Unitatea de învǎţare 15

2 ore

Modulul III. Pompajul continuu cu prǎjini

III.4 Fenomene vibratorii în garnitura de prajini și
sarcinile în prajina lustruita
III.4.1 Fenomene vibratorii în garnitura de prǎjini
III.4.2 Sarcinile în prǎjina lustruitǎ

Cunoştinţe şi deprinderi
La finalul parcurgerii acestei unităţi de învăţare vei înţelege:
fenomenele vibratorii care se manifestǎ în garnitura de prǎjini ca
urmare a preluǎrii alternative a sarcinii lichidului de cǎtre piston;
fenomenul de sincronism și efectele acestuia;
cum variazǎ sarcinile statice și dinamice de-a lungul garniturii de
prǎjini.

La finalul parcurgerii acestei unităţi de învăţare vei putea să:

știi cum sǎ determini condiţiile care favorizeazǎ fenomenul de
sincronism;
determini viteza de pompare astfel încât fenomenul de sincronism
sǎ fie evitat;
determini sarcinile maxime și minime în prǎjina lustruitǎ.

III.4.1 Fenomene vibratorii în garnitura de prǎjini

Garnitura de prăjini suspendată de balansier poate fi comparată cu un
arc foarte lung(fig.1) care în timpul unui ciclu de pompare primeşte
următoarele impulsuri:

159
• impulsul
mpulsul dat de capul balansierului care induce în garnitura de prăjini
oscilaţiile forţate care au perioada , respectiv frecvenţa :

60 1
; (1)
60
unde n reprezintăă numărul de curse duble pe minut;
• impulsul
mpulsul de la începutul cursei ascendente când are loc închiderea
supapei mobile a pistonului şi transferarea greutăţii coloanei de lichid
din ţevile de extracţie
tracţie pe piston, induce în garnitura de prăjini oscilaţiile
naturale;
• impulsul
mpulsul de la începutul cursei descendente, când are loc deschiderea
supapei mobile şi transferarea greutăţii coloanei de lichid de pe
garnitura de prăjini pe ţevile de extracţie, induce de asemenea în
garnitura de prăjini oscilaţii naturale.

Fig.1 Reprezentarea unei oscilaţii complete

Fig.1.
în garnitura de prăjini asemănată cu un resort.
Pentru determinarea frecvenţei
frecven şi perioadei oscilaţiilor
iilor naturale se
consideră resortul
tul din figura 1 aflat în trei situaţii cu care s-a
s asemănat
garnitura de prăjini.
jini. Corespunzător impulsului de la începutul cursei
ascendente,, resortul se întinde sub acţiunea greutăţii lichidului preluat de
piston, iar corespunzător tor impulsului de la începutul cursei
cursei descendente,
descendente
resortul se eliberează ca urmare a transferului greutăţii lichidului de pe
piston pe ţevi[4][5].. În consecinţă,
consecinţă punctul M oscilează în jurul poziţiei
pozi sale
de echilibru între punctele M1 şi M2. O oscilaţie completă a punctului
punctul M se
efectuează,
ză, conform figurii 1.
Perioada oscilaţiei este durata unei oscilaţii complete, iar frecvenţa
oscilaţiei reprezintă numărul de oscilaţii complete pe secundă.
Transmiterea impulsului asupra întregului resort se face cu viteza sunetului

160
în oţel. Prin urmare,, pentru efectuarea unei oscilaţii complete, este necesar
ca impulsul să parcurgă de patru ori lungimea resortului cu viteza
sunetului. Spaţiul parcurs reprezintă lungimea de undă.
Astfel, pentru garnitura de prăjini lungimea de undă este 4∙ ,
unde L reprezintă lungimea garniturii de prăjini de pompare.
Perioada şi frecvenţa oscilaţiilor naturale sunt date de relaţiile:

4
; (2)
4
În lungul garnituii de prăjini
pr jini amplitudinea diferitelor puncte de pe
aceasta este diferită,, fiind maximă
maximă la piston şi zero la punctul fix(fig.2).

