CUPRINS

1. CONSTRUCTIA.......................................................pag 4
2. FUNCTIONAREA...................................................pag 5
3. INTRETINERA......................................................pag 9
4. REPARAREA DEFECTELOR.................................pag 12
5. N.T.S.M. SI P.S.I. ...............................................pag 15
BIBLIOGRAFIE
ANEXE

1. CONSTRUCTIA
Definirea organului
Sistemul de frnare servete la:
reducerea vitezei automobilului pn la o valoare dorit sau chiar pn la oprirea
lui;
imobilizarea automobilului n staionare, pe un drum orizontal sau n pant;
meninerea constant a vitezei automobilului n cazul coborrii unor pante lungi.
Parti componente
Sistemul de frnare se compune din frnele propriuzise i mecanismul de
acionare a frnelor.
!up locul unde este creat momentul de frnare "de dispunere a frnei propriu
zise#, se deosebesc: frne pe roi i frne pe transmisie.
!up forma piesei care se rotete, frnele propriuzise pot fi: cu tambur "radiale#,
cu disc "a$iale# i combinate.
!up forma pieselor care produc frnarea, se deosebesc: frne cu saboi, frne cu
band i frne cu discuri.
!up tipul mecanismului de acionare, frnele pot fi: cu acionare direct, pentru
frnare folosinduse efortul conductorului; cu servoacionare, efortul conductorului
folosinduse numai pentru comanda unui agent e$terior care produce fora necesar
frnrii; cu acionare mi$t, pentru frnare folosinduse att fora conductorului ct i
fora dat de un servomecanism.
Materiale utilizate
Tamburele se e$ecuta din fonta cenusie simpla sau aliata "cu molibden, nichel si
crom# si uneori, din tabla de otel ambutisata sau combinate, compuse dintrun disc de
otel matritat si obada din fonta "asamblate la turnarea obezii#.
%n prezent la autoturisme sunt raspandite tamburele matritate din tabla de otel la
care see toarna ulterior, la partea inferioara, un inel de fonta aliata.
Sabotii se e$ecuta prin sudarea sau matritare din tabla de otel sau se toarna "din
fonta si mai rar din alia&e de aluminiu#. Suprafata de lucru a sabotului este acoperita cu
o garnitura de frictiune .
Garniturile de frictiune sunt e$ecutate de obicei, dintrun material analog cu
materialul utilizat la garniturile de frictiune de la discurile ambreia&elor.
Niturile de fixare a garniturilor pe saboti se e$ecuta dintrun material moale
"cupru sau alama# pentru ca la uzura garniturii de frictiune sa nu deterioreze suprafata
de lucru a tamburului.
%n prezent se foloseste din ce in ce mai mult metoda de fi$are a garniturilor pe
saboti prin lipire, datorita urmatoarelor avanta&e:
suprafata de frecare este mai mare cu '() * " lipsesc orificiile pentru nituri#;
garniturile se pot utiliza pana la o uzura egala aproape cu grosimea lor;
lipsa vibratiilor la franare;
4
durata de serviciu a tamburelor creste cu +,(,, * etc.
Cilindrii pompelor centrale si ai pompelor receptoare ale
mecanismelor de actionarte hidraulica sunt e$ecutati din fonta cenusie.
-istoanele pompelor centrale si ale pompelor receptoare sunt turnate din alia& de
aluminiu .
Banda se e$ecuta, de obicei, din otel ./0 1) cu grosimea de (,)....+,) mm.



5
2. FUNCTIONAREA
MECANSME!E DE ACT"NA#E
2a cum sa artat, comanda frnelor se poate face: cu acionare direct, care ooate
fi mecanic sau hidraulic: cu servoacionare, care poate fi pneumatic,
electropneumatic etc. cu acionare mi$t.
Ac$ionarea mecanic% a fr&nelor
/a automobilele actuale, acionarea mecanic este limitat numai la frnele de
staionare. 3lementul principal este o prghie, care, prin intermediul unor ti&e,
acioneaz asupra unei frne cu band sau disc, sau prin intermediul unor cabluri, direct
asupra frnelor roilor din spate. -entru meninerea frnei n stare acionat se prevede un
sistem de blocare cu clichet.
%n fig 14 este prezentata actionarea mecanica a franei de stationare pe rotile din spate
utilizate la automobilele 24..
Ac$ionarea 'idraulic% a fr&nelor
5n prezent, la automobile, acionarea hidraulic a frnelor este cea mai rspndit,
datorit urmtoarelor avanta&e: repartizarea efortului de frnare ntre puni, proporional
cu greutatea ce le revine, se realizeaz foarte uor; repartizarea uniform a presiunii pe
saboi; randament ridicat; construcie simpl i uor de ntreinut.
-rincipiul de funcionare se bazeaz pe transmiterea forei de acionare, e$ercitat
de conductor asupra pedalei, lichidului nchis n instalaia sistemului i folosirea presiunii
dezvoltate n masa lichidului pentru acionarea cilindrilor de frn.
Sistemele de acionare hidraulic pot fi: cu un circuit " !acia (6(, # sau cu un
circuit dublu "soluie generalizat n prezent#.
%n fig 15 este reprezentata schema unui sistem de actionare hidraulica a franelor,
cu un circuit simplu.
/a apasarea pedalei (6, prin ti&a (, actioneaza pistonul 7 al pompei centrale ',
creand presiune asupra lichidului; acesta este trimis prin conductele ) si (( la etrierele
(', care prin cele doua placute cu garnituri de frictiune franeaza discurile (8.
