densitatea gazului

lb/ft3
g = 8,304 x (0,4536/0,02832) = 133,005 kg/m3
r a g
M M =
85 , 20 72 , 0 96 , 28 = =
g
M
T ZR
M p
u
g
g
=
304 , 8
600 73 , 10 78 , 0
85 , 20 2000
=


=
g

parametrii K, X si Y





viscozitatea dinamica a gazului
cP


Se calculeaza debitul de gaze in conditii standard, utilizand
relatia (2.11)

( )
T M
T M
K
g
g
+ +
+
=
19 209
02 , 0 4 , 9
5 , 1
( )
54 , 119
600 96 , 20 19 209
600 96 , 20 02 , 0 4 , 9
5 , 1
=
+ +
+
= K
g
M
T
X 01 , 0
986
5 , 3 + + = 35 , 5 96 , 20 01 , 0
600
986
5 , 3 = + + = X
X Y 2 , 0 4 , 2 =
33 , 1 35 , 5 2 , 0 4 , 2 = = Y
(
(

|
|
.
|

\
|
=

Y
g
X K
4 , 62
exp 10
4

01724 , 0
4 , 62
304 , 8
35 , 5 exp 54 , 119 10
33 , 1
4
=
(
(

|
.
|

\
|
=

( ) ( )
scf/d 1255805
2500 01724 , 0 78 , 0 600
73 , 1894 2100 4600 60 111924 , 0 111924 , 0
2 2 2
2
2
1
=


=

=
L TZ
p p kA
Q
CS

Miscarea radiala a fluidelor incompresibile


Intr-un sistem radial de miscare, toate fluidele se deplaseaza
catre sonda de productie, din orice directie. Totusi, inainte de
inceperea deplasarii trebuie sa existe o diferenta de presiune.
Prin urmare, daca o sonda produce petrol, ceea ce implica
deplasarea fluidelor din formatie catre gaura de sonda,
presiunea in formatie, la peretele gaurii de sonda, trebuie sa fie
mai mica decat presiunea in formatie la orice distanta fata de
sonda. Presiunea in sonda la nivelul formatiunii productive este
cunoscuta ca presiunea de curgere la talpa sondei (bottom-hole
flowing pressure = flowing BHP)/ presiunea sondei ps. Figura
2.5 ilustreaza schematic curgerea radiala a unui fluid
incompresibil catre o sonda verticala. Se considera ca
formatiunea are grosimea uniforma h si permeabilitatea
constanta k. Deoarece fluidul este incompresibil, debitul Q
trebuie sa fie acelasi indiferent de raza. Datorita conditiilor
corespunzatoare miscarii stationare, profilul presiunii in jurul
gaurii de sonda este mentinut constant in timp.
p
e

p
s

h
dr
r
e

r
s

r
Centrul
sondei
Fig. 2.5. Schema miscarii radiale a unui fluid incompresibil
Fie ps, reprezentand presiunea de curgere la talpa sondei,
considerata corespunzand razei gaurii de sonda rs si pe,
presiunea exterioara, corespunzatoare razei de drenaj re.
Ecuatia lui Darcy generalizata, descrisa de expresia (2.1b)
poate fi utilizata pentru determinarea debitului la orice raza r,
(2.13)

unde v viteza aparenta a fluidului, bbl/(day.ft2), Q debitul la raza r, bbl/d, k
permeabilitatea, mD, - viscozitatea dinamica, cP, Ar aria sectiunii de
curgere la raza r, ft2, 0,001127 factorul de conversie de la unitati SI la
unitati oil field.
Semnul minus nu mai este necesar pentru sistemul radial aratat in
figura 1.13, deoarece raza creste in aceeasi directie ca si
presiunea. Cu alte cuvinte, pe masura ce raza creste de la
gaura de sonda, creste si presiunea. In orice punct din
zacamant aria sectiunii transversale stabatuta de fluid, va fi aria
suprafetei laterale a unui cilindru de raza r si inaltime h, Ar =
2rh, iar viteza va fi

r
p k
A
Q
r
d
d
001127 , 0 v

= =
r
p k
rh
Q
A
Q
r
d
d
001127 , 0
2
v

= = =
Obisnuit, debitul de titei este exprimat in conditii de suprafata,
adica in conditiile de la rezervorul de depozitare, unitatea de
masura fiind STB/d.
Simbolul utilizat este, de obicei pentru conditii de suprafata, Q0, si
poate fi determinat prin intermediul factorului de volum al
titeiului, bp,

