Organizarea fabricarii produselor dupa metoda productiei individuale (pe unicate) si deserii mici.

Caracteristici principale ale organizarii fabricarii produselor dupa metoda productieiindividuale si de serii mici. O caracteristica principala a productiei individuale o constituie faptul ca ea necesita organizareaunitatilor de productie dupa principiul tehnologic. Potrivit acestei metode de organizare, unitatile deproductie se constituie pentru efectuarea anumitor faze sau stadii ale procesului tehnologic,amplasarea utilajelor in cadrul unitatilor de productie facandu-se pe grupe omogene de masini, utilajesau instalatii.In cadrul fabricarii unor produse de mare complexitate, organizarea

unitatilor de productie seface dupa principiul denumit al pozitiei fixe, produsele avand o pozitie fixa in cadrul unitatii deproductie, operatiile executand-se prin deplasarea muncitorilor de la un produs la altul, in ordineaexecutarii operatiilor la anumite intervale de timp binedeterminate.In cazul organizarii dupa principiul tehnologic, dotarea locurilor de munca se face cu masini siutilaje universale si cu echipament universal, care sa permita executarea unui anumit gen de lucrari lao mare varietate de produse sau piese.O alta caracteristica a organizarii productiei pe unicate o constituie faptul ca produsele trec spreprelucrare de la o operatie la alta, bucata cu bucata, in loturi mici, existand mari intreruperi in procesulde fabricare, ceea ce determina un ciclu de productie mare si stocuri de productie neterminata incantitati ridicate.Faptul ca produsele se fabrica in serii mici determina caracteristici si asupra modului depregatire a executarii productiei. Pentru fabricarea acestor produse se elaboreaza o serie decaracteristici, o tehnologie sumara, precizand fazele de executie, felul si succesiunea operatiilor deexecutat, grupele de utilaje pe care se vor executa aceste operatii, felul sculelor, dispozitivelor siverificatoarelor universale ce urmeaza a fi folosite. Aceasta tehnologie va fi definitivata de catretehnologi pe fiecare loc de munca.Printre caracteristicile principale ale organizarii productiei pe unicate sunt si cele care se referala faptul ca, in cadrul proiectarii tehnologiei de fabricatie se folosesc normative grupate, evitandu-seelaborarea unei tehnologii detaliate care ar cere mult timp si care ar necesita costuri ridicate; in acestcaz, executarea operatiilor se fectueaza pe baza unor norme de timp grupate, cu o mare pondere atimpului de pregatire, incheiere, existenta unor muncitori cu calificare superioara. Organizarea spatiala a unitatilor de productie in conditiile productiei individuale Aplicarea pe unicate sau loturi mici a produselor impune adoptarea unui astfel de sistem deorganizare spatiala a productiei, care sa permita fabricarea unei largi nomenclaturi de produse inconditii de eficienta economica maxima. Potrivit principiului tehnologic de organizare spatiala aproductiei, diferite unitati de productie se constituie in vederea executarii unui stadiu sau a unei faze aprocesului tehnologic prin gruparea diferitelor masini si utilaje asemanatoare, sau a executarii anumitor operatii de acelasi fel, in cadrul anumitor unitati de productie.Organizarea spatiala dupa principiul tehnologic prezinta o serie de avantaje si dezavantaje. Avantaje:-asigurarea unei mari flexibilitati in folosirea mijloacelor de munca, acestea putand fi folositela fabricarea unei mari varietati de feluri de produse, la gruparea diverselor produse sau piese, la 46

crearea conditiilor pentru o indeplinire ritmica a programului de productie, eventualele defectiuni aleunor utilaje neproducand perturbari in continuitatea procesului de productie;-asigurarea unei conduceri eficiente a unitatilor de productie, acest lucru fiind permis degruparea pe utilaje

