FAC.

DE INGINERIE MECANICA
Cat. de Autovehicule i Motoare
PROIECT
la
Construcia i calculul automobilelor I
Tema: AMBREIAJ pentru Autoturism de
teren
Student:
Secia

ndrumtor: prof.dr.ing. Ion PREDA

Anul universitar 2010-2011
Semestrul II
1 CUPRINS
1 Cuprins..........................................................................................................................2
2 S!DI! DE "I#E$ PRI#I"D A%&REA'!$..........................................................(
( %AERIA$E !I$I)AE $A C*"SR!C+IA A%&REIA'!$!I........................1,
- E."*$*/II !I$I)AE $A C*"SR!C+IA A%&REIA'!$!I.......................10
, %*DA$I1+I DE DEERI*RARE A A%&REIA'!$!I........................................12
0 '!SI3ICAREA S*$!+IEI C*"SR!CI#E A$ESE 4I CA$C!$!$
A%&REIA'!$!I............................................................................................................25
6 &I&$I*/RA3IE...........................................................................................................(0
2 A"E7E.........................................................................................................................(6
2 STUDIU DE NIVE PRIVIND !"#RE!$U
2%1 &UNC'IUNIE
Am8reia9u: face parte din transmisia automo8i:u:ui si este interca:at intre motor si cutia
de ;ite<e= repre<ent>nd organu: de transmitere a momentu:ui de :a ar8ore:e cotit a: motoru:ui :a
cutia de ;ite<e.
3uncii:e am8reia9u:ui sunt urmtoare:e:
? permite :a pornirea automo8i:u:ui cup:area progresi;a a motoru:ui = care se af:a
in funciune= cu ce:e:a:te organe a:e transmisiei = care = in ace: moment= stau pe
:oc@
? permite cup:area si decup:area in timpu: mersu:ui automo8i:u:ui motoru:ui cu
transmisia = :a scAim8area trepte:or de ;ite<e@
? prote9ea< :a suprasarcini ce:e:a:te organe a:e transmisiei.
Am8reia9u: tre8ui sa Bndep:ineasc anumite condiii= si anume:
? sa permit decup:area comp:eta si cat mai rapida a motoru:ui de transmisie= pentru ca
scAim8area trepte:or sa se fac fara Cocuri@
? sa decup:e<e cu eforturi minime din partea conductoru:ui = fara a se o8ine insa o cursa
:a peda:a mai mare de 125?255 mm. 3ora :a peda:a necesara dec:upari nu tre8uie sa depaseasca
1,5 " :a autoturisme si 2,5 " :a autocamioane si auto8u<e@
? parti:e conduse sa ai8 o greutate cat mai redusa pentru ca scAim8area trepte:or sa se
fac fara Cocuri@
? sa fie suficient de progresi; pentru a se e;ita pornirea 8rusca din :oc a automo8i:u:ui@
? sa asigure in stare cup:ata o Bm8inare perfecta intre motor si transmisie@
? sa permit e:iminarea c:durii care se produce in timpu: procesu:ui de cup:are prin
patinarea suprafee:or de frecare@
? sa amorti<e<e ;i8raii:e ce se produc in transmisie@
? sa ai8 o construcie simp:a si ieftina@
? sa fie cat mai uCor de intretinut si de reg:at si sa ofere sigurana.
2%2 SOUTII CONSTRUCTIVE
$a am8rea9e:e mecanice cu arc centra: diafragma= in functie de sensu: de actionare a
fortei de decup:are= se disting doua tipuri:
? am8rea9u: cu arc diafragma decup:a8i: prin comprimare numit si am8rea9 de tip
apasat@
? am8rea9 cu arc diafragma decup:a8i: prin tractiune= numit si am8rea9 de tip
tras.
Constructia am8rea9u:ui de tip apasat uti:i<at :a ma9oritatea autoturisme:or de ta:ie mica si
medie= precum si a uti:ita:e:or usoare= cuprinde in partea conducatoare: ;o:antu:
motoru:ui=carcasa am8rea9u:ui= discu: de presiune si arcu: diafragma So:idari<area in rotatie
dintre discu: de presiune si carcasa se face prin intermediu: :ame:e:or e:astice mu:tip:e care
permit si trans:atii:e re:ati;e dintre disc si carcasa necesare decup:arii si compensarii u<uri:or.