9otodata, prin supapa de refulare a supapei duble din pompa centrala ', este
trimis lichid cu presiune pri conducta : la limitatorul de presiune (), de unde prin cele
doua ramificatii a&unge la cilindrii receptori 8.
2cestia, prin cele doua pistonase 1 "distantate cu arcul 6# actioneaza sabotii cu
garnituri de frictiune +, franand tamburii.
/a defranare, inelele de cauciuc de pe pistoanele etrierelor se indreapta si readuc
pistoanele in pozitia initiala, iar lichidul revine prin conductele ) si (( in pompa
centrala ' ; la punte spate, arcurile de rapel ( retrag sabotii + care apasa pistonasele 1 si
acestea trimit lichidul de frana prin ramificatii si prin limitatorul de presiune inapoi spre
pompa centrala ', prin supapa de retinere, pana la rezervorul pompei centrale (+. %ntre
rezervor si corpul pompei centrale ' e$ista doua orificii , pentru comunicarea
permanenta dintre rezervor si corp. 2rcul (1 readuce pistonul 7 in pozitia initiala.
6
/a punte fata rotile fiind independente, intre conductele ), (( si etriere e$ista cate
un furtun fle$ibil pt prelucrarea oscilatiilor ; acelasi lucru este valabil si pt puntea spate,
avand (+ furtune, dupa cum este rigida sau independenta .
%n rezervorul (+ se gaseste lichid de frana la presiune atmosferica. ;ocul dintre
ti&a si piston se regleaza, in general, prin modificarea lungimii ti&ei (,. %n acest scop, ea
se compune din doua bucati, asamblata printro insurubare(
!a actionarea 'idraulica cu circuit dublu ( fig 16 ) pompa centrala are
doua pistoane ( si + care impart cilindrul 7 in doua compartimente 6 si 1. /a
compartimentul 6 este racordata conducta ) a franelor din fata :,iar la compartimentul 1
se racordeaza conducta 8 a franelor din spate '.
%n cazul cand ambele circuite sunt in perfecta stare, pistonul ( impinge lichidul
din compartimentul 6 in conducta ) deplasand, prin intermediul arcului 6 si pistonului +
spre dreapta, care trimite lichidul din compartimentul 1 prin conducta 8 la cilindri de
frana.
%n cazul cand sa spart conducta franelor din fata, lichidul acestui circuit se
pierde, iar la franare pistonul ( actioneaza direct pistonul +, circuitul franelor din spate
ramanand in functiune.
Pompa centrala sau cilindrul hidraulic principal constituie elementul de
comanda al actionarii hidraulice. 0onstructia ei depinde de numarul circuitelor de
franare, de tipul servomecanismului etc.
%n fig 17 se reprezinta constructia pompei centrale folosite la actionarea
hidraulica a franelor de la rotile din fata ale autocamioanelor 4.<2=.
-ompa centrala este formata de corpul ( in care este prelucrat cilindrul pompei,
pistonul (8, rezervorul compensator cu lichid 6 "demontabil# cu capacul 1, prevazut cu
orificiul de aerisire, supapa dubla, formata din supapa de refulare (+ si supapa de
retinere ((. -istonul (8 are o constructie speciala, avand prevazute niste canale, care
permit trecerea lichidului la revenire si doua garnituri : garnitura principala sau de
pompare (1 si garnitura secundara de etansare ('.
-istonul, la spate, este prevazut cu saiba de limitare (: si cu un inelul de
siguranta (7. -entru ca trecerea lichidului sa nu fie blocata de garnitura (1, intre acesta
si capul pistonului se monteaza saiba (). >arnitura pistonului si supapa (( au arcuri
separate 8 si (6, ambele spri&ininduse pe discul gaurit '. /egatura dintre cilindrul
pompei si rezervorulde compensare se realizeaza prin doua orificii; + "compensator# si )
"de egalizare# .
.rificiul + alimenteaza pompa cu lichid din rezervor, la revenirea pistonului si
permite evacuarea aerului din compartimentul pistonului. .rificiul ) permite trecerea
lichidului intre cilindru si rezervor, atunci cand au loc dilatarea cilindrului si evacuarea
aerului din pompa centrala. /a actionarea sistemului de franare, pistonul (8 este
deplasat spre dreapta, impingand lichidul. 2rcul supapei (+ va ceda fortei e$ercitate de
lichid si va deschide supapa de refulare, iar lichisul va fi impins prin conducte .
/a incetarea efortului de franare, daca eliberarea pedalei se face lent, o data cu
deplasarea pistonului (8, sub actiunea arcului 8, spatiul din fata pistonului se umple cu
lichid reintors prin conductece deschide supapa de retinere ((. 2&utata de saiba (),
garnitura (1 se dezlipeste de piston ,iar prin canalele pistonului, lichidul trece din
compartimentul pistonului si umple spatiul din fata pistonului.
7
-rin supapa : se face aerisirea pompei, iar prin reductia (,, etansata cu garnitura
7, legarea conductei de frana la corpul pmpei.
%n fig 18 este reprezentata o pompa centrala in tandem cu doua pistoane, pistonul
+ deservind circuitul franelor rotilor din fata, iar pistonul ) circuitul franelor rotilor din
spate.
Cilindrul receptor sau pompa receptoare (fig 19 a) eate compusa din
capul ) in care se afla doua pistoane 8,care au pe fetele frontale garniturile '. 2rcul :
preseaza cele doua garnituri pe fetele pistoanelor.
