1.

STRUCTURA PROCESULUI TEHNOLOGIC

DE ASAMBLARE
1.1. Ciclul tehnic de via
Un produs tehnic parcurge un ciclu tehnic de via , care este
fundamentul activit ilor fabricantului i ale utilizatorului de produs.

Acest ciclu se desf oar astfel:

ideea de produs, generat de o necesitate
planificarea produsului
dezvoltarea i proiectarea produsului
procesul de produc ie
o fabricarea pieselor
o montajul
o controlul calit ii
desfacerea i vânzarea produsului.
Dezvoltare Dezvoltare Dezvoltare
Proiectare Proiectare Proiectare

Fabrica ie Fabrica ie Fabrica ie

Montaj Montaj Montaj

Încerc ri Încerc ri Încerc ri

Probe Probe Probe

Model de laborator Prototip, serie zero

(experimental)

Unicat Produs de Produs de

serie mic serie mare
Optimizarea produsului

Fig. 1. Formarea produsului (Hütte)

3
 Utilizarea produsului poate fi reprezentat ca întrebuin are sau consum.

Pentru prelungirea duratei de utilizare a produsului

OBSERVA IE
se pot intercala etape de între inere.

Dup utilizarea primar (ini ial ) urmeaz reciclarea produsului, care poate
conduce la o utilizare ulterioar cu func ii identice sau modificate ale produsului
(reutilizare, revalorificare) sau la o utilizare
lizare a materialului vechi cu propriet i
identice sau modificate ale materialelor secundare (reutilizare, revalorificare).
Componentele care nu se pot recicla sfâr esc în locuri de depozitare speciale sau în
mediul înconjur tor.

1.2. Produsul i elementele sale

Rezultatul procesului de fabrica ie este produsul
produsul,, compus dintr-o serie de
elemente constructive (organe de ma ini) sau unit i de asamblare.
Elementul constructiv (piesa) este elementul cel mai simplu al unui
produs, care nu se mai poate descompune în alte componente.
De exemplu: urubul, arcul, arborele, roata de curea.
Piesele se monteaz , de regul , în grupe de piese, reunite în jurul unei piese
de baz .
Subansamblul reprezint o unitate de asamblare format din mai multe
piese, constituind o unitate func ional într-un produs.
De exemplu, la un calculator, unitatea de dischete este un subansamblu.
Ansamblul este un grup de elemente, cu rol func ional bine determinat,
format din piese i subansambluri, reunite printr-o pies de baz .
Ansamblul general reprezint chiar produsul.

1.3. Îmbin rile pieselor în ansambluri

Are ca scop transmiterea for elor, momentelor i mi c rilor între piesele
componente pentru o dispunere fix i univoc a pozi iilor acestora. Suplimentar,
se adaug :
preluarea mi c rilor relative în afara direc iei solicit rii
etan area fa de fluide.

Suprafe ele de ac iune i cele de reac iune din zonele

de asamblare sunt definite printr-o solicitare condi ionat OBSERVA IE
de montaj i de func ionare.

4
 Ansamblul
general

Ansamblul 1 Ansamblul 2

Subansamblul Subansamblul Subansamblul Subansamblul

1.1 1.2 2.1 2.2

Piesa Piesa Piesa Piesa Piesa Piesa Piesa Piesa

1.1.1 1.1.2 1.2.1 1.2.2 2.1.1 2.1.2 2.2.1 2.2.2
Piesa Piesa Piesa Piesa Piesa Piesa Piesa Piesa
1.1.3 1.1.4 1.2.3 1.2.4 2.1.3 2.1.4 2.2.3 2.2.4

Fig. 2. Schema componentelor unui ansamblu

1.4. Procesul tehnologic

Proces tehnologic – totalitatea opera iilor prin care se realizeaz un produs.
Componente:
procesul tehnologic de prelucrare a pieselor, care cuprinde:
o opera iile de prelucrare
o mijloacele de executare a opera iilor
o durata de executare
procesul tehnologic de montare, care cuprinde:
o succesiunea opera iilor de montare
o mijloacele de executare adecvate.