omogene.Dezavantaje:-necesita un volum de transporturi si manipulare ridicat;-necesita muncitori cu grad superior de calificare;-presupune un ciclu de productie ridicat;-necesita un control complex pentru asigurarea unei calitati superioare a productiei.O problema de baza a organizarii unitatilor de productie dupa principiul tehnologic este aceeade a stabili ordinea de amplasare a subunitatilor de productie si a diferitelor masini si utilaje in cadrulsubunitatilor de productie. Aceasta se face prin folosirea unui ansamblu de tehnici si metode: metodaverigilor, metoda gamelor fictive, metoda Cameron, metoda diagramei bloc, metoda machetelor bi sautridimensionale si metoda repartizarii pe suprafetele de productie a subunitatilor cu ajutorul calculelor electronice. Organizarea celulara de fabricare Acest mod de organizare este folosit in tarile cu o industrie dezvoltata, la intreprinderile carefabrica o nomenclatura larga de produse, in serii mici sau unicate: producatoare de masini, unelte,masini textile, etc.Potrivit acestui sistem, in cadrul unitatilor de productie se creeaza celule de fabricatie unde segrupeaza mai multe feluri de masini si utilaje, pe baza cerintelor asigurarii prelucrarii conform unor tehnologii de grup impuse de fabricarea pieselor.Celulele de fabricatie se constituie pentru fabricarea sau prelucrarea diferitelor piesecomponente ale subansamblelor sau produselor. Aceste piese sau subansamble se grupeaza dupaasemanarea secventei de operatii de prelucrare, in familii sau grupe. Pentru executarea secventelor deoperatii pentru fiecare familie sau grupa de piese se constituie celule de fabricatie dotate cu utilajenecesare executarii acestora, in cadrul carora lucreaza echipe sau formatii de muncitori, specializate inexecutarea operatiilor din familia sau grupa respectiva.In conditiile acestei organizari, in cadrul unei celule se face prelucrarea completa a grupei depiese sau a grupelor de piese repartizate spre prelucrare, spre deosebire de organizarea specificatehnologiei de grup, care asigura numai prelucrarea specifica acesteia. Avantaje:-reducerea ciclului de prelucrare a pieselor;-scurtarea circuitului de transport a pieselor si reducerea timpului de intreruperi inter-operationale;-cresterea calitatii pieselor executate, ca urmare a responsabilitatii unei singure celule defabricare in executarea lor;-asigurarea unei folosiri mai bune a timpului disponibil al masinilor si a timpului de lucru almuncitorilor in cadrul celulei de fabricare;-asigurarea posibilitatii trecerii la policalificare, lucrul la mai multe masini, cu toate avantajelecare decurg din aceasta;-cresterea productivitatii muncii, ca urmare a folosirii unui personal specializat, a unor utilajesi sdv-uri specializate in executarea operatiilor specifice celulei de fabricare;-reducerea stocurilor de productie si accelerarea vitezei de rotatie a mijloacelor circulante. Acest sistem de organizare, folosit indeosebi in intreprinderile din Anglia si Japonia, adeterminat reducerea ciclului de fabricatie pe loturi de piese cu circa 50%. Tot in acest sistem deorganizare, stocurile de productie neterminata s-au redus cu 30%, iar productivitatea muncii a crescut,avand tendinta de a se dubla

Metode si tehnici de studiu si analiza a procesului de productie 1.graficul general al fluxului de productie;2.graficul de analiza generala;3.graficul de analiza detaliata;4.graficul de circulatie. Graficul general al fluxului de productie are ca scop trasarea in faza de proiectare sauurmarirea in faza de analiza a circuitelor pe care le parcurg diferite piese, subansamble sau produse,aratand grafic diferite etape sau faze de productie in succesiunea lor din momentul iesirii din depozitesub forma de materii prime, pana in momentul iesirii din fabricatie sub forma de produse finite. 50