Am8reia9e:e mecanice fo:osite Bn construcia de automo8i:e pot a;ea unu: sau dou
discuri de friciune= funcie de mrimea momentu:ui transmis.
Dintre am8reia9e:e simp:e= uti:i<area cea mai :arg au cptat?o ce:e cu un singur disc de
friciune= datorit simp:itii construciei= greutii reduse Ci costu:ui mai mic. Construcia
am8reia9u:ui mecanic cu un singur disc= cu arc centra: tip difragm este dat Bn fig.(.1. 3o:osirea
acestui am8reia9 se recomanda atunci c>nd momentu: transmis nu este mai mare de 700...800
DNm]. %omentu: maEim transmis de am8reia9 depinde de fora de<;o:tat de arcuri= de
dimensiuni:e discuri:or= de coeficientu: de frecare si de numaru: suprafee:or de frecare.
Posi8i:itatea mririi coeficientu:ui de frecare pentru materia:e:e eEistente este :imitat@ mrirea
diametre:or discuri:or este= de asemenea= :imitata de dimensiuni:e ;o:antu:ui motoru:ui= iar fora
de<;o:tat de arcuri nu poate fi oric>t de mare= deoarece creCte Bn mod nepermis Bncarcarea
specific= iar acionarea am8reia9u:ui se face mai greu. Din aceste moti;e= :a transmiterea unui
moment mai mare de 800 [Nm]= se recomand fo:osirea am8reia9u:ui cu dou discuri.
&i(% 2%1 Construcia ambreiajului mecanic cu un isc e !riciune "i arc central ti# ia!ra$m%
CreCterea momentu:ui de frecare prin mrirea numru:ui discuri:or am8reia9u:ui nu aduce
scAim8ri Bn scAema de principiu a acestuia= ci impune mrirea de piese simi:are. * oarecare
dificu:tate constructi; :a aceste am8reia9e o constituie necesitatea asigurarii unei dep:asri
forate a discu:ui de presiune interior= Bn scopu: o8inerii unei decup:ri rapide si tota:e.
* inf:uen deose8it asupra construciei am8reia9e:or mecanice o are dispunerea
arcuri:or de presiune= care pot fi centra:e sau periferice. n funcie de numru: :or= arcuri:e
periferice ci:indrice se dispun pe unu: sau mai mu:te cercuri= :a distane ega:e.
Din punct de ;edere constructi;= arcuri:e pot fi: e:icoida:e F ci:indrice= conice sau
para8o:ice= sau conice su8 forma de ia!ra$m% Gfig. 2.2H.
&i(% 2%2 &uncionarea arcului central ti# ia!ra$m%
C>nd am8reia9u: este cup:at arcu: G-H este deformat in raport cu ine:u: eEterior G(H si apas
cu partea sa eEterioara pe discu: de presiune G1H. $a decup:are= arcu: fiind acionat de ctre
ru:mentu: de presiune G,H. se deformea< Bn raport cu ine:u: interior G2H Ci partea :ui eEterioara se
dep:asea< spre dreapta Bmpreuna cu discu: G1H= prin intermediu: e:ementu:ui de :egtura G0H.
Am8reia9u: pre;<ut cu un arc centra: tip diafragma pre<int o progresi;itate ridicata :a
cup:are datorita e:asticitii mari a arcu:ui diafragm.
Din categoria am8reia9e:or mecanice fac parte si am8reia9e:e centrifuge= care au o aciune
automat= Bn sensu: c at>t procesu: cup:rii= c>t Ci ce: a: decup:rii sunt :egate de regimu: de
funcionare a: motoru:ui. Atunci c>nd motoru: nu funcionea<= am8reia9u: este decup:at= iar Bn
inter;a:u: unor turaii sta8i:ite= se cup:ea< su8 aciunea fore:or centrifuge a:e unor p>rgAii
pre;<ute cu niCte greuti :a capete. A;anta9e:e principa:e a:e am8reia9e:or centrifuge sunt:
cup:area :iniara :a p:ecarea din :oc a automo8i:u:uisi decup:area automata :a reducerea turaiei
motoru:ui pana :a mersu: Bn go:= ceea ce Bmpiedica oprirea :ui. De<a;anta9e:e am8reia9e:or
centrifuge sunt: posi8i:itatea patinarii :a turatii re:ati; reduse si sarcini mari a:e motoru:ui@
functionarea cu regim termic mai ridicat= ca urmare a patinarii inde:ungate@ imposi8i:itatea
pornirii motoru:ui prin impingerea automo8i:u:ui@ imposi8i:itatea fo:osirii franei de motor. !ne:e
dintre aceste de<a;anta9e pot fi e:iminate prin uti:i<area unor dispo<iti;e= care insa maresc
comp:eEitatea constructiei. oate acestea fac ca am8reia9e:e centrifuge sa fie uti:i<ate in
transmisii:e automate com8inate cu a:te tipuri de am8reia9e.