Substituind in ecuatia lui Darcy, se obtine debitul in STB/d,


Integrand aceasta ecuatie intre razele r1 si r2, carora le
corespund presiunile p1 si p2, rezulta

(2.14)
Pentru un sistem fluid incompresibil si o formatiune uniforma, se
obtine debitul in conditii de suprafata sub forma

p
b Q Q
0
=
r
p k
rh
b Q
p
d
d
001127 , 0
2
0

=
} }
=
2
1
2
1
d 001127 , 0
d
2
0
r
r
p
p
p
p
b
k
r
r
h
Q




Frecvent, cele doua raze de interes sunt raza
sondei, rs si raza zonei de drenaj, re si astfel
relatia debitului devine
(2.15)


unde Q0 debitul de petrol in conditii de suprafata, STB/d, k permeabilitatea,
mD, p - viscozitatea dinamica a petrolului, cP, bp factorul de volum al
petrolului, pe presiunea pe frontiera de drenaj, psi, ps presiunea sondei,
psi, rs raza sondei, ft, re - raza zonei de drenaj, ft, h grosimea stratului
productiv, ft.
( )
1
2
1 2
0
ln
00708 , 0
r
r
b
p p kh
Q
p p

=
( )
s
e
p p
s e
r
r
b
p p kh
Q
ln
00708 , 0
0

=
Raza zonei de drenaj se determina echivaland aria
zonei de drenaj cu aria unui cerc,
; (2.16)

unde A aria zonei de drenaj, acres, 43560 este factorul de conversie al ariei
din acres in ft2.
In practica nici raza zonei de drenaj, re, nici raza gaurii
de sonda, rs, nu sunt cunoscute cu precizie. Din
fericire, cele doua raze intra in ecuatie ca logaritm,
deci eroarea in ecuatie va fi mai mica decat erorile
razelor. Termenii ecuatiei (2.12) pot fi rearanjati astfel
incat sa se expliciteze presiunea la raza r,
(2.17)
A r
e
43560
2
=

43560 A
r
e
=
s
p p
s
r
r
kh
b Q
p p ln
00708 , 0
0

+ =
Exemplul 2.5.
O sonda de petrol produce la debitul constant Q = 600
STB/d si la presiunea constanta ps = 1800 psi.
Analiza testului de restabilire a presiunii arata ca zona
productiva este caracterizata de o permeabilitate k =
120 mD si o grosime uniforma h = 25 ft. Sonda
dreneaza o arie de aproximativ A = 40 acres. Se mai
cunosc urmatoarele date: raza sondei rs = 0,25 ft,
viscozitatea dinamica a petrolului p = 2,5 cP si
factorul de volum al petrolului bp = 1,25. Sa se
calculeze profilul (distributia) presiunii si sa se listeze
caderile de presiune corespunzatoare urmatoarelor
intervale de 1 ft: de la rs la 1,25 ft; de la 4 la 5 ft; de la
19 la 20 ft; de la 99 la 100 ft; de la 744 la 745 ft.
Rezolvare. Se calculeaza functia p = f(r), din
ecuatia (2.17).


