CAPITOLUL 3

Investigarea sondelor

Testele miscarii tranzitorii reprezinta un mijloc de
evaluare a performantei zacamantului prin masurarea
debitelor si presiunilor in anumite conditii de curgere si
apoi alplicarea datelor pe un model matematic. In
cadrul majoritatii testelor de sonda, o cantitate limitata
de fluid curge din formatiunea testata in sonda.
Formatiunea este izolata, fie in spatele coloanei de
tubaj cimentata si, la nivelul formatiunii, perforata, fie
in sistem gaura deschisa (open - hole), cu o pereche
de packere. In timpul perioadei de curgere, presiunea
la nivelul formatiei este monitorizata in timp. Apoi
formatiunea este inchisa si presiunea monitorizata
pana starea sistemului strat sonda se echilibreaza.
Analiza acestor schimbari de presiune poate furniza
informatii despre marimea si forma zacamantului, ca si
despre capacitatea acestuia de a produce fluide.
Informatia detaliata despre zacamant ii este esentiala
inginerului de petrol pentru a studia performanta
comportarii curente si viitoare a zacamantului.
Investigarea presiunii este proiectata pentru a furniza
inginerului analize cantitative ale proprietatilor zacamantului.
Un test de miscare tranzitorie este realizat prin producerea unei
perturbatii de presiune si inregistrarea raspunsului de presiune
in gaura de sonda, si anume, presiunea la talpa sondei, ps, in
functie de timp.
Cele mai obisnuite teste de presiune, utilizate in industria de
petrol, includ:
Testul de presiune la deschiderea sondei (Scaderea presiunii);
Testul de presiune la inchiderea sondei (Restabilirea presiunii);
Debit multiplu;
Interferenta;
Pulsatii;
DST (Drill Stem Test);
Scaderea (fall off);
Test de injectivitate;
Testul debitului in trepte.
Testul de presiune la deschiderea sondei. Initial
sonda este oprita pentru o perioada suficient de lunga
de timp astfel incat sa permita atingerea presiunii
statice in zacamant, dupa care este pusa in productie
la debit constant, inregistrandu-se valorile presiunii la
anumite momente. Declinul presiunii este mai
pronuntat la inceputul testului, dupa care urmeaza o
incetinire a acestuia pana la atingerea starii de
stabilizare. Un astfel de test poate prezenta un avantaj
fata de testul de restabilire a presiunii, nefiind
necesara inchiderea sondei pentru o perioada lunga
de timp. Cu toate acestea, atingerea presiunii statice
inainte de testare sau mentinerea constanta a
debitului in timpul testarii, pot constitui adevarate
provocari in anumite situatii. Un test la deschidere a
sondei de productie este ideal pentru zacamintele nou
descoperite, cand presiunea initiala de zacamant
corespunde presiunii statice.
Testul de presiune la inchiderea sondei. Este unul dintre
testele cel mai frecvent utilizate in practica industiei de petrol.
Sonda a produs la debit constant o perioada de timp suficient
de lunga (de regula de la cateva zile la mai multe luni) dupa
care sonda este inchisa, perioada in care are loc inregistrarea
presiunii la anumite momente. Durata testului variaza de la
cateva ore la cateva zile in functie de caracteristicile
zacamantului si de obiectivele testului. Ritmul de variatie a
presiunii este mai pronuntat la inceputul testului, fiind urmat de
o variatie graduala a cestuia pana la atingere aunei anume stari
de stabilizare. Cu trecerea timpului, pe durata testului,
raspunsul presiunii observate este influentat progresiv de
proprietatile rocii si fluidului. Zacamintele, avand valori relativ
mici ale transmisibilitatii, necesita de obicei perioade de timp
mai lungi de testare, deoarece raspunsul presiunii de la
formatie la sonda este transmis mai lent. O limitare a aplicarii
testului o constituie pierderea de productie si, implicit, de
venituri, in timpul perioadelor lungi de inchidere in vederea
restabilirii presiunii solicitate de conditiile practice de operare.
Testul debitului multiplu. Intr-un test
multidebit, sonda produce debite multiple
pentru intervale de timp definite, cand
raspunsul presiunii este inregistrat. Testele
multidebit sunt larg utilizate in cazul
zacamintelor de gaze pentru a evalua
potentialul sondei si performanta zacamantului.
Exista mai multe tipuri de teste multidebit, dintre
care vor fi prezentate succint doua.
- Testul debit dupa debit.
- Testul izocronal.
Testul debit dupa debit. Sonda a produs
succesiv la debite de curgere diferite dar
stabilizate, inregistrandu-se valorile presiunii in
raport cu timpul. In timpul testului o treapta de
variatie a debitului este realizata dupa ce
presiunea la talpa sondei este stabilizata.
Testele sondelor de gaze includ de regula patru
debite diferite, in ordine crescatoare. Testul
este cunoscut ca testul deliverabilitatii sondei
de gaze sau testul in patru puncte, al carui
obiectiv este estimarea debitului potential al
sondei.
Testul izocronal. Secvente alternative ale testelor de
cercetare la deschidere si la inchidere sunt
implementate asociate cu monitorizarea raspunsului
de presiune. Debitele la deschidere sunt constante in
timpul unei secvente, dar variaza de la o secventa la
alta. In cadrul fiecarei secvente, inchiderea sondei
testate continua pana ce presiunea de la talpa sondei
se stabilizeaza. Totusi, in cazul zacamintelor
compacte, timpul necesar atingerii starii de stabilizare
ar putea fi lung. De aceea testele izocronale
modificate sunt proiectate pentru a minimiza pierderea
de productie in care perioadele deschidere inchidere
au durate egale. Chiar daca presiunea stabilizata nu
este atinsa, testul poate furniza rezultate importante
cand este analizat corespunzator.
Testul de interferenta si pulsatii. Acest test implica
o sonda activa si una sau mai multe sonde de
observatie, localizate la anumite distante in zacamant.
O sursa de interferenta este creata la sonda activa
sub forma treptelor de variatie predeterminata a
debitului. Aceasta interferenta duce la alterarea
raspunsului de presiune atat in sonda activa cat si in
cea/cele de observatie. Pentru o treapta de variatie a
procesului descris mai sus, o secventa alternativa a
perioadelor de productie si inchidere, sau pulsatii, este
generata la sonda activa, ducand la masurarea
presiunii in sondele de observatie. Caracteristicile
zacamantuliui, intre alti factori, influenteaza natura si
gradul raspunsului de presiune la sondele de
observatie.
Intarzierea dintre initierea interferentei in sonda activa
si raspunsul din sondele de observatie depinde, de
asemenea, de proprietatile zacamantului si fluidului.
Aceste sonde pot necesita doua sau mai multe teste
pentru a fi inchise pentru o perioada relativ lunga. In
plus, este utilizat un echipament de monitorizare de
sensibilitate ridicata pentru a inregistra si interpreta
variatiile cele mai mici ale presiunii la sondele de
observatie. Simulatoarele de zacamant sunt frecvent
utilizate pentru a ajuta la interpretarea testului. De
aceea, testele multisonda sunt implementate de
regula numai cand aspecte complexe apar in
zacamant, si anume, posibila existenta a
heterogenitatiilor nedefinite sau productiei premature
de apa.
DST (Drill Stem Test Proba de productie
prin prajini). Testele DST sunt specifice
sondelor de explorare si adesea au chiar rolul
de a determina daca o sonda a gasit un
zacamant de hidrocarburi cu valoare
comerciala. De cele mai multe ori formatiunea
nu este tubata inaintea efectuarii testului DST,
moment in care este posibil sa nu fie cunoscut
continutul zacamantului, astfel ca obtinerea
probelor de fluid este, de regula, impotanta. De
asemenea, presiunea are cea mai mare
valoare, in acest moment, iar fluidele din
zacamant pot contine hidrogen sulfurat astfel ca
aceste teste pot constitui un risc considerabil
pentru personal.
Cel mai obisnuit test consta dintr-o perioada
scurta de timp, poate 5 sau 10 minute, in care
sonda produce, urmata de perioada de
inchidere (restabilire a presiunii) de aproximativ
1 ora utilizata pentru determinarea presiunii
initiale de zacamant. Aceasta secventa este
urmata de o perioada de curgere de la 4 la 24
ore pentru a atinge miscarea stabila la
suprafata, daca este posibil, urmata de testul
final de restabilire care este utilizat pentru
determinarea capacitatii de curgere si a
debitului potential.
Testul de presiune la inchiderea sondei de injectie.
Cele mai multe zacaminte sunt supuse unui proces de
spalare cu apa la un moment dat in viata lor.
Testele de productie/restabilirea presiunii sunt
inlocuite prin testele de injectie/falloff pentru a estima
parametrii modelului precum permeabilitatile si
factorul de skin mecanic.
Totusi, acest aspect complica semnificativ problema
analizei testului de presiune. Cand are loc curgerea
multifazica, problema asociata valorii limita initiale
este neliniara. In consecinta, solutiile analitice pentru
presiune sunt mult mai dificil de obtinut si principiul
superpozitiei, care este aplicat de obicei pentru a
genera solutia presiunii pentru testele multidebit,
teoretic, nu pot fi justificate.
Testele la inchiderea sondei de injectie (fall off test)
sunt realizate in sondele de injectie, care, de regula,
au rolul de a mentine presiunea sau de a imbunatati
procesul de recuperare a hidrocarburilor din
zacamant. La inceput, pentru o perioada suficient de
lunga de timp, debitul de injectie este constant pentru
atingerea presiunii de injectie stabilizate, urmata de
inchiderea injectorului. Ca urmare, presiunea la talpa
sondei incepe sa scada (fall off), fiind inregistrata si
analizata. Conceptual, este imaginea in oglinda a
testului de restabire a presiunii (buildup) sondei de
productie. La sondele de injectie de apa, un test fall off
poate indica dirijarea bancului de fluid injectat, cand
testul dureaza suficient. O schimbare distincta in
raspunsul presiunii este observata la limita fazelor
fluide dintre fluidul injectat si fluidul in situ.
Testul de injectivitate. Este o procedura
pentru a determina debitul si presiunea la care
fluidele pot fi pompate intr-un proces de
tratament fara fisurarea formatiei. Cele mai
multe tratamente de stimulare si reparatii in
scop de remediere, cum ar fi cimentarile sub
presiune, sunt realizate urmand un test de
injectie pentru a juta la determinarea
parametrilor cheie ai tratamentului si limitele de
poerare. Mai mult, testele de injectie sunt, de
asemenea, realizate in cazul pomparii fluidelor,
precum, apa, azot, dioxid de carbon, gaze
naturale sarace, abur, in procesele de
recuperare secundara a hidrocarburilor.
Testul debitului in trepte. Pentru a determina
presiunea de fisurare si gradientul de fisurare a
formatiunii, o sonda de injectie este supusa unei serii
de debite de injectie in timp ce presiunile de injectie
sunt inregistrate. Presiunea de fisurare a formatiei
este presiunea prag la care formatiunea subterana se
fisureaza. Debitul de injectie implica o serie de trepte
de variatie in ordine crescatoare, trepte, de regula, de
scurta durata. Presiunea observata arata o schimbare
distincta in tendinta pe masura ce pragul de fisurare
este depasit, iar in formatiune este creata o fisura..
Ritmul de crestere a presiunii datorat cresterii debitului
de injectie devine aprciabil mai mic in prezenta unei
fisuri create artificial. In anumite situatii, datele debit
timp presiune pot fi analizate acceptand presupuneri
adecvate pentru a obtine parametrii de zacamant,
precum transmisibilitatea si factorul de skin.
Trebuie subliniat ca atunci cand debitul este schimbat
si raspunsul presiunii este inregistrat in aceeasi
sonda, testul este numit test cu o singura sonda.
Testele de scadere a presiunii, de restabilire a
presiunii, de injectivitate, falloff si debit treapta, sunt
exemple de teste cu o singura sonda.
Cand debitul unei sonde este schimbat si raspunsul
de presiune este masurat in alta sonda sau sonde,
testul este numit test cu sonda multipla.
S-a recunoscut de mult ca variatia presiunii
zacamantului, determinata de o schimbare de debit,
reflecta direct, geometria si proprietatile de curgere ale
zacamantului.
Unele informatii care pot fi obtinute din testele de
sonda sunt incluse in tabelul 3.1.
Test Informatii
Cercetarea la deschidere (drawdown tests) Profilul presiunii
Comportarea zacamantului
Permeabilitatea
Skinul
Lungimea fisurii
Limita si forma zacamantului
Restabilirea presiunii (buildup tests) Comportarea zacamantului
Permeabilitatea
Skinul
Lungimea fisurii
Presiunea zacamantului
Frontiere
DST Comportarea zacamantului
Permeabilitatea
Skinul
Lungimea fisurii
Limita zacamantului
Frontiere
Teste falloff Mobilitatea in diferite bancuri
Skinul
Presiunea zacamantului
Lungimea fisurii
Localizareafrontului
Frontiere
Teste de Interferenta si Pulsatii Comunicarea intre sonde
Zacamant Tip de comportare
Porozitate
Permeabilitatea inter-sonde
Permeabilitatea verticala
Teste pentru Zacamant Stratificat Permeabilitatea orizontala
Permeabilitatea verticala
Skinul
Presiunea medie a stratului
Frontiere exterioare
Teste Debit Treapta Presiunea partiala a formatiei
Permeabilitatea
Skinul
3.1. Cercetarea hidrodinamica a sondei la deschidere
(DrawdownTest)
Un test de scaderea presiunii consta dintr-o serie de masuratori
de presiune la talpa sondei facute in perioada de producere a
sondei la debit constant. De regula, sonda este inchisa inaintea
testului de curgere pentru o perioada suficienta de timp pentru
a permite egalizarea presiunii in tot cuprinsul formatiei, si
anume pentru a atinge presiunea statica. O reprezentare
schematica a debitului ideal si a istoricului presiunii este aratata
in figura 3.1. Obiectivele fundamentale ale testarii sunt
obtinerea permeabilitatii medii, k, a zacamantului in aria de
drenaj a sondei si evaluarea gradului de deteriorare sau de
stimulare indus in vecinatatea gaurii de sonda prin operatiile de
foraj sau completare. Alte obiective sunt determinarea
volumului de pori si detectarea neomogenitatilor zacamantului
din zona de drenaj a sondei.
Cand o sonda produce la debitul constant Qp, in conditiile
miscarii nestationare, comportarea de presiune a sondei va
actiona ca si cand zacamantul ar fi de intindere infinita.
Sonda
inchisa
Sonda produce
Q
p
s