Construcia )*rilor com)onente ale ambreia+elor mecanice
Am8reia9e:e mecanice sunt formate din mai mu:te pri pre<entate Bn fig. 2.(.
&i(% 2%, '%rile com#onente ale amreiajului mecanic cu arc ia!ra$m%
Discul con-us
$a am8reia9e:e automo8i:u:ui se uti:i<ea< doua tipuri de discuri conduse:
discuri simp:e@
discuri cu e:ement e:astic sup:imentar Ci amorti<or pentru osci:aii:e de torsiune.
n fig. 2.- se pre<int construcia discu:ui condus cu e:ement e:astic sup:imentar Ci cu
amorti<or pentru osci:aii:e de torsiune.
&i(% 2%. Construcia iscului conus cu element elastic su#limentar
n acest ca< fiEarea discu:ui condus G(H de f:ansa 8utucu:ui G0H se face prin intermediu: a
sase pana :a opt arcuri e:icoidaie G2H. Arcuri:e se montea< in stare comprimata Bn ferestre:e
practicate in f:ansa 8utucu:ui= din discu: auEi:iar GIH si discu: propriii?<is G(H. Discu: G(H este fiEat
de discu: GIH cu a9utoru: nituri:or G,H. 3:anCa 8utucu:ui G0H se af: Bntre discuri:e G(H si GIH Ci se
poate roti in raport cu acesta.
/arnituri:e de frecare G-H si G15H se fiEea< de arcuri:e :ame:are ondu:ate= prin nituire.
/arnituri:e de frecare G-H si G6H montate intre discuri si f:ansa 8utucu:ui= constituie
amorti<oru: pentru osci:aii:e de torsiune.
Cup:area am8reia9u:ui tre8uie sa se fac progresi; pentru a nu produce so:icitri prea
mari in transmisia automo8i:u:ui= precum si pentru a :imita acce:eraia automo8i:u:ui :a ;a:ori
care sa nu ai8 inf:uenta negati;a asupra pasageri:or si nici asupra Ausarcaturii care se transporta.
In timpu: funcionarii am8reia9u:ui= discu: condus se incaB<este puin deoarece garnituri:e de
frecare= fiEate pe e:= au o coducti8i:itate termic sc<ut.
/arniturile -e 0recare tre8uie sa ai8 un coeficient de frecare ridicat= o re<istenta mare
Ia u<ura sta8i:itate :a temperaturi Bna:te= proprieti mecanice ridicate etc. n genera: garnituri:e
de frecare se o8in dintr?un materia: de 8a<a= e:ementu: de adaos si un :iant. %ateria:u: de 8a<
este a<8estu: care are o mare sta8i:itate termica si cAimica.E:ementu: de adaos poate fi su8 forma
de pu:8eri= aCcAii sau sarma si se o8ine din p:um8= <inc= cupru sau a:am.
&i(% 2%1 (iscul conus cu amorti)or e oscilaii
Pentru a pre;eni garnituri:e de frecare Bmpotri;a unei Bnc:<iri eEagerate= e:e se pre;d cu
niCte Cnu:ee prin care= :a rotirea am8reia9u:ui= circu:a aer care contri8uie :a rcirea suprafee:or
de frecare.
De asemenea= Cnu:ee:e ser;esc si :a Bndeprtarea particu:e:or ce re<u:ta din u<area
garnituri:or de frecare si care conduc :a micCorarea coeficientu:ui de frecare.
3iEarea garnituri:or de frecare pe disc se face cu a9utoru: nituri:or prin :ipire cu c:eiuri
specia:e.