Raza zonei de drenaj poate fi estimata cu
relatia (2.16),
ft

Rezultale sunt calculate in Excel si reprezentate
grafic in figura 2.6
25 , 0
ln 28 , 88 1800
25 , 0
ln
25 120 00708 , 0
25 , 1 5 , 2 600
1800 ln
00708 , 0
0
r r
r
r
kh
b Q
p p
s
p p
s
+ =


+ = + =

745

40 43560

43560
~

= =
A
r
e
Caderea de presiune la diferite distante
fata de gaura de sonda

r, ft p, psi r, ft p, psi
0,25 1800
1,25 1942 1 142
4 2045
5 2064 1 19
19 2182
20 2187 1 5
99 2328
100 2329 1 1
744 2506,1
745 2506,2 1 0,1
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
0 200 400 600 800
r, ft
p
,

p
s
i
Fig. 2.6. Profilul presiunii p = f(r).
Rezultatele exemplului de mai sus demonstreaza
urmatorul fapt:
- caderea de presiune, chiar in jurul gaurii de
sonda, si anume 142 psi, este de 7,5 ori mai
mare decat pe intervalul 4 5 ft, de 28,4 ori mai
mare decat pe intervalul 19 20 ft, de 142 ori
mai mare decat pe intervalul 99 100 ft si de
1420 ori mai mare decat pe intervalul 744 745
ft.
- Cauza pentru aceasta cadere mare de presiune
din jurul gaurii de sonda este ca fluidul vine in
sonda dintr-o zona mare de drenaj.
Presiunea pe frontiera de drenaj pe, care apare in ecuatia (2.15)
nu poate fi determinata fara dificultate, dar nu se abate
substantial de la presiunea initiala de zacamant daca este
prezent un acvifer activ puternic.
Unii autori au sugerat ca presiunea medie de zacamant pm, care
adesea este indicata in rezultatele testelor de sonda, sa fie
utilizata in rezolvarea calculelor de bilant material si de predictie
a debitului.
Craft si Hawkins (1959) au aratat ca presiunea medie este
localizata la aproximativ 61 % (60,5 % n.a.) din raza zonei de
drenaj re, in conditiile miscarii stationare. Tinand cont de
aceasta observatie si substituind r = 0,61re in ecuatia (2.17) se
obtine expresia pentru presiunea medie,


sau explicitand debitul

(2.18)
s
e
p p
s
r r
m
r
r
kh
b Q
p p p
e
61 , 0
ln
00708 , 0
0
61 , 0

+ = =
=
( )
s
e
p p
s m
r
r
b
p p kh
Q
61 , 0
ln
00708 , 0
0

=
Deoarece
,
ec. (2.18) devine
(2.19)

Golan si Whitson (1986) au sugerat o metoda pentru
aproximarea ariei de drenaj a sondelor care produc
dintr-un zacamant comun. Acesti autori presupun ca
volumul drenat de o singura sonda este proportional
cu debitul sondei. Presupunand proprietatile
zacamantului constante si o grosime uniforma, aria de
drenaj aproximata, corespunzatoare unei singure
sonde As este:
(2.20)
unde As aria de drenaj a unei sonde, AT aria totala a zac., Qs
debitul unei sonde, QT debitul total al zacamantului.
2
1
ln 5 , 0 ln
61 , 0
ln = =
s
e
s
e
s
e
r
r
r
r
r
r
( )
|
|
.
|

\
|

=
2
1
ln
00708 , 0
0
s
e
p p
s e
r
r
b
p p kh
Q

T
s
T s
Q
Q
A A =
Miscarea radial plana a fluidelor usor compresibile
Terry si co-autorii (1991) au utilizat ecuatia (2.6) pentru a exprima
dependenta debitului de presiune pentru fluide usor
compresibile. Daca aceasta ecuatie este substituita in legea lui
Darcy, forma corespunzatoare sistemului radial, se obtine
urmatoarea expresie:


unde Qref debitul corespunzator presiunii de referinta pref.
Separand variabilele, presupunand coeficientul de
compresibilitate constant, pe intervalul de presiuni (pe - ps), si
integrand intre rs si re, se obtine,