În func ie de gradul de mecanizare, procesele tehnologice pot fi:

o manuale
o mecanice
o automate.

Obiectivele principale ale procesului tehnologic de montare sunt:

determinarea succesiunii ra ionale a opera iilor
stabilirea metodelor de montare
stabilirea sculelor, dispozitivelor, verificatoarelor (S.D.V.-uri) i
utilajelor necesare

5
 stabilirea condi iilor tehnice de asamblare i montare general
alegerea metodelor i mijloacelor de control tehnic al calit ii
mont rii
stabilirea normelor de timp pentru fiecare opera ie de montare
organizarea transportului ra ional al semifabricatelor i pieselor între
punctele de lucru.

1.4.1. Elementele procesului tehnologic

Stabilirea corect a elementelor procesului tehnologic optimizeaz
procesele de munc i elimin timpii mor i.

Elementele procesului tehnologic sunt:

opera ia
faza
trecerea:
mânuirea
mi carea.

Opera ia reprezint partea procesului tehnologic care se realizeaz la un

anumit loc de munc , de c tre unul sau mai mul i muncitori.
Faza reprezint acea parte a opera iei care se execut de c tre un muncitor
cu aceea i scul i acela i regim de lucru.
Trecerea este o parte component a fazei prin care se îndep rteaz un
singur strat de material, folosindu-se aceea i scul i acela i regim de lucru.
Mânuirea este acea parte a trecerii prin care se realizeaz a ezarea,
orientarea i fixarea unor componente ale produsului.
Mi carea este acea parte a trecerii prin care se realizeaz o singur
deplasare.

6
 2. DOCUMENTE TEHNOLOGICE NECESARE
REALIZ RII OPERA IEI DE ASAMBLARE

Elaborarea procesului tehnologic urm re te:

Defalcarea procesului de produc ie în mai multe procese
tehnologice
Organizarea ra ional a procesului de produc ie.

Pentru elaborarea procesului tehnologic sunt necesare datele ini iale:

desenele de ansamblu ale produsului de executat
listele de piese pe subansambluri
condi iile tehnice de recep ie
resursele unit ii de fabrica ie.

Particularit ile produsului se ob in din desenele de ansamblu i listele

de piese:
o dimensiunile i toleran ele
o montarea i demontarea
o greutatea pieselor
o prescrip ii tehnice speciale.

Documentele tehnologice întocmite în proiectarea unui proces tehnologic

de asamblare sunt:
schi a de asamblare
schema de asamblare
fi ele tehnologice de asamblare
planul de opera ii de asamblare
ciclograma asambl rii.
Schi a de asamblare este un desen în perspectiv sau în proiec ie
ortogonal , cu elementele componente ale produsului în pozi ie de asamblare.
Schema de asamblare este o reprezentare grafic constituit din o linie de
asamblare (linia asambl rii generale a produsului) la care sosesc linii de la
dreptunghiuri ce reprezint piesele (asamblate direct sau asamblate în unit i).

7
 Fig. 3. Schema de asamblare a unui produs
Fi a tehnologic de asamblare este un document tipizat prin care se
stabile te procesul de asamblare a fiec rei unit i de produs. În fi a tehnologic se
indic principalele opera ii de asamblare.
Planul de opera ii de asamblare este un document tipizat utilizat în
produc ia de serie i mas pentru detalierea unor opera ii tehnologice. Fiec rei
opera ii din fi a tehnologic îi corespunde un plan de opera ii.
Ciclograma asambl rii reprezint exprimarea grafic a timpului necesar
pentru asamblarea integral a unui produs.

Timpul în minute
Opera ia
5 10 15 20 25 30 35 40 45
1 5
2 10
3 5
4 10
5 15
6 5
Fig. 4. Ciclograma unei asambl ri (6 opera ii, 50 minute)

Modele de documente tipizate sunt prezentate în

OBSERVA IE
ANEXA 1
1.

8
 3. PRECIZIA DE PRELUCRARE
I ASAMBLARE

Oricât de îngrijit se execut o pies , ea prezint abateri de

la forma i dimensiunile proiectate.