t
t
0
0
Fig. 3.1. Test drawdown idealizat.
Comportarea de presiune in timpul acestei perioade este
descrisa de ecuatia (2.134),


Expresia de mai sus poate fi scrisa astfel:
(3.1)

Relatia (3.1) este ecuatia unei drepte si poate fi
exprimata astfel:

unde
(3.2)

(3.2)
|
|
.
|

\
|
+ = S
r m
kt
kh
b Q
p p
s t
p p
i s
87 , 0 23 , 3 log
6 , 162
2
|

|
|
.
|

\
|
+ + = S
r m
k
t
kh
b Q
p p
s t
p p
i s
87 , 0 23 , 3 log log
6 , 162
2
|

a t i p
s
+ = log
kh
b Q
i
p p
6 , 162
=
|
|
.
|

\
|
+ = S
r m
k
kh
b Q
p a
s t
p p
i
87 , 0 23 , 3 log
6 , 162
2
|

Ecuatia (3.1) arata ca o reprezentare ps = f(t) intr-o

scara semilog va fi o linie dreapta de panta i, in psi/
ciclu. Aceasta portiune dreapta a diagramei
semilogaritmice, dupa cum arata figura 3.2, a datelor
de cercetare la deschidere, poate fi exprimata intr-o
forma convenabila intrebuintand definitia pantei


sau
De notat ca ecuatia (3.2) poate fi rearanjata pentru
determinarea capacitatii de curgere (kh) a zonei de
drenaj a sondei. Daca este cunoscuta grosimea
stratului, se poate estima permeabilitatea medie a
zacamantului,
(3.2a)

Evident pot fi estimate transmisivitatea, T = kh/, sau
mobilitatea, = k/.
t
p p
t
p p
i
s s s s
log 1 log log
ora 1 , ora 1 ,

=

=
ora 1 ,
log
s s
p t i p + =
h i
b Q
k
p p
6 , 162
=
Stocare in gaura
de sonda
Miscare
tranzitorie
Miscare
pseudostationara
p
s

logt
Fig. 3.2. Reprezentarea idealizata a datelor unui test de cercetare la deschidere.
Factorul de skin poate fi obtinut prin rearanjarea termenilor
ecuatiei (3.1) astfel:



sau, mai convenabil, daca se alege ps = ps,1ora, gasit pe dreapta
extrapolata la stanga pentru t = 1 ora, atunci
(3.3)


In ecuatia (3.3), ps,1ora, trebuie obtinut din reprezentarea semilog
a liniei drepte. Daca presiunea masurata la t = 1ora nu cade pe
dreapta, aceasta trebuie extrapolata pana la t = 1 ora si
valoarea presiunii ps,1ora citita pe dreapta extrapolata va fi
utilizata in ecuatia (3.3). Aceasta procedura este necesara
pentru a evita calcularea unui factor de skin incorect prin
utilizarea presiunii ps influentata de efectul acumularii in
sonda.Figura 3.2 ilustraza modul de extrapolare.


