Unitatea de învǎţare 21

2 ore

Modulul IV. Pompajul intermitent

cu prǎjini
IV.1 Echipamentul sondelor în pompaj intermitent
IV.1.1 Principii generale
IV.1.2 Echipamentul sondelor în pompaj intermitent

Cunoştinţe şi deprinderi
La finalul parcurgerii acestei unităţi de învăţare vei înţelege:
în ce constǎ particularitǎţile echipamentului unei sonde în pompaj
cu prǎjini;
în ce condiţii se aplicǎ pompajul intermitent.

La finalul parcurgerii acestei unităţi de învăţare vei putea să:

știi avantajele și dezavantajele pompajului intermitent;
știi ce presupune pompajul intermitent;
știi cu ce dispozitive se seteazǎ timpul de funcţionare, respectiv de
pauzǎ a instalaţiei de pompare.

IV.1.Principii generale
Pompajul intermitent se aplică în cazul sondelor cu debite mici,
strate cu aflux scăzut, reprezentând în acest caz alternativa economică la
pompajul continuu cu prăjini
În cazul în care, condiţia de funcţionare continuă a sondei nu mai
este îndeplinită (debitul produs de strat este egal cu debitul refulat de

223
pompă) chiar dacă se miscşorează parametrii regimului de
funcţionare(diametrul pistonului, lungimea cursei, numărul de curse duble
pe minut) atunci
tunci există posibilitatea ca nivelul lichidului din spaţiul inelar
să scadă foarte mult. În acest caz cilindrul pompei se umple parţial cu fluid,
iar randamentul volumetric al acesteia este foarte scăzut.
Pompajul intermitent are o serie de avantaje şi dezavantaje
d
prezentate în figurile 1 și 2.

Avantajele pompajului intermitent cu prăjini

e În cazul sondelor cu debit mic ( în general sub 5 m3/zi) permite

obţinerea un debit de lichid mai mare decât în cazul în care sonda
ar produce în pompaj continuu.

Producţia obţinută poate fi controlată prin modificarea

frecvenţei ciclurilor.

Se pretează la automatizare, aceasta fiind deja aplicată în anumite

câmpuri petroliere.

Instalaţia de pompaj intermitent este la fel cu cea pentru

pompajul; continuu, diferenţa constând în existenţa unor timere
pentru pornirea, respectiv orpirea programată a instalaţiei.

Se poate utiliza până la abandonarea sondei.

Frecvenţa intervenţiilor este relativ mică.

Se aplică în sondele verticale şi în sondele deviate.

Este o metodă de liftare artificială flexibilă, în sensul că sonda o

dată echipată, se poate adapta la evoluţia parametrilor de
zăcământ fără schimbarea echipamentului de fund.

Fig.1 Avantajele pompajului intermitent cu prǎjini.

prǎjini.

224
 Dezavantajele pompajului intermitent cu prăjini

Necesită monitorizarea
e nivelului de lichid din sondă pentru a regla
timpul de acumulare şi funcţionare

Solidele din fluidele produse afectează echipamentul de adâncime.

Prezenţa gazelor libere produse de strat afectează în mod negativ

funcţionarea pompei de adâncime.

În cazul pompajului intermitent se schimbă frecvenţa ciclurilor şi

nu viteza de pompare. De aceea când unitatea de pompare începe
să funcţioneze apar în garnitura de prăjini aceleaşi sarcini ca la
pompajul continuu.

Cât timp unitatea de pompare este în repaos, fluidul care vine din
zăcământ se acumulează în coloana sondei ducând la crearea unei
contrapresiuni pe strat şi la diminuarea afluxului.

Pornirea unităţii de pompare necesită o utilizare maximă a sursei

de putere.
putere În faza de pornire echipamentul de fund şi de suprafaţă
este supus unui un şoc destul de mare.

Dacă sonda produce cu nisip, în timpul perioadei de pauză acesta

se depune şi conduce la creşterea frecvenţei gripării pistonului..

Este necesară motarea unui dispozitiv pentru pornirea şi oprirea

automată a sondei. În caz contrar eficienţa pompajului cu prăjini
este mai scăzută.

Fig.2 Dezavantajele pompajului intermitent cu prǎjini.

prǎjini.

Pentru a asigura o funcţionare corespunzătoare ătoare a instalaţiei de

pompaj, precum şi pentru reducerea consumului ului energetic, este necesară
diminuarea duratei de funcţionare
func ionare a pompei, astfel încât volumul de fluid
debitat de strat să fie egal cu volumul pompat
pom într-un un timp cât mai scurt[4].
Aceste obiective se pot realiza dacă se procedează astfel:

225
• se lasă instalaţia de pompare în pauză, timp în care stratul debitează,
rezultatul fiind creşterea nivelului în coloana sondei;
• se porneşte instalaţia de pompare şi se pompează lichidul acumulat în
coloana sondei în perioada de pauză a pompei, cât şi lichidul debitat de
strat în acelaşi timp cu funcţionarea pompei, iar în momentul în care
nivelul de lichid din coloană a ajuns la sorbul pompei se opreşte
instalaţia de pompare, urmând apoi un nou ciclu.
Deci sistemul de pompaj intermitent sau periodic presupune ca
pompa să funcţioneaze discontinuu şi să urmeze un anumit ciclu repetabil
în timp. Problema de bază a pompajului periodic este alegerea perioadei
ciclului, respectiv a timpului de funcţionare, astfel încât să se obţină un
regim de funcţionare optim.