Pentru a putea evalua diferen ele dintre proiectare i execu ie, sunt necesare
opera ii de m surare care s permit urm rirea i corectarea eventualelor erori. La
rândul lor, metodele i mijloacele de verificat i m surat dau diferen e de valori
fa de valoarea real , datorate uz rii utilajelor, impreciziei instrumentelor de
m surare i condi iilor de lucru, astfel c se impun corec ii.

M surare: compararea unei m rimi cu o alta de aceea i natur ,

aleas ca etalon.

Opera iile de m surare constau în verificarea dimensiunilor, formelor i

pozi iilor reciproce a elementelor geometrice. Ele se execut atât în timpul lucrului,
preventiv, cât i la recep ie. Ca rezultat al m sur rilor se ob ine valoarea real a
geometriei produsului.
Pentru m surare se folosesc mijloace de m surat.

Mijloc de m surat: ansamblul mijloacelor tehnice utilizate pentru

ob inerea unor informa ii de m surare.

Mijloacele de m surat pot fi:

dup func ionalitate:
o mijloace de m surat de lucru – pentru opera ii curente
o mijloace de m surat etalon – pentru reproducerea i verificarea
mijloacelor de lucru
dup destina ie:
o pentru lungimi
o pentru unghiuri
o pentru conicit i
o pentru rectilinitate i planeitate

9
 dup forma constructiv :
o m suri simple
o instrumente i aparate.

Opera iile de m surare stabilesc abaterile de la forma i dimensiunile

proiectate; pentru asigurarea calit ii corespunz toare, abaterile trebuie s
se încadreze între limite prestabilite de proiectant.

3.1. Mijloace de verificat i m surat lungimi

Lungimile sunt principalele m rimi geometrice care se verific i
m soar în execu ie.
Mijloacele de verificat i m surat lungimi sunt:
m suri de lungimi cu repere (rulete, rigle metalice etc.)
m suri de lungimi f r repere (cale, calibre, lere etc.)
instrumente de m surare direct ( ubler, micrometru etc.)
aparate de m surat lungimi (micrometru optic, microscop etc.).
M surile de lungimi cu repere sunt unelte obi nuite, de mic precizie,
utilizate în ateliere pentru evalu ri aproximative.

rigl metalic

metru articulat
rulet
Fig. 5. M suri de lungimi cu repere
M surile de lungimi f r repere (terminale) sunt unelte de precizie care
exprim lungimea prin distan a între dou suprafe e de m surare.
Ele pot fi folosite la m sur ri directe sau la verificarea i reglarea
mijloacelor de m surat reglabile.
Din aceast categorie fac parte calele plan-paralele, calibrele, lerele,
abloanele, verificatoarele etc.

Calele plan-paralele sunt pl ci metalice de form paraleli-

pipedic , având înscris lungimea nominal . Se livreaz în truse speciale,
cu accesorii, i sunt executate cu precizie mare (0,1 ~ 20 m).

10
 Fig. 6. Trus de cale plan-paralele
În func ie de dimensiunea de m surat, calele plan-paralele se folosesc câte
una sau în blocuri, lungimea total rezultând prin însumare.

Fig. 7. Serie de cale plan-paralele

Calibrele sunt piese metalice cu suprafe e de m surare plan-pa-

ralele, cilindrice sau sferice care verific dimensiunile, formele sau
pozi iile reciproce ale pieselor.

Datorit simplit ii opera iei de m surare, calibrele se folosesc la piese de

serie; se mai numesc i verificatoare
verificatoare.
În principiu, ele verific valorile extreme admisibile:
o limita TRECE – corespunz toare maximului de material
o limita Nu TRECE – corespunz toare minimului de material.
Calibrele netede pentru arbori au forma unei potcoave sau inel i pot avea
ambele variante de limitare (T – NT) sau numai una.

Fig. 8. Calibre potcoav

11
 Calibrele netede pentru alezaje au forma unei bare (calibre tampon) i pot fi
duble (ambele variante de limitare) sau numai simple (o singur variant de
limitare).