( ) | |
r
p k
rh
p p Q
A
Q
ref ref
r
d
d
001127 , 0
2
1

|
=
+
=
( )
} }
+
=
e
s
e
s
p
p ref
r
r
ref
p p
p
r
r
kh
Q
|

1
d
001127 , 0
d
2
( )
( )
ref s
ref e
s
e
ref
p p
p p
r
r
kh
Q
+
+
=
|
|
|
1
1
ln
ln
00708 , 0
Alegand presiunea sondei ps ca presiune de
referinta si exprimand debitul in STB/d, rezulta
(2.21)

unde p coeficientul de compresibilitate
izoterma a petrolului, psi-1, Qp debitul de
petrol, STB/d, k permeabilitatea, mD.
( ) | |
ref e p
s
e
p p p
p
p p
r
r
b
kh
Q + = |
|
1 ln
ln
00708 , 0
Exemplul 2.6.
Pentru o sonda se cunosc urmatoarele date: pe = 2506 psi, ps =
1800 psi, re = 745 ft, rs = 0,25 ft, bp = 1,25 bbl/STB, p = 2,5
cP, k = 0,12 D, h = 25 ft, p = 25.10-6 psi-1. Presupunand
fluidul usor compresibil sa se calculeze debitul de petrol. Sa se
compare rezultatul obtinut cu cel al aceluiasi fluid considerat
incompresibil (v. ex. 2.5 unde Q = 600 STB/d este dat in enunt).

Rezolvare. Pentru un fluid usor compresibil, debitul de petrol
poate fi calculat utilizand relatia (2.21),




Qp = 595 x 0,159 = 94,605 m3/zi = 1,095.10-3 m3/s
Debitul obtinut este aproape egal cu cel corespunzator fluidului
considerat incompresibil (ex. 2.5).
( ) | | ( ) | |
STB/d 595
1800 2506 10 25 1 ln
25 , 0
745
ln 10 25 25 , 1 5 , 2
25 120 00708 , 0
1 ln
ln
00708 , 0
6
6
=
+


= + =

ref e p
s
e
p p p
p
p p
r
r
b
kh
Q |
|
Miscarea radiala a fluidelor compresibile
Forma diferentiala de baza a legii lui Darcy pentru o miscare
laminara orizontala este valabila pentru descrierea miscarii atat
pentru sistemele de gaze, cat si pentru cele de lichide. Pentru
miscarea radiala a gazelor, ecuatia lui Darcy ia forma
(2.22)


unde Qgz debitul de gaze la raza r, bbl/d, r raza, ft, h
grosimea stratului productiv, ft, g viscozitatea dinamica a
gazelor, cP, p presiunea psi, 0,001127 constanta de
conversie de la unitati Darcy la unitati field.
Debitul de gaze este exprimat traditional in scf/d. Referind la
debitul de gaze in conditii standard (suprafata) ca Qg, debitul
de gaze Qgz, in conditii de zacamant, poate fi convertit la cel in
conditii de suprafata, aplicand definitia factorului de volum
pentru gaze bg,


g
gz
g
Q
Q
b =
g
gz
g
b
Q
Q =
r
p k rh
Q
g
gz
d
d 2 001127 , 0


=
Factorul de volum bg este
(2.23)

unde pCS presiunea in conditii standard, psia, TCS
temperatura in conditii standard, R, Qg debitul de gaze,
scf/d, p presiunea la raza r, psia, T temperatura de
zacamant, R, Z factorul de abatere de la legea gazelor
perfecte la presiunea p si temperatura T, ZCS factorul de
abatere de la legea gazelor perfecte in cond. standard,ZCS 1.
Combinand ecuatiile (2.22) si (2.23) rezulta,


Considerand conditiile standard TCS = 520 R, pCS =
14,7 psia, se obtine
(2.24)
p
ZT
T
p
b
CS
CS
g
615 , 5
=
gr g
CS
CS
Q Q
p
ZT
T
p
=
615 , 5
r
p k rh
Q
p
ZT
T
p
g
g
CS
CS
d
d 2 001127 , 0
615 , 5

=
p
Z
p
r kh
TQ
g
g
d
2
703 , 0
dr

=
Integrand ecuatia (2.24) de la conditiile din gaura de
sonda (rs si ps), la cele corespunzatoare unui punct
oarecare din zacamant (r, p) se obtine:
(2.25)