Test de autoevaluare 21.1

Care sunt dezavantajele pompajului intermitent ?

IV.1.2 Echipamentul sondelor în pompaj intermitent

Echipamentul sondelor în pompaj intermitent se compune din:
• echipamentul de suprafaţă: capul de pompare, unitatea de
pompare, prăjina lustruită, dispozitiv automat pentru pornirea şi
oprirea sondei(timer);
• echipamentul de adâncime: pompa, ţevile de extracţie, prăjinile
de pompare, scapere, baionetă Donţov( când se folosește pompa
introdusǎ cu prǎjinile).
Prin urmare, singura componentă a echipamentului care diferă de
echipamentul sondelor în pompaj continuu este timerul.
În figura 3 se prezintǎ schema unitǎţii de pompare cu controler. Așa
cum se observǎ din figura 3, sarcina de la prǎjina lustruitǎ este înregistratǎ
cu ajutorul unui traductor de sarcinǎ, iar poziţia cu ajutorul unui traductor
de poziţie unghiular. Sistemul automat de control poate determina oprirea
unitǎţii de pompare când nivelul de lichid a juns la sorbul pompei sau când
cilidrul pompei nu se umple.

226
 Gradul de umplere a cilindrului pompei este determinat pe baza
dinamogramelor de suprafaţǎ sau de adâncime[1][5].
Controlerele conţin un software pentru gestionarea funcţionǎrii
instalaţiei de pompaj. Pentru a decide oprirea instalaţia de pompare acest
software colecteazǎ și proceseazǎ cel puţin 20 de perechi date privind
sarcina și poziţia pe secundǎ și verificǎ condiţiile de orprire a instalaţiei[1].

Antena

Controler
Traductor de
sarcină la prajină
Cabluri (sarcină lustruită
și poziţie) de la
unitatea de
pompare
Cabluri (putere si
Cabluri de
control) la panoul
la senzori
de control al
la controler
motorului

Fig.3 Schema unitǎţii de pompare cu controler[7].

Dacǎ condiţiile de orpire sunt îndeplinite, sistemul comandǎ oprirea
unitǎţii de pompare pentru un timp predeterminat, dupǎ care aceasta
repornește automat.
Majoritatea controlerelor comunicǎ cu un sistem de automatizare
central prin radio. Prin urmare, dinamogramele sunt stocate în memoria
dispozitivului și apoi transmise la sistemul central.
Cele mai utilizate dispozitive utilizate pentru reglarea timpului de
funcţionare şi a celui de acumulare sunt timere de tip "pin" , respectiv de
tip procentual. În cazul acestor dispozitive timpul minim al unui ciclu este
de 15 minute. Practic setarea timpului de funcţionare trebuie să se schimbe
continuu pentru a ţine seama de schimbările survenite în capacitatea
productivă a stratului.
Această restricţie de a menţine timpii de funcţionare, respectiv de
acumulare la 15 minute poate conduce fie la umplerea incompletă a
cilindrului pompei, ca urmare a lipsei de nivel sau la evacuarea incompletă
a fluidului acumulat în coloana sondei.

227
 Timerul procentual pe de altă parte permite setarea unui procent
dintr-o perioadă de 15 minute pentru funcţionarea instalaţiei. Restul
perioadei de 15 minute este destinat acumulării fluidului în coloana sondei.
Ambele dispozitive necesită o atenţie deosebită din partea operatorilor.
Pentru a realiza o setare a timpilor de funcţionare, respectiv de acumulare,
corespunzătoare capacităţii productive a stratului, este necesar să se facă o
serie de teste acustice pentru determinarea nivelului de lichid din coloana
sondei. O altă soluţie îmbunătăţită faţă de cele două prezentate mai sus o
reprezintă montarea unui controler(RPC – Rod Pumping Controler ) (fig.1)
care să detecteze automat când nivelul de lichid din coloană a ajuns la
sorbul pompei, iar intalaţia trebuie oprită[8]. Acest controler trebuie setat
pentru fiecare sondă în parte, în funcţie de condiţiile specifice ale acestora.
Criteriile de selectare a opţiunii de orpire a instalaţiei şi durata
perioadei de acumulare în vederea maximizării producţiei sondei depind
de:
• presiunea de zăcământ;
• caracteristicile afluxului fiecărei sonde;
• dimensiunile coloanei de exploatare şi a ţevilor de extracţie;
• debitul instalaţiei de pompare.

Fig.1 Rod pump controler [9].

228
 Test de autoevaluare 21.2

Care sunt criteriile de selectare a opţiunii de oprire a instalaţiei?