Fig. 9. Calibre tampon

Utilizarea calibrelor
NT
T

alezaj în limitele de toleran

NT

rebuturi

Fig. 10. Utilizarea calibrelor tampon

NT
T

arbore în limitele de toleran

Fig. 11. Utilizarea calibrelor potcoav

12
 Instrumentele de m surare direct raporteaz lungimea m surat
la o scar gradat , care indic direct valoarea m surat .

Din aceast categorie fac parte instrumentele cu cursor i vernier: ublerul,

micrometrul, compasul vernier, comparatorul, cu forme constructive care permit
m sur ri diverse (de exterior, interior, adâncime, dantur etc.).

Fig. 12. Tipuri de ublere

de interior de exterior

Fig. 13. Tipuri de micrometre

Aparatele de m surat lungimi sunt mijloace de m surat de

precizie ridicat , cu amplificare mecanic a m sur rii.

Din aceast categorie fac parte comparatoarele cu cadran, aparate cu

pârghii, cu angrenaje, cu arc.

vertical pe plac de m surat

Fig. 14. Tipuri de comparatoare cu cadran

13
 3.2. Mijloace de verificat i m surat unghiuri i conicit i

Unghiurile i conicit ile se m soar prin metode goniometrice

sau trigonometrice, folosind instrumente i aparate adecvate.

Pentru m surarea unghiurilor se folosesc:

o m suri etalon (echerul, ablonul, cale unghiulare)
o m suri goniometrice (raportoare, capul divizor, microscopul
universal)
o m suri trigonometrice (rigla de sinus, rigla de tangen ,
raportorul sinus)
o nivele (simple, cu microscop, electronice).

3.3. Mijloace de verificat i m surat organe de ma ini

3.3.1. Mijloace de verificat i m surat filete
Pentru asigurarea preciziei de asamblare i interschimbabilitatea, se verific
urm toarele elemente: diametrele filetelor,
filetelor, pasul, unghiul de înclinare etc.
Mijloacele de m surat sunt diverse; cele mai simple i r spândite sunt calibrele.
Pentru filetele interioare se folosesc
folosesc calibre tampon filetate, iar pentru
filetele exterioare calibre inele TRECE i NU TRECE.

Fig. 15. Calibru tampon filetat

Alte mijloace de m surat: abloane, sârme calibrate, micrometrul pentru
filete, pasametrul, microscopul pentru filete.

3.3.2. Mijloace de verificat i m surat ro i din ate

Angrenajele constituie asambl ri complexe, care impun mai multe metode
i mijloace pentru verificare i m surare.
Elementele uzuale care se verific sunt: pasul din ilor, grosimea din ilor,
l rgimea golului, profilul din ilor, direc ia din ilor, excentricitatea ro ii din ate etc.;
pentru aceasta se utilizeaz dou metode:
metoda par ial – se verific separat fiecare element
metoda complex – se verific toate elementele prin angrenare cu o
roat din at etalon.

14
 3.3.3. M surarea rectilinit ii i planit ii

Rectilinitate – calitatea muchiei unei piese de a avea punctele

pe o dreapt .
Planitate – calitatea suprafe ei unei piese de a avea toate
punctele pe un plan.

Mijloacele de m surare a rectilinit ii i planit ii sunt:

o riglele de verificare
o pl cile de verificare
o aparatele optice.
Metodele pentru m surare a rectilinit ii i planit ii sunt:
o metoda fantei de lumin
o metoda petelor de vopsea
o metoda compar rii
o metodele optice.

3.3.4. Verificarea calit ii suprafe elor

Dup opera iile de prelucrare prin a chiere pe suprafe ele pieselor r mân
neregularit i de forme i dimensiuni variate, care influen eaz asambl rile în
mi care relativ , ungerea etc.

Calitatea suprafe elor este dat de gradul mediu de rugozitate.

Rugozitate – proprietatea suprafe ei unei piese de a avea
neregularit i.

