Lucrarea nr.

7. Determinarea adancimii de fixare a

pompei si numarului de curse duble
pe minut.
7.1 Determinarea adâncimii de fixare a pompei

Pompa de adâncime cu piston se fixeazǎ la o anumitǎ

adâncime(fig.1) în gaura de sondǎ, determinatǎ pe baza adâncimii mediei
perforaturilor, , adâncimii la care se aflǎ nivelului dinamic, al
fluidului din coloana sondei și submergenţei pompei, ℎ (adâncimea de
scufundare a pompei sub nivelul de lichid (50-100 m)). Prin urmare,
adâncimea de fixare a unei pompe, se determinǎ cu relaţia urmǎtoare:

= − +ℎ (7.1)

Hd
Lf
H
hs
Pompa

Fig.7.1Determinarea adâncimii
de fixare a pompei.

44
 7.2 Determinarea numǎrului de curse duble pe
minut
Raportul dintre frecvenţele oscilaţiilor naturale şi cele forţate este dat
de relaţia:

76500
=4 = = (7.2)
60
unde N reprezină raportul dintre frecvenţa oscilaţiilor libere sau naturale şi
a celor forţate, N fiind număr întreg (N=1, 2, 3,..., k). Pentru N=1 are loc
sincronismul de ordinul 1 care este cel mai periculos deoarece apar
deformaţii mari în garnitura de prăjini.
Din relaţia (3) rezultă pentru determinarea frecvenţelor periculoase
nI următoarea ecuaţie:

76500
= (7.3)
∙
Frecvenţele nepericuloase ni se determină ca medie geometrică între
frecvenţele periculoase:

= ∙ (7.4)

unde: nI şi nI+1 sunt frecvenţele periculoase, cd / min;

ni – frecvenţele nepericuloase, cd / min;
L- lungimea garniturii de prăjini, m.
Din condiţia ca acceleraţia maximă a capului de balansier să fie mai
mică decât acceleraţia gravitaţională pentru ca prăjinile să coboare sub
propria greutate prin lichid la cursa descendentă, rezultă o limită superioară
a numărului de curse duble pe minut:

≤ 0,75# (7.5)

Pentru lungimi de curse S<1 m din condiţia de mai sus rezultă:

33
< (7.6)
√'

45
 iar pentru S>1 m rezultă:

'∙ < 33 (7.7)

În calculele practice de şantier se lucrează cu un număr de curse

duble pe minut mic şi lungime de cursă mare pentru a reduce sarcinile
dinamice, uzura pompei, pentru a evita griparea pistonului, precum şi
flambajul garniturii de prăjini.

7.3 Exerciţii

I.Sǎ se determine adâncimea de fixare a pompei dacǎ se cunosc

urmǎtoarele date:
• adâncimea sondei la media perforaturilor, H=2300 m;
• presiunea dinamicǎ a sondei, ( = 35 bar;
• submergenţa pompei, ℎ = 100m;
• densitatea ţiţeiului, *+ = 830 kg/m3;
• densitatea apei, * = 1070 kg/m3;
• impuritǎţi, - = 30%
II. Sǎ se determine frecvenţele periculoase, respectiv nepericuloase
în condiţiile în care adâncimea de fixare a pompei este, = 1500m. De
asemenea, se cere sǎ se stabileascǎ numǎrul de curse duble pe minut dacǎ
unitatea de pompare permite realizarea urmǎtorului interval de frecvenţe de
pompare, ∈ 06,6 − 11,6123/5- .

46
Bibliografie
1. Firu, F., Chiţu-Militaru, P., Mocănescu, F., Manolache, V.:
Extracţia ţiţeiului prin pompaj, Editura Didactică şi Pedagogică,
R.A. Bucureşti 2004.
2. Marcu, M.: Extracţia petrolului. Sisteme de extracţie, Editura
Universitǎţii Petro-Gaze din Ploiești, 2013.
3. Mo, Y., Xu, J.:Design and Optimization for Sucker Rod Pumping
System in Deviated Wells, paper SPE 64523, SPE Asia Pacific Oil
and Gas Conference and Exhibition, Brisbane, Australia, 2000.
4. Popescu, C., Luca, L., Alexandru, I. Boric, D.G.: Extracţia ţiţeiului
prin pompaj de adâncime, Editura Ziua, Bucureşti, 2005.
5. Popescu, C., Coloja, M.P.: Extracţia ţiţeiului şi gazelor asociate,
vol. 2, Editura Tehnică, Bucureşti, 1993.
6. Popovici, Al.: Utilaj pentru exploatarea sondelor de petrol,
Editura Tehnică, 1989;

47