%n timpul franarii, lichidul intra in spatiul dintre pistoane si le deplaseaza
impreuna cu sabotii, care se spri&ina pe suporturile 6. 0ilindrul este prote&at impotriva
impuritatilor de garniturile de cauciuc 1. 0and in instalatia franei a patruns aer,
deplasarea pedalei de frana pana la capatul curseise face destul de usor, deoarece
amestecul aerlichid este compresibil. %n felul acesta, in instalatia franei nu se creaza
presiunea necesara pt o franare eficenta a automodilului.
2erul, care a patruns in circuitul lichidului, se evacueaza prin canalul (+ in care
este introdus racordul 7, astupat cu capacul filetat + (fig 19 b) . %n mod normal, canalul
(+ este astupat de portiunea conica a racordului. %n fig 8 c, este reprezentat racordul 7,
care are doua orificii ( si (,.
Pompa receptoare de frana reprezentata in fig 20 se compune din corpul (,
prevazut cu aleza& cilindric si un bosa& pt racordarea conductei de frana, prin care se
primeste lichidul. %n interiorul cilindrului, prin intermediul inelelor ), sunt fi$ate doua
piese 1 in care se insurubeaza suruburile 6, prin cares e regleaza cursa pistoanelor.
/a franare , lichidul sub presiune , trimis prin pompa centrala, actioneaza asupra
pistoanelor + "prevazute cu garniturile '#, ce vor ocupa pozitii e$treme realizand
franarea ti&elor si al sabotilor.
-e masura ce se uzeaza garniturile de frecare de pe saboti, creste &ocul dintre
acestea si tambur, pistoanele + e$ecutand o cursa mai mare.
!aca &ocul dintre saboti si tambur depaseste valoarea admisa S la actionarea
franei, suruburile 6 cu filet ??dinte de ferestrau?? sunt trase o data cu pistoanele +
"datorita inelelor :# cu inca un dinte din piesele de regla& 1, stabilinduse &ocul initial
dintre saboti si tambur.
Actionarea pneumatica
3ste intrebuintata la camioanele grele, la cele cu remorci, precum si la autobuze,
unde forta de franare trebuie sa fie mare.
%n cazul actionarii pneumatice, forta conducatorului este folosita numai pentru a
comanda intrarea in functiune a franelor si intensitatea franarii.
@n dezavanta& mare al actionarii pneumatice fata de actionarea hidraulica consta
in necesitatea unui timp mai indelungat pana la atingerea presiunii de regim in camerele
" cilindrii # de frana.
!a sistemul de actionare cu o conducta) legatura dintre sistemul de
franare al automobilului tractor si sistemul de franare al remorcii sau semiremorcii se
face cu o singura conducta. %n cazul cand autotrenul se deplaseaza fara franare prin
aceasta conducta se face alimentarea cu aer comprimat a rezervoarelor de pe remorca
respectiv semiremorca. /a franarea automobilului tractor prin conducta se da comanda
de franare a remorcii prin golirea acesteia.
8

!a sistemele de actionare cu mai multe conducte, una dintre conducte
serveste la alimentarea cu aer a rezervorului de pe remorca, iar celelalte pentru punerea
in functiune a franelor remorcii.
%n fig 21 a este prezentata schema actionarii pneumatice cu o conducta.
0ompresorul ( actionat de la motorul automobilului, comprima aerul atmosferic
trecandul prin filtrul + si regulatorul 6?, in rezervorul 1. 0and presiunea aerului in
rezervoare a atins valoarea prescrisa, regulatorul 6`intrerupe debitarea de aer la
compresor. %n unele cazuri, pe rezervor se monteaza o supapa de siguranta reglata
pentru o presiune de '...: bar. @nul dintre rezervoare 1 este legat la conducta de
alimentare prin intermediul robinetului de transfer (7, care permite intrarea aerului
comprimat numai dupa ce in primul rezervor aerul comprimat a a&uns la presiunea de
lucru.
4obinetul distribuitor ) serveste la admiterea aerului comprimat, din rezervoare,
in cilindrii de frana ((, la apasarea pedalei de frana.
-entru franarea remorcii serveste robinetul :. /a unele tipuri de automobile
robinetele ) si : sunt realizate dintrun corp comun, usurand obtinerea legaturii
functionale necesare la franarea autotrenului.
/a alimentarea rezervoarelor de aer comprimat de pe remorca serveste
semicupla (8. -entru inchiderea conductei de alimentare, in cazul in care automobilul se
deplaseaza fara remorca, serveste robinetul (). <aneta 8 serveste la actionarea franei de
stationare sau de siguranta, pe cale mecanica, care actioneaza frana automobilului
tractor, iar prin intermediul robinetului : comanda franarea remorcii.
/a franare, conducatorul apasand pedala, aerul comprimat din rezervorul 1, prin
robinetul distribuitor ), trece in cilindrii de frana ((, producand franarea. %n acelasi
timp, prin intermediul robinetului de franare : al remorcii, se recomanda evacuarea
aerului din conducta de legatura a remorcii, respectiv franarea acesteia.
%n fig 21 b este prezentat sistemul de franare cu actionare pneumatica cu doua
conducte, partea de alimentare cu aer comprimat " compresorul (, regulatorul de
presiune cu filtru + si rezervorul 1 # fiind asemanatoare cu cea de la actionarea cu o
conducta, avand figurat in plus aparatul antigel 6. 4obinetul distribuitor ) comanda
franarea automobilului tractor si a remorcii. 0onducta de alimentare (6 asigura
alimentarea cu aer comprimat a rezervoarelor de pe remorca.