Fig. 2. Lungimea de undă şi

amplitudinea punctelor de pe garnitura de prăjini.
jini.
Balansierul fiind în mişcare,
mi peste oscilaţiile
iile libere amortizate ale
garniturii elastice, se suprapun şi oscilaţiile forţate ate impuse garniturii de
prăjini de mişcarea balansierului. Atunci când frecvenţele ele impulsurilor
forţate şii cele ale oscilaţiilor
oscila iilor libere sunt egale sau multiple una faţă
fa de alta
şi în concordanţă de fază,
faz oscilaţiile sunt sincrone, conducând la mărirea
sarcinii în garnitura
rnitura de prăjini[1][4][5].
prăjini De aceea, este necesar să s se
stabilească un numărr de curse la prăjina
pr lustruită astfel încât fenomenele
fenomene de
sincronism să nu se producă.
produc

Test de autoevaluare 15.1

Cee impulsuri primește

prime garnitura de prǎjini?

Raportul dintre frecvenţele oscilaţiilor naturale şi cele forţate este dat

de relaţia:

161
 76500
(3)

unde N reprezină raportul dintre frecvenţa oscilaţiilor libere sau naturale şi

a celor forţate, N fiind număr întreg (N=1, 2, 3,..., k). Pentru N=1 are loc
sincronismul de ordinul 1 care este cel mai periculos deoarece apar
deformaţii mari în garnitura de prăjini.
Din relaţia (3) rezultă pentru determinarea frecvenţelor periculoase
nI următoarea ecuaţie:

76500
(4)
∙
Frecvenţele nepericuloase ni se determină ca medie geometrică între
frecvenţele periculoase:

∙ (5)

unde: nI şi nI+1 sunt frecvenţele periculoase, cd / min;

ni – frecvenţele nepericuloase, cd / min;
L- lungimea garniturii de prăjini, m.
Din condiţia ca acceleraţia maximă a capului de balansier să fie mai
mică decât acceleraţia gravitaţională pentru ca prăjinile să coboare sub
propria greutate prin lichid la cursa descendentă, rezultă o limită superioară
a numărului de curse duble pe minut:

!"# ≤ 0,75& (6)

Pentru lungimi de curse S<1 m din condiţia de mai sus rezultă:

33
< (7)
√*
iar pentru S>1 m rezultă:

*∙ < 33 (8)

162
 În calculele practice de şantier se lucrează cu un număr de curse
duble pe minut mic şi lungime de cursă mare pentru a reduce sarcinile
dinamice, uzura pompei, pentru a evita griparea pistonului, precum şi
flambajul garniturii de prăjini[4][5].
Sarcinile statice şi dinamice într-o garnitură de prăjini sunt maxime
în partea superioară a garniturii şi se micşorează de la prăjina lustruită la
piston.
Pe de altă parte, sarcinile vibratorii au valori maxime la piston şi se
diminuează de la piston la prăjina lustruită[1][5]. Prin însumarea celor două
sarcini se obţine valoarea maximă a sarcinii totale din garnitura de prăjini,
care acţionează într-un punct ce se deplasează de-a lungul garniturii în
funcţie de parametrii instalaţiei şi de regimul de pompare.
Ca urmare a acestui fenomen, are loc în general, ruperea prăjinilor de
pompare în zona mediană şi cea inferioară a garniturii de prăjini.

Test de autoevaluare 15.2

Când are loc fenomenul de sincronism?

III.4.2 Sarcinile în prăjina lustruită

În cursul unui ciclu de pompare, asupra prăjinii lustruite acţionează
două tipuri de sarcini şi anume:sarcinile statice și sarcinile dinamice.
Sarcinile statice
Sarcinile statice, Ps sunt date de:
• greutatea proprie a garniturii de prăjini scufundată în lichid +, -;
• greutatea coloanei de lichid Pl care acţionează asupra secţiunii brute a
pistonului;
• forţa de flotabilitate datorită submergenţei dinamice Pk care are în
general o valoare mică şi deci se poate neglija;
• forţele de frecare provenite din frecarea prăjinilor în ţevile de extracţie,
din frecarea pistonului în cilindrul pompei şi din rezistenţele hidraulice
datorate mişcării lichidului în ţevile de extracţie. În calcule se iau în
considerare numai forţele de frecare dintre prăjini şi ţevi.
Prin urmare, la cursa ascendentă sarcinile statice sunt date de relaţia:

