2. Ce reprezinta zona compresibila, respectiv raza de investigare?

In zona compresibila se manifesta proprietatile compresibile ale zacamantului care

permite debitului de a trece de la 0 la valoarea Q b. Raza de investigare este definita ca fiind
zona din zacamant unde evolutia presiunii reprezinta 1% din evolutia acesteia observate in
sonda sau zona din zacamant traversata de un debit egal cu 1% din debitul sondei.
3. Care sunt regimurile de curgere prin zacamant si ce reprezinta capacitatea de
inmagazinare?
Regimurile de curgere sunt: tranzitoriu, pseudostationar si stationar. Capacitatea de
inmagazinare este data de relatia
C=V/p
4. Cauzele care conduc la reducerea capacitatii de productie a unei sonde?
Cauzele care conduc la reducerea capacitatii de productie a unei sonde sunt:
- Blocajul zonei din jurul gaurii de sonda prin obturarea porilor cu fluide sau solide;
- Deschiderea incompleta si imperfecta a stratului productiv;
- Impachetarile cu pietris sau linere impachetate introduse in sonda pentru prevenirea
viiturilor de nisip;
- Formarea unei saturatii critice de gaze sau apa in zona din jurul gauri de sonda in
timpul exploatarii zacamantului;
- Exploatarea unei sonde cu debite mari, astfel incat in jurul sondei curgerea devine
turbulenta.
5. Ce reprezinta factorul skin total si care sunt componentele lui ?
Factorul skin total inglobeaza mai multi factori skin care tin seama de modificarea
permeabilitatii stratului in zona din imediata vecinatatea a gauri de sonda, de
geometria sondei, de completarea sondei.
Componentele lui sunt:
- Factorul skin propriu-zis al sondei;
- Factorul pseudo-skin datorita completarii sondei;
- Factorul pseudo-skin geometric datorita geometriei curgerii;
- Factorul pseudo-skin datorat saturatiei critice de gaze sau apa;
- Factorul pseudo-skin datorat curgerii non-Darcy
6. Care sunt metodele conventionale folosite la interpretarea datelor rezultate din
cercetarea sondei si ce presupun ele?
Metodele sunt:
- Curgerea legata de efectul de inmagazinare al sondei;
- Curgerea radial circulara pe toata grosimea zacamantului.
In cadrul acestor metoda sunt tratate trei cazuri de testare a sondei si anume:
- Testarea sondei la deschidere
- Testarea sondei la inchidere;
- Testarea sondei in conditiile unei variatii oarecare de debit.
7. Cum arata diagrama in coordonate semilog a variatiei presiunii cu timpul in
cazul unui test la deschidere si ce parametrii se determina in acest caz?

Pe panta se citeste variatia presiunii cu timpul si se exprima in bar/ciclu. O data

determinata panta se pot determina: capacitatea de curgere, valoarea factorului skin,
caderea de presiune suplimentara, eficienta curgerii
8. Ce presupune metoda Horner respectiv metoda MDH pentru prelucrarea datelor
obtinute dintr-un test de buildup?
In timpul testelor initiale cantitatea de fluide produse inainte de inchiderea sondei
este neglijabila in raport cu cantitatea acestora aflate in zacamant. Daca testul de
refacere a presiuni dureaza destul de mult, presiunea de fund se stabilizeaza la
presiunea initiala a zacamantului.
Metoda MDH este usor de utilizat insa nu permite determinarea presiunii de
exploatare si nu se poate utiliza decat pentru valori mici ale timpului in raport cu
timpul de productie.
9. Cum arata diagrama in coordonate semilog a variatiei presiunii cu timpul in
cazul unui test la inchidere si ce parametri se determina in acest caz.

Se observa pe diagrama dupa finalizarea efectului de inmagazinare o dreapta de

panta I care permite determinarea produsului kh.