E:ementu: e:astic sup:imentar reduce sarcini:e dinamice care apar :a cup:area 8rusc a
am8reia9u:ui si se modifica caracteristica e:eastica a transmisiei= in:aturandu?se prin aceasta
posi8i:itatea apariiei re<onantei de Bna:ta frec;en.
!morti2orul )entru oscilaiile -e torsiune pentru a prote9a transmisia automo8i:u:ui
Bmpotri;a re<onantei de 9oas frec;en= este necesar sa se introduc un e:ement de amorti<are.
Ce: mai Bntre8uinat este amorti<oru: cu friciune.
&i(% 2%3 Amorti)or #entru oscilaiile e torsiune
Pentru amorti<area osci:aii:or de torsiune intre discuri:e G1H si G2H prinse cu nituri:e G0H si
f:aiisa 8utucu:ui G-H= se introduc Cai8e:e G,H.
%omentu: de frecare care apare= :a rotirea discuri:or G1H si G2H= a8soar8e energia
osci:aii:or si Bmpiedica apariia re<onantei.
E:ementu: e:astic sup:imentar este compus din arcuri:e e:icoida:e G(H interca:ate in
ferestre:e practicate in discuri:e G1H si G2H si f:anCa 8utucu:uiG-H.
Discul -e )resiune
Discuri:e de presiune sunt so:idaritate :a rotaie cu ;o:antu: motoru:ui si tre8uie sa ai8
posi8i:itatea= ca in momentu: decup:rii sau cup:rii am8reia9u:ui= sa se dep:ase<e aEia:.
&i(% 2%4 'lac% e #resiune
So:idari<area :a rotaie a discu:ui de presiune G1H cu ;o:antu: se poate rea:i<a prin
intermediu: umeri:or G2H ai discu:ui care intra in ferestre:e G(H a:e carcasei am8reia9u:ui ce este
fiEata de ;o:ant. Pentru Bnmaga<inarea unei mai mari cantiti de c:dura care se dega9a Bn timpu:
patinrii am8reia9u:ui= discu: de presiune se construieCte masi;.
&i(% 2%5 Diferite tipuri de so:idari<are a discuri:or de presiune cu ;o:antu: motoru:ui
P6r(7iile -e -ebraiere
P>rgAii:e de de8raiere pot fi rigide sau e:astice. Ce:e rigide se eEecuta prin for9are din oe:
car8on= fiind apoi supuse unui tratament termocAiinic de cianurare= dup care se c:esc in u:ei.
P>rgAii:e e:astice se o8in prin matritare din ote: cu coninut ridicat de car8on si se c:esc in u:ei=
cu duritate *+C ,--,..
"umru: p>rgAii:or de de8raiere depinde de dimensiuni:e am8reia9u:ui= insa nu poate fi
mai mic dec>t trei. n scopu: micCorrii frecrii= p>rgAii:e se fiEea< in articu:aii cu rea<em cu
ru:meni ro:e?ace.
&i(% 2%8 Construcia "i !i/area #0r$1iilor e ebreiere
n figura 2.I este pre<entat so:uia de fiEare a p>rgAiei de de8raiere G(H care prin
articu:aia cu 8o:u:= du8:u G-H= permite articu:aiei G,H s se dep:ase<e dup o treapt. Reg:area
9ocu:ui= dintre ru:mentu: de presiune G2H si p>rgAia de de8raiere G(H se face prin BnCuru8area sau
desuru8area Curu8u:ui G1H de :a captu: interior a: p>rgAii:or de de8raiere.
Carcasa i carterul ambreia+ului
Carcasa am8reia9u:ui este fiEat de ;o:antu: motoru:ui cu a9utoru: unor Curu8uri= iar
centrarea se rea:i<ea< prin intemediu: unor Ctifturi sau printr?un umr. Ea ser;eCte ca rea<em
pentru arcuri:e de presiune= p>rgAii:e de de8raiere= e:emente:e de so:idari<are a:e discu:ui de
presiune cu ;o:antu:.
Carcasa am8reia9u:ui se eEecuta= in genera:= din ta8:a de ote: cu coninut redus de car8on=
prin presare. Ea se mai o8ine prin turnare din ote: sau din fonta.