Aranarea este comandata, in general, prin umplerea conductei de comanda (1.
4obinetulreleu 7 izoleaza circuitul pneumatic al automobilului tractor de cel al
remorcii si asigura ca franarea remorcii sa se faca cu aer din conducta (6, accelerand,
prin efec de releu, umplerea conductei (1. 4obinetul ' realizeaza franarea de stationare
prin robinetul cu doua cai (+. 4obinetul de siguranta (, izoleaza conducta de alimentare
(6 in cazul cand presiunea aerului din circuitul autotractorului scade sub 1,8 bar.
Semicuplele de legatura (' si (: difera constructiv de cele la sistemul de actionare
pneumatica cu o conducta.

9
3. INTRETINEREA
%ntretinerea sistemului de franare comporta operatii de verificare, reglare si de
control functional.
ntretinerea sistemului de franare cu actionare 'idraulica cuprinde
urmatoarele lucrari;
controlul etanseitatii instalatiei hidraulice;
verificarea si completarea nivelului lichidului din rezervorul pompei centrale;
verificarea si reglarea &ocului dintre ti&a si pistonul pompei centrale;
evacuarea aerului din instalatie;
verificarea uzurii garniturilor de frecare;
verificarea si reglarea &ocului dintre saboti si tambur "disc#;
0ontrolul etanseitatii instalatiei. Berificarea etanseitatii se poate efectua prin
urmarirea nivelului lichidului in rezervorul pompei centrale si prin urmarirea presiunii
in instalatie.
@rmarirea presiunii in instalatie da indicatii mai ales asupra momentului nde
etansare a garniturii pistonului pompei centrale. %n locul unui ventil de aerisire de la un
cilindru receptor se monteaza un manometru de control.
!aca se apasa asupra pedalei pana cand presiunea indicata de manometru este de
+,)6 bar, la eliberare se constata:
la frana cu tambur o presiune remarcabila de ,,)(,) bar, asigurata de supapa
dubla a pompei centrale, in scopul prevenirii aspiratiei de aer dupa franare, pe la
garniturile cilindrilor receptori;
la franele disc presiunea remanenta nula, datorita solutiei de reglare automata a
&ocului;
!aca presiunea este e$agerata, cauza pote fi: arcul pistonului pompei centrale rupt,
orificiul de compensare obturat, &ocul dintre ti&a si piston nul.
Berificarea nivelului lichidului din rezervorul pompei centrale. 3ste necesar ca
nivelul lichiduluiin rezervor sa fie cuprins intre reperele de ma$im si minim ale
acestuia.
!atorita uzurii garniturii de frecare, nivelul lichidului in timpul e$ploatarii scade.
%n general, lichidul de frana se inlocuieste la un interval de doi ani.
Berificarea si reglarea &oculuidintre ti&a si pistonul pompei centrale. ;ocul dintre
ti&a si pistonul pompei centrale trebuie sa se incadreze in limitele prescrise.
4eglarea &ocului & ") mm la !acia (6,,# se face astfel; se slabeste contrapiulita 6
(fig 22 ) se roteste ti&a ( in articulatia cu furca a pedalei pana se obtine &ocul prescris,
apoi, se asigura cu contrapiulita 6. 3vacuarea aerului din instalatie. /a inlocuirea
lichidului de frana, in instalatie patrunde aer care trebuie eliminat.
Se desurubeaza surubul (, care are rol de capac, de pe cilindrul de frana (fig 23 a)
si in locul lui, in racordul + , se insurubeaza niplul unui furtun de cauciuc, al carui capat
liber se introduce intrun vas in care se gaseste lichidul de frana (fig 23 b) .
4acordul este de forma unui dop, care are doua orificii: orificiul 6 in lungul a$ului
si orificiul 1 perpendicular pe a$.
-rin aceste orificii, aerul este scos in atmosfera apasand pe pedala de frana, o data
cu lichidul se evacueaza si aerul, a carui prezenta se constata prin dega&area unor bule in
10
vasul cu lichid de frana, care ies prin capatul furtunului. 2ceasta operatie se repeta la
toate rotile autovehicolului, incepand de regula cu roata cea mai departata de pompa
centrala.
4eglarea &ocului dintre saboti si tambur. ;ocul dintre saboti si tambur se verifica si
se regleaza, de obicei, cu a&utorul unor came e$centrice pe care se reazema sabotul.

Se ridica automobilul de pe sol cu a&utorul unui calibru, se masoara &ocul dintre
sabot si tambur ( fig 24 ).
;ocul nu trebuie sa fie mai mare de valorile indicate de fabrica constructoare "circa
,,+) mm #; daca &ocul este mai mare, se slabesc bolturile cu e$centric, e$ecutanduse
reglare necesara.
*erificarea uzurii garniturilor de frana( /a franele cu tambure, grosimea
garniturii se masoara prin ferestrele ded vizitare si regla& sau in lipsa acestora, prin
demontarea tamburelor.
/a franele disc, uzura garniturilor se apreciaza prin masurarea grosimii plachetilor
2 cu o rigleta ( fig 25 ): la !acia (6(, grosimea minima admisa este de 8 mm.
