I.2.

Mărimi caracteristice
mișcării oscilatorii.
CLASA XI
Pentru a defini mărimile caracteristice mișcării oscilatorii ne vom
referi la un oscilator elastic în câmp gravitațional (care oscilează în plan
vertical) și care poate imprima pe hârtie oscilograma mișcării.
Perioada oscilației (T) este durata unei oscilații complete(dus-întors) a
oscilatorului față de poziția de echilibru (O → B 1 → O → B2 → O).
Unitatea de măsură în SI:
[T]SI = s (secunde)

Perioada T a oscilatorului elastic depinde de masa acestuia (m) și de constanta elastică (k). Ea
nu depinde de amplitudinea oscilației.
Frecvența oscilației (υ - litera grecească"niu") este egală cu numărul
de oscilații pe timp, adică invers ca la perioadă.
Unitatea de măsură în SI:
[υ]SI = s-1 (secunde-1) adică în Hz (Hertz)
Deci relația dintre perioadă și frecvență este :
Faza este unghiul la centru și se notează ωt + φ0. Se măsoară în radiani.
Faza inițială este unghiul inițial la centru și se notează φ0. Se măsoară în radiani.
Elongația este distanța (OM = OM') la un moment dat a pendulului față de poziția de
echilibru. Se notează cu x sau cu y și se măsoară în metri. Este un vector de poziție
cu originea în poziția de echilibru a masei m a oscilatorului.
Amplitudinea este distanța maximă (A = OB1 = OB2) a pendulului față de poziția de
echilibru. Se notează cu A și se măsoară în metri. Amplitudinea oscilației depinde de
condițiile inițiale și de perioada oscilatorului.
Pulsația arată viteza de variație a fazei, se notează cu ω și se obține dacă amplificăm
frecvența cu 2π. Se măsoară în rad/s.
Din forma graficului (oscilogramei) y = y(t) se observă că legea
de mișcare a oscilatorului este o funcție sinus de amplitudine
A și perioadă T, de forma:
 Ținând cont de formula pulsației, această relație se poate scrie sub forma:

• y(t) = A sin 2πνt sau

• y(t) = A sin ωt
• Când mișcarea nu pornește din origine, ci la t0 = 0, y(0) ≠ 0, se introduce o mărime constantă numită
fază inițială (φ0) și obținem:
• y(0) = A sin φ0
•

Legea de mișcare a oscilatorului elastic este:

• y(t) = A sin (ωt + φ0)
•
Viteza oscilatorului (v) se obține din calculul pantei tangentei la graficul curbei y = y(t) în diferite
puncte ale oscilogramei. Așa obținem graficul v = v(t), care este tot de tip sinusoidal, dar defazat cu
π/2 față de legea de mișcare. Deci, legea vitezei va fi dată de cosinus.
• Legea vitezei oscilatorului elastic este:
• v(t) = ωA cos(ωt + φ0)
Amplitudinea vitezei (viteza maximă) =
vmax = | Aω |
Accelerația oscilatorului (a) este dv/dt.
Ecuația accelerației oscilatorului:
a = - Aω2sinωt
Amplitudinea accelerației (accelerația maximă) = a max = | Aω2 |
Graficele elongatiei,vitezei si acceleratiei
Observație

• Curbele în funcție de timp ale elongației, vitezei și accelerației sunt

pentru faza, φ = 0.
sin0 = sinπ = sin2π = 0
cos0 = cosπ = cos2π = 1
sinπ/2 =sin3π/2 = 1
cosπ/2 =cos3π/2 = 0
Experiment: Perioada unui pendul
gravitațional
• Materiale necesare:
Suport, riglă, fire de ață de diferite lungimi, un corp (bilă, mingiuță,
piuliță), cronometru.
•
Descrierea experimentului:
• Atârnă un corp de firul de ață și trage de corp în sus (nu prea mult) și
lasă corpul să aibă o mișcare sus-jos, adică să oscileze sub acțiunea
greutății sale.
• Măsoară timpul în care se efectuează o oscilație completă (dus-întors)
pentru diferite lungimi(l ) ale firului și trece-le în tabel.
Reprezintă dependența l = f (T2), adică a lungimii pendulului gravitațional în funcție de pătratul perioadei (T)
măsurată în experiment.
Grafic
Concluzia experimentului:
Vei constata că această dependență este liniară,
adică graficul este o linie dreaptă.

Pentru oscilatorul gravitațional avem formula

perioadei sale de oscilație următoarea relație:
Deci perioada pendulului gravitațional este direct
proporțională cu lungimea firului inextensibil (l) în radical a
pendulului și invers proporțională cu radicalul accelerației
gravitaționale (g).
Experiment: Frecvența unui pendul gravitațional

Materiale necesare:
Două piulițe, foarfecă, aţă, bandă adezivă.

Descrierea experimentului:
•Atârnă două piulițe, una de un fir de ață mai scurt și cealaltă de un fir mai lung.
•Agaţă cele două pendule pe blatul unei mese, cu ajutorul benzii adezive, la o distanţă de 10cm.
•Ridică firele celor două pendule la aceeaşi înălţime astfel încât, firele să fie paralele. Dă drumul simultan celor
două
•pendule cu lungimi diferite.
•Măsoară timpul în care cele două pendule efectuează un anumit număr de oscilații și calculează frecvență
fiecărui
•pendul.
Pendulul scurt oscilează mai repede decât pendulul mai lung.
Concluzia experimentului:
Un corp poate avea un număr mai mare sau mai mic de oscilaţii în
unitatea de timp. Mărimea fizică ce ne arată numărul de oscilaţii
executate de un corp într-o secundă se numeşte frecvenţă. Ea se exprimă
în oscilaţii pe secundă, adică în hertzi
Problema
• 1. Un oscilator cu amplitudinea de 1,8 cm își începe mișcarea din
poziția de echilibru. După 50 ms elongația lui este de 0,9 cm.
• Determină:
a) Pulsația
b) Frecvența oscilației
c) Perioada oscilației
d) Legea de mișcare a oscilatorului.
Rezolvare:
Notăm datele problemei:
A = 1,8 cm
t = 50 ms = 50/1000 s
y = 0,9 cm
φ0 = 0
a) Scriem legea de mișcare a oscilatorului și înlocuim datele problemei
y(t) = A sin (ωt + φ0)
0,9 = 1,8 sin ω ∙ t
sin ω ∙ t = 0,9/1,8 = 1/2
Cum sinusul unui unghi este egal cu ½, înseamnă că unghiul este de 30° pe care îl transformăm în radiani:
Cum sinusul unui unghi este egal cu ½, înseamnă că unghiul este de 30°
pe care îl transformăm în radiani:
b)
c)
d) y = 1,8 sin 3,33π ∙ t (cm)
2. Un oscilator are legea de mișcare y = 2,4 sin 6,66π ∙ t (cm).
Determină:
a) Amplitudinea oscilației
b) Perioada oscilației
c) Frecvența oscilației
Rezolvare:
a) Amplitudinea = A = 2,4 cm
b)
c)