163
 +." +, - + +0 + + 1 (9)

iar la cursa descendentă sarcinile statice sunt date de relaţia:

+.2 +, - − + 1 (10)

unde Pp reprezintă greutatea garniturii de prăjini în aer, iar b este

factorul de flotabilitate.
Dacă se consideră o garnitură de prăjini unică (cu diametru constant
pe toată lungimea ei- fig.3 a) care are lungimea L, aria secţiunii prăjinilor
ap şi greutatea pe metru liniar qp, iar pistonul are aria secţiunii transversale
Ap atunci sarcina statică la cursa ascendentă va fi dată de relaţia:

+." 45, − , 670 & + , 78 + 9+,

70 (11)
5, 70 & + , 78 & :1 − ; + 9+, +0 + <- + 9=+,
78

a. b.
Fig.3. Schema unei garnituri de pompare:a. unice; b. tronsonate.
În relaţiile de mai sus: Pl reprezintă greutatea coloanei de lichid care
acţionează pe suprafaţa brută a pistonului, fiind dată de relaţia:

+0 5, 70 & (12)

Pp greutatea garniturii de prăjini în aer. +, , 78 & >,

164
 Pentru garnitură de prăjini tronsonată (fig.3 b.) greutatea Pp este dată
de relaţia:

+, ? @, >, (13)

lpi- lungimea tronsonului de prăjini i;

78 , 70 - densiatea oţelului, respectiv densitatea lichidului;
B
b- factorul de flotabilitate: - A1 − B C E
D

f - factorul de frecare.
Sarcina statică la cursa descendentă este dată de relaţia:

70
+.2 , 70 & − , 78 & − 9-+, , 78 & :1 − ; − 9-+,
78 (14)
-+, − 9-+, -+, <1 − 9=

Sarcinile dinamice
Sarcinile dinamice, Pd apar apar din cauza variaţiei ca mărime şi ca
sens a acceleraţiei maselor în mişcare. Ele sunt date de forţele de inerţie a
garniturii de prăjini şi a coloanei de lichid, forţele datorită vibraţiilor din
garnitura de prăjini şi forţele de şoc. Vibraţiile apar ca urmare a preluării şi
înlaturării relativ bruşte a greutăţii coloanei de lichid de pe piston. Forţele
de şoc sunt rezultatul acţiunilor mecanice din sistemul de pompare. De
asemenea, acestea pot fi generate de prezenţa nisipului în fluidele extrase,
de defectarea echipamentului de suprafaţă, etc. Atât sarcinile cauzate de
vibraţii cât şi forţele de şoc se neglijează în calculele practice.
Forţele de inerţie sunt date de relaţia:

+2 F∙ (15)

unde m reprezintă masa în mişcare, iar a este acceleraţia acesteia.

La cursa ascendentă masa în mişcare este constituită din masa
prăjinilor şi masa lichidului, iar la cursa descendentă se mişcă numai
prăjinile.Mişcarea este transmisă cu întârziere de la capul balansierului la
diferite mase elementare din garnitura de prăjini, din cauza elasticităţii
materialului prăjinilor.Deci, aceste mase elementare nu primesc simultan
acceleraţii de aceiaşi intensitate. Acceleraţiile instantanee ale maselor

165
elementare diferă între ele în raport cu distanţa dintre acestea şi capul
balansierului(fig.4).
Tinând seama că mişcarea se transmite de la capul balansierului cu
viteza sunetului în oţel,vo o masă elementară GF situată la distanţa @ faţă
de capul balansierului va primi aceasta mişcare după un timp H @ ⁄ 8 . În
acest timp însă, balansierul a efectuat deja o parte din cursă, iar manivela s-
a rotit cu un unghi J, KH, . Prin urmare, forţa de inerţie maximă nu are
loc la începutul ciclului de pompare (când unghiul de rotire al manivelei
J=0).