4eglarea franei de mana. 2ceasta reglare se efectueaza dupa reglarea franei de
serviciu, procedanduse astfel: se ridica partea din spate a autoturismului, se slabeste
frana de mana, se desurubeaza piulitele ( si + ( fig 26 ) , ale ti&ei franei de mana, apoi se
strange piulita + pina ce sabotii vin usor in contact cu tamburul, dupa care se blocheaza
piulitele.
ntretinerea sistemului de franare cu actionare pneumatica cuprinde
lucrari de verificare si reglare.
/a compresorul de aer se verifica intinderea curelei de antrenare si starea de uzura
a acesteia. 9ot la compresor, se mai verifica nivelul uleiului, se verifica debitul
compresorului prin masurarea presiunii de refulare si se curata filtrele de aspiratie.
/a instalatia de protectie impotriva inghetului, se verifica starea pompei antigel.
/a rezervoarele de aer comprimat, se verifica fi$area rezervoarelor pe cadru si
pur&area condensului.
/a regulatorul de presiune, se verifica presiunea de deconectare " 8,) ',6 bar # si
presiunea de conectare " 8,+ bar #. !e asemenea se curata filtrul regulatorului de
presiune.
/a cilindrii de frana, cursa ti&ei cilindrilor de frana la franarea totala trtebuie sa fie
de (C+ din cursa totala. -edala de frana,la franarea totala, nu trebuie sa spri&ine pe
podeaua cabinei.
3tanseitatea sistemului de franare. /a verificarea instalatiei de franare in ansamblu,
la presiunea de 8 bar, in timp de (, min presiunea nu trebuie sa scada mai mult de ,,,(
bar. /a o presiune partiala de franare de 6 bar, in timp de 6 min, nu trebuie sa se
produca nici o scadere de presiune.
4eglarea &ocului dintre saboti si tambur. Se suspenda puntea autovehiculului.
4eglarea se face prin rotirea a$ului ' " deci si a camei 1 #, in raport cu parghia 8 ( fig 27
), astfel incat &ocul dintre saboti si tambur sa fie cel prescris.
!upa reglase se recomanda sa se efectuieze o proba a sistemului de franare, tinand
seama mai ales ca efectul de franare sa fie acelasi pentru toate rotile din stanga si din
dreapta automobilului.
11
4. REPARAREA DEFECTELOR
!efectiunile sistemului de franare influenteaza procesul franarii si se pot manifesta
sub diverse forme.
+rana nu tine este slaba sau nu actioneaza.
!efectul este efectul unor cauze multiple care se refera la regla&ul incorect al
franelor, la deteriorarea sau uzarea unor organe, precum si la pirderile de lichid in cazul
actionarii hidraulice .
4egla&ul incorect poate insemna ; cursa libera a pedalei prea mare, &oc marit intre
saboti si tambur, slabirea piulitelor de reglare sau a arcurilor la franele cu reglare
automata, prinderea si reglarea incorecta a sabotilor la buloanele de pivotare.
%nlaturarea defectului consta in reglarea cursei libere a pedalei si a &ocului dintre
saboti si tambur.
@zarea garniturilor de frecare se constata prin faptul ca, la apasarea pedalei, efectul
de franare este redus, deoarece frecarea dintre tambur si niturile de fi$are a garniturilor
este mica.
%nlaturarea defectului consta in inlocuirea garniturilor de frecare la statia de
intretinere.
@zarea garniturii pistonului pompei centrale si a pistonului cilindrilor receptori
face ca, la apasarea pedalei de frana, lichidul in loc sa fie trimis spre cilindrii receptori
sau sa impinga pistoanele acestora, scapa pe langa garnituri, astfel ca franarea nu se mai
realizeaza corespunzator.
4emedierea se face la statia de intretinere prin demontarea cilindrilor receptori
sau pompei centrale, curatire asperitatilor, inlocuirea garniturilor, spalarea instalatiei si
prin introducerea unui lichid nou.
-rezenta aerului sau a vaporilor in conducte cat si pierderile de lichid din instalatie
se datoresc: lipsei de lichid din instalatie; folosirii e$agerate si indelungate a franelor,
astfel ca, datorita incalzirii, alcoolul etilic sau metilic sa evaporat si a format dopuri;
desfacerii, fisurii sau deteriorarii racordurilor, a garniturilor cilindrilor sau a conductelor
metalice.
-ierderile de aer de la frana pneumatica constituie o defectiune similara cu
pierderea lichidului la actionarea hidraulica.
-ierderile de aer se constata fie prin zgomotul produs la iesirea aerului, fie prin
citirile la manometrul de aer " la oprirea motorului acul manometrului indica pierderi de
aer #. 2ceste pierderi se produc pe la racorduri, conducte metalice, rezervorul de aer.
+ranele nu actioneaza(
!aca pedala de frana poate fi apasata pana la podea fara a opune vreo rezistenta,
cauza poate fi o conducta sparta, un racord slabit sau ruperea unui element mecanic din
sistemul de parghii al pedalei de frana.
!epistarea defectiunii se face controland tot circuitul de franare ( fig 28 ) si
observand daca nu apar curgeri de lichid, in special in momentul actionarii pedalei.
!aca in timpul parcursului, departe de oras, se constata o astfel de defectiune, o
reparatie provizorie se oate efectua sugrumand conducta defecta impreuna cu conducta
rotii pereche.
ATENTIE! Suprimarea franei a ! "inn#ura r!a$a e"$e peri%u!a"a.
12
Cursa libera a pedalei de frana este prea mare(
%n cazul in care distanta dintre pedala de frana ( in pozitia apasata si podeaua
automobilului + este mai mica decat ), mm, trebuie luate masuri urgente de marire a
acestei distante ( fig 29 ).