(
(

= 23 , 3 log log 151 , 1

2
s t
s i
r m
k
t
i
p p
S
|
(
(

= 23 , 3 log 151 , 1
2
1 ,
s t
ora s i
r m
k
i
p p
S
|
Caderea de presiune suplimentara datorata efectului skin este
exprimata prin relatia (2.130),


Expresia caderii de presiune suplimentare poate fi scrisa intr-o
forma echivalenta, folosind panta i a reprezentarii semilog, prin
combinarea expresiei de mai sus cu cea corespunzatoare
ecuatiei (3.3), pentru a da

O alta caracterizare importanta a factorului de skin este
coeficientul de curgere E, definit ca raport intre indicele de
productivitate real sau observat, Ip,real, si indicele de
productivitate ideal, Ip,ideal. Indicele de productivitate ideal
este cel corespunzator permeabilitatii originale a zacamantului,
adica fara alterarea permeabilitatii in jurul gaurii de sonda.
Matematic, coeficientul de curgere este dat de


S
kh
b Q
p
p p p
skin
2 , 141
= A
S i p
skin
87 , 0 = A
s
skin s
ideal p
real p
p p
p p p
I
I
E

A
= =
,
,
Daca testul de cercetare la deschidere dureaza suficient
de mult timp, variatia presiunii de la talpa sondei, ps,
va devia de la variatia liniara facand trecerea de la
zacamant de intindere infinita (miscare tranzitorie) la
starea pseudostationara. Declinul de presiune in
timpul miscarii pseudostationare este definit de(2.116)


In aceste conditii, presiunea va scadea in ritm
constant in orice punct din zacamant, incluzand
presiunea la talpa sondei, ps, adica


Aceasta expresie arata ca in timpul miscarii
semistationare, o reprezentare ps = f(t) in coordonate
carteziene va duce la o linie dreapta de panta
negativa i, definita de

( )
t p t t e
V
Q
Amh
Q
mh r
Q
t
p
| | |
23396 , 0 23396 , 0

23396 , 0
d
d
2
= = =
t
s
Amh
Q
i
t
p
|
23396 , 0
d
d
'
= =
t
Amh
Q
i
|
23396 , 0
'
=
Exemplul 3. 1.
Asupra unei sonde se efectueaza un test de
cercetare la deschidere obtinandu-se datele
prezentate in tabelul 3.2. Se cunosc: h = 130 ft;
m = 0,2; rs = 0,25; pi = 1154 psi; Q = 348
STB/d; bp = 1,14 bbl/STB; p = 3,93 cP; t =
8,74.10-6 psi-1. Presupunand ca efectul
acumularii in gaura de sonda este
nesemnificativ, sa se calculeze:
Permeabilitatea;
Factorul de skin;
Caderea de presiune suplimentara datorata efectului
skin.
t, ore ps, psi
1 964
2 950
3 946.5
4 942
5 939
6 937.5
7 935
8 934
9 933
10 932
11 931
12 930
13 929
14.5 928.5
15 928
16 927
20 924
30 915
40 907
Tabelul 3.2.
Rezolvare.
1. Se reprezinta grafic ps = f(t) in scara semilog, figura 3.3.

900
910
920
930
940
950
960
970
1 10 100
t, ore
p
s
,

p
s
i
Fig. 3.3. Reprezentarea ps = f(t) in scara semilog pentru ex. 3.1.
2.Din figura 3.3 se determina ps,1ora; pe dreapta extrapolata se
citeste pentru t =1 ora (logt = log1 = 0),
ps,1ora = 954 psi
900
910
920
930
940
950
960
970
0.0 0.5 1.0 1.5 2.0
log t
p
s
,

p
s
i
Fig. 3.3. Reprezentarea ps = f(t) in scara semilog pentru ex. 3.1 - extrapolare
3. Se determina panta din dreapta corespunzatoare miscarii
tranzitorii


4. Se calculeaza permeabilitatea aplicand (3.2a)
mD

5. Factorul de skin se determina din (3.3)




6. Se calculeaza caderea de presiune suplimentara



psi/ciclu 22
6 log 15 log
75 , 936 928
=

= i
89 64 , 88
130 22
93 , 3 14 , 1 348 6 , 162
6 , 162
~ =

= =
h i
b Q
k
p p p

6 , 4 23 , 3
25 , 0 93 , 3 10 74 , 8 2 , 0
89
log
22
954 1154
151 , 1
23 , 3 log 151 , 1
2 6
2
1 ,
=
(

=
=
(
(

s t
ora s i
r m
k
i
p p
S
|
psi 88 6 , 4 22 2 , 141 87 , 0 = = = A S i p
skin
Pentru miscarea unui fluid multifazic, ecuatiile
(3.1) si (3.3) devin:
(3.1)


(3.3)
unde



sau

|
|
.
|

\
|
+ + = S
r m
t
h
Q
p p
s t
t
t
t
i s
87 , 0 23 , 3 log log
6 , 162
2
|

(
(

= 23 , 3 log 151 , 1
2
1 ,
s t
t
ora s i
r m i
p p
S
|

g
g
a
a
p
p
t
k
k
k

+ + =
( )
g s p g a a p p t
b R Q Q b Q b Q Q + + =
( )
g p s a a p p t
b Q R RGP b Q b Q Q + + =
Relatia (3.1) arata ca reprezentrea ps = f(t) in scara
semilogaritmica, va duce la obtinerea unei drepte de
panta i care poate fi utilizata pentru determinarea
mobilitatii totale, t,
(3.2b)

Perrine (1956) a aratat ca permeabilitatile efective ale
fiecarei faze, kp, ka, kg, pot fi determinate cu relatiile


(3.2a)
ih
Q
h
Q
i
t
t
t
t
6 , 162
;
6 , 162
= =

h i
b Q
k
p p p
p
6 , 162
=
h i
b Q
k
a a a
a
6 , 162
=
( )
h i
b Q R Q
k
g g p s g
g

=
6 , 162
Daca datele testului de presiune din cercetarea la
deschidere sunt disponibile, atat pentru perioada
miscarii tranzitorii, cat si pentru cea a miscarii
pseudostationare, este posibil sa se estimeze
marimea si forma ariei de drenaj din aceste date.
Reprezentarea ps = f(t), corespunzatoare miscarii
tranzitorii, intr-un grafic la scara semilogaritmica,
permite determinarea pantei i (zona liniara a
graficului) si a presiunii la t = 1 ora de la deschiderea
sondei, ps,1ora (pe dreapta extrapolata, daca
valoarea citita nu cade pe sectorul liniar al graficului).
Reprezentarea ps = f(t), corespunzatoare miscarii
pseudostationare, intr-un grafic in coordonate
carteziane, permite determinarea pantei i (zona
liniara) si a presiunii initiale, pinit la t = 0, prin
extrapolarea liniei drepte pana la interceptia axei
ordonatelor.
Earlougher (1977) a propus, pentru determinarea
factorului de forma, CA, urmatoarea expresie:


unde i panta dreptei din graficul semilog, psi/log(ciclu), i panta
dreptei din graficul cartezian, psi/ciclu, ps,1ora presiunea la t
= 1 ora, din graficul semilog al miscarii tranzitorii, psi, pinit
presiunea la t = 0, din graficul in coordonate carteziene al
miscarii pseudostationare, psi (in ambele cazuri se foloseste
zona liniara a graficelor respective, ca atare, sau extrapolata).
Valoarea factorului de forma astfel calculat se compara
cu valorile listate in tab. 2.4. Se alege geometria zonei
de drenaj a sondei avand factorul de forma cel mai
apropiat de valoarea calculata. Cand durata testului
de cercetare la inchidere se extinde cu obiectivul
atingerii limitelor zonei de drenaj ale sondei, testul, in
mod obisnuit, se numeste testul limitei zacamantului.
( )
(

=
i
p p
i
i
C
init s
A
ora 1 ,
'
303 , 2
exp 456 , 5
Exemplul 3.2.
Utilizand datele de la ex. 3.1, sa se determine
geometria si aria de drenaj a sondei testate.
Se cunosc: h = 130 ft; m = 0,2; rs = 0,25; pi =
1154 psi; Q = 348 STB/d; bp = 1,14 bbl/STB;
p = 3,93 cP; t = 8,74.10-6 psi-1.
t, ore ps, psi
1 964
2 950
3 946.5
4 942
5 939
6 937.5
7 935
8 934
9 933
10 932
11 931
12 930
13 929
14.5 928.5
15 928
16 927
20 924
30 915
40 907
Tabelul 3.2.
Rezolvare. Se folosesc datele corespunzatoare miscarii
semistationare.
1. Se reprezinta grafic variatia ps = f(t), pe baza datelor din tabelul
3.2, in coordonate carteziene (fig. 3.4).

900
910
920
930
940
950
960
970
0 10 20 30 40 50
t, ore
p
s
,

p
s
i
Fig. 3.4. Reprezentarea ps = f(t) in coordonate carteziene pentru ex. 3.2.
2. Din grafic se determina panta i si interceptia cu axa
ordonatelor, pinit, prin extrapolarea portiunii liniare a graficului
pinit = 940 psi
psi/ora 8 , 0
16 40
927 907
' =

= i
900
910
920
930
940
950
960
970
0 10 20 30 40 50
t, ore
p
s
,

p
s
i
Fig. 3.4. Reprezentarea ps = f(t) in coordonate carteziene pentru ex. 3.2 - extrapolare
3. De la exemplul 3.1 se iau
i = -22 psi/ciclu;
ps,1ora = 954 psi.
4. Se calculeaza factorul de forma cu relatia
Earlougher


5. Din tab. 2.4 reise ca factorul de forma obtinut
corespunde unei sonde situate in centrul unui
cerc (CA = 31,62), poate, al unui hexagon (CA
= 31,6), sau patrat (CA = 30,88).