Impunand conditiile legii lui Darcy, ecuatiei (2.25), si
anume, miscare stationara, care necesita ca debitul
Qg este constant la orice raza si ca formatiunea are
permeabilitatea k si grosimea h constante, rezulta
(2.25)

Termenul

se dezvolta sub forma diferentei a doua integrale:
} }
=
p
p g
r
r
g
s s
p
Z
p
r kh
TQ
d
2
703 , 0
dr

}
=
p
p
g s
g
s
p
Z
p
r
r
kh
TQ
d
2
703 , 0 ln

}
p
p
g
s
p
Z
p
d
2



Inlocuind forma dezvoltata a integralei, in ecuatia
(2.25) se obtine:
(2.26)

Integrala , reprezentand transformata
Leibenson, este numita pseudopotentialul
gazelor reale sau pseudopresiunea gazelor
reale si uzual este notata cu sau u(p) = u,
(2.27)
} } }
=
ref
s
p
g
p
g
p
p g
p
Z
p
p
Z
p
p
Z
p
0 0
d
2
d
2
d
2

(
(

=
} }
ref
p
g
p
g s
g
p
Z
p
p
Z
p
r
r
kh
TQ
0 0
d
2
d
2
703 , 0 ln

}
p
g
p
Z
p
0
d
2

}
= = =
p
g
p
Z
p
p u u
0
d
2
) (

In aceste conditii ecuatia (2.26) poate fi scrisa in termeni de


pseudopotential


(2.28)

sau in termeni de pseudopresiune


(2.28)


Ecuatia (2.28/2.28) indica faptul ca reprezentarea grafica =
f(lnr/rs) reprezinta o dreapta, asa cum se observa in figura 2.7,
de panta (TQg)/(0,703kh) si intersecteaza axa ordonatelor intr-
un punct caruia ii corespunde valoarea s. Se poate proceda
similar daca in locul lui se utilizeaza pseudopresiunea u(p).
| |
s
s
g
r
r
kh
TQ
= 703 , 0 ln
s
g
s
r
r
kh
TQ
ln
703 , 0
+ =
( ) ( ) | |
s
s
g
p u p u
r
r
kh
TQ
= 703 , 0 ln
( ) ( )
s
g
s
r
r
kh
TQ
p u p u ln
703 , 0
+ =
ln(r/r
s
)

s

panta
Fig. 2.7. Variatia = f(ln r/rs).
Folosind pseudopresiunea u, debitul de gaze se poate
exprima sub forma
(2.29)

In cazul particular, cand r = re relatia debitului se scrie,
(2.30)

unde Qg debitul de gaze, scf/d, ue pseudopresiunea corespunzatoare
presiunii pe, psi2/cP, us - pseudopresiunea corespunzatoare presiunii ps,
psi2/cP, k permeabilitatea , mD, h grosimea stratului productiv, ft, T
temperatura zacamantului, R, re raza de drenaj ft, rs raza gaurii de
sonda, ft.
( )
s
s
g
r
r
T
u u kh
Q
ln
703 , 0
=
( )
s
e
s e
g
r
r
T
u u kh
Q
ln
703 , 0
=
Deoarece debitul de gaze se exprima in mod obisnuit in Mscf/d,
atunci ecuatia (2.30) se exprima sub forma
(2.31)


unde Qg debitul de gaze, Mscf/d.
Ecuatia (2.31) poate fi exprimata folosind presiunea medie de
zacamant pm, corespunzatoare asa cum s-a afirmat, razei r
0,61 re, in locul presiunii initiale de zacamant pe, astfel
(2.32)


Pentru a calcula pseudopresiunea din relatiile anterioare, se
determina valorile 2p/(Zg) pentru diferite valori ale presiunii p.
Se reprezinta grafic variatia 2p/(Zg) = f(p) in coordonate
carteziene. Aria de sub curba poate fi calculata numeric sau
grafic. Aria de sub curba de la p = 0 la orice presiune p
reprezinta pseudopresiunea corespunzatoare presiunii p.
Procedura descrisa este ilustrata prin exemplul 2.7.
( )
s
e
s e
g
r
r
T
u u kh
Q
ln 1422

