Inginerie software

Lucrare de laborator NR.2

Introducere in LabVIEW

2.1 Scopul lucrarii

Se prezinta conceptul de instrumentatie virtuala, caracteristicile mediului de programare LabVIEW si structura unui instrument virtual. Partea aplicativa a lucrarii urmareste prezentarea interfetei mediului LabVIEW pentru sistemul de operare Windows.

2.2 Considerente teoretice

Programele realizate in LabVIEW se numesc instrumente virtuale (Visual Instruments VIs), la baza acestora stand conceptele de modularizare si ierarhie arborescenta. LabVIEW este un mediu de programare utilizat mai ales pentru realizarea masuratorilor si monitorizarea unor de generatia a 5-a, mediul LabVIEW continand mai multe biblioteci de functii predefinite pentru achizitia, prelucrarea procese automatizate. Pentru scrierea programelor in LabVIEW, se utilizeaza limbajul grafic G, limbaj de programare, afisarea si transmiterea datelor. Cand se proiecteaza si se implementeaza un IV, trebuie sa se tina cont de natura modulara a acestuia : sa poata fi utilizat atat ca program principal cat si ca subrutina in componenta unui alt IV. Un IV folosit la realizarea unui alt IV se numeste subIV, avand rolul unei subrutine. Prin crearea si utilizarea de subIV la realizarea altor IV, utilizatorul defineste ierarhii de IV.

Fig.2.1 Structura unui program Diagrama bloc; Programele realizate in mediul LabVIEW se numesc, dupa cum am mai precizat, instrumente virtuale (IV). Un IV are trei parti componente: Panoul frontal; Pictograma si conectorul

Panou frontal Diagrama bloc

fig 2.2 Panoul Frontal defineste interfata grafica cu utilizatorul sau ceea ce va vedea utizatorul pe ecranul calculatorului. Obiectele grafice de interfata disponibile pentru realizarea panoului frontal se impart in controale si indicatoare. Prin intermediul controalelor, utilizatorul introduce sau actualizeaza valorile datelor de intrare (obiecte de tip Get); indicatoarele sunt folosite pentru a se afisa rezultatele prelucrarilor (obiectelor de tip Say). Daca IV se priveste ca subIV (deci ca subrutina), atunci controalele corespund parametrilor formali de intrare, iar indicatoarele sunt parametri formali de iesire. Mediul LaVIEW ofera dezvoltatorului de aplicatii o colectie de obiecte predefinite pentru proiectarea panoului frontal : butoane, comutatoare, cursoare, obiecte pentru reprezentari grafice, rezervoare s.a, descrise in Lucrarea nr.3. Partii din interfata grafica cu utilizatorul, data de panoul frontal, ii corespunde diagrama bloc, care retine codul programului si defineste functionalitatea IV. Elementele de executie din cadrul diagramei bloc al IV definesc nodurile programului ; operatori, functii predefinite, proceduri utilizator (realizate de programator ). Realizarea diagramei bloc a IV se face utilizand limbajul grafic G: pentru definirea fluxurilor datelor in diagrama bloc, corespondentele se leaga intre ele prin fire(sau conductoare). A treia componenta unui IV este pictograma si conectorul. Prin stabilirea pictogramei si conectorului, acel instrument virtual va putea fi folosit ca si subrutina in diagrama bloc a altui IV.

Pictograma/Conectorul

icon terminals

Prin pictograma este reprezint un VI in cadrul altei diagrame bloc Prin intermediul conectorilor se permite conectarea VI-ului initial ca subVI in cadrul unui nou VI

connector
fig. 2.3

Un exemplu concludent in acest sens este urmatorul :