( )
( )
65 , 34
22
940 954 303 , 2
exp
8 , 0
22
456 , 5
303 , 2
exp 456 , 5
ora 1 ,
'
=
(

=
=
(

=
i
p p
i
i
C
init s
A
6. Se calculeaza volumul de pori si apoi aria de
drenaj din ecuatia declinului de presiune
(2.116)


t p
p p
t
p p
V
b Q
Amh
b Q
i
t
p
| |
23396 , 0 23396 , 0
d
d
'
= = =
MMbbl 2,36
159 , 0
02832 , 0
10 275 , 13 ft 10 275 , 13
10 74 , 8 8 , 0
14 , 1 348 23396 , 0
'
23396 , 0
6 3 6
6
= = =
=


=

=

t
p p
p
i
b Q
V
|
acres 72 , 11
43560
510577
ft 510577
130 2 , 0
10 275 , 13
2
6
= = =

= =
mh
V
A
p
Exemplul 3.1 a aratat ca presiunea sondei
masurata in cadrul testului de curgere
tranzitorie este cu 88 psi mai mare decat in
cazul in care ar fi fost in absenta efectului skin.
Totusi, trebuie subliniat ca atunci cand factorul de
skin este pozitiv, indica o deteriorare a
formatiei, in timp ce un factor de skin negativ
indica o formatiune stimulata, ceea ce este in
esenta o interpretare gresita a factorului de
skin.
Factorul de skin, astfel determinat, din analiza datelor
obtinute din testarea sondelor in timpul miscarii
tranzitorii, reprezinta un factor de skin compus, total,
care include urmatorii alti factori de skin:
Factorul de skin datorat deteriorarii sau stimularii
zonei din vecinatatea gaurii de sonda, Sd;
Factorul de skin datorat patrunderii partiale si
deschiderii restrictionate a stratului productiv (cu alte
cuvinte, imperfectiunii dupa gradul de deschidere), Sr;
Factorul de skin datorat perforaturilor (cu alte cuvinte,
imperfectiunii dupa modul de deschidere), Sp;
Factorul de skin datorat miscarii turbulente, St ;
Factorul de skin datorat devierii sondelor, Sds.
Astfel factorul de skin este

ds t p r d
S S S S S S + + + + =
Deci, pentru a stabili daca formatiunea este
deteriorata sau stimulata, prin analiza datelor
testului, trebuie cunoscute componentele
factorului de skin pentru a putea calcula Sd din
relatia factorului de skin total,


In literatura de specialitate exista relatii pe baza
carora pot fi calculati separat factorii de skin
individuali.
ds t p r d
S S S S S S =
Acumularea in gaura de sonda
In principal, analiza testelor de sonda are legatura cu
interpretarea raspunsului presiunii din gaura de sonda pentru o
vatiatie data a debitului (de la valoarea 0 la o valoare constanta
in cazul cercetarii la deschidere, sau de la o valoare constanta
la 0 in cazul cercetarii la inchidere). Din nefericire, debitul
produs este controlat la suprafata, nu la frontiera sondei la
nivelul stratului productiv. Din cauza volumului gaurii de sonda,
un debit constant la suprafata nu asigura ca intreg debitul
provine din formatiune. Acest efect este datorat acumularii
gaurii de sonda.
Se considera cazul unui test de cercetare la deschidere. Cand
sonda este deschisa initial, dupa ce o perioada de timp a fost
inchisa, presiunea sondei scade. Aceasta cadere de presiune
cauzeaza doua tipuri de acumulare in gaura da sonda:
efectul de acumulare in gaura de sonda datorat expansiunii
fluidului;
efectul de acumulare in gaura de sonda datorat modificarii
nivelului fluidului in spatiul inelar dintre tubing si coloana de
tubare.

Pe masura ce presiunea sondei scade, fluidul din gaura
de sonda se destinde si, deci, debitul initial la
suprafata nu este din formatiune, ci, in principal, din
fluidul care a fost stocat in gaura de sonda. Acest
efect este definit ca stocarea (acumularea) gaurii de
sonda datorata expansiunii fluidului.
Al doilea tip de acumulare in gaura de sonda este
datorat modificarii nivelului fluidului in spatiul inelar
(caderea nivelului in timpul testelor de cercetare la
deschidere si cresterea nivelului in timpul testelor de
cercetare la inchidere). Cand sonda este deschisa
pentru a produce in timpul testului de cercetare la
deschidere, reducerea presiunii cauzeaza caderea
nivelului fluidului in spatiul inelar. Aceasta productie de
fluid din spatiul inelar se alatura celei din formatiune si
contribuie la debitul total din sonda. Scaderea nivelului
de fluid contribuie, in general, cu mai mult fluid decat
expansiunea.
Din cele discutate anterior reise ca o parte din fluidul produs
provine din sonda si o parte din formatia productiva, adica,

unde Q debitul la suprafata, bbl/d, Qf debitul din formatiune, bbl/d, Qs
debitul de fluid provenit din gaura de sonda, bbl/d.
In timpul acestei perioade, in care miscarea fluidului este
influentata puternic de efectul acumularii in gaura de sonda,
datele de presiune inregistrate in cadrul testului de cercetare la
deschidere, nu vor duce la obtinerea unei variatii liniare ideale
in diagrama semilog a fuctiei ps = f(t), asa cum ar fi fost de
asteptat. Aceasta arata ca datele de presiune colectate pe
durata manifestarii efectului de acumulare in sonda nu pot fi
anlizate prin utilizarea unor metode conventionale. Pe masura
ce timpul de productie creste, contributia la debit din fluidul
acumulat in gaura de sonda scade si creste debitul formatiei,
pana ce, eventual, egaleaza debitul obtinut la suprafata, si
anume,
Q = Qf,
ceea ce inseamna sfarsitul efectului de stocare in gaura de sonda.
s f
Q Q Q + =
Efectul expansiunii fluidului si al modificarii
nivelului fluidului poate fi cuantificat prin
introducerea factorului de stocare al sondei,
notat cu C si definit de relatia,


unde Vs variatia volumului de fluid din gaura de sonda, bbl, C
factorul de stocare, bbl/psi, p caderea de presiune, psi.
Relatia de mai sus poate fi aplicata la
reprezentarea matematica a efectului individual
al expansiunii fluidului in gaura de sonda si a
coborarii (sau ridicarii) nivelului fluidului
p
V
C
s
A
A
=
Efectul de stocare in gaura de sonda cauzat de
expansiunea fluidului,

unde CE coeficientul de stocare in gaura de sonda cauzat de
expansiunea fluidului, bbl/psi, Vs volumul total de fluid din
gaura de sonda, bbl, s coeficientul de compresibilitate mediu
al fluidului din gaura de sonda, psi-1.
Efectul de stocare in gaura de sonda datorat schimbarii
nivelului fluidului,


unde CL - coeficienctul de stocare in gaura de sonda datorat
schimbarii nivelului fluidului, bbl/psi, Ai aria sectiunii
transversale a spatiului inelar, ft2, DIC diametrul interior al
coloanei de tubaj, in, DET diametrul exterior al tubingului, in,
densitatea fluidului din sonda, lb/ft3.
s s E
V C | =
( )
144 4

;
615 , 5
144
2 2

= =
ET IC
i
i
L
D D
A
A
C

Acest efect este mult diminuat daca, un paker

este plasat in apropierea zonei productive.
Coeficientul efectului total de stocare este suma
celor doi coeficienti, adica, C = CE + CL
In timpul testarii sondelor de petrol, efectul
expansiunii este, in general, nesemnificativ
datorita compresibilitatii mici a lichidelor. In
cazul sondelor de gaze, expansiunea gazelor
este motivul principal al efectului stocarii.
Pentru a determina durata efectului de stocare in
gaura de sonda, este preferabil ca factorul de
stocare sa se exprime sub forma
adimensionala, astfel:
(3.4)
2 2
8936 , 0
2
615 , 5
s t s t
D
r mh
C
r mh
C
C
| |
= =
Horn (1995) si Earlougher (1977), printre alti autori, au aratat ca
presiunea sondei este direct proportionala cu timpul pe durata
dominata de stocarea in sonda si este exprimata de
(3.5)

unde pD presiunea adimensionala in timpul perioadei dominate de stocarea
in gaura de sonda, tD timpul adimensional.
Logaritmand relatia (3.5) se obtine

Aceasta expresie are o carcteristica, care da diagnosticul
efectelor stocarii in gaura de sonda, aratand ca o reprezentare
pD = f(tD) intr-o diagrama dublu logaritmica este o dreapta de
panta unitara, si anume, o dreapta cu un unghi de inclinare de
45, in timpul perioadei dominate de acumularea din gaura de
sonda. Deoarece pD este proportional cu p, iar tD este
proportional cu timpul t, este preferabil sa se reprezinte grafic
variatia log(pi - ps) = f(logt), observand unde diagrama are o
panta de un ciclu de presiune pe un ciclu de timp. Aceasta
observare a pantei unitare are o mare valoare in analiza
testelor de sonda.
D
D
D
C
t
p =
D D D
C t p log log log =
Reprezentarea log log este un ajutor valoros in
recunoasterea efectelor de stocare in gaura de sonda
in testele miscarii tranzitorii (de ex., testele de
cercetare la inchidere sau deschidere) cand sunt
disponibile date inregistrate de presiune in momentele
de inceput ale testului. Este recomandat ca aceasta
reprezentare sa fie o parte a analizei testelor facute in
perioada miscarii tranzitorii. Pe masura ce efectele
stocarii in gaura de sonda devin mai putin severe,
formatiunea incepe sa influenteze din ce in ce mai
mult presiunea sondei, si punctele, reprezentand
datele de presiune, de pe diagrama log log cad sub
dreapta de panta unitara si semnifica sfarsitul efectului
de stocare in gaura de sonda. In acest moment,
stocarea in gaura de sonda nu mai prezinta
importanta si se aplica tehnicile de analiza ale
diagramei standard a datelor inregistrate in scara
semilog.
Ca regula generala, timpul care indica sfarsitul efectului
acumularii in gaura de sonda poate fi determinat din
reprezentarea log log prin deplasarea lui 1 la 1 si
cicluri de timp dupa ce reprezentarea incepe sa se
abata de la panta unitara si citirea timpului
corespunzator pe axa absciselor. Acest timp poate fi
estimat din inegalitatea,

sau

unde t timpul total care marcheaza sfarsitul efectului perioadei
de acumulare in sonda si inceputul zonei cu variatie liniara in
diagrama semilog, ore, k permeabilitatea, mD, S factorul de
skin, - viscozitate dinamica, cP, C factorul de stocare in
gaura de sonda, bbl/psi.
( )
D D
C S t 5 , 3 60 + >
( )
|
|
.
|