=
( )
|
|
.
|

\
|

=
5 , 0 ln 1422
s
e
s m
g
r
r
T
u u kh
Q
Exemplul 2.7.
Datele PVT de la o sonda de gaze, dintr-un
zacamant de gaze sunt prezentate in tabelul de
mai jos. Sonda produce la presiunea constanta
ps = 3600 psi, iar raza gaurii de sonda este rs =
0,3 ft. Se mai cunosc: permeabilitatea k = 65
mD, grosimea formatiunii h = 15, ft,
temperatura de zacamant T = 600 R,
presiunea pe frontiera de drenaj pe = 4400 psi
si raza zonei de drenaj re = 1000 ft.
Sa se calculeze debitul de gaze produs de sonda
exprimat in Mscf/d.
Date PVT
p, psi Z g, cP 2p/(Zg),
psia/cP
u, psi2/cP
0 1 0,0127
400 0,937 0,01286
800 0,882 0,0139
1200 0,832 0,0153
1600 0,794 0,0168
2000 0,77 0,0184
2400 0,763 0,0201
2800 0,775 0,0217
3200 0,797 0,0234
3600 0,827 0,025
4000 0,86 0,0266
4400 0,896 0,02831
Calculul pseudopresiunii
prin integrare numerica
p, psi Z g, cP 2p/(Zg),
psia/cP
u, psi2/cP
0 1 0,0127 0 0
400 0,937 0,01286 0,66E05 13,28E06
800 0,882 0,0139 1,31E05 52,2E06
1200 0,832 0,0153 1,88E05 113,12E06
1600 0,794 0,0168 2,40E05 198,81E06
2000 0,77 0,0184 2,82E05 303,25E06
2400 0,763 0,0201 3,13E05 422,31E06
2800 0,775 0,0217 3,33E05 551,51E06
3200 0,797 0,0234 3,43E05 686,74E06
3600 0,827 0,025 3,48E05 825,02E06
4000 0,86 0,0266 3,50E05 964,61E06
4400 0,896 0,02831 3,47E05 1103,94E06
Rezolvare.
Se calculeaza termenul
2p/(Zg), asa cum se
observa din datele
tabelului de mai sus.
Se reprezinta grafic
variatia 2p/(Zg) = f(p)
(v. fig. 2.8).
0
50000
100000
150000
200000
250000
300000
350000
400000
0 1000 2000 3000 4000 5000
p, psi
2
p
/
(
Z

g
)
,

p
s
i
a
/
c
p
Fig. 2.8. Reprezentarea grafica
2p/(Zg) = f(p)
Se calculeaza numeric aria
de sub curba pentru
fiecare valoare a
presiunii p. Aceste arii
corespund
pseudopresiunii gazelor
reale u la fiecare
presiune p, valorile
obtinute fiind, de
asemenea, tabelate.
Se reprezinta grafic si
valorile pseudopresiunii
u = f(p) astfel calculate
(v. fig. 2.8).
0
200000000
400000000
600000000
800000000
1000000000
1200000000
0 1000 2000 3000 4000 5000
p, psi
u
,

p
s
i
2
/
c
P
Fig. 2.8. Reprezentarea grafica
u = f(p).
Se calculeaza debitul de gaze produs de sonda, aplicand ecuatia
(2.30), tinand seama de faptul ca la ps = 3600 psi, corespunde
us = 825.106 psi2/cP, iar la pe = 4400 psi, corespunde ue =
1103.106 psi2/cP.