Fluxul tehnologic se reprezinta pe planul general al intreprinderii pentru piesele,subansamblele sau produsele generale cu adoptarea pentru fiecare in parte a unei culori sau a uneireprezentari caracteristice.In cazul in care fabricatia se desfasoara pe mai multe nivele, reprezentarea grafica poate fifacuta pe mai multe planuri. In proiectare, pe baza cunoasterii procesului tehnologic se poate stabilifluxul general iar in functie de aceasta se elaboreaza proiectul de amplasare a unitatilor de productiepe teritoriul intreprinderii. Schema generala a procesului de productie se intocmeste pentru un produs, subansamblu saupiesa, avand scopul de a da o imagine de ansamblu asupra intregului proces. Elaborarea acestui graficurmareste numai succesiunea operatiilor de baza si a operatiilor de control, reprezentand punctele incare materialele prelucrate sau in forma bruta intra in proces. Intocmirea acestui grafic nu tine seamade locurile de munca in care sunt realizate operatiile, putandu-se preciza timpul necesar pentruexecutarea acestor operatii.Pentru reprezentarea grafica se folosesc anumite simboluri si reguli de reprezentare, astfel:operatia de baza = , operatia de control = . Graficul de analiza detaliata urmareste in afara de operatiile de baza si control si operatii detransport, asteptare si depozitare. Spre deosebire de graficul de analiza generala, care se intocmestepentru un produs sau piesa, graficul de analiza detaliata se poate intocmi si pentru un muncitor,inregistrandu-se procesul raportat la activitatea muncitorului iar pentru materiale sau produse, procesulraportat la ceea ce se intampla cu acestea sau cu utilaje.Potrivit simbolizarii, operatiile de transport = , cele de asteptare = , cele de depozitare =. In cazul in care doua operatii se executa in acelasi timp, simbolurile se combina, trecandu-seoperatia mai importanta in exteriorul celeilalte.Graficul de analiza generala va arata succesiunea executarii operatiilor si timpul de executare,inscriindu-se in interiorul simbolului cifra de ordine corespunzatoare conform succesiunii existente incadrul procesului, iar in partea stanga a simbolului, timpul de executie. Graficul de circulatie se intocmeste reprezentand pe un plan de situatii al intreprinderii, intocmitla o scara, circulatia materialelor sau a produselor, prin trasarea traiectoriei sau a circuitului acesteia inprocesul de productie, cu indicarea tuturor activitatilor ce au loc: operatii de baza, de control, asteptari,transport, depozitari. Acest grafic trebuie sa arate amplasarea locurilor de munca in spatiul analizat cu indicareainstantelor de deplasare si cu trasarea itinerariului parcurs de produse, materiale sau de executant, pela diferite locuri de munca, folosindu-se aceleasi simboluri ca si la graficul de analiza detaliata.Pentru trasarea circuitului diferitelor produse sau materiale se pot folosi culori diferite, liniidiferite cu indicarea sensului de circulatie prin sageti. Se vor arata in mod exact: directia, distantele,locurile de depozitare si control, precum si locurile de prelucrare, asteptare cu amplasarea exacta petrasee. In cazul in care procesul proiectat sau analizat se desfasoara pe mai multe nivele se va face oreprezentare izometrica (pe mai multe nivele), potrivit cerintelor de redare exacta a circuituluiproduselor sau materialelor.Pentru a se imbunatati variantele de prelucrare sau situatiile existente in intreprindere, seimpune folosirea metodei interogative. Potrivit acestei metode, procesul se analizeaza operatie cuoperatie, urmarindu-se obiectivul sau scopul efectuarii operatiilor, locul unde se efectueaza, momentulexecutiei, persoana care executa si mijloacele de executie.Se pun o serie de intrebari principale si o serie de intrebari secundare, urmarindu-se in final,pe baza acestor

intrebari si a raspunsurilor rezultate, obtinerea unor solutii noi de proiectare care sevor concretiza intr-o noua varianta, intocmindu-se un final monografic. Elemente de calcul ale unei linii de productie in flux Proiectarea unei linii de productie in flux necesita stabilirea elementelor de calcul ale acesteiasi dimensionarea ei optima.Elemente de calcul: 51