\
|
+
>

kh
C S
t
12000 200000
In practica, este recomandabil ca pentru determinarea factorului
de stocare C sa se selecteze un punct apartinand zonei liniare
de panta unitara pe diagrama log log si citirea coordonatelor
acestuia (t, p), pentru a le utiliza in relatia


unde t timpul, ore, Q debitul in conditii de zacamant, bbl/d, Qp debitul de
petrol in conditii standard, STB/d, bp factorul de volum al petrolului,
bbl/STB.
Volumul de fluid inmagazinat in gaura de sonda denatureaza
raspunsul presiunii in momentele de inceput ale testului si
controleaza durata stocarii in gaura de sonda, in special in
sondele adanci, cu volume mari ale gaurii de sonda. Daca
efectele stocarii in gaura de sonda nu sunt minimizate, sau
daca testul nu este continuat dupa sfarsitul perioadei dominate
de efectele stocarii in gaura de sonda, datele testului vor fi greu
de analizat cu metodele conventionale curente din testarea
sondelor.
p
t b Q
p
Qt
C
p p
A
=
A
=
24 24
Exemplul 3.3.
Pentru o sonda de petrol programata a i se face un
test la deschidere, se cunosc urmatoarele date:
volumul de fluid din gaura de sonda, Vs = 180 bbl;
diametrul exterior al tubingului DET = 2 in; diametrul
interior al coloanei de tubaj DIC = 7,675 in; densitatea
medie a petrolului din gaura de sonda = 45 lb/ft3; h
= 50 ft; m = 0,15; rs = 0,25; = 2cP; k = 30 md; S = 0;
t = 20.10-6 psi-1; s = 10.10-6 psi-1.
Daca sonda produce la debit constant, sa se
determine factorul adimensional de inmagazinare in
gaura de sonda, CD.
Care este durata efectului de inmagazinare in gaura
de sonda?
Rezolvare.
1. Se calculeaza aria sectiunii transversale a spatiului
inelar


2. Se calculeza coeficientul de stocare cauzat de
expansiunea fluidului


3. Se calculeza coeficientul de stocare cauzat de
coborarea nivelului fluidului

( ) ( )
2
2 2 2 2
ft 2995 , 0
144 4
2 675 , 7
144 4

=
ET IC
i
D D
A
bbl/psi 0018 , 0 10 10 180
6
= = =

s s E
V C |
bbl/psi 1707 , 0
45 615 , 5
2995 , 0 144
615 , 5
144
=

= =

i
L
A
C
4. Se calculeza factorul total de stocare in gaura de
sonda


5. Se calculeza factorul adimensional de stocare in
gaura de sonda cu relatia (3.4)


6. Se aproximeaza timpul de influenta a efectului de
inmagazinare in gaura de sonda cu relatia

bbl/psi 1725 , 0 1707 , 0 0018 , 0 = + = + =
L E
C C C
16442
25 , 0 10 20 50 15 , 0
1725 , 0 8936 , 0 8936 , 0
2 6 2
=


= =

s t
D
r mh
C
C
|
( ) ( )
ore 46
50 30
2 1725 , 0 0 12000 200000 12000 200000
=

+
=
|
|
.
|

\
|
+
>

kh
C S
t
Relatia liniei drepte exprimata de ecuatia (3.2) este
valabila numai pe durata comportarii zacamantului ca
avand intindere infinita. Dar, zacamintele nu au
extindere infinita, deci perioada miscarii radiale intr-un
zacamant infinit nu poate dura la nesfarsit. Efectele
limitelor zacamantului vor fi simtite in sonda testata.
Timpul la care este simtit efectul limitelor zacamantului
este dependent de urmatorii factori:
Permeabilitatea, k;
Compresibilitatea totala, t;
Porozitatea, m;
Viscozitatea dinamica, ;
Distanta pana la frontiere;
Forma ariei de drenaj.
Earlougher (1977) a propus urmatoarea expresie matematica
pentru estimarea duratei perioadei de actiune a zacamantului
ca avand intindere infinita,

unde tii timpul pana la sfarsitul perioadei de actiune a
zacamantului ca avand intindere infinita, ore, tDaii timpul
adimensional pentru aceeasi perioada.
Aceasta expresie este utilizata pentru a prezice timpul care
marcheaza sfarsitul perioadei miscarii tranzitorii intr-un sistem
de drenaj avand orice geometrie, valoarea tDA, obtinandu-se
din tab. 2.4. Ultimele trei coloane ale tabelului contin valorile
tDA, care permit sa se calculeze:
Timpul maxim consumat in care zacamantul actioneaza ca fiind
de intindere infinita;
Timpul necesar a fi aplicat pentru solutionarea miscarii
pseudostationare si prevederea caderii de presiune cu o
acuratete de 1 %;
Timpul necesar a fi aplicat pentru solutionarea exacta a miscarii
pseudostationare.
DAii
t
ii
t
k
A m
t
0002637 , 0
|
=
Ca un exemplu,
- pentru o sonda amplasata in centrul unui
zacamant circular, timpul maxim in care
zacamantul actioneza ca un sistem infinit poate
fi determinat utilizand intrarea in coloana finala
a tab. 2.4, din care, tDAii = 0,1, si
corespunzator


sau

1 , 0
0002637 , 0 0002637 , 0
= =
k
A m
t
k
A m
t
t
DAii
t
ii
| |
k
A m
t
t
ii
| 380
=
De ex.,
- pentru o sonda amplasata in centrul unui zacamant
circular, de arie A = 40 acres, care are urmatoarele
proprietati: h = 60 mD, t = 6.10-6, = 1,5 cP, m =
0,12, timpul maxim tii, in ore, cat sonda actioneaza
intr-un sistem infinit este:


Similar, solutia pseudostationara poate fi aplicata la
orice timp dupa ce incepe miscarea pseudostationara,
tpss, estimat din relatia,


unde tDApss poate fi gasit la intrarea in coloana a cincea a tab.
2.4.
( )
ore 92 , 11
60
43560 40 10 6 5 , 1 12 , 0 380 380
6
=

= =

k
A m
t
t
ii
|
DApss
t
pss
t
k
A m
t
0002637 , 0
|
=
Deci, pasii specifici implicati in analiza unui test de
cercetare la deschidere a sondei sunt:
1. reprezentarea grafica pi ps = f(t) in scara log
log;
2. determinarea timpului la care se termina dreapta de
panta unitara;
3. determinarea timpului corespunzator la 1 si log
ciclu, inaintea timpului observat la pasul 2. Acesta
este timpul care marcheza sfarsitul efectului de
inmagazinare in gaura de sonda si inceputul variatiei
liniare in diagrama semilog;
4. estimarea factorului de inmagazinare al gaurii de
sonda din relatia


unde t si p sunt valorile citite pentru un punct de pe dreapta de
panta unitara, corespunzatoare reprezentarii log log, iar Q
debitul, bbl/d;
p
t b Q
p
Qt
C
p p
A
=
A
=
24 24
5. reprezentarea ps = f(t) pe o diagrama semilog;
6. determinarea inceputului zonei liniare asa cum s-a
sugerat la pasul 3 si desenarea celei mai potrivite
linii drepte prin puncte;
7. calcularea pantei liniei drepte si determinarea
permeabilitatii, k, si a factorului de skin, S, prin
aplicarea ecuatiilor (3.2a) si (3.3), respectiv,

(3.3)

8. estimarea timpului pana la sfarsitul perioadei
miscarii tranzitorii (zacamantul actioneaza ca un
sistem de intindere infinita), si anume, tii, care
marcheaza inceputul miscarii pseudostationare;
h i
b Q
k
p p
6 , 162
=
(
(

= 23 , 3 log 151 , 1
2
1 ,
s t
ora s i
r m
k
i
p p
S
|
9. reprezentarea tuturor datelor de presiune
inregistrate dupa tii, ca functie de timp intr-o
diagrama obisnuita, in scara carteziana.
Aceste date se vor inscrie pe o linie dreapta;
10. determinarea pantei dreptei din graficul
corespunzator miscarii pseudostationare, si
anume, dp/dt (obisnuit notata cu i) si
utilizarea (2.116) pentru aflarea ariei de drenaj
A:


unde i panta liniei drepte din diagrama carteziana a miscarii
semistationare, Q debitul de fluid, STB/d, bp factorul de
volum al petrolului bbl/STB.
'
00023396 , 0
d
d
00023396 , 0
i mh
Qb
t
p
mh
Qb
A
t
p
t
p
|
|

=
|
.
|

\
|

=
11. calcularea factorului de forma, CA, din expresia
stabilita de Earlougher (1977),


unde i panta dreptei corespunzatoare miscarii tranzitorii din
diagrama semilog, psi/log(ciclu), i - panta dreptei
corespunzatoare miscarii pseudostationare din diagrama
carteziana, psi/ora, ps,1ora presiunea la momentul t = 1
ora, citita pe graficul semilog al miscarii tranzitorii, sectorul
liniar, pinit presiunea la t = 0, din diagrama carteziana,
semistationara, zona liniara, psi.
12. utilizarea tab. 2.4 pentru determinarea
configuratiei zonei de drenaj a sondei testate, care
are valoarea factorului de forma, CA, cea mai
apropiata de cea calculata anterior, la pasul 11.
( )
(