In aproximarea debitului de gaze, debitul de gaze exact, asa cum
este exprimat in functie de diferitele forme ale legii lui Darcy, si
anume, ecuatiile (2.25) si (2.32), poate fi aproximat scotand in
afara integralei termenul 2/(Zg) ca o constanta. Trebuie
subliniat ca produsul (Zg) este considerat constant numai
pentru presiuni mai mici decat 2000 psi. Ecuatia (2.31) poate fi
rescrisa astfel:


( ) ( ) ( )
Mscf/d 39150
3 , 0
1000
ln 600 1422
10 825 1103 15 65
3 , 0
1000
ln 600
10 825 1103 15 65 703 , 0
ln
703 , 0
6 6
=


=

=
s
e
s e
g
r
r
T
u u kh
Q
}
=
e
s
p
p g
s
e
g
p
Z
p
r
r
T
kh
Q d
2
ln 1422

Considerand termenul 2/(Zg) ca o constanta si
integrand se obtine

(2.33)

unde Qg - debitul de gaze, Mscf/d, iar indicele m se refera la
faptul ca produsul (Zg) este evaluat la valoarea medie a
presiunii definita de expresia (2.12),


Metoda de aproximare de mai sus este numita
metoda patratului presiunii si este limitata la
calculele de curgere pentru situatiile cand
presiunea zacamantului nu depaseste 2000 psi.
( )
( )
s
e
m
g
s e
g
r
r
Z T
p p kh
Q
ln 1422
2 2

=
2
2 2
e s
p p
p
+
=
Exemplul 2.8.
Pe baza datelor de la exemplul 2.7, sa se determine
debitul de gaze utilizand metoda patratului presiunii.
Sa se compare rezultatul obtinut cu cel rezultat prin
folosirea metodei exacte (metoda pseudopresiunii) (v.
ex. 2.7).
Rezolvare. Se calculeaza presiunea medie

psi

Se calculeaza factorul de abatere de la legea gazelor
perfecte si viscozitatea dinamica a gazelor pentru
presiunea medie = 4020 psi, prin metoda interpolarii
liniare.
4020
2
4400 3600
2
2 2 2 2
=
+
=
+
=
e s
p p
p
Relatia de interpolare liniara este


factorul Z:


viscozitatea g:

cP

Se calculeaza debitul de gaze aplicand relatia (2.33)



Se constata diferenta foarte mare care exista intre cele doua
debite (peste 50%), datorita aplicabilitatii limitate a metodei
patratului presiunii, si anume pentru presiuni mai mici decat
2000 psi (Qg = 39150 Mscf/d la ex. 2.7).
( )
1 2
1 2
1
1
y y
x x
x x
y y

+ =
( ) 862 , 0 8618 , 0 86 , 0 896 , 0
4000 4400
4000 4020
86 , 0 ~ =

+ = Z
( ) 267 , 0 0266855 , 0 0266 , 0 2831 , 0
4000 4400
4000 4020
0266 , 0 ~ =

+ =
g

( )
( )
( )
( )
Mscf/d 20560
3 , 0
1000
ln 0267 , 0 862 , 0 600 1422
4000 4400 15 65
ln 1422
2 2 2 2
=


=

=
s
e
m
g
s e
g
r
r
Z T
p p kh
Q

Miscarea orizontala a fluidelor multifazice


Cand printr-un mediu poros se deplaseaza simultan mai
multe faze fluide, trebuie utilizat conceptul de
permeabilitate efectiva a fiecarei faze, precum si
proprietatile fizice asociate in ecuatia lui Darcy.
Considerand un sistem radial plan, ecuatia lui Darcy
pentru fiecare faza a unui fluid trifazic, petrol gaze
apa se scrie sub forma:
- faza petrol

- faza gaze

- faza apa

unde kp, kg si ka sunt permeabilitatile efective pentru fazele
petrol, gaze si apa, mD, p, g si a viscozitatile dinamice
pentru fazele petrol, gaze si apa, cP, Qp, Qg si Qa sunt
debitele fazelor petrol, gaze si apa, bbl/d.
r
p
rhk
Q
p
p
p
d
d
2
001127 , 0

=
r
p
rhk
Q
g
g
g
d
d
2
001127 , 0

=
r
p rhk
Q
a
a
a
d
d 2
001127 , 0

=
Daca permeabilitatea absoluta a zacamantului este k, se
defineste permeabilitatea relativa kr a unei faze a
fluidului trifazic, ca fiind raportul dintre permeabilitatea
efectiva a fazei respective si permeabilitatea absoluta,