Carteru: am8reia9u:ui se eEecuta prin turnare din fonta dintr?o singura 8ucata sau din
doua 8ucati.
&i(% 2%19 Carcasa "i arcul ia!ra$m% al ambreiajului
"ecanismul -e acionare 7i-raulic
%ecanismu: de acionare Aidrau:ic este uti:i<at :a foarte mu:te automo8i:e moderne=
deoarece fa de mecanismu: de acionare mecanic= pre<int urmtoare:e a;anta9e:
:imitea< ;ite<a de dep:asare a discu:ui de presiune :a cup:area am8reia9u:ui si
prin aceasta incarcari:e transmisiei care apar :a cup:area 8rus@
randament mai ridicat deoarece nu conine aCa de mu:te articu:aii@
posi8i:itatea dispunerii Bn :ocu: dorit fr comp:icaii constructi;e.
n figura 2.11 se pre<int mecanismu: de acionare Aidrau:ic a: am8reia9u:ui.
&i(% 2%11 2ecanismul e acionare 1iraulic al ambreiajului
$a apsarea peda:ei G2H Bn ci:indru: G2H a: pompei centra:e= Bn care se gseCte :icAid de
fr>na= se dep:asea< un piston. Din ci:indru principa:= prin intermediu: conductei G:H= :icAidu: este
transmis Bn pompa receptoare G15H Bn care se dep:asea< un piston ce acionea< prin ti9a GIH
furca G0H= produc>nd decup:area am8reia9u:ui. 3urca se spri9in :a partea centra: Bn suportu:
sferic G,H. $a e:i8erarea peda:ei= arcuri:e G(H = G-H si G6H readuc mecanismu: in po<iia iniia:.
2%, OPER!'II DE :NTRE'INERE
#erificarea si reg:area cursei :i8ere a peda:ei= reg:area 9ocu:ui de 2mm :a mode:e:e mecanice
Gcu ca8:u de am8rea9H si in:ocuirea :icAidu:ui :a mode:u: cu pompa de am8rea9 G :a 2 ani sau
(5555 JmH 3o:osirea corespun<atoare a am8rea9u:ui= ungerea ru:mentu:ui de presiune=:a
ru:mentii cu gresoare= ungerea 8ucse:or.
2%. "OD!IT;'I DE REP!R!RE
In:ocuirea garnituri:or de frictiune Gferodou:uiH daca este ca<u:.
In:ocuirea unei piese din su8ansam8:u sau in:ocuirea intreg cAitu:ui de am8rea9 G;arianta
cea mai uti:i<ataH
2%1 !N!I<! CO"P!R!TIV;
2%1%1 !=anta+e
$a am8rea9e:e cu ;o:anta du8:a= se rea:i<ea<a o pornire mai :ina a auto;eAico:u:ui si o
scAim8are fara smancituri a treote:or de ;ite<a.
2%1%2 De2a=anta+e
Atunci cand se defectea<a tre8uie in:ocuit tot cAitu: de am8rea9 pt o functionare 8una
, "!TERI!E UTII<!TE ! CONSTRUC'I!
!"#REI!$UUI
,%1 TIPURI DE "!TERI!E UTII<!#IE
Pentru garnituri:e de frecare se fo:osesc materia:e:e pe 8a<a de a<8est sau materia:e
meta:oceramice.
/arniturile )e ba2a -e a2best au un coeficient de frecare mare= re<ista :a temperaturi de
255 C= fara sa?si scAim8e caracteristici:e si sunt re<istente :a u<ura.
/arniturile -in materiale metaloceramice au o conta8i:itate termica mai 8una dec>t
ce:e pe 8a<a de a<8est = coeficient de frecare mare = o re<istenta :a u<ura mai mare= dar sunt
fragi:e. %ateria:e:e meta:oceramice sunt eEecutate din pu:8eri meta:ice prin sinteri<are.
/arnituri:e de frecare au o grosime de (?- mm in funcie de destinaia am8reia9u:ui.
"ituri:e uti:i<ate :a fiEarea garnituri:e de frecare sunt de tipu: cu capu: Bnecat= din ote:
moa:e= cupru sau a:uminiu. Diametru: nituri:or este de o8icei de -..0 mm.
