Lucrarea nr.

5. Echipamentul de suprafaţă şi de
adâncime al unei sonde în erupţie
artificială intermitentă şi tipuri de
instalaţii
5.1 Echipamentul de suprafaţǎ al unei sonde în
erupţie artificialǎ intermitentǎ
Echipamentul de suprafaţă este compus din: capul de erupţie,
ventilul programator montat pe linia de alimentare cu gaze;

5.2 Echipamentul de adâncime al unei sonde în

erupţie artificialǎ intermitentǎ
Echipamentul de fund este în funcţie de tipul instalaţiei de erupţie
artificială intermitentă.

Instalaţii de erupţie artificială intermitentă

Principalele tipuri de instalaţii de gaz-lift intermitent sunt:

• instalaţiile de gaz-lift intermitent fără cameră de acumulare sau
convenţionale (fig.5.1);
• instalaţiile de gaz-lift intermitent cu cameră de
acumulare(fig.5.2);

30
 Instalaţiile de gaz-lift intermitent cu cameră, respectiv fără cameră de
acumulare permit recuperarea parţială a dopului de lichid la suprafaţă
(coeficientul de recuperare a dopului de lichid poate fi în jur de 60-70%).

Produc\ia Ventil
Ventil
Producţia spre
spre separator programator
programator
separator Gaze
Gaze

Supapele de
Supapele de
pornire
pornire

Supapa de
Supapa de descărcare
desc[ rcare
Supapa de
Supapa
lucru
de lucru

Supapa dede
Supapa
comunicaţie
comunica\ie
Packerele
Punct de Packerele
Orificii
intrarede
a
comunicaţie
gazelor ]n \evi

Supapa
Supapa fix[fixă

Fig. 5.1 Instalaţia de erupţie artificială intermitentă

cu cameră de acumulare.

Ventil
Producţia spre
Produc\ia Ventil
spre separator
separator programator
programator
Gaze
Gaze

Supapele
Supapele de de
pornire
pornire

Supapa
Supapa de lucru
de lucru

Packerul
Packerul

Supapa
Supapafix[fixă

Fig. 5.2. Instalaţia de erupţie artificială intermitentă

fără cameră de acumulare.

31
 a. b.

Fig.5.3.Variaţia presiunii deasupra supapei fixe în timpul unui ciclu de gaz-lift

intermitent pentru: a. instalaţia cu cameră de acumulare; b. instalaţia cu acumulare pe
ţevi.

Dintre cele două tipuri de instalaţii cea cu cameră de acumulare

permite acumularea unei cantităţi maxime de fluid pe baza exercitării unei
presiuni minime asupra stratului (fig.5.3 a.). În acest mod se obţine o
presiune medie de fund mai scăzută spre deosebire de instalaţia de gaz-lift
intermitent fără cameră de acumulare. Din acest motiv instalaţia cu cameră
de acumulare se foloseşte în special la sondele cu presiuni de fund scăzute.
Accesoriile instalaţiei de gaz-lif intermitent (fig. 5.2) sunt:
Supapa fixă careîmpiedicăexercitarea asupra stratului a presiunii
gazelor injectate în tubing sub dopul de lichid în perioada de injecţie. Lipsa
acestei supape ar face ca stratul să fie supus unor variaţii de presiune destul
de mari care ar putea conduce la declanşarea viiturilor de nisip în cazul
stratelor slab consolidate.
Supapa de descărcare se montează imediat deasupra camerei de
acumulare(la 10-20m) şi are rolul de a evita blocarea supapei de lucru din
cauza lichidului acumulat în cameră.
Supapa de comunicaţie permite gazelor acumulate în cameră să se
scurgă prin ţevile de extracţie spre separator, împiedicând astfel formarea
unei perne de gaze care ar putea conduce la umplerea incompletă a camerei
de acumulare şi deci la scăderea randamentului instalaţiei. Uneori această
supapă este înlocuită cu un simplu orificiu.
Orificiile din ţevi de la baza camerei de acumulare care permit, în
timpul perioadei de acumulare, trecerea fluidului provenit din strat în

32
spatele ţevilor de extracţie, precum şi pătrunderea gazelor injectate în ţevi
în timpul perioadei de injecţie.
Packerele delimitează camera de acumulare.