10. In cazul unei variatii de debit oarecare cum se procedeaza pentru interpretarea
datelor.

Presiunea are o variatie liniara in functie de membrul drept care este in functie de
debite si de timp si se numeste functie de superpozitie. Daca se reprezinta grafic
presiunea de fund masurata in functie de aceasta functie de superpozitie se observa
o dreapta de panta i dupa terminarea efectului de inmagazinare.
11. Ce presupune metoda curbelor tip, care sunt parametrii acestora si ce rezulta in
urma interpretarii datelor?
O curba tip reprezinta variatia presiunii in functie de timp pentru o configuratie
sonda-zacamant data. De asemenea curba tip este reprezentata in fuctie de
urmatoarele marimi adimensionale: presiunea si timpul adimensional, capacitatea
de inmagazinare adimensionala si factorul skin. Curbele tip au fost stabilite pentru a
se putea interpreta un test la sonda situata intr-un zacamant omogen infinit de unde
rezulta 3 parametri: capacitatea de inmagazinare a sondei, permeabilitatea si
factorul skin.
12. Ce presupune metoda derivatiei presiunii si care sunt proprietatile derivatiei
presiunii?
In cazul unei testari a unei sonde s-a constat ca derivata presiunii este mai sugestiva
decat reprezentarea in coordonate semilogaritmice a presiunii. Derivata presiunii
este calculata in raport cu functia de timp corespunzatoare curgerii radial circulare
in regim tranzitoriu. In cazul utilizarii derivatei presiunii toate tipurile de curgeri
sunt vizibile pe acelasi grafic si fiecare tip de curgere se traduce printr-o dreapta
orizontala sau o dreapta de o anumita panta.
13. De ce este necesara perforarea partiala a sondelor si care sunt tipurile de curgeri
din jurul unei sonde perforate partial?
Perfoarea partiala este necesare:
- Pentru a evita afluxul de apa sau gaze
- Pentru a produce numai din zonele care au caracteristicile cele mai bune.
Tipurile de curgeri:
- Curgere radiala la nivelul perforaturilor;
- Curgere sferica;
- Curgere radiala pe intreaga inaltime a stratului productiv.
14. De cine depinde factorul skin determinat de perfoarea partiala a stratului si Ce
parametri se obtin in urma cercetarii unei sonde perforate partial
Factorul skin rezulta din suprapunerea a dou efecte si anume: colmatarea stratului si
perforarea partiala a sondei. Perforarea partiala a sondei determina o restrictia a
liniilor de curect in vecinatatea gaurii de sonda ce se poate exprima printr-un factor
skin pozitiv.
Parametri ce se obtin in urma cercetarii unei sonde partial sunt:
- Inaltimea intervalului perforat raportat la inaltimea totala a stratului;
- De anizotropia permeabilitatii zacamantului;
- Raportul intre inaltimea zacamantului si raza sondei;

Pozitia intervalului perforat.

15. Ce informatii furnizeaza derivata presiunii in cazul sondelor perforate partial?

Informatiile furnizate de derivata presiuni sunt legate de tipurile de curgere: radialcirculara la nivelul perforaturilor, sferica si radial circulara pe toata grosimea
zacamantului.
16. Care sunt parametri folostiti la descrierea formatiunilor stratificate ?
Parametri caracteristici sunt:
- Grosimea;
- Porozitatea;
- Saturatii;
- Compresibilitatea;
- Permeabilitatea pe directie orizontala si verticala;
- Factori skin.
17. Care sunt tehnicile de cercetare a unei formatiuni stratificate formata din doua
strate? Care sunt factori care afecteaza comportarea zacamintelor stratificate
Testarea unei foratimiu cu doua strate este destul de dificila pentru obtinerea unor
date coerente se poate considera trei strategi:
-Testarea simultana a celor doua strate
-Testarea fiecarul strat separat;
-Testarea unui strat, urmata de testarea simultana a celor doua strate.

Factorii care influenteaza comportarea zacamintelor stratificate sunt:

Permeabilitatea relativa;
Dimensiunile porilor;
Geometria zacamantului;
Anizotropia permeabilitatii;
Sistemul multistrat.

18. Care sunt perioadele de timp semnificate considerate in cazul cercetarii sondei
orizontale la inchidere si care sunt parametrii rezultati in urma prelucrari
datelor?
- Perioada cand timpii de inchidere sunt redusi;
- Perioada cand timpii de inchidere sunt intermediari;
- Perioada cand timpii de inchidere sunt la sfarsitul timpilor intermediari;
- Perioada cand timpii de inchidere sunt foarte mari.
Parametri ce se obtin in urma prelucari datelor sunt permeabilitatea efectiva a
stratului, factorul skin total si presiunea statica.
19. Care sunt metodele de cercetare a sondelor cu inclinari mari si care sunt
parametri rezultati in urma prelucrari datelor?