%n timpul functionarii cand tamburii de frana 6 se infierbanta si se dilata, aceasta
distanta se poate micsora si mai mult, putanduse a&unge la situatia in care franarea nu
se mai poate face .
+unctionarea zgomotoasa a franelor.
Dgomotul produs la franare se poate datora uzurii garniturilor de ferodou 1 a
sabotilor de frana ) ( fig 29 ) sau impuritatilor care au patruns intre acestia si tamburul
de franare. !e asemenea niturile 8 slabite ale garniturilor sabotilor de frana ) arcuiti sau
deformati, ori arcurile, demontarea tamburelor de frana 6 de la toate rotile poate duce la
diagnosticarea defectiunii.
+ranarea este prea brusca
!efectiunea se poate datora faptului ca pedala de frana ( fig 29 ) are o cursa libera
prea mica . 0ursa libera se regleaza cu a&utorul piulitei : si a surubului de reglare 7 al
ti&ei (,.
!a actionarea franelor) automobilul isi sc'imba directia de mers.
!efectiunea se poate datora patrunderiiuleiului sau unsorii pe una din garniturilor
sabotilor de frana ) ( fig 29 ). Se demonteaza tamburii de frana 6 de la toate rotile si se
spala cu benzina garniturile sabotilor.
!efectiunea se poate datora si faptului ca pistoanele 6 ale unuia din cilindri
receptori ai rotii sau intepenit in pzitia ??inchis??, arcul 1 ramanand comprimat . %n
aceasta situatie, frana nu se mai e$ecuta pe roata respectiva si la actionarea pedalei
lucreaza numai cilindrul de la roata vecina.
Blocarea rotilor.
!efectiunea poate aparea la una sau la toate rotile pe timpul deplasarii sau dupa
efectuarea franarii, chiar dupa ce conducatorul a eliberat pedala de frana.
0auzele care determina blocarea rotilor sunt :
intepenirea sau griparea pistonului cilindrului uneia sau mai multor roti;
ovalizarea tamburelor de frana;
infundarea racordului fle$ibil;
deteriorarea sau slabirea arcului sabotilor;
%nlaturarea defectelor se efectueaza la statia de intretinere.
+ranarea se intrerupe
!efectiunile se datoreaza urmatoarelor cauze:
fi$area necorespunzatoare a garniturilor de frecare pe saboti;
dereglarea sabotilor la articulatiile de pivotare " &ocuri mari # sau ovalizarea
tamburelor;
e$istenta unor &ocuri mari la rulmentii rotilor sau la arborii planetari ;
&ocul e$cesiv al arcurilor suspensiei;
deformarea arborilor planetari;
lovirea sau deformarea tamburelor
garniturile de frecare sunt unse, sunt prea lungi sau prea dure.
9oate defectiunile se inlatura la statia de intretinere
13
+ranarea este insotita de zgomote.
!efectiunea se manifesta sub forma unor ??scartaieturi?? ascutite si puternice,
uneori fiind insotite de vibratii.
0auzele care produc zgomot pot fi :
uzura e$cesiva a garniturilor de frecare
folosirea unor unor tambure cu peretii de grosimi diferite
slabirea placii de ancorare a bolturilor sau a niturilor .
/a statia de intretinere se face un control amanuntit pt a descoperi si elimina
defectiunea.
Corpul pompei centrale poate prezenta urmatoarele defecte care se inlatura
dupa cum urmeaza:
diametrul interior uzat se reconditioneaza prin alezare si honuire la cotele de
reparatie cu respectarea conicitatii si ovalitatii de ,,,( mm.
/a asamblare, se vor utiliza pistoane si garnituri ma&orate corespunzator;
filetele deteriorate se reconditioneaza prin refiletare la dimensiunea de reparatie;
gaurile de prindere ovalizate se reconditioneaza prin ma&orarea lor, la monta&
utilizanduse suruburi ma&orate;
inlocuirea corpului pompei centrale se face daca prezinta defectele: fisuri,
crapaturi sau rupturi de orice natura si pozitie, deteriorari ale filetelor mai mult de doua
spire, diametrul de lucru peste limita admisa;
Pistonul pompei centrale. !iametrul e$terior uzat se reconditioneaza prin
strun&ire la cota de reparatie.
%nlocuirea pistonului pompei centrale se face daca prezinta defectele; fisuride orice
natura si pozitie, diametrul e$terior sub limita admisibila.
Cilindrul receptor poate prezenta urmatoarele defecte care se inlatura dupa cum
urmeaza:
diametrul interior uzat se reconditioneza prin alezare si honuire la cotele de
reparatii cu respectarea conicitatii si ovalitatii de ,,,( mm.
/a asamblare, se utilizeaza pistoane si garnituri ma&orate corespunzator;
filetul suruburilor de prindere deteriorat se reconditioneaza prin refiletare la
dimensiunea de reparatie, utilizanduse la monta& suruburi ma&orate;
suruburile de prindere rupte in interiorul gaurii filetate se e$trag prin gaurire, apoi
se refileteaza gaura la dimensiunea de reparatie;
inlocuirea cilindrului receptor se face daca prezinta defectele; fisuri, crapaturi sau
rupturi, indiferent de pozitie sau marime; rizuri adanci, pete sau pori care nu pot fi
indepartate la ultima treapta; diametrul de lucru este peste limita admisa.
!upa prelucrarile mecanice, se efectueaza o proba hidraulica la o presiune de (,)
bar, timp de + min, cu lichid de frana sau solutie de soda "soda calcinata ma$ () * si
bicarbonat de calciu ma$ ,,,' *#.