Discu: condus se eEecuta din ote: car8on cu un coninut mediu sau mare de car8on si are o
grosime de 1K.( mm.
,%2 RE<ISTEN'E !D"ISI#IE
Discuri:e de presiune sunt eEecutate din fonta cenuCie cu duritate de 165..2(5 .&. %ai rar
se eEecuta din fonta a:iata cu Cr = "i si %o.
,%, "ODURI DE PREUCR!RE POSI#IE
Arcuri:e de presiune dispuse periferic sunt eEecutate din Aote: arc iar arcuri:e tip
difragma din Aote: arc.
P>rgAii:e de cup:are se eEecuta : prin for9are din ote: car8on dup care se cianurea<a si se
c:esc in u:ei @ prin matriare din Aote: cu coninut ridicat de car8on = dup care se c:esc in u:ei.
. TE>NOO/II UTII<!TE ! CONSTRUC'I!
!"#REI!$UUI
.%1 TE>NOO/II DE &!#RIC!RE
eAno:ogia de fa8ricaie a mem8rane:or arc?disc pentru am8reia9e auto prin tratamente
termomecanice contro:ate pe :inii teAno:ogice automati<ate de c:ire cam8rat Bn:ocuieCte
teAno:ogia uti:i<at Bn pre<ent pe p:an naiona: de fa8ricare a repere:or tip mem8ran?disc din
oe: s:a8 a:iat tip ,1#Cr11A. eAno:ogia actua: nu este automati<at= f:uEu: teAno:ogic fiind
Bncrcat cu mu:te operaii= neeEist>nd posi8i:itatea efecturii operaii:or teAno:ogice simu:tan.
Prin imp:ementarea teAno:ogiei propuse= f:uEu: teAno:ogic este simp:ificat= une:e operaii
teAno:ogice efectu>ndu?se simu:tan. Astfe:= costu: de fa8ricaie a: produsu:ui finit scade
menin>ndu?se caracteristici:e de ca:itate. n urma cercetri:or efectuate se propune Bn premier
pe p:an naiona:= imp:ementarea teAno:ogiei de o8inere a mem8rane:or arc?disc pentru
am8reia9e auto prin tratamente termomecanice contro:ate pe :inii teAno:ogice automati<ate de
c:ire cam8rat. "outatea procedeu:ui re<u:t din core:aia re<u:tate:or o8inute Bn concordan
cu date:e de intrare a:e procesu:ui Gcompo<iia cAimic a semifa8ricatu:ui= parametrii teAno:ogici
ai c:irii Ci deformrii p:asticeH Ci date:e de ieCire a:e procesu:ui Gcaracteristici:e mecanice Ci
structura:e o8inute Bn urma procesu:ui teAno:ogic comparati; cu repere:e tip mem8ran arc?disc
o8inute prin ;ariante:e teAno:ogice c:asiceH. %em8rane:e arc?disc pentru am8reia9e auto
rea:i<ate pe :inii teAno:ogice automati<ate de c:ire cam8rat Bm8in proprieti:e de duritate=
tenacitate= e:asticitate Ci de re<isten :a u<ur.
E?)eriment*ri in-ustriale
Principa:e:e fa<e teAno:ogice a:e fa8ricrii mem8rane:or arc?disc pentru am8reia9e auto
prin tratamente termomecanice contro:ate pe :inii teAno:ogice automati<ate de c:ire cam8rat
sunt urmtoare:e:
? a:egerea Ci sta8i:irea semifa8ricatu:ui de pornire G8and oe: s:a8 a:iat= gr.L2 mmH@
? Ctanare 8and@
? crestare semifa8ricat@
? raionare semifa8ricat@
? p:anarea :a ca:d a semifa8ricatu:ui Gp:anareL025MCH@
? pre:ucrare termomecanic comp:eE Gc:ire cam8ratLc:ire= 2,5NI55MC= tmL5=,
oreOrcire ap #rL2,5PCQs Odeformare p:astic prin cam8rare= grad de deformare
p:astic 15RH@
? re;enire medie cu o8inerea structurii duro?e:astice troostitice Gre;.L-55MC=
tmL1=, oreOrcire aer@ randament insta:aie 25 8uc.QorH@
? Bncercri teAno:ogice de educare prin gimnasticare Gcic:uri de deformare O
re;enire e:asticLmin. ,5 cic:uriQmin fr apariia fenomenu:ui de Bncetinire de
rspunsH@
? contro: caracteristici mecanice Ci structura:e?produs finit Gduritate medie suprafa
mem8ranL ,5 .RC= RmS1,55 "Qmm2= structur meta:ografic: preponderent
troostit de re;enireH@
? monta9 produs finit Bn ansam8:u: genera: Gam8reia9H@
? contro: teAnic fina:: Bncercri teAno:ogice Ci de ca:itate@
? ;erificri Ci pro8e Bn eEp:oatare@ automati<are Ci imp:ementare teAno:ogie.