In cazul sondelor cu inclinari mari perioada de nestationara de miscare se utilizeaza

aceleasi ecuatii de curgere ca la sondele vericale cu deosibrea ca se va tine seama si
de factorul skin aparent datorita traversarii inclinate a stratului.
Parametri rezultati sunt: permeabilitatea efectiva a stratului pe directia orizontala si
factorul skin total.
20. Descrieti succint metodele de cercetare a sondelor de gaze.
Pentru a cerceta o sonda de gaze se utilizeaza trei tipuri de teste clasice care sunt teste
de debit potential:
- Testul back pressure;
- Testul izocronal;
- Testul izocronal modificat.
21. Cum se interpreteaza un test de back pressure?
Testul back pressure presupune ca o sonda sa produca la mai multe valori ale
debitului in mod succesiv. In practica fiecare debit este mentinut suficient de mult
timp in scopul stabilizarii presiuni de fund. Aceasta conditie presupune ca in
formatiunile putin permeabile testele sa fie foarte lungi. Din acest motiv testele
back pressure sunt realizate in formatiuni cu permeabilitate mare.
22. Cum se interpreteaza testul izocronal respectiv testul izocronal modificat?
In cadrul unui test izocronal perioadele de productie au toate aceiasi durata. Ele sunt
separate de perioade de inchidere suficient de lungi pentru ca presiunea sa revina la
nivelul pe care il avea inainte de inceperea testului.
Testul izocronal modificat difera de testul izocronal prin durata perioadelor de refare
a presiuni care sunt idenitce cu perioadele de productie. Intr-un test izocronal
modificat presiunea nu revine la nivelul presiuni initiale de la sfarsitul perioadelor
intermediare de refacere a presiunii.
23. Ce perioade de curgere se pun in evidenta in cazul unei sonde de injectie, care
sunt parametrii care rezulta in urma prelucarii datelor ?
Perioadel de curgere in cazul unei sonde de injectie:
- Efectul de inmagazinare al sondei;
- Prima curgere radial circulara in zona din apropierea gaurii de sonda unde apa
injectata a dislocuit titeiul;
- A doua curgere radial circulara care corespunde zonei mai indepartate de gaura de
sonda saturata cu titei.
Parametri ce rezulta din prelucarea datelor sunt: factorul skin si raza de injectie.
24. Ce pune in evidenta derivata presiunii in cazul sondei de injectie?
Derivata presiuni pune in evitanta urmatoarele tipuri de curgere:
- Efectul de inmagazinare al sondei este caracterizat printr-o crestere a presiuni si
derivatei dupa o panta egala cu 1 pe o reprezentare grafica in coordonate
semilogaritmice;

Prima curgere radial circulara in zona din apropierea gaurii de sonda unde apa
injectata a dislocuit titeiul;
A doua curgere radial circulara care corespunde zonei mai indepartate de gaura de
sonda saturata cu titei.

25. Care este component unui system DST si descrieti un test DST
In timpul acestui test se controleaza sonda cu o valva de fund. Inainte de deschidere
sonda este partial umpluta cu lichid care trebuie sa exercite o presiune deasupra
valvei, aceasta fiind mai mica decat presiunea formatiei. Cand valva este deschisa o
cadere de presiune instantanee se manifesta asupra stratului productiv care incepe
sa produca prin garnitura de foraj. In garnitura de foraj nivelul fluidului urca iar
presiunea de fund creste. Daca nivelul de lichid ajunge la suprafata, atunci debitul
de fluid se stabilizeaza iar testul DST devine similar cu un test standard de
productie.
26. Ce rezulta din testele MDT si RFT si ce reprezinta acestea?
Din testele RFT rezulte:
- Repartitia fluidelor;
- Contactele titei-apa si gaze-titei;
- O estimare a permeabilitatii.
Din testele MDT rezulta:
- Masurarea repartitiei pe verticala a presiunilor de zacamant;
- Colectarea multipla a unor probe de fluid;
- Identificarea fluidelor pe baza rezistivitatii.

27. Ce reprezinta un test de interferenta, respectiv testele plus?

Testul de interferenta presupune una sau mai multe sonde de observatie si o sonda de
productie sau activa. Aceste teste constau in modificarea conditiilor de productie ale
sondei active si observarea perturbatiilor de presiune in sondele vecine sau de
observatie.
Testul plus este o forma de testare la interferenta a mai multor sonde care poate dura
de la cateva ore la cateva zile. Tehnica utilizeaza o serie de perturbatii scurte de
debit intr-o sonda activa. Pulsurile sunt create prin alternarea perioadelor de
productie sau injectie si inchidere a sondelor.