14
&. N.T.S.'. SI P.S.I.
'a"uri (e pr!$e%$ia mun%ii a in"$aa$iie me%ani%e "u) pre"iune.
/a utilizarea instalatiilor mecanice sub presiune, riscul principal este cel al
ezploziilor si proiectarii de obiecte, datorita suprapresiunii de lucru .
-ericolele sporesc in cazul in care contin substante nocive, deoarece e$ista
posibilitatea aparitiei unor neetanseitati si a raspandirii no$elor in atmosfera.
-rincipalele cauze ale accidentelor de munca la lucrul cu instalatiile mecanice
sub presiune sunt:
dimensionarea necorespunzatoare a utila&elor in raport cu conditiile de
lucru ale acestora;
lipsa aparatelor de masura si control al presiunii si temperaturii
" manometre, termometre# ;
lipsa dispozitivelor de siguranta " discuri de e$plozie, supape de siguranta,
capace de protectie, membrane de siguranta#;
starea defecta a reductoarelor de presiune ;
ungerea ventilelor si a manometrelor de la recipientii sau conductele ce
contin o$igen cu uleiuri sau grasimi;
!atorita pericolelor deosebite pe care le prezinta, instalatiile mecanice su
presiune trebuie sa aiba autorizatie de functionare, care sa ateste ca ele corespund
normelor, emise de institutiile de profil.
@tila&ele sub presiune trebuie sa fie prevazute cu dispozitive de siguranta si
aparatura de masura in buna stare de functionare. <anometrele trebuie verificate,
sigilate si marcate pe cadran cu rosu, la valoarea ma$ima admisa a presiunii si cu verde
la valoarea presiunii de regim.
2mplasarea acestor utila&e, in special a celor care lucreaza la presiuni foarte
inalte, se va face proba hidraulica.
-entru fiecare recipient, trebuie determinata presiunea ma$ima de regim si
temperatura corespunzatoare, care vor fi respectate cu strictete.
<asuri de protectia muncii la utilizarea instalatiilor si echipamentelor electrice.
-entru evitarea accidentelor prin electrocutare, este necesara eliminarea
posibilitatii de trecere a unui curent periculos prin corpul omului.
-rincipalele masuri de prevenire a electrocutarii la locurile de munca sunt:
protectia prin legare la pamant este folosita pt asigurarea personalului
contra electrocutarii prin atingerea echipamentelor si instalatiilor care nu fac parte din
circuitele de lucru, dar care pot intra accidental sub tensiune, din cauza unui defect de
izolatie.
%nstalatia de legare la pamant consta din conductoarele de legare la pamant si
priza de pamant, formata din electrozi.
-rizele de pamant verticale sau orizontale, se realizeaza astfel incat diferenta de
potential la care ar putea fi e$pus muncitorul prin atingerea directa sa nu fie mai mare
de 1, B.
15
protectia prin legare la nul se realizeaza prin construirea unei retele
generale de protectie care insoteste in permanenta reteaua de alimentarecu energie
electrica a utila&elor .
4eteaua de protectie are rolul unui conductor principal de legare la pamant, legat
la prize de pamant cu rezistenta suficient de mica .
0onductoarele de legare la pamant si la nul nu se vor folosi pentru alte scopuri
" alimentare corpurilor de iluminat, prizelor monofazate etc#.
0onductoarele circuitelor electrice prin care circula curentul de lucru nu pot fi
folosite drept conductoare de protectie.
-entru a nu se crea confuzii, conductoarele de nul depozitie se vopsesc in
culoarea rosie iar cele de lucru in culoare alba cenusie.
protectia prin egalizarea potentialelor este un mi&loc secundar de protectie
si consta in efectuarea unor legaturi, prin conductoare, in toate partile metalice ale
diverselor instalatii si ale constructiilor, care in mod accidental ar putea intra sub
tensiune si ar putea fi atinse, de catre un muncitor ce lucreaza sau de catre o persoana
care trece prin acel loc .
'a"uri "i mi*!a%e (e pre+enire a in%en(ii!r "i e,p!-ii!r.
<i&loace de prevenire a incendiilor, trebie luate in considerare de la proiectare si
amplasarea constructiilo pana la e$ecutia si e$ploatarea lor si anume:
inlaturarea eventualelor cauze de provocare a incendiilor si a e$ploziilor, prin
proiectarea procesului tehnologic;
marirea umiditatii relative a aerului, acolo unde produsele permit;
proiectarea instalatiilor electrice tinand seama de gradul pericolului de
incendiu pe care il prezinta constructia, datorita materialului din care este e$ecutata si a
procesului tehnologic care are loc in acea constructie;
prevederea unor aparate de deconectare automata, dispozitive electronice in
caz de avarii etc.
.I.LIO/RAFIE
16
-rof dr ing >h Aratila, prof dr ing <aria Aratil2, ing prof gr l St Samoila 00
AUTO'O.ILE 00 3!%9@42 !%!209%02 S% -3!2>.>%02, 4.2. Euc +,,6.
%ng Stefan Silviu <itrea, ing %on Earla, ing Stefan -ece, ec 2urelia !ascalescu
00PROTECTIA 'UNCII00 3!%9@42 !%!209%02 S% -3!2>.>%02, 4.2. Euc
(771.

%ng Sureia <uiedin, ing Silvia -usca - 00 40 DE DEFECTIUNI SI 40 DE
DEPANARI AE AUT!"!#IE!R ,, 3!%9@42 93F=%02 Euc (7':.