=
i
p p
i
i
C
init s
A
ora 1 ,
303 , 2
exp
'
456 , 5
Raza de investigatie
Raza de investigatie, rinv, a unui test este distanta
efectiva traversata de presiunea tranzitorie, masurata
de la sonda testata. Aceasta raza depinde de viteza
cu care undele de presiune se propaga prin roca
zacamantului, care, la randu-i, este determinata de
proprietatile rocii si fluidului, cum ar fi:
porozitatea;
permeabilitatea;
viscozittea dinamica a fluidului;
compresibilitatea totala.
Pe masura ce timpul creste, o zona mai mare din zacamant este
influentata de sonda si raza de drenaj, sau de investigatie,
creste conform relatiei,

|
t
inv
m
kt
r 0325 , 0 =
Cercetarea sondelor de gaze
Este important de subliniat ca ecuatiile dezvoltate
pentru lichide usor compresibile pot fi extinse
pentru a descrie comportarea gazelor reale prin
inlocuirea presiunii cu pseudopresiunea gazelor
reale u(p), data de

cu comportarea presiunii tranzitorii a testului de
cercetare la deschidere, descrisa de (2.151),
sau


( )
}
=
p
p
Z
p
p u
0
d
2

|
|
.
|

\
|
+ = ' 87 , 0 23 , 3 log
1637
2
S
r m
kt
kh
T Q
u u
s i ti
g
i s
|
In cazul unui debit de gaze constant, ecuatia de
mai sus poate fi exprimata sub o forma lineara,
astfel


sau

care arata ca o reprezentare in scara semilog a
functiei us = f(logt), este o dreapta de panta
negativa,

t
kh
T Q
S
r m
k
kh
T Q
u u
g
s i ti
g
i s
log
1637
' 87 , 0 23 , 3 log
1637
2

(
(

|
|
.
|

\
|
+ =
|
a t i u
s
+ = log
kh
T Q
i
g
1637
=
Similar, se procedeaza daca se foloseste metoda
aproximativa a patratului presiunii,


sau


Aceasta este ecuatia unei drepte care, in forma
simplificata, este
si arata ca reprezentarea intr-o diagrama
semilog a functiei este o dreapta de
panta negativa

|
|
.
|

\
|
+ = ' 87 , 0 23 , 3 log
1637
2
2 2
S
r m
kt
kh
Z T Q
p p
s i ti
g
i s
|

t
kh
Z T Q
S
r m
k
kh
Z T Q
p p
g
s i ti
g
i s
log
1637
' 87 , 0 23 , 3 log
1637
2
2 2

|

(
(

|
|
.
|

\
|
+ =
a t i p
s
+ = log
2
kh
Z T Q
i
g
1637
=
( ) t f p
s
log
2
=
Factorul de skin real S, care reflecta deteriorarea sau
stimularea formatiei, obisnuit, este combinat cu
factorul de skin non Darcy, dependent de debit si
este denumit factorul de skin total sau aparent

unde DQg este interpretat ca factorul de skin
dependent de debit. Coeficientul D este numit factorul
inertial sau factorul miscarii turbulente si este dat de
ecuatia (2.148),


g
DQ S S + =
'
T
Fkh
D
1422
=
Factorul de skin aparent este dat de:
cand se utilizeaza pseudopresiunea,



cand se utilizeaza patratul presiunii,

(
(

= 23 , 3 log 151 , 1
2
1 ,
'
s i ti
ora s i
r m
k
i
u u
S
|
(
(

= 23 , 3 log 151 , 1 '

2
2
ora 1 ,
2
s t
s i
r m
k
i
p p
S
|
Daca durata testului la deschiderea sondei este suficient de mare
incat sa atinga frontiera, comportarea presiunii in perioada
dominata de prezenta frontierei (miscare pseudostaionara) este
descrisa de o ecuatie similara expresiei (2.125), astfel;
cand se utilizeaza pseudopresiunea,


si sub forma ecuatiei simplificate a unei drepte

unde parametrii dreptei (panta si interceptia axei ordonatelor,
respectiv) au expresiile:

( )
t
Ah m
T
r C
A
h
T
Q
u
Q
u u
i
g g s A
s i
|
356 , 2 4
ln
711
2
+
|
|
.
|

\
|
=
A
=

pss
b t i u + = A '
( ) ( ) ( ) ( )
p
i
g g
i
g g
i
g g
V
T
mAh
T
Ah m
T
i
| | |
356 , 2 356 , 2 356 , 2
' = = =
|
|
.
|

\
|
=
2
4
ln
711
s A
pss
r C
A
h
T
b

cand se utilizeaza patratul presiunii,

si sub forma ecuatiei simplificate a unei drepte

unde parametrii dreptei (panta si interceptia axei
ordonatelor, respectiv) au expresiile:


( )
t
Ah m
Z T
r C
A
h
Z T
Q
p
Q
p p
i
g g s A
s i
|

356 , 2 4
ln
711
2
2 2 2
+
|
|
.
|

\
|
=
A
=

pss
b t i p + = A '
2
( ) ( ) ( ) ( )
p
i
g g
i
g g
i
g g
V
Z T
mAh
Z T
Ah m
Z T
i
|

|

|
356 , 2 356 , 2 356 , 2
' = = =
|
|
.
|

\
|
=
2
4
ln
711
s A
pss
r C
A
h
Z T
b

Meunier si al. (1987) au propus o metodologie pentru

determinarea timpului t si a presiunii corespunzatoare
p care permite utilizarea ecuatiilor de miscare a
lichidelor, fara modificari speciale, pentru miscarea
gazelor. Ei au introdus o pseudopresiune normalizata,
ppn, si un pseudotimp normalizat, tpn, folosind
expresiile:



Prin introducerea parametrilor normalizati
(pseudopresiune normalizata si pseudotimp
normalizat) definiti de Meunier si al., nu este necesara
modificarea ecuatiilor de miscare a lichidelor, pentru a
putea fi utilizate si in cazul gazelor. Totusi se va avea
grija la inlocuirea debitului de lichid cu debitul de gaze.
}
+ =
p
i
i i
i pn
p
Z
p
p
Z
p p
0
d
2

}
=
t
t
ti i pn
t t
0
d
1
|
|
In oricare dintre ecuatiile miscarii tranzitorii,
cand se aplica fazei petrol, debitul este
exprimat prin produsul Qpbp, in bbl/d, adica
bbl/d in conditii de zacamant. De aceea, cand
aceste ecuatii se aplica fazei gaze, produsul
dintre debitul de gaze si factorul de volum al
gazelor, Qgbg, va fi exprimat tot in bbl/zi. De
ex., daca debitul de gaze este exprimat in scf/d,
factorul de volum al gazelor trebuie exprimat in
bbl/scf. Presiunea inregistrata si timpul sunt
apoi inlocuite pur si simplu prin
pseudopresiunea normalizata si timpul
normalizat pentru a fi utilizate in orice tehnici
grafice traditionale, inclusiv de restabilire a
presiunii.
3.2. Cercetarea sondei la inchidere. Testul de restabilire
a presiunii
Utilizarea datelor de restabilire a presiunii reprezinta un
instrument mai util in determinarea comportarii zacamantului.
Analiza restabilirii presiunii consta in restabilirea presiunii in
gaura de sonda in functie de timp, dupa ce sonda a fost
inchisa. Unul dintre obiectivele principale ale acestei analize
este stabilirea presiunii statice a zacamantului, fara a astepta
saptamani sau luni pentru stabilizarea presiunii in tot
zacamantul. Deoarece, in general, curba de restabilire a
presiunii in sonda urmeaza o anume tendinta definita, a fost
posibila extinderea analiza curbei de restabilire a presiunii
pentru a determina:
permeabilitatea efectiva a zacamantului;
extinderea zonei de permeabilitate deteriorata in jurul gaurii de
sonda;
prezenta faliilor si, intr-un anume grad, a distantei fata de falii;
orice interferenta intre sondele de productie;
limitele zacamantului, unde nu exista un acvifer foarte activ,
sau unde acviferul nu este mai mare decat zacamantul de
hidrocarburi.
Relatiile generale utilizate in analiza datelor de resatsbilire a
presiunii provin dintr-o solutie a ecuatiei difuziei. In analizele de
restabilire a presiunii si de depletare (scadere a presiunii),
obisnuit, se fac urmatoarele supozitii, referitoare la zacamant,
fluid si comportarea in timpul miscarii:
Zacamant: omogen, izotrop, orizontal de grosime uniforma;
Fluid: monofazic, usor compresibil, viscozitate dinamica, p, si
factor de volum, bp, constante;
Miscare: laminara; fara efecte gravitationale.
Testele de restabilirea presiunii necesita inchiderea sondelor care
produc si inregistrarea cresterii presiunii sondei ca functie de
timpul de inchidere. Cele mai obisnuite si simple tehnici de
analiza necesita ca sonda sa fi produs la debit constant un timp
de productie tp, fie de la inceput (punere in productie), fie dupa
un timp suficient de lung pentru stabilirea unei distributii de
presiune stabilizate (pentru sonde aflate deja in productie),
inainte de inchidere. Traditional, timpul de inchidere este notat
cu t.
Figura 3.5 arata schematic debitul constant stabilizat,
inainte de inchidere si comportarea ideala a cresterii
de presiune in perioada de restabilire. Presiunea este
masurata imediat inaintea inchiderii si inregistrata ca
functie de timp pe durata inchiderii. Curba de
restabilire a presiunii rezultata este apoi anlizata
pentru a determina proprietatile zacamantului si
conditiile din gaura de sonda.
Stabilizarea sondei la debit constant inaintea testarii
este o parte importanta a testului de restabilire a
presiunii. Daca stabilizarea este negijata sau imposibil
de realizat, tehnicile de analiza standard a datelor pot
duce la informatii eronate despre zacamant.
Larg utilizate, sunt doua metode:
Reprezentarea Horner;
Metoda Miller Dyes Hutchinson (MDH)
t
t
p

Perioada
de inchidere
Q=ct
Q
p
t
p

t
Fig. 3.5. Schema idealizata a testului de restabilire a presiunii
3.2.1. Reprezentarea Horner
Un test de restabile a presiunii este descris din punct de
vedere matematic utilizand principiul superpozitiei.
Inainte de inchidere, sonda produce la debitul
constant Qp, STB/d, o perioada de timp tp, zile. La
sfarsitul perioadei de productie sonda este inchisa,
tinand cont de schimbarea corespunzatoare a
debitului de la la debitul vechi, Qp, la debitul nou, Q =
0, si anume, Qnou Qvechi = - Qvechi = -Qp.
Calcularea variatiei totale de presiune care are loc la
frontiera sondei, pe durata inchiderii, se face prin
insumarea variatiilor de presiune cauzate de:
Producerea sondei la debitul stabilizat Qvechi, si
anume, debitul dinaintea inchiderii Qp, cu efect
intreaga durata de timp, tp + t;
Schimbarea debitului de la Qp la 0, cu efect pe durata
inchiderii, t.