li

dmi

Fig. 4. Schema discretizării masei garniturii de prăjini pentru ilustrarea

sarcinilor dinamice.
Forţa de inerţie a garniturii de prăjini este dat de relaţia:

+2 ? GF (16)
L

Considerând o valoare medie pentru acceleraţie, rezultă:

+2 M ? GF M +, ⁄& (17)
L

Transmiterea mişcării la masa de lichid se face cu o întârziere şi mai

mare, iar forţa de inerţie a masei de lichid este +GN . Prin urmare, forţa de
inerţie la cursa ascendentă este:

166
 +2" +2, + +20 (18)

unde +GO reprezintă forţa de inerţie a garniturii de prăjini la cursa

ascendentă.
La cursa descendentă forţele de inerţie sunt:

+22 +2, +, M ⁄& (19)

Test de autoevaluare 15.3

Care sunt sarcinile care acţioneazǎ în prǎjina lustruitǎ în timpul unui ciclu
de pompare?

Sarcinile totale
Pe baza relaţiilor de mai sus se poate determina sarcina totală în
prăjina lustruită în cazul celor două curse şi anume:

+" +." ± +2" + + 1" +0 + +, <- + 9= + +, M ⁄& (20)

+2 +.2 ± +22 − + 12 +, <- − 9= + +, M ⁄& (21)

La cursa ascendentă va exista un moment în care sarcina totală în

prăjina lustruită va avea o valoare maximă Pmax, iar la cursa descendentă o
valoare minimă Pmin. În calculele practice se neglijează forţa de inerţie a
lichidului, forţele de frecare şi cele rezultate din fenomenele vibratorii.
Pentru a compensa erorile care se fac prin neglijarea acestor forţe, în
calculul sarcinii maxime la prăjina lustruită se ia în considerare numai
forţele de inerţie ale garniturii de prăjini admiţând în locul acceleraţiei
medii, valoarea maximă a acceleraţiei la cursa ascendentă, amax, respectiv
valoarea minimă amin la cursa descendentă. Prin urmare, în ecuaţiile (20) şi
(21) vor apare rapoartele !"# ⁄&, ! ⁄& care se vor nota cu masc
respectiv mdesc şi vor reprezenta factorii dinamici la cursa ascendentă,
respectiv descendentă.

167
 Aşa cum s-a demonstrat în cadrul unitǎţii de învǎţare 14, acceleraţia
maximă, respectiv acceleraţia minimă sunt date de relaţiile:

*KQ S *KQ S
!"# A1 + E ; ! − A1 − E (22)
2 @ 2 @
Tinând seama de notaţiile factorilor dinamici şi de relaţiile (22) ,
rezultă următoarele relaţii de calcul pentru determinarea factorilor
dinamici:

*KQ S * Q S
F".T A1 + E A1 + E (23)
2& @ 1790 @

*KQ S * Q S (24)
F2V.T A1 − E A1 − E
2& @ 1790 @
Tinând seama de relaţiile de mai sus, rezultă că sarcina maximă şi
sarcina minimă la prăjina lustruită sunt date de relaţiile:

+!"# +0 + <- + F".T =+, (25)

+! <- − F2V.T =+, (26)

Exerciţiul 15.1
Sǎ se determine sarcina maximǎ la prǎjina lustruitǎ în condiţiile în care se cunosc
urmǎtoarele date: densitatea ţiţeiului, 7W =850 kg/m3; densitatea apei de zăcământ,
7" =1050 kg/m , densitatea oţelului, , 78 =7850 kg/m , impuritǎţile, i=50%;
3 3

adâncimea de fixare a pompei, Lf=2750m; diametrul pistonului, dp=1,25 in; cursa,

S=3 m, numǎrul de curse duble /min=7 cd/min, raza manivelei, r=0,69m; lungimea
bielei, l=3,77m.
Tabelul 1.Datele garniturii de prăjini de pompare.
Diametrul Aria secţiunii transversale Greutatea unitară Lungimi tronsoane
in cm2 N/m m
3/4 2,85 24,2 1447
7/8 3,87 32,2 688
1 5,06 41,6 615