ANE1E
17
+ig( , Sc'ema de principiu a franei cu tambur si saboti interiori
+ig( - +ortele care actioneaza asupra sabotilor in timpul franarii
18
+ig( . +rana simplex
a si b/ cu saboti articulati0 c/ cu saboti flotanti
+ig( 1 +rana simplex cu saboti flotanti la puntea din spate a autoturismului
Dacia ,.,2
,/ cilindru receptor0 - si ./ saboti0 1/ le3ierul franei de mana0 4/ cablul franei de mana0 5/
arcuri de readucere0 6/ excentric pentru reglarea 7ocului dintre saboti si tambur
19
+ig( 4 +rana duplex
+ig( 5 +rana ser3o
a/ uni/ser3o0 b/ duo/ser3o0 ,/ tambur0 -/ bolt pentru articulatia sabotului 10
. si 1/ saboti0 4 si 6/ arcuri0 5/ cilindru receptor0 8/ dispoziti3ul de reglare a
7ocului dintre saboti si tambur
20
+ig( 6 Dispoziti3ul pentru reglarea automata a 7ocului dintre saboti si
tambur a autoturismului Dacia ,.,2
+ig( 8 +rana cu disc desc'isa cu pistoane de actionare pe ambele fete ale
discului
21
+ig( 9 Dispoziti3ul pentru reglarea automata a 7ocului la frana cu disc
+ig( ,2 +unctionarea franei cu disc de la autoturismul Dacia ,.,2
22
+ig( ,, +rana cu disc desc'isa utilizata la puntea spate a autoturismului
"!TCT
,/ semicadru0 -/ surub fixare semicadre0 ./ brat oscilant punte spate0 1/ disc de frana0
4/ butuc roata0 5/ surub fixare disc0 6 si ,2/ pistoane0 8/ garnitura de etansare0 9/
placute de frana
23
+ig( ,- +rana cu disc inc'isa utilizata la automobile
a/ parti componente0 b/ principiul de functionare
+ig( ,. Sc'ema franei de motor de la autocamioanele #"MAN
,/ cilindru pentru actionarea clapetei din galeria de e3acuare0 - si ./ pozitiile clapetei
de obturare0 1/ record de la compresor0 4/ rezer3or de aer comprimat0 5/ sursa de
energie electrica0 6/ supapa de aerisire0 8/ clema0 9/ ti7a catre pedala de acceleratie0
,2/ cilindru pentru blocarea combustibilului0 ,,/ pozitia inc'is0 ,-/ pozitia desc'is0 ,./
pompa de in7ectie
24
+ig( ,1 Actionarea mecanica a franei de stationare a autoturismului A#"
,/ furca cu bolt0 -/ suport0 ./ camasa cablului0 1/ cablul de comanda0 4/ rola0 5/
bolt0 6/ furca0 8/ ti7a reglabila0 9/ sector dintat0 ,2/ clic'et0 ,,/ ti7a de actionare a
clic'etului0 ,-/ maneta
+ig( ,4 Sc'ema actionarii 'idraulice cu un circuit
25
+ig( ,5 Sc'ema actionarii 'idraulice cu circuit dublu
+ig( ,6 Pompa centrala
26
+ig( ,8 Pompa centrala in tandem utilizata la actionarea cu dublu circuit
,/ corp0 -/ piston primar0 ./ resort pentru pistonul primar0 1/ racorduri circuit fata0
4/ piston secundar0 5/ resort pentru pistonul secundar0 6/ racord circuit spate0 8/
supapa dubla : refulare si retinere ;0 9/ supapa de pur7are0 ,2/ racorduri de comunicare
cu rezer3orul de lic'id frana0 ,,/ stifturi
+ig( ,9 Pompa receptoare
27
+ig( -2 Pompa receptoare utilizata la autocamioanele #"MAN
+ig( -, Sc'ema de actionare pneumatica a franelor
28
+ig( -- #eglarea 7ocului dintre ti7a si pistonul pompei centrale de frana la
autoturismul Dacia ,.22
,/ ti7a0 -/ piston0 ./ piulita0 1/ cilindru0 4/ rezer3or0 5/ pedala
+ig( -. E3acuarea aerului din instalatia de frana
a/ 3entilul de aerisire0 b/ 3edere de ansamblu
29
+ig( -1 #eglarea 7ocului dintre saboti si tambur la actionarea 'idraulica
+ig( -4 *erificarea uzurii garniturilor de frana la autoturismul Dacia ,.,2
30
+ig( -5 #eglarea franei de mana a autoturismului Dacia ,.22
+ig( -6 #eglarea 7ocului dintre saboti si tambur la actionarea pneumatica
,/ bila fixator0 -/ melc0./ roata melcata0 1/ cama de actionare a sabotilor0 4/ ti7a0 5/
parg'ie0 6/ ax
31
+ig( -8 Sc'ema circuitului 'idraulic de franare
,/ cilindri roti fata0 -/ cilindri roti spate0 ./ di3izor de debit0 1/ pompa centrala0 4/
conducte flexibile0 5/ conducte rigide0 6/ cupla7
+ig( -9 Sc'ema franei 'idraulice
,/ pedala de frana0 -/ podeaua automobilului0 ./ tambur de frana0 1/ garnituri de
ferodou0 4/ saboti de frana0 5/ nituri0 6/ arc0 8/ piulita0 9/ surub de reglare0 ,2/ ti7a
32