Efectul compus este obtinut prin adunarea solutiilor
individuale la debit constant pentru secventele de timp
precizate,

Expresia de mai sus arata ca exista doua contributii la
variatia totala a presiunii in gaura de sonda, rezultate
din doua debite individuale.
Prima contributie rezulta din cresterea debitului de la 0
la Qp si are efect intreaga perioada de timp, tp + t,


A doua contributie rezulta din scaderea debitului de la
Qp la 0, la momentul tp, cu efect pe durata timpului de
inchidere, t,
( ) ( )
p p
laQ dat la Q dat tot s i
p p p p p
0 . 0 .
A + A = A =
( )
( ) ( )
|
|
.
|

\
|
+
A +
= A

S
r m
t t k
hk
b Q
p
s p t
p p p p
Q
p
87 , 0 23 , 3 log
0
6 , 162
2
0
|

( )
( )
( )
|
|
.
|

\
|
+
A

= A

S
r m
t k
hk
b Q
p
s p t
p p p
Q
p
87 , 0 23 , 3 log
0
6 , 162
2
0
|

Comportarea presiunii in sonda in perioada de

inchidere este data de



Dezvoltand ecuatia si reducand termenii
asemenea se obtine
(3.6)

unde pi presiunea initiala de zacamant, psi, ps presiunea
sondei in timpul inchiderii, psi, t timpul de inchidere, ore, tp
timpul de productie inainte de inchidere, ore, Qp debitul
stabilizat inainte de inchidere, STB/d.
( )
( )
|
|
.
|

\
|

|
|
.
|

\
|

A +
=
23 , 3 log 6 , 162
23 , 3 log 6 , 162
2
2
s p t
p p p
s p t
p p p p
s i
r m
t k
hk
b Q
r m
t t k
hk
b Q
p p
|

|
|
.
|

\
|
A
A +
=
t
t t
hk
b Q
p p
p p p p
i s
log 6 , 162

Ecuatia restabilirii presiunii, si anume, ecuatia (3.6), a
fost introdusa de Horner (1951) si, obisnuit, este
numita ecuatia Horner.
Ecuatia (3.6) este ecuatia unei drepte, care poate fi
scrisa sub forma
(3.7)

Expresia (3.7) arata ca, o reprezentare pe o diagrama la
scara semilog este o dreapta cu interceptia pi si panta,
i, din care se determina permeabilitatea, k,
(3.8)


|
|
.
|

\
|
A
A +
=
t
t t
i p p
p
i s
log
kh
b Q
i
p p
6 , 162
=
ih
b Q
k
p p
6 , 162
=
1
p
s,t=1ora

p
i

p
s

(t
p
+t)/ t
log
log
t,ore 1
A
B
D C
Obisnuit, diagrama curbei de restabilire a presiunii este
numita diagrama Horner si este ilustrata intr-un mod
idealizat in figura 3.6.
Fig. 3.6. Reprezentarea idealizata a curbei de restabilire a presiunii.
Pe diagrama Horner, scara rapotului timpilor creste de
la dreapta la stanga. Din ecuatia Horner (3.6) se
observa ca presiunea sondei devine egala cu
presiunea initiala, ps = pi, cand raportul timpilor este
unitar, (tp + t)/t = 1. Grafic, aceasta inseamna ca
presiunea initiala de zacamant, pi, poate fi obtinuta
prin extrapolarea portiunii liniare (BC) a diagramei
Horner pana cand intalneste verticala ce trece prin
abscisa 1 (v. fig. 3.6).
Timpul corespunzator momentului inchiderii, tp, poate
fi obtinut din relatia,

unde Np cumulativul de petrol produs de sonda inainte de
inchidere, STB, Qp debitul stabilizat al sondei inainte de
inchidere, STB/d, tp timpul total de productie, ore.
p
p
p
Q
N
t
24
=
Earloungher (1977) a subliniat, ca o consecinta
a utilizarii principiului superpozitiei, faptul ca
factorul de skin, S, nu apare in ecuatia generala
a curbei de restabilire a presiunii (3.6). Aceasta
inseamna ca panta diagramei Horner nu este
afectata de factorul de skin. Totusi, factorul de
skin afecteaza forma diagramei de restabilire a
presiunii sondei. De altfel, abaterea initiala a
diagramei de la variatia liniara (zona AB pe fig.
3.6) poate fi cauzata de efectul skin ca si de cel
al inmagazinarii fluidului in gaura de sonda.
Abaterea poate fi semnificativa pentru valori
negative mari (in valoare absoluta) ale
factorului de skin, intalnite in cazul sondelor
fisurate hidraulic.
Factorul de skin afecteaza presiunea de curgere inainte de
inchidere si valoarea sa poate fi estimata din datele testului de
restabilire plus presiunea de curgere imediat inainte de testul
de restabilire, folosind relatia
(3.9)

cu caderea de presiune suplimentara corespunzatoare zonei cu
permabilitate modificata

unde psi presiunea sondei imediat inaintea inchiderii, S factorul de skin, i
valoarea absoluta a pantei in reprezentarea Horner, psi/ciclu, rs raza
sondei, ft.
Valoarea presiunii ps,1ora trebuie luata din diagrama Horner,
zona liniara. Frecvent, datele de presiune inregistrate nu cad pe
zona liniara a graficului pentru timpul de inchidere t = 1 ora,
din cauza efectelor acumularii in gaura de sonda dupa
inchidere si existentei zonei de permeabilitate modificata in jurul
gaurii de sonda. In acest caz se extrapoleaza zona liniara a
graficului pana la abscisa corespunzatoare timpului de
inchidere t = 1 ora si se citeste presiunea corespunzatoare,
ps,1ora.
(
(

= 23 , 3 log 151 , 1
2
ora 1 ,
s t
si s
r m
k
i
p p
S
|
S i p
skin
87 , 0 = A
Pentru miscarea unui fluid multifazic, (3.6) si (3.9) devin:
(3.6)


(3.9)

unde




sau

|
|
.
|

\
|
A
A +
=
t
t t
h
Q
p p
p
t
t
i s
log 6 , 162

(
(

= 23 , 3 log 151 , 1
2
ora 1 ,
s t
t
si s
r m i
p p
S
|

g
g
a
a
p
p
t
k
k
k

+ + =
( )
g s p g a a p p t
b R Q Q b Q b Q Q + + =
( )
g p s a a p p t
b Q R RGP b Q b Q Q + + =
Diagrama Horner, corespunzatoare ecuatiei
(3.6), in mod obisnuit, va duce la obtinerea
unei drepte de panta i care poate fi utilizata
pentru determinarea mobilitatii totale, t,


Perrine (1956) a aratat ca permeabilitatile
efective ale fiecarei faze, si anume, kp, ka, kg,
pot fi determinate cu relatiile



ih
Q
h
Q
i
t
t
t
t
6 , 162
;
6 , 162
= =

h i
b Q
k
p p p
p
6 , 162
=
h i
b Q
k
a a a
a
6 , 162
=
( )
h i
b Q R Q
k
g g p s g
g

=
6 , 162
Zacaminte de gaze
Pentru un sistem de gaze, reprezentarea us, sau ps2
intr-o diagrama semilog va genera o dreapta de panta
i. Panta i si factorul de skin aparent S sunt exprimate
prin intermediul relatiilor:
cand miscarea gazelor este descrisa folosind
pseudopresiunea,



cand miscarea gazelor este descrisa folosind patratul
presiunii,



unde Qg debitul de gaze, Mscf/d.
kh
T Q
i
g
1637
=
( ) ( )
(
(

=
= A
23 , 3 log 151 , 1
2
0 , 1 , '
s i ti
t s ora s
r m
k
i
p u p u
S
|
kh
Z T Q
i
g
1637
=
(
(