Principa:e:e sectoare a:e :iniei de fa8ricaie sunt: a:imentarea= sectoru: Bnc:<ire?
deformare=
c:ire= re;enire Ci depo<itare.
Dura8i:itatea Ci eficiena Bn eEp:oatare rm>n principa:e:e pro8:eme a:e mem8rane:or arc?
disc pentru am8reia9e. Eficiena mem8rane:or arc?disc pentru am8reia9e este dat de capacitatea
acestora de a rea:i<a un raport optim Bntre ce:e trei caracteristici principa:e:
? re<isten mecanic :a so:icitarea de deformare e:astic cic:ic@
? duritate suprafa@
? e:asticitate Gtenacitate capa8i: s preia tensiuni:eH.
Conclu2ii
Structura corespun<toare am8reia9e:or auto este troostit de re;enire preponderent peste
25R= structur corespun<toare care confer mem8rane:or arc?disc e:asticitate Ci tenacitate.
Structura troostitic s?a o8inut Bn urmtoare:e condiii teAno:ogice eEperimenta:e:
? temperatura de c:ire 2I,?I15 MC@
? timp de meninere :a c:ire -5 minute@
? temperatura de re;enire -(5?-,5 MC@
? timp de meninere :a re;enire 2,?I5 minute@
? ;ite<a de rcire 2-5?2,5MCQmin@
? gradu: de deformare prin gimnasticare 10?16R.
Duritatea medie :a suprafaa mem8rane:or arc?disc Bn ca<u: ce:or cu structur troostitic a
fost de -, .RC= iar numru: de cic:uri :a ;erificarea prin gimnasticare p>n :a Bncetinirea reaciei
de rspuns a fost de peste 2, de ci:cQmin T ;a:oare care confer garania unei comportri
corespun<toare Bn eEp:oatare.
Re<u:tate:e eEperimenta:e confirm ;ia8i:itatea teAno:ogiei Ci o recomand pentru
imp:ementarea pe f:uEuri:e teAno:ogice eEistente :a 8eneficiarii potenia:i.
1 "OD!IT;'I DE DETERIOR!RE !
!"#REI!$UUI
1%1 "OD!IT;'I NOR"!E DE DETERIOR!RE
Defecte:e in eEp:oatare a:e am8reia9u:ui se pot manifesta su8 forma : am8reia9u:
patinea< sau nu se cup:ea< = am8reia9u: nu se dec:upea<a = am8reia9u: cup:ea< cu smucituri
sau face <gomot.
!mbreia+ul )atinea2* sau nu cu)lea2* . Defectu: se consta = mai a:es :a dep:asarea
automo8i:u:ui in treapta de pri<a directa cu ;ite<a redusa = c>nd motoru: este acce:erat iar turaia
sa creste 8rusc = fara ca ;ite<a automo8i:u:ui sa se mreasc sensi8i: .defectu: se datoreste
urmtoare:or cau<e principa:e: cursa :i8era a peda:ei necorespun<toare = u:ei pe suprafee:e
garnituri:or de frecare= s:8irea sau dec:irea arcuri:or de presiune = u<ura accentuata a
garnituri:or de frecare.
Cursa libera a #ealei necores#un)%toare se refera :a situaia in care acesta nu eEista
de:oc. Datorita acestui fapt =ru:mentu: de presiune apas in permanent pe p>rgAii:e de de8reiere =
ceea ce pro;oac o u<ura mai rapida a :ui si reduce din apsarea discu:ui de presiune asupra
discu:ui condus = deoarece am8reia9u: cup:ea< incomp:et . Ca urmare a patinri Bnde:ungate=
am8reia9u: se inