Unitatea de învǎţare 17

2 ore

Modulul III. Pompajul continuu cu prǎjini

III.6 Cursa reala a pistonului
și debitul instalaţiei de pompare

III.6.1 Cursa realǎ a pistonului

III.6.2 Debitul instalaţiei de pompare

Cunoştinţe şi deprinderi
La finalul parcurgerii acestei unităţi de învăţare vei înţelege:
cum se determinǎ cursa realǎ a pistonului;
ce parametrii influenţeazǎ cursa realǎ a pistonului;
care sunt fenomenele care apar la sfârșitul cursei ascendente,
respectiv descendente;
ce reprezintǎ randamentul volumetric, randamentul de cursǎ și
randamentul de scurgeri.

La finalul parcurgerii acestei unităţi de învăţare vei putea să:

determini cursa realǎ a pistonului;
determini randamentul volumetric și de cursǎ;
determini debitul instalaţiei de pompare.

III.6.1 Cursa realǎ a pistonului

Pentru a determina cursa realǎ a pistonului este necesar sǎ se studieze
misșcarea ansamblului de echipamente existent între capul balansierului și
pistonul pompei. Prin urmare, între piston și capul balansierului se aflǎ
garnitura de prǎjini de pompare, iar deplasarea capului balansierului în

181
timpul unui ciclu de pompare imprimǎ
imprim o mișcareșcare rectilinie alternativǎ
garniturii de prǎjini și implicit pistonului.
pistonului De asemenea, cilindrul pompei
de adâncime
me este în legǎturǎ
leg directǎ cu garnitura de ţevi de extracţie.
La începutul cursei ascendente supapa mobilă a pistonului este
închisǎ, iar supapa fixǎǎ a pompei se deschide, ceea ce permite ca greutatea
coloanei de lichid din garnitura de ţevi de extracţie, sǎǎ fie preluată de
piston,, respectiv de garnitura de prǎjini,
pr ceea ce va determina alungirea
acesteia cu . În acest timp garnitura de ţevi eliberatǎ
eliberatǎ de greutatea
coloanei de lichid revine la forma iniţialǎ
iniţial deplasându-sese în sus cu
(fig.1b).

a. b. c. d. e.
Fig.1. Corelarea dintre deplasarea prăjinii
pr lustruite şii deplasarea pistonului
pompei.
Pistonul va efectua cursa ascendentǎ
ascendent dupǎ ce se va termina
deformaţia elastică a prăjinilor
pr de pompare şi a ţevilor
evilor de extracţie
extrac (
). La suprafaţǎ,
ǎ, cât timp pistonul a stat pe loc, capul balansierului a
efectuat deja o deplasare egală
egal cu ( ). La sfârșitul
șitul cursei ascendente
deși
și capul balansierului a ajuns la punctul mort superior,
superior, pistonul își
î
continuǎǎ deplasarea în pompǎ sub acţiunea
acţiunea forţelor de inerţie.
La începutul cursei descendente supapa fixă a pompei este închisă,
supapa mobilă a pistonului este deschisă,, iar sarcina lichidului,
lichidului , care
acţionase pe supapa pistonului, respectiv pe garnitura de prǎjini, pr se
transferǎǎ pe supapa fixǎ a pompei și implicit pe garnitura de ţevi de
extracţie. Sub acţiunea greutǎţii
greut coloanei de lichid, garnitura de ţevi se
alungește cu (fig.1d). Deoarece
Deoarece supapa pistonului este deschisǎ,
deschis acesta
coboarǎǎ prin lichidul acumulat în cilindrul pompei la cursa ascendentǎ, iar
garnitura de prǎjini
ǎjini eliberatǎ de sarcina lichidului, revine la forma
iniţialǎ, modificându-șiși lungimea cu . La fel ca în cazul caz cursei
ascendente, pistonul nu își își începe deplasarea pentru efectuarea cursei
descendente decât dupǎǎ finalizarea deformaţiilor
deformaţiilor elastice ale garniturii de

182
ţevi și garniturii de prǎjini(( ). În acest timp capul balansierului a
efectuat deja o parte din cursa descendentǎ egalǎ cu ( ).
La sfârșitul cursei descendente, deși capul balansierului a ajuns la
punctul mort inferior, pistonul își continuǎ deplasarea în pompǎ sub
acţiunea forţelor de inerţie.
Ţinând seama de cele expuse mai sus rezultǎ cǎ pistonul are o cursǎ
diferitǎ de cea a capului balansieului de la suprafaţǎ ca urmare a
deformaţiilor elastice garniturii de prăjini de pompare şi a garniturii de ţevi
de extracţie generate de greutatea coloanei de lichid, Pl precum și ca
urmare a deplasǎrii suplimentare a pistonului în pompǎ sub acţiunea
forţelor de inerţie prăjinilor. Pe lângǎ factorii mai sus menţionaţi, care
influenţeazǎ cursa pistonului, se mai pot menţiona și urmǎtorii factori:
vibraţiile în garnitura de prăjini, frecarea pistonului în pompă, frecarea
prăjinilor în ţevi, frecarea ţevilor în coloană etc, aceştia fiind greu de
determinat[6].

Test de autoevaluare 17.1

La ce cursǎ se alungește garnitura de prǎjini, respectiv de ţevi?

În consecinţǎ, cursa reală a pistonului se poate determina numai pe

baza deformaţiilor garniturii de prăjini şi garniturii de ţevi determinate de
sarcinia lichidului, Pl şi a deplasǎrii suplimentare a pistonului în pompǎ
determinatǎ de forţele de inerţie.
Deformaţiile elastice ale prăjinilor de pompare şi ale ţevilor de
extracţie se pot determina în două cazuri[2][6]:
• în cazul vitezelor de pompare mici, când se iau în considerare numai
sarcinile statice;
• în cazul vitezelor de pompare mari, când se iau în considerare
sarcinile statice şi sarcinile dinamice.
Dacă se notează cu S cursa prăjinii lustruite la suprafaţă şi nu se ţine
seama de forţele de inerţie, atunci cursa realǎ a pistonului, este dată de
relaţia:

= − = − (1)

183
în care este deformaţia totală a prăjinilor şi ţevilor dată de relaţia:

= (2)

Se considerǎ cǎ garnitura de ţevi, respectiv garnitura de prǎjini sunt

formate din ţevi, respectiv din prǎjini cu diametru unic. În acest caz
deformaţiile elastice ale garniturii de prăjini, şi ale ţevilor de extracţie,
sub acţiunea sarcinii lichidului, Pl, se determinǎ pe baza legii lui Hooke
și sunt date de relaţiile:

= ; = (3)

în care: reprezintă aria secţiunii prăjinilor, m2;

− aria secţiunii metalice a ţevilor de extracţie, m2;
−modulul de elasticitate al oţelului, = 2,1 ∙ 10 N/m ;
−lungimea garniturii de ţevi, respectiv de prajini unice(formată
dintr-un singur tronson), m.
Prin urmare, ţinând seama de relaţiile (1) și (3), cursa reală a
pistonului, în cazul vitezelor de pompare mici și pentru garnitura de ţevi,
respectiv de prǎjini cu diametru unic, se determinǎ cu următoarea relaţie:

1 1
= − (4)

Atunci când garnitura de prăjini este alcătuită din trei tronsoane de

lungimi: , , , având secţiunile: , , , iar garnitura de
ţevile de extracţie are două tronsoane de lungimi: , , cu secţiunile:
, deformaţiile garniturii de prǎjini, respectiv de ţevi se determinǎ cu
urmǎtoarele relaţii :

" "
= ! ; = ! (5)
" "
"# "#

În cazul în care viteza de pompare este mare se iau în considerare

sarcina lichidului, și forţele de inerţie. Creşterea cursei reale a pistonului
datorită forţelor de inerţie a prăjinilor va fi dată de suma valorilor absolute

184
ale celor două deformaţii corespunzatoare cursei ascendente, respectiv
cursei descendente[2][6]:

" =| "% | | "& | (6)

La cursa ascendentă forţele de inerţie sunt orientate în sus, astfel că

după ce capul balansierului se opreşte, prăjinile împreună cu pistonul îşi
continuă mişcarea în sus pe distanţa, | "% |. De asemenea, la cursa
descendentă forţele de inerţie sunt orientate în jos, ceea ce determină
deplasarea în jos a prăjinilor şi pistonului pe distanţa | "& | după ce capul
balansierului s-a oprit.
Deformaţia dată de forţele de inerţie se determină tot pe baza legii lui
Hooke considerând masa prăjinilor concentrată la pistonul pompei[2][6]:

1
" = ∙ ∙ (
2 '
(7)

unde reprezintă greutatea garniturii de prăjini, =) , N;

) −greutatea unitarǎ a prǎjinilor; N/m; −lungimea garniturii de
prăjini de pompare, m; −cursa de suprafaţǎ a capului balansier , m;
( −viteza unghiularǎ rad/s; − modulul lui Young, N/m2; −aria
secţiunii prăjinilor de pompare, m ; ' − acceleraţia gravitaţionalǎ, ' =
2

9,81m/s2.
,- /0
Dacă se consideră =) ,(= şi = 0,855 rezultă pentru
. %0
deformaţia, " următoarea relaţie:

2,27
" = 3 45
10 .
(8)

Prin urmare, cursa reală a pistonului în cazul unei garnituri de

prăjini, respectiv de ţevi cu diametru unic va fi dată de relaţia:

2,27
= " − = 61 3 45 7 −
10 .
(9)

În cazul garniturii de prăjini, respectiv de ţevi formate din mai multe

tronsoane, Gilbert a determinat următoarea relaţie pentru cursa reală[6]:

185
 2,65
= 61 94 7−
10 .
(10)

unde reprezintă deformaţia totală a prăjinilor şi ţevilor ; − cursa reală

a pistonului m; 4 −viteza de pompare, cd/min; 9 −adâncimea de fixare a
pompei, m; −-geutatea coloanei de lichid care acţionează asupra
pistonului, N; " −aria secţiunii tronsonului i al garniturii de prăjini, m2;
" − lungimea tronsonului i al garniturii de prăjini de pompare, m;
: −aria secţiunii tronsonului j al garniturii de ţevi de extracţie, m ;
2

: −lungimea tronsonului j al garniturii de ţevi de extracţie, m.

Dacă se ancorează ţevile, deformaţia acestora va fi nulă,

conducând la creşterea cursei reale a pistonului.

Test de autoevaluare 17.2

Ce efect au forţele de inerţie de la sfârșitul cursei ascendente, respectiv

descendente asupra cursei reale a pistonului?

Exerciţiul 17.1
Sǎ se determine cursa realǎ a pistonului dacǎ se cunosc urmǎtoarele date:
densitatea ţiţeiului, ; =850 kg/m3; densitatea apei de zăcământ, ;% =1050 kg/m3,
impuritǎţile, i=50%; adâncimea de fixare a pompei, Lf=2750m; diametrul pistonului,
dp=1.25 in; cursa capului balansier, S=3 m, viteza de pompare=7 cd/min, modulul
Young, E=2,1∙ 10 N/m2;
Tabelul 1. Datele caracteristice ale garniturii de prăjini.

Diametrul Aria secţiunii transversale Greutatea unitară Lungimi tronsoane

In cm2 N/m m
3/4 2,85 24,2 1447
7/8 3,87 32,2 688
1 5,06 41,6 615
Tabelul 2. Datele caracteristice ale garniturii de ţevi.

Diametrul Aria secţiunii transversale Greutatea unitară Lungimi tronsoane

2
In cm N/m m
2 7/8 31,66 96 1750
3 1/2 45,60 136,5 1000

186
 III.6.2 Debitul instalaţiei de pompare
Teoretic, în condiţiile în care cilindrul pompei se umple complet,
debitul de lichid al pompei de adâncime, < => , exprimat în m3/zi,
reprezintǎ produsul dintre cursa pistonului, , viteza de pompare, 4 şi aria
secţiunii pistonului, ? ,

< => = 1440 ∙ ? ∙ ∙4 (12)

Acest debit este calculat în condiţiile de presiune și temperaturǎ

existente la adâncimea de fixare a pompei. Pemtru a fi exprimat în condiţii
de suprafaţǎ, < =A , debitul calculat cu relaţia (12) trebuie împǎrţit la factorul
de volum al lichidului, B [2][8]:

< =>
< =A =
B
(13)

Practic, însă debitul pompei este mai mic decât cel calculat cu relaţia
(12) din cauza următorilor factori obiectivi: jocul existent între piston şi
cilindrul pompei și prezenţa gazelor în ţiţeiul extras. Prin urmare, debitul
real al pompei este dat de relaţia urmǎtoare:

< = 1440 ∙ ? ∙ ∙ 4 ∙ CD ∙ CA (13)

unde CD reprezintǎ randamentul de umplere;

CA - randamentul de scurgeri.
Randamentul de scurgeri, CE apare ca urmare a scurgerilor care au
loc prin spaţiul dintre piston şi cămaşi sau cilindrul pompei. Acesta se
poate determina în atelierul de pompe sau se poate estima și cu ajutorul
unor relaţii de calcul prezentate în lucrǎrile: [1][2][3][5][6][7][8].
Randamentul de umplere, CD reprezintǎ raportul dintre volumul de
lichid care a pǎtruns în pompǎ sub piston în timpul cursei ascendente și
volumul creat prin deplasarea pistonului[1][2][3][5][6][8].
Randamentul de umplere reflectă efectul gazelor libere aspirate în
cilindrul pompei, manifestat prin diminuarea cantităţii de lichid ce poate
pătrunde în cilindrul pompei, sau chiar prin blocarea temporară a
pompei[9]. Blocarea pompei cu gaze este un fenomen reversibil şi se
explică prin faptul că în spaţiul inelar, nivelul lichidului creşte continuu în

187
perioada cât pompa este blocată cu gaze, ceea ce înseamnă că presiunea la
nivelul aspiraţiei pompei creşte. În consecinţă la un moment dat pompa
reîncepe să funcţioneze, însă sub capacitatea ei.
Valorile randamentului de umplere pot varia în limite foarte largi, în
funcţie de cantitatea mai mare sau mai mică de gaze şi în funcţie de
prezenţa sau absenţa unui separator bine dimensionat.
De asemenea, în cazul sondelor cu aflux scăzut, randamentul de
umplere este mic chiar dacă se micşorează parametrii regimului de
pompare la minimum(cursa S, numărul de curse duble pe minut, n şi
diametrul pistonului, dp). Acesta este şi motivul pentru care sonda se trece
din pompaj continuu în pompaj intermitent.
Randamentul volumetric de adâncime, CF reprezintǎ produsul dintre
randamentul de umplere și randamentul de scurgeri[2][6]:
CF = CD ∙ CA
În calculele practice randamentul volumetric se determinǎ ca raport
între debitul de lichid produs la suprafaţǎ și debitul teoretic al pompei în
condiţii de suprafaţǎ:
<
CF =
< =A
Randamentul volumetric este influenţat de o serie de factori ca:
proprietǎţile fizice ale fluidelor aspirate de pompǎ, starea mecanicǎ a
pompei, prezenţa gazelor în fluidele aspirate de pompǎ, submergenţa
pompei,parametrii regimului de pompare [1][6][9].
Debitul instalaţiei de pompare, <"-A , se determinǎ cu relaţia[1][3][6]:

<"-A = 1440 ∙ ? ∙ ∙ 4 ∙ G (14)

unde G reprezintǎ randamentul volumetric de suprafaţǎ.

G = 0,65 − 0,8 pentru adâncimi de fixare a pompei mai mici de 2500m;
G = 0,5 − 0,6 pentru adâncimi de fixare a pompei mai mari de 2500m.

Test de autoevaluare 17.3

Cum se pot anula practic alungirile ţevilor?

188
 Exerciţiul 17.2
Sǎ se determine debitul real al pompei dacǎ se cunosc urmǎtoarele date:
adâncimea de fixare a pompei, Lf=2750m; diametrul pistonului, dp=1.25 in; cursa,
S=3 m, numǎrul de curse duble /min=7 cd/min, randamentul volumetric, CH =0,85,
randamentul de cursǎ, CI =0,9.

Lucrarea de verificare

1. Cum se determinǎ alungirile garniturii de prǎjini?

2. Cum se determinǎ alungirile garniturii de ţevi?
3. Cum se determinǎ cursa realǎ a pistonului în cazul vitezelor de pompare
mici?
4. Ce reprezintǎ randamentul de scurgeri?
5. Ce reprezintǎ randamentul de cursǎ?
6. Cum se determinǎ debitul instalaţiei de pompare?
7. Ce reprezintǎ randamentul volumetric?

Răspunsurile la testele de autoevaluare

17.1 Garnitura de prǎjini se alungește la cursa ascendentǎ sun acţiunea sarcinii
lichidului care acţioneazǎ pe suprafaţa brutǎ a pistonului. Garnitura de ţevile se
alungește la cursa descendentǎ sub acţiunea aceleiași forţe, care la cursa
descendentǎ se transferǎ pe supapa fixǎ a pompei.
17.2 Forţele de inerţie de la sfârșitul cursei ascendente, respectiv descendente
tind sǎ mǎreascǎ cursa realǎ a pistonului.
17.3 Alungirile ţevilor se pot anula dacǎ acestea se ancoreazǎ.

Rezumat
Cursa reală a pistonului diferă de cursa de suprafaţă a prăjinii lustruite din
cauza următorilor factori: alungirea şi scurtarea prăjinilor de pompare şi a ţevilor de
extracţie în timpul unui ciclu de pompare, sub influenţa greutăţii coloanei de lichid
Pl , supracursa pistonului sub efectul sarcinilor dinamice şi a inerţiei prăjinilor,
efectul vibraţiilor în prăjini, frecarea pistonului în pompă, frecarea prăjinilor în ţevi
şi frecarea ţevilor în coloană. Deoarece o parte din aceşti factori sunt greu de
determinat, în calculele practice, cursa reală a pistonului se determină ţinând
seama numai de deformaţiile prăjinilor şi ţevilor, produse de sarcinile statice şi de
supracursa pistonului datorită forţelor de inerţie.
Teoretic, debitul unei pompe cu piston se definește ca fiind produsul dintre
cursa pistonului, viteza de pompare şi aria secţiunii pistonului. Practic însă debitul
pompei este mai mic datorită următorilor factori:jocul existent între piston şi
cilindrul pompei și prezenţa gazelor în ţiţeiul extras.

189
 Bibliografie

1. Firu, F., Chiţu-Militaru, P., Mocănescu, F., Manolache, V.: Extracţia ţiţeiului prin
pompaj, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A. Bucureşti 2004.
2. Ioachim, Gr., Popa, C.: Exploatarea zǎcǎmintelor de ţiţei, Editura Tehnicǎ, București,
1979.
3. Lyons,W.C., Plisga, G.J.: Standard Handbook of Petroleum and Natural Gas
Engineering, second edition, Elsevier, USA, UK, 2005.
4. Marcu, M.: Extracţia petrolului. Sisteme de extracţie, Editura Universitǎţii Petro-Gaze
din Ploiești, 2013.
5. Petre, N. Chiţu-Militaru, P: Extracţia ţi,teiului prin pompaj cu prǎjini, Editura Tehnicǎ
București, 1986.
6. Popescu, C., Coloja, M.P.: Extracţia ţiţeiului şi gazelor asociate, vol. 2, Editura
Tehnică, Bucureşti, 1993.
7. Popovici, Al.: Utilaj pentru exploatarea sondelor de petrol, Editura Tehnică, 1989;
8. Takacs, G.: Sucker-Rod Pumping Handbook. Production Engineering Fundamentals
and Long-Stroke Rod Pumping, Gulf Professional Publishing, Elsevier, USA, UK,2015
9. Ionel,. A.: Influenta gazelor asupra pompajului de adincime cu prǎjini, Mine, Petrol Si
Gaze Vol. 35, No.5, p.248-52, 1984

190