Rugozitatea unei suprafe e prelucrate reprezint un ansamblu de

microneregularit i, m surate ca abateri de la o linie de referin . Ea se eviden iaz
prin sec ionarea unei piese cu un plan perpendicular pe direc ia de prelucrare.
Pentru evaluarea rugozit ii se folosesc urm toarele metode:
metoda prin comparare – se compar suprafa a prelucrat cu o
suprafa etalon
metoda optic – utilizarea unui fascicul luminos pentru eviden ierea
la microscop a microneregularit ilor
metoda prin palpare – utilizeaz aparate cu palpatoare, care
eviden iaz microneregularit ile prin deplasare pe suprafa a
prelucrat .

15
 3.3.5. M surarea abaterilor de form i de pozi ie

Abatere de form – abaterea formei suprafe ei reale fa de

forma suprafe ei adiacente.
Suprafa adiacent (al turat ) – suprafa a de aceea i form
cu cea dat , tangent la suprafa a real .

Se eviden iaz urm toarele abateri de form :

Abaterea de la rectilinitate – abaterea profilului efectiv de la o linie
dreapt adiacent ; are urm toarele forme:
o concavitatea
o convexitatea.
Se verific prin intermediul prismelor (calelor), utilizând un comparator
care se deplaseaz pe placa de control în lungul unei rigle.

dreapt adiacent profil efectiv

lungimea de referin
abaterea de la linia adiacent
dreapt profil profil dreapt
adiacent efectiv efectiv adiacent

abatere concav abatere convex

Fig. 16. Abaterea de la rectilinitate

Abaterea de la planitate – distan a maxim dintre suprafa a efectiv
i planul adiacent
Se m soar ca i abaterea de la rectilinitate, realizându-se mai multe
deplas ri ale aparatului de m surat pe suprafa a de m surat.
Abaterea de la circularitate – distan a maxim dintre profilul
efectiv i cercul adiacent
Se m soar cu inele calibrate sau cu comparatorul.

16
 Fig. 17. M surarea abaterii de la circularitate

Abaterea de la cilindricitate – distan a maxim dintre suprafa a

efectiv i cilindrul adiacent; are urm toarele forme:
o forma conic
o forma de butoi
o forma de a
o curbarea.

Se eviden iaz urm toarele abateri de pozi ie:

Abaterea de la paralelism a dou drepte sau dou suprafe e –
diferen a dintre distan a maxim i distan a minim a dou drepte
(sau plane) adiacente dreptelor
dreptelor (sau planelor) efective
Se m soar cu pl ci plan-paralele, pe masa de control.
Abaterea de la paralelism dintre un plan i o suprafa de rota ie
– diferen a dintre distan a maxim i distan a minim dintre planul
adiacent i axa cilindrului adiacent suprafe ei de rota ie
Abaterea de la paralelism a dou suprafe e de rota ie – similar
cu abaterea de la paralelism a dou drepte
Abaterea de la perpendicularitate – diferen a dintre unghiul format
de dreptele adiacente la profilele efective i unghiul nominal de 900
B taia radial – diferen a dintre distan a maxim i distan a minim
de la suprafa a efectiv la axa de rota ie
Se determin în plane perpendiculare pe axa de referin , cu
comparatorul.
B taia frontal – diferen a dintre distan a maxim i distan a minim
de la suprafa a frontal real i un plan perpendicular pe axa de
rota ie de referin , m surat pe un diametru dat.

17
 b taia radial

b taia frontal

Fig. 18. M surarea b t ilor

Se m soar cu comparatorul.
Abaterea de la coaxialitate – distan a maxim dintre axa suprafe ei
considerate i axa de referin
Abaterea de la simetrie – distan a maxim dintre planele (axele) de
simetrie ale elementelor considerate.