a.tactul;b.ritmul;c.numarul de masini sau locuri de munca;d.numarul de muncitori;e.lungimea liniei;f.viteza de deplasare a mijloacelor de transport. Tactul reprezinta intervalul de timp la care un produs sau piesa iese sub forma finita de pe liniesi se calculeaza ca un raport intre fondul de timp disponibil al liniei pentru perioada considerata sicantitatea de productie prevazuta a se fabrica pe acea perioada.T = td*60 / Pptd = fond de timp disponibil al liniei pe perioada de timp considerata (ore)Pp = productia prevazutaIn cazul in care pentru linia de productie in flux sunt prevazute intreruperi planificate in timpulschimbului, timpul de functionare al liniei trebuie diminuat cu marimea acestuia, caz in care se vafolosi:T = td*60 I / Ppi = marimea intreruperilor planificate (min)T = td*60 : k / Ppk = coeficient de utilizare al timpului de munca Ritmul este cantitatea de produse ce se executa in cadrul liniei, pe unitatea de timp. Esteinversul tactului. Numarul de masini sau locuri de munca se calculeaza facand raportul dintre suma duratelor operatiilor necesitate de obtinerea unei cantitati de produs pe linie si tactul liniei.Nmt = Dt / TNmt = numarul total de masini sau locuri de muncaDt = suma duratelor operatiilor de executat pentru un produs sau piesaIn cadrul executarii unei operatii, este egala cu marimea tactului; pentru executarea acesteioperatii este necesara o masina sau un loc de munca. Numarul de muncitori, ce urmeaza sa lucreze la locurile de munca, se stabileste in functie denumarul de locuri de munca din cadrul liniei de productie in flux si in functie de norma de servire pentruaceleasi locuri de munca. La fiecare loc de munca, durata medie de executie a unei operatiuni esteformata din timpul de munca al muncitorului si timpul de lucru al masinii.Cand in aceasta durata medie, ponderea timpului de munca al muncitorului estepredominanta, la fiecare loc de munca e necesar sa lucreze un muncitor, numarul muncitorilor va fiegal cu numarul locurilor de munca din cadrul liniei. In cadrul in care aceasta pondere este redusa,pentru o folosire completa a timpului de lucru al muncitorilor se impune organizarea lucrului de catre unmuncitor la mai multe locuri de munca.Stabilirea necesarului de muncitori pentru o linie de productie in flux trebuie sa aiba la bazanumarul operatiilor de executat, cunoasterea timpului in decursul careia muncitorii sunt ocupati cuexecutarea operatiilor precum studiul posibilitatii de lucru a unui muncitor la mai multe masini. Lungimea liniei

se determina ca un produs intre distanta dintre centrul a doua locuri de muncaalaturate si numarul total al locurilor de munca de pe linie care coincide cu numarul masinilor, atuncicand la fiecare loc de munca exista o masina.L = dx*Nd = distanta dintre centrele a doua locuri de munca alaturateN = numarul de locuri de munca de pe linie Viteza de deplasare se calculeaza facand raportul intre distanta dintre centrele a doua locuride munca si tactul liniei de productie in flux.V = d / T Metodele de analiza a amplasarii optime a utilajelor folosite in proiectare si analiza 52

1.metoda verigilor;2.metoda gamelor fictive;3.metoda Cameron;4.metoda diagramei cu file;5.metoda planurilor generale suprapuse se executa pe hartie transparenta, machete cudoua sau trei dimensiuni. Metoda verigilor se determina schema teoretica de amplasare a locurilor de munca in raportcu frecventa legaturilor dintre locurile de munca si cu volumul materialelor sau produselor care trebuiedeplasate intre acestea. Metoda gamelor fictive consta in stabilirea ordinii de amplasare a locurilor de munca in functiede frecventa operatiilor, numerele de ordine ale executarii lor potrivit procesului tehnologic respectiv. Metoda Cameron se foloseste pentru stabilirea amplasamentelor utilajelor si a deplasariimaterialelor in cadrul constructiilor existente