168
 Lucrarea de verificare

1. Ce presupune fenomenul de sincronism?

2. Cum se determinǎ frecvenţele periculoase?
3. Cum se determinǎ frecvenţele nepericuloase?
4. Care sunt sarcinile statice ce acţioneazǎ asupra prǎjini lustruite?
5. Care sunt sarcinile dinamice ce acţioneazǎ asupra prǎjini lustruite?
6. Cum se determinǎ sarcina totalǎ la cursa descendentǎ?
7. Cum se determinǎ sarcina totalǎ la cursa ascendentǎ?
8. Cum se determinǎ sarcina maximǎ în prǎjina lustruitǎ?
Răspunsurile la testele de autoevaluare
15.1 În timpul unui ciclu de pompare garnitura de prǎjini primește urmǎtoarele
impulsuri: 1.impulsul dat de capul balansierului care induce în garnitura de
prăjini oscilaţiile forţate; 2. impulsul de la începutul cursei ascendente când are
loc închiderea supapei mobile a pistonului şi transferarea greutăţii coloanei de
lichid din ţevile de extracţie pe piston care induc în garnitura de prăjini oscilaţiile
naturale și 3.impulsul de la începutul cursei descendente, când are loc
deschiderea supapei mobile şi transferarea greutăţii coloanei de lichid de pe
garnitura de prăjini pe ţevile de extracţie care induc în garnitura de prăjini
oscilaţiile naturale.
15.2 Fenomenul de sincronism are loc atunci când peste oscilaţiile libere
amortizate ale garniturii elastice se suprapun oscilaţiile forţate impuse garniturii
de prăjini de mişcarea balansierului; raportul dintre frecvenţele oscilaţiilor
naturale și cele forţate fiind numǎr întreg.
15.3 Sarcinile care acţioneazǎ asupra prǎjini lustruite în timpul unui ciclu de
pompare sunt: sarcinile statice și sarcinile dinamice.

Rezumat
Garnitura de prăjini suspendată de balansier poate fi comparată cu un arc
foarte lung care în timpul unui ciclu de pompare primeşte următoarele douǎ tipuri
de impulsuri și anume:1.impulsul dat de capul balansierului care induce în garnitura
de prăjini oscilaţiile forţate;2. impulsul de la începutul cursei ascendente și impulsul
de la începutul cursei descendente care induc în garnitura de prăjini oscilaţiile
naturale.
Balansierul fiind în mişcare, peste oscilaţiile libere amortizate ale garniturii
elastice, se suprapun şi oscilaţiile forţate impuse garniturii de prăjini de mişcarea
balansierului. Atunci când frecvenţele impulsurilor forţate şi cele ale oscilaţiilor
libere sunt egale sau multiple una faţă de alta şi în concordanţă de fază, oscilaţiile
sunt sincrone, conducând la mărirea sarcinii în garnitura de prăjini.
În cursul unui ciclu de pompare, asupra prăjinii lustruite acţionează două
tipuri de sarcini şi anume:sarcinile statice și sarcinile dinamice.

169
 Bibliografie

1. Firu, F., Chiţu-Militaru, P., Mocănescu, F., Manolache, V.: Extracţia ţiţeiului prin
pompaj, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A. Bucureşti 2004.
2. Marcu, M.: Extracţia petrolului. Sisteme de extracţie, Editura Universitǎţii Petro-Gaze
din Ploiești, 2013.
3. Mo, Y., Xu, J.:Design and Optimization for Sucker Rod Pumping System in Deviated
Wells, paper SPE 64523, SPE Asia Pacific Oil and Gas Conference and Exhibition,
Brisbane, Australia, 2000.
4. Popescu, C., Luca, L., Alexandru, I. Boric, D.G.: Extracţia ţiţeiului prin pompaj de
adâncime, Editura Ziua, Bucureşti, 2005.
5. Popescu, C., Coloja, M.P.: Extracţia ţiţeiului şi gazelor asociate, vol. 2, Editura
Tehnică, Bucureşti, 1993.
6. Popovici, Al.: Utilaj pentru exploatarea sondelor de petrol, Editura Tehnică, 1989;

170