3.4. Verificarea cuno tin elor

Încercui i r spunsurile
unsurile corecte

1) Ca rezultat al m sur rilor se ob ine:

a. valoarea real a geometriei produsului
b. valoarea proiectat a geometriei produsului
c. valoarea estimat a geometriei produsului
d. valoarea corectat a geometriei produsului
2) Calibrul este o unealt de precizie:
a. cu repere
b. f r repere
c. articulat
d. pentru evalu ri aproximative
3) Calibrul din figura al turat serve te la verificarea:
a. calelor
b. ublerelor
c. arborilor
d. alezajelor
4) Calibrul din figura al turat serve te la verificarea:
a. calelor
b. ublerelor
c. arborilor
d. alezajelor

18
5) Când calibrul neted tampon TRECE nu trece de dimensiunea verificat
înseamn c :
a. alezajul verificat este mai mare
b. alezajul verificat este bun
c. alezajul verificat este mai mic
d. alezajul verificat este mai lung
6) Calele unghiulare se folosesc la:
a. m surarea lungimilor
b. m surarea suprafe elor
c. m surarea unghiurilor
d. verificarea lungimilor
7) Proprietatea suprafe ei unei piese de a avea neregularit i se nume te:
a. rugozitate
b. rectilinitate
c. abatere real
d. convexitate
8) Piesa din figura al turat prezint o abatere:
a. concav
b. sferic
c. curbat
d. convex
9) Distan a maxim dintre profilul efectiv (în sec iune) i cercul adiacent este o
abatere de la:
a. circularitate
b. conicitate
c. planitate
d. rectilinitate
10) Diferen a dintre distan a ma
maxim
m axim i distan a minim de la suprafa a frontal
real i un plan perpendicular pe axa de rota ie de referin , m surat pe un
diametru dat reprezint :
a. b taia radial
b. b taia de rota ie
c. b taia simetric
d. b taia frontal

19
 4. METODE DE ASAMBLARE
Piesele componente ale unui produs trebuie s aib la asamblare o anumit
pozi ie reciproc în limite de precizie date care s îndeplineasc condi iile de
func ionare.

La asamblarea pieselor se folosesc dou feluri de metode

de asamblare:
o bazate pe interschimbabilitatea total
o bazate pe interschimbabilitatea par ial .

Interschimbabilitate – proprietatea unei piese de a înlocui alt pies

asem n toare f r nici un fel de prelucrare prealabil .

Metoda interschimbabilit ii totale permite asamblarea f r nici un fel de

sortare sau ajustare prealabil .

Dezavantajele metodei

o se aplic în produc ia de serie mare precizia de prelucrare este

i mas
o nivelul de preg tire profesional al
muncitorilor poate fi sc zut
o la asamblare nu sunt necesare
ajust ri
o productivitatea muncii la asamblare
este ridicat
o piesele sunt interschimbabile f r
sortare
ridicat
piesele se execut cu toleran e
foarte mici
la prelucrare se utilizeaz
dispozitive i utilaje specializate
pre ul de cost al pieselor este
ridicat

Metoda interschimbabilit ii par iale permite asamblarea ma inilor prin

trei metode:
metoda sort rii
metoda ajust rii
metoda regl rii.

20
 Metoda sort rii const în împ r irea pieselor de asamblat în mai
multe grupe, dup m rimea toleran elor.

Aplicarea acestei metode de asamblare asigur precizia elementului de

închidere al lan ului de dimensiuni prin m surarea i sortarea pieselor în grupe
prelucrate cu toleran e mai mari.
Asamblarea prin metoda sort rii se realizeaz în dou variante:
o sortarea individual
o sortarea pe grupe.
La sortarea individual , durata de asamblare este foarte mare deoarece, dup
m surarea unei piese, se verific cu celelalte pân când se ob ine ajustajul prescris.
La sortarea pe grupe, piesele se m soar i apoi se constituie grupe de
dimensiuni. Fiecare grup de dimensiuni se asociaz cu alta, astfel încât s se
ob in ajustajul prescris.

Dezavantajele metodei sort rii

o se aplic în produc ia de serie mare durata asambl rii este mare

o nivelul de preg tire profesional al opera iile de sortare creeaz
muncitorilor poate fi sc zut stocuri i lucr ri suplimentare
o piesele sunt executate cu toleran e
productivitatea muncii la
mijlocii
asamblare este mai redus
o la asamblare nu sunt necesare
ajust ri
o productivitatea muncii la asamblare
este ridicat
o piesele sunt interschimbabile f r
sortare

Aceast metod de asamblare se aplic curent la

asamblarea rulmen ilor, unde toleran ele impuse sunt OBSERVA IE
foarte mici.