Permeabilitatile efective ale celor trei faze pot fi definte
pe baza permeabilitatilor relative si a permeabilitatii
absolute,



a g p f
k
k
k
f
rf
, , , = =
k k k
rp p
=
k k k
rg g
=
k k k
ra a
=
(2.34)

(2.35)

(2.36)

unde krp, krg si kra sunt permeabilitatile relative pentru fazele petrol, gaze si
apa, p, g si a viscozitatile dinamice pentru fazele petrol, gaze si apa,
cP, Qp si Qa sunt debitele fazelor petrol si apa, STB/d, Qg este debitul de
gaze, scf/d, bp si ba sunt factorii de volum pentru petrol siapa, bbl/STB, bg
este factorul de volum pentru gaze, bbl/scf, k este permeabilitatea absoluta
a zacamantului, mD.
Tinanad seama de faptul ca factorul de volum pentru gaze este
dat de relatia
,

si integrand relatiile (2.34)...(2.36) de la rs la re, respectiv de la ps
la pe, pentru debitele celor trei faze se obtin expresiile
r
p
b
k
krh Q
p p
rp
p
d
d
00708 , 0

=
r
p
b
k
krh Q
g g
rg
g
d
d
00708 , 0

=
r
p
b
k
krh Q
a a
ra
a
d
d
00708 , 0

=
p
ZT
b
g
005035 , 0 =
- faza petrol
(2.37)

- faza gaze
(2.38)

(2.39)

- faza apa
(2.40)

unde krp, krg si kra sunt permeabilitatile relative pentru fazele petrol, gaze si
apa, p, g si a viscozitatile dinamice pentru fazele petrol, gaze si apa,
cP, Qp si Qa sunt debitele fazelor petrol si apa, STB/d, Qg este debitul de
gaze, Mscf/d, bp si ba sunt factorii de volum pentru petrol siapa, bbl/STB, bg
este factorul de volum pentru gaze, bbl/scf, k este permeabilitatea absoluta
a zacamantului, mD, T temperatura, R, u pseudopresiunea (indicii s si e
se refera la sonda si la limita zonei de drenaj), psi2/cP, Z factorul de
abatere de la legea gazelor perfecte, indicele m se refera la valoarea medie.
( )
s
e
p p
e s rp
p
r
r
b
p p h k k
Q
ln
00708 , 0


=
( )
s
e
s e rg
g
r
r
T
u u h k k
Q
ln 1422

=
( )
( )
s
e
m
g
s e rg
g
r
r
T Z
p p h k k
Q
ln 1422
2 2


=
( )
s
e
a a
e s ra
a
r
r
b
p p h k k
Q
ln
00708 , 0


=
In numeroase calcule de ingineria petrolului este convenabila
utilizarea unor rapoarte, precum ratia apa petrol (RAP) sau
ratia gaze petrol (RGP) pentru a exprima debitul unei faze de
fluid. - ratia apa petrol, definita ca raport al debitelor de apa si
de petrol:
(2.41)

- ratia gaze petrol, definita ca raport intre debitul total de gaze,
(si anume gaze libere si gaze dizolvate in solutie) si debitul de
petrol
(2.42)


(2.43)

unde krp, krg si kra sunt permeabilitatile relative pentru fazele petrol, gaze si
apa, p, g si a viscozitatile dinamice pentru fazele petrol, gaze si apa,
cP, Qp si Qa sunt debitele fazelor petrol si apa, STB/d, Qg este debitul de
gaze libere, scf/d, bp si ba sunt factorii de volum pentru petrol si apa,
bbl/STB, bg este factorul de volum pentru gaze, bbl/scf, Rs ratia de solutie,
scf/STB.
a a
p p
rp
ra
p
a
b
b
k
k
Q
Q
RAP

= =
p
g
s
p
g s p
Q
Q
R
Q
Q R Q
RGP + =
+
=
g g
p p
rp
rg
s
p
g
s
b
b
k
k
R
Q
Q
R RGP

+ = + =