Examplu: Temperature VI

SubVI from previous slides

fig. 2.4

2.3 Desfasurarea lucrarii.

Odata cu lansarea programului din Start/ Progams/ National Instruments LabVIEW / LabVIEW, pe ecranul calculatorului apare meniul prezentat mai jos :

fig 2.5 Semnificatia butoanelor este : IV nou (New VI) se creaza un nou IV Deschide un IV (Open VI) se dechide un IV existent Solutii pentru placi de achizitii (DAQ Solution) Cautare exemple (Search Examples) - se lanseaza un utilitar care permite consultarea de exemple distribuite de firma NI odata cu mediul LabVIEW Indrumator LabVIEW (LabVIEW Tutorial)- program demonstrativ de invatare. Iesire (Exit) Prin lansare in executie a programului si prin alegerea optiunii New VI, se observa ca pentru crearea unui nou VI s-au deschis doua ferestre. Prima este fereastra Panoului frontal iar cea de-a doua este fereastra Diagramei bloc, dupa cum se observa si in exemplele de mai sus. Ferestrele Panoului frontal si ale Diagramei bloc din IV poseda fiecare cate o bara orizontala cu unelte. Aceste bare cu unelte sunt implementate prin intermediul unor butoane, liste derulante sau indicatoare de stare, utilizate pentru editarea, trasarea si executia unui IV. O parte din optiunile celor doua bare cu unelte sunt comune si anume cele dispuse in partea dreapta a barei.

Bara de unelte
a b c d e f g h

Indicator de atentionare Enter

fig. 2.6

Butoanele suplimentare care apar in bara de unelte in cadrul Diagramei Bloc

Semnificatia butoanelor este urmatoarea : a rulare IV b - rulare continua unui IV c Oprirea rularii unui IV d pauza in rularea unui IV e - front control f - h - butoane utilizate pentu ordonarea si configurare i regim de rulare cu afisarea fluxurilor j l trasare interactiva (programul asteapta ca utilizatorul sa indice executia urmatoarei instructiuni) Bara orizontala de meniuri contine optiuni pentru realizarea unor actiuni obisnuite (gestiune fisiere, editare), implementate in majoritatea aplicatiilor Windows, asupra carora nu vom mai reveni. Mai exista deasemenea o serie de optiuni noi, specifice acestui mediu de programare, pe care insa le vom descoperi pe parcurs.

fig 2.7 O alta componenta importanta a interfetei acestui program este caseta de unelte generale. Aceasta cuprinde instrumente de catre utilizator la crearea, editarea sau trasarea executiei instrumentelor virtuale. Afisarea / ascunderea casetei cu unelte generale se face prin optiunea Windows / Show Tool Palette . O alta modalitate de afisare a acestei casete se face prin pozitionarea cursorului mousului in interiorul ferestrei Panoului frontal sau Diagramei bloc si se apasa simultam tasta SHIFT si butonul din dreapta al mousului.

Fig. 2.8

Semnificatia elementelor casetei cu unelte generale este urmatoare: unealta de operare se manevreaza mai ales valorile din elementele panoului frontal unealta de editare selectare, mutare, redimensionare obiect unealta de etichetare permite introducerea de la tastatura a textului unealta de interconectare realizeaza legaturile intre noduri (elemente de executie) in fereastra Diagrama Bloc unealta de defilare unealta care permite inserarea in cadrul diagramei bloc a unui punct de intrerupere a executiei unui IV unealta sonda se afiseaza o fereastra in care se afiseaza valoarea transmisa pe un fir de legatura unealta de colorare

Mediul labVIEW ofera dezvoltatorilor de programe doua metode de asistenta, care pot fi utilizate pe parcursul dezvoltarii unui IV : fereastra (Help Windows) si utilitarul (Online Help) de asistenta. Afisarea / ascunderea ferestrei de asistenta se poate face prin doua metode: se alege optiunea Help/Show Help din bara cu meniuri sau apasand concomitent <Ctrl>+<H>. Fereastra de asistenta se utilizeaza in cazurile urmatoare : la afisarea descrierii pentru obiectele din Panoul frontal si diagrama bloc la consutarea casetei cu functii, se prezinta semnatura si odescriere de utilizare in diagrama bloc, terminalul conductorului IV, asupra caruia se foloseste unealta de interconectare, este evidentiat prin afisare intermitenta in fereastra de asistenta ; metoda de asistare este utilizata frecvent in realizarea conexiunilor la nodurile dotate cu mai multe terminale, pentru selectarea exacta a parametrilor asteptati ; in diagrama bloc se permite afisarea structurii de data, folosita pentru valoarea care se transfera intre acele noduri, pe o legatura existenta; se opreste unealta de interconectare deasupra legaturii ; se reaminteste faptul, ca nodul reprezinta elementul de executie din limbajul G.