Metoda ajust rii const în modificarea dimensiunii unui element

component al lan ului de dimensiuni (prin prelucrare), astfel încât
elementul de închidere s nu dep easc limitele prescrise.

Elementul supus prelucr rii se nume te element de compensare. Acest

element are un adaos de prelucrare suficien
suficient de mare pentru a permite ajustarea.

21
 Pentru aplicarea metodei sunt necesare dou condi ii:
o s se asigure elementului de compensare un adaos de prelucrare
minim
o pentru compensarea erorii maxime a lan ului de dimensiuni
o s nu se admit la asamblare piese cu erori peste limitele
prescrise.

Dezavantajele metodei ajust rii

o metoda se aplic în produc ia durata asambl rii este mare

individual i de serie mic
o piesele se execut cu toleran e largi
o se ob in asambl ri de precizie
ridicat
sunt necesare ajust ri, care
afecteaz uneori calitatea
asambl rii
nivelul de preg tire profesional
este ridicat
productivitatea muncii este mai
redus

Metoda regl rii const în modificarea m rimii unui element

prestabilit pentru a se ob ine precizia prescris asambl rii.

Reglarea se realizeaz prin:

(a) introducerea, la asamblare, a unei piese executate în prealabil,
numit compensator fix
(b) modificarea jocului dintre piese cu ajutorul unei piese numite
compensator mobil.

Dezavantajele metodei regl rii

o se aplic în produc ia de serie mic sunt necesare piese suplimentare

o la asamblare nu sunt necesare sunt necesare lucr ri suplimentare
ajust ri de montare
o se men ine precizia lan ului de
dimensiuni
o piesele se execut cu toleran e mai
largi
o asamblarea este mai precis i de
calitate superioar
o se elimin efectele uz rii

22
 5. PREG TIREA PIESELOR
PENTRU ASAMBLARE

Urmare a prelucr rilor, suprafe ele pieselor r mân cu diferite

asperit i i impurit i, iar contactul cu atmosfera le oxideaz în timp.
Aceste excese pot produce uzuri accelerate i func ionare necorespun-
z toare; ca atare, este necesar cur area i sp larea pieselor înainte de
asamblare.

Opera ii
preg titoare

Cur area Sp larea

manual mecanic manual mecanic

Cur area mecanic cuprinde mai multe procedee:

o suflarea pieselor cu aer comprimat
o cur area cu perii mecanice
o cur area prin sablare
o cur area chimic
o cur area termic .
Sp larea mecanic cuprinde mai multe procedee:
o sp larea în b i de sp lat
o sp larea în ma ini de sp lat
o sp larea cu ultrasunete.

23
 6. FINISAREA SUPRAFE ELOR

Pentru ob inerea unei calit i superioare a suprafe elor, precum i un

înalt grad de precizie a dimensiunilor i formelor geometrice ale pieselor
prelucrate, se aplic procedee de finisare.

În func ie de mijloacele cu care se ob ine finisarea, exist mai multe tipuri

de procedee de finisare.

Procedee de
finisare

R zuirea Rodarea Lepuirea Lustruirea

R zuirea – procedeu tehnologic de îndep rtare a unui strat sub ire de

metal, din unele zone ale unei piese, cu ajutorul unei scule a chietoare numite
r zuitor.
Rodarea – procedeu tehnologic aplicat pieselor asamblate care trebuie s
îndeplineasc unele condi ii de etan eitate; const în introducerea unui material
abraziv între dou suprafe e conjugate i executarea unor mi c ri relative
combinate (transla ie i rota ie).
Lepuirea – procedeu tehnologic de prelucrare foarte fin a suprafe elor de
etan are; const în introducerea unui material abraziv între suprafa a piesei de
prelucrat i o scul de lepuit care execut mi c ri combinate.
Este o opera ie asem n toare cu rodarea, cu deosebirea c una din piese
este înlocuit cu o scul .
Lustruirea – procedeu tehnologic de ob inere a unor suprafe e cu
caracteristici mecanice ridicate i aspect estetic, f r modificarea dimensiunilor. Se
execut prin procedee mecanice sau electrolitice.

24