=
= A
23 , 3 log 151 , 1 '
2
2
0 t ,
2
1 ,
s i ti
s ora s
r m
k
i
p p
S
|
Trebuie subliniat ca atunci cand sonda se inchide in scopul
efectuarii unui test de restabirea presiunii, inchiderea se face la
suprafata si nu la talpa sondei. Chiar cand sonda este inchisa,
fluidul din zacamant continua sa vina si sa se acumuleze in
gaura de sonda pana cand sonda se umple suficient pentru a
transmite efectul inchiderii asupra zacamantului. Aceasta
comportare after flow, de dupa inchidere, este cauzata de
acumularea din sonda si are o influenta semnificativa asupra
datelor testului de restabilire a presiunii. In timpul perioadei in
care se manifesta efectele inmagazinarii in sonda, punctele,
reprezentand datele de presiune, cad sub linia dreapta a
diagramei semilog. Durata acestor efecte poate fi estimata din
reprezentarea log log a functiei log(ps ps,t=0) = f(logt).
Cand efectul de acumulare este dominant, dreapta obtinuta prin
acesta reprezentare are panta unitara; dupa ce acest efect
devine neglijabil (se trece la variatia liniara in reprezentarea
semilog), dreapta tinde catre o curbura usoara.
Pentru determinarea factorului de stocare C, se
selecteaza un punct apartinand zonei liniare
de panta unitara de pe diagrama log log si
se citesc coordonatele acestuia (t, p), pentru
a le utiliza in relatia

unde t timpul de inchidere, ore, p = ps ps,t=0 diferenta
de presiune, psi, Q debitul in conditii de zacamant, bbl/d,
Qp debitul de petrol in conditii standard, STB/d, bp
factorul de volum al petrolului, bbl/STB.
Factorul adimensional de stocare este

p
t b Q
p
t Q
C
p p
A
A
=
A
A
=
24 24
2
8936 , 0
s t
D
r mh
C
C
|
=
In orice analiza a unui test de restabilire a presiunii
reprezentarea datelor pe diagrama log log trebuie
facuta inaintea reprezentarii datelor pe diagrama
semilog. Aceasta reprezentare log log este esentiala
pentru a evita desenarea liniei drepte semilog prin
puncte repezentand date din perioada dominata de
efectul de acumulare. Inceputul dreptei semilog poate
fi estimat observand cand punctele de pe diagrama
log log tind catre o usoara curbura si adaugand 1
pana la 1 si ciclu de timp dupa terminarea dreptei
de panta unitara.
Altfel, timpul de incepere a zonei liniare pe
reprezentarea semilog se poate estima din relatia,
h
C
kh
C
t
S S

14 , 0 14 , 0
e 170000 e 170000
= >
Exemplul 3.5.
O sonda de petrol a fost supusa unui test de
restabilire a presiunii, datele inregistrate fiind
prezentate in tabelul 3.3. Inainte de inchidere sonda a
produs la debititul stabilizat Qp, o perioada de timp, tp.
Cunoscand urmatoarele date: Qp = 4900 STB/d, tp =
310 ore, p = 0,2 cp, bp = 1,55 bbl/STB, t = 22,6.10-
6 psi-1, m = 0,09, ps,t=0 = 2761 psi, h = 482 ft, re =
2640 ft, rs = 0,354 ft, adancimea sondei, H = 10476 ft,
se cere sa se calculeze:
Permeabilitatea medie, k;
Factorul de skin, S;
Caderea de presiune suplimentara datorata efectului
skin, pskin.

t,
ore
ps,
psi
0 2761
0.1 3057
0.21 3153
0.31 3234
0.52 3249
0.63 3256
0.73 3260
0.84 3263
0.94 3266
1.05 3267
1.15 3268
1.36 3271
1.68 3274
1.99 3276
2.51 3280
3.04 3283
3.46 3286
4.08 3289
5.03 3293
5.97 3297
6.07 3297
7.01 3300
8.06 3303
9 3305
10.05 3306
13.09 3310
16.02 3313
20 3317
26.07 3320
31.03 3322
34.98 3323
37.54 3323
t,
ore
tp+t,
ore (tp+t)/t
ps,
psi
0 2761
0.1 310.1 3101.0 3057
0.21 310.21 1477.2 3153
0.31 310.31 1001.0 3234
0.52 310.52 597.2 3249
0.63 310.63 493.1 3256
0.73 310.73 425.7 3260
0.84 310.84 370.0 3263
0.94 310.94 330.8 3266
1.05 311.05 296.2 3267
1.15 311.15 270.6 3268
1.36 311.36 228.9 3271
1.68 311.68 185.5 3274
1.99 311.99 156.8 3276
2.51 312.51 124.5 3280
3.04 313.04 103.0 3283
3.46 313.46 90.6 3286
4.08 314.08 77.0 3289
5.03 315.03 62.6 3293
5.97 315.97 52.9 3297
6.07 316.07 52.1 3297
7.01 317.01 45.2 3300
8.06 318.06 39.5 3303
9 319 35.4 3305
10.05 320.05 31.8 3306
13.09 323.09 24.7 3310
16.02 326.02 20.4 3313
20 330 16.5 3317
26.07 336.07 12.9 3320
31.03 341.03 11.0 3322
34.98 344.98 9.9 3323
37.54 347.54 9.3 3323
Rezolvare.
1.Se reprezinta grafic variatia in scara semilog (v. fig.
3.7)

|
|
.
|

\
|
A
A +
=
t
t t
f p
p
s

3050
3100
3150
3200
3250
3300
3350
1.0 10.0 100.0 1000.0 10000.0
(tp + t)/t
p
s
,

p
s
i
Fig. 3.7. Curba de restabilire a presiunii pentru ex. 3.5.
3050
3100
3150
3200
3250
3300
3350
3400
0.00 0.50 1.00 1.50 2.00 2.50 3.00 3.50 4.00
log(tp + t)/t
p
s
,

p
s
i
Fig. 3.7. Curba de restabilire a presiunii pentru ex. 3.5.
2. Se identifica zona liniara a curbei de restabilire si se
determina panta
i = -40 psi/ciclu
3. Se calculeaza permeabilitatea medie din (3.8)



4. Se determina ps,1ora, din portiunea dreapta a
graficului ---ps,1ora = 3266,5 psi
5. Se calculeaza factorul de skin din (3.9)

mD 81 , 12
482 40
2 , 0 55 , 1 4900 6 , 162
6 , 162
=

=
= =
h i
b Q
k
p p

6 , 8 23 , 3
354 , 0 2 , 0 10 6 , 22 09 , 0
81 , 12
log
40
2761 5 , 3266
151 , 1
23 , 3 log 151 , 1
2 6
2
ora 1 ,
=
(
(

=
=
(
(

s t
si s
r m
k
i
p p
S
|
6. Se calculeaza caderea de presiune
suplimentara datorata skinului

psi 3 , 299 6 , 8 40 87 , 0
87 , 0
= =
= = A S i p
skin
Ecuatia (3.6) presupune ca zacamantul este de
intindere infinita, si anume, re = , ceea ce
arata ca in orice punct din zacamant presiunea
va fi totdeauna egala cu presiunea initiala de
zacamant si extrapolarea zonei liniare a
reprezentarii Horner va fi totdeauna presiunea
initiala de zacamant, pi. Totusi, zacamintele
sunt finite si, curand dupa inceperea productiei,
miscarea fluidului va cauza un declin de
productie in intreg zacamantul. In aceste
conditii, extrapolarea zonei liniare a
reprezentarii Horner nu va reprezenta
presiunea initiala de zacamant pi, ci presiunea
obtinuta va fi o presiune falsa, notata cu p*.
Presiunea falsa, cum au aratat Matthews si Russell
(1967) nu are semnificatie fizica, dar este utilizata
obisnuit pentru a determina presiunea medie de
zacamant, . Este clar ca p* va fi egal cu presiunea
initiala (originala) de zacamant pi numai cand o sonda
noua, intr-un zacamant nou, este testata. Utilizand
conceptul de presiune falsa p*, expresiile Horner date
de ecuatiile (3.6) si (3.7) vor fi exprimate in termeni de
p* in loc de pi, astfel



(3.10)
|
|
.
|

\
|
A
A +
=
t
t t
hk
b Q
p p
p p p p
s
log 6 , 162
*

|
|
.
|

\
|
A
A +
=
t
t t
i p p
p
s
log
*
p
Bossie Codreanu (1989) au aratat ca aria de drenaj
a sondei poate fi determinata din reprezentarea curbei
de restabilire a presiunii (Horner) sau din
reprezentarea MDH, prin alegerea coordonatelor a trei
puncte localizate pe zona liniara a reprezentarii
semilog pentru a determina panta corespunzatoare
zonei liniare pentru miscare pseudostationara, ipss.
Coordonatele celor trei puncte sunt proiectate astfel:
Timpul de inchidere t1, si presiunea
corespunzatoare ps1;
Timpul de inchidere t2, si presiunea
corespunzatoare ps2;
Timpul de inchidere t3, si presiunea
corespunzatoare ps3.
Timpii de inchidere selectati satisfac inegalitatile t1 <
t2 < t2.
Panta zonei liniare a miscarii pseudostationare,
ipss, este atunci aproximata prin:

(3.11)

Aria zonei de drenaj se determina din relatia
(2.116)


unde ipss panta liniei drepte in timpul miscarii
pseudostationare, psi/ora, Qp debitul de petrol, bbl/zi, A aria
de drenaj, ft2.
( ) ( )
( ) ( )
1
3
1 2
1
2
1 3
1
2
1 3
1
3
1 2
log log
log log
t
t
t t
t
t
t t
t
t
p p
t
t
p p
i
s s s s
pss
A
A
A A
A
A
A A
A
A

A
A

=
h i m
b Q
A
Ah m
b Q
i i
t
p p
t
p p
pss
'
23396 , 0
;
23396 , 0
'
| |
= = =