Lucrarea de verificare

1. Cum se determinǎ distanţa de la centrul de rotaţie la centrul de greutate al

contragreutǎţilor în cazul echilibrǎrii pe manivelǎ?
2. Ce parametrii se determinǎ în cazul echilibrǎrii pe balansier?
3. Cum se verificǎ practic dacǎ o unitate de pompare este echilibratǎ?
4. Cum se determinǎ cuplul la reductor în cazul unitǎţilor de pompare
echilibrate?
5. Cum se determinǎ cuplul la reductor în cazul unitǎţilor de pompare
neechilibrate?
6. Ce ipotezǎ a stat la baza calculelor de echilibrare a unitǎţilor de pompare?

Răspunsurile la testele de autoevaluare

21.1Dezavantajele pompajului intermitent sunt:1.Necesită monitorizarea nivelului
de lichid din sondă pentru a regla timpul de acumulare şi funcţionare. 2.
Solidele din fluidele produse afectează echipamentul de adâncime. 3. Prezenţa
gazelor libere produse de strat afectează în mod negativ funcţionarea pompei
de adâncime. 4. În cazul pompajului intermitent se schimbă frecvenţa ciclurilor
şi nu viteza de pompare. De aceea când unitatea de pompare începe să
funcţioneze apar în garnitura de prăjini aceleaşi sarcini ca la pompajul
continuu. 5. Cât timp unitatea de pompare este în repaos, fluidul care vine din
zăcământ se acumulează în coloana sondei ducând la crearea unei
contrapresiuni pe strat şi la diminuarea afluxului. 6. Pornirea unităţii de
pompare necesită o utilizare maximă a sursei de putere. În faza de pornire
echipamentul de fund şi de suprafaţă este supus unui un şoc destul de mare. 7.
Dacă sonda produce cu nisip, în timpul perioadei de pauză acesta se depune şi
conduce la creşterea frecvenţei gripării pistonului.. 8. Este necesară motarea
unui dispozitiv pentru pornirea şi oprirea automată a sondei. În caz contrar
eficienţa pompajului cu prăjini este mai scăzută.
21.2 Criteriile de selectare a opţiunii de orpire a instalaţiei depind de: presiunea
de zăcământ;caracteristicile afluxului fiecărei sonde;dimensiunile coloanei de
exploatare şi a ţevilor de extracţie;debitul instalaţiei de pompare.

229
 Rezumat
Pompajul intermitent se aplică în cazul sondelor cu debite mici, strate cu
aflux scăzut, reprezentând în acest caz alternativa economică la pompajul continuu
cu prăjini
În cazul în care, condiţia de funcţionare continuă a sondei nu mai este
îndeplinită (debitul produs de strat este egal cu debitul refulat de pompă) chiar
dacă se miscşorează parametrii regimului de funcţionare(diametrul pistonului,
lungimea cursei, numărul de curse duble pe minut) atunci există posibilitatea ca
nivelul lichidului din spaţiul inelar să scadă foarte mult. În acest caz cilindrul pompei
se umple parţial cu fluid, iar randamentul volumetric al acesteia este foarte scăzut.
Pentru a asigura o funcţionare corespunzătoare a instalaţiei de pompaj, precum şi
pentru reducerea consumului energetic, este necesară diminuarea duratei de
funcţionare a pompei, astfel încât volumul de fluid debitat de strat să fie egal cu
volumul pompat într-un timp cât mai scurt.
Echipamentul sondelor în pompaj intermitent se compune din:1.
echipamentul de suprafaţă: capul de pompare, unitatea de pompare, prăjina
lustruită, dispozitiv automat pentru pornirea şi oprirea sondei
(timer);2.echipamentul de adâncime: pompa, ţevile de extracţie, prăjinile de
pompare, scapere, baionetă Donţov.

Bibliografie

1. Lea, J.,Nickens, H.V., Wells, M.R.: Gas Wells Deliquification,Second Edition, Elsevier,
2008.
2. Marcu, M.: Extracţia petrolului. Sisteme de extracţie, Editura Universitǎţii Petro-Gaze
din Ploiești, 2013.
3. Popescu, C., Luca, L., Alexandru, I. Boric, D.G.: Extracţia ţiţeiului prin pompaj de
adâncime, Editura Ziua, Bucureşti, 2005.
4. Popescu, C., Coloja, M.P.: Extracţia ţiţeiului şi gazelor asociate, vol. 2, Editura
Tehnică, Bucureşti, 1993.
5. Takacs, G.: Sucker-Rod Pumping Handbook. Production Engineering Fundamentals
and Long-Stroke Rod Pumping, Gulf Professional Publishing, Elsevier, USA, UK,2015
6. *** Catalog pumping Units, Vulcan S.A
7. ***Artificial Lift Solutions Catalog, Schlumbererger, 2017.
8. ***Pumping Units General Catalog, Lufkin, 2011
9. *** WellPilot Controllers for Rod Pump Optimization, Weatherford,2017

230