Supapele de gaz-lift intermitent

Supapele de gaz-lift intermitent la fel ca şi supapele de gaz-lift
continuu permit pătrunderea gazelor din spaţiul inelar în ţevile de extracţie.
Pentru pornirea sondei se pot utiliza supapele convenţionale folosite la gaz-
lift continuu sau suapape speciale pentru gaz-lift intermitent.
Pe de altă parte, pentru supapa de lucru nu se recomandă folosirea
unei supape de gaz-lift continuu, deoarece în cazul gaz-liftului intermitent
apar nişte cerinţe suplimentare legate de volumul de gaze care trebuie să
treacă prin ea într-un anumit interval de timp în condiţiile unei căderi mici
de presiune.
Prin urmare, supapa de lucru trebuie să aibă o construcţie specială
pentru a permite deschiderea şi închiderea rapidă a acesteia. În acest mod
se realizează trecerea rapidă a unui volum mare de gaze sub forma unui dop
de gaze comprimate sub dopul de lichid din ţevile de extracţie în condiţiile
unei diferenţe de presiune mici între presiunea de deschidere şi cea de
închidere.
Aşa cum se observă din figura 5.4, supapa pilot este alcătuită din
două părţi componente principale şi anume[7]:
• supapa de gaz-lift convenţională prevăzută cu un orificiu secundar;
• supapa cu piston prevăzută cu un orificiu principal al cărui diametru este
mai mare decât cel al orificiului secundar.
În cazul în care supapa este acţionată de presiunea din coloana
sondei, aceasta se va deschide atunci când presiunea în spaţiul inelar este
egală cu presiunea de deschidere a supapei pilot.
Prin urmare, gazele din spaţiul inelar vor acţiona asupra burdufului
supapei de gaz-lift convenţională comprimându-l şi determinând în acest
mod deschiderea supapei.
Astfel, gazele vor pătrunde deasupra pistonului şi prin canalul
longitudinal, determinând deplasarea acestuia în jos şi comprimarea
arcului.Ca urmare, orificiul principal al supapei cu piston se va deschide şi
va permite trecerea în ţevile de extracţie a debitului de gaze necesar liftării
dopului de lichid acumulat în perioada de acumulare.

33
Fig. 5.4 Supape pilot cu piston în poziţie închisă.

34
 Atunci când presiunea din spaţiul inelar scade la valoarea presiunii
de închidere a supapei, supapa de gaz-lift convenţională se închide, iar
presiunile de sub şi de deasupra pistonului se echilibrează, arcul se destinde
iar orificiul principal al supapei cu piston se închide. În timp ce supapa este
închisă presiunea din ţevile de extracţie, se manifestă asupra supapei de
gaz-lift convenţionale fiind în opoziţie cu presiunea din burduful supapei,
.

5.3 Exerciţii

I.Să se compare cele douǎ tipuri de instalaţii de gaz-lift intermitent.

Bibliografie
1. Bertain, A.: Bases techniques de la completion activation des puits
par gas-lift, IFP, 2002.
2. Hernandez, A.:Fundamentals of Gas Lift Engineering. Well Design
and Troubleshooting, Elsevier, 2016.
3. Marcu, M.: Extracţia petrolului, Editura Universitǎţii Petro-Gaze
din Ploiești, 2018.
4. Marcu, M.: Extracţia petrolului. Aplicaţii numerice în erupţia
naturalǎ și erupţia artificialǎ, Editura Universitǎţii Petro-Gaze din
Ploiești, 2005.
5. Marcu, M.: Extracţia petrolului. Sisteme de extracţie, Editura
Universitǎţii Petro-Gaze din Ploiești, 2013.
6. Popescu, C., Coloja, M.P.: Extracţia petrolului și gazelor asociate,
vol.1, Editura Tehnicǎ, București, 1993.
7. www.petrowiki.org
8. ***API RP 11V5, Recommended Practice for Operation,
Maintenance and Troubleshooting of Gas Lift Installations, first
edition, Washington DC, 1995.
9. ***Recommended Practices for Design and Operation of
Intermittent and Chamber Gas-lift Wells and Systems, 11V10 First
Edition, June, 2008.
10.***Artificial Lift Solutions Catalog, Schlumbeerger, 2017.

35