fig. 2.9

2.4 Mod de lucru

1. Se lanseaza mediul LabVIEW 2. Se identifica actiunile realizate de butoanele din dreapta ferestrei (fig. 2.5) afisate la lansarea mediului LabVIEW 3. La crearea unui nou IV, se observa crearea a doua ferestre : panoul frontal si diagrama bloc. Trecerea intre cele doua ferestre se poate face selectand din meniul orizontal Windows / Show diagram, respectiv Windows / Show Panel 4. Se revine la fereastra principala (fig. 2.5) de unde se va alege Find Examples. Se prezinta o fereastra meniu , in care optiunile sunt grupate pe diferite subiecte. Exemplele disponibile apar grupate pe verticala. Se studiaza principalele grupe de subiecte disponibile. Din sectiunea Analyzing and Procesing Signals alegeti grupa Signal and Noise Generation de unde selectati exemplul numit Signal Generation and Processing. Prin selectarea cu mousului a unui exemplu, in fereastra din dreapta se va declansa descrierea IV pentru consultare. Dupa deschiderea exemplului, incercati sa-l rulati prin apasarea butonului de rulare (fig.2.6 -a). Si in acest caz se poate trece intre cele doua ferestre selectand din meniul orizontal Windows / Show diagram, respectiv Windows / Show Panel. Prin modificarea formei semnalului, frecventei, modalitatile de filtarare din Panoul frontal, incercati sa intelegeti si sa explicati cum functioneaza acest exemplu.(referatul va contine si aceasta explicatie) Pentru a inchide acest exemplu, e necesar sa se apese mai intai butonul Stop sa F4, dupa care din meniul orizontal File/ Close. Atentie !!! NU SE VOR SALVA MODIFICARILE (voite sau involuntare), realizate in timpul consultarii exemplelor. 5. In arhiva ce insoteste aceasta lucrare se regasesc mai multe exemple. Unul dintre acestea este Simple Math.vi Panoul frontal contine mai multe controale, care initial toate au valoarea 0. Modificati valorile de intrare ale controalelor A SI B. Prin rularea programului se poate verifica operatia de adunare si de inmultire. In cazul in care numerele introduse sunt egale indicatorul de tip led se va aprinde. Prin trecerea in fereastra Diagrama bloc, din bara de meniuri orizontale, se apase butonul regim de rulare cu afisarea fluxurilor (fig.2.6 -i), si se vor urmari vizual fluxurile de date intre componentele diagramei bloc. In cazul in care a fost selectata acesta optiune se observa ca rularea unui program este incetinita, aceasta pentru ca aceste fluxuri sa fie vizibile. 6. Un exemplu asemanator este si DataFlowB. Incercati sa rulati si acest exemplu.

7. Un exemplu putin mai complex, din arhiva ce insoteste acesta lucrare, este Game.vi. Acesta este un joc simplu cu carti, pentru rulare se repeta aceeasi procedura de mai sus. Prin apasarea manetei virtuale, cele trei carti se vor amesteca aleator. Se castiga in momentul in care toate cele trei carti sunt de aceeasi culoare. In momentul in care se castiga , suma castigata este de 50 ori suma pariata. 8. Se deschide exemplul numit Wire Demo (din arhiva ce insoteste acesta lucrare) si se observa ca pe panoul frontal sunt plasate un control si un indicator (mai multe despre acestea in Lucrarea nr.3). Se observa ca butonul se rulare este intrerupt, iar in cazul in care se incearca apasarea pe acest buton apare o fereastra de erori (Error list). Incercati sa depistati eroarea si sa remediati problema utilizandu-va doar de butoanele prezentate mai sus. In final numarul introdus in control trebuind sa fie afisat pe indicatorul alaturat. 9. TEMA. Fiecare student isi va alege unul dintre exemplele mediului LabVIEW, si va incerca sa-l inteleaga si sa-l explice. Se va proceda la fel ca la Lucrarea nr. 1, datele asfel obtinute se vor adauga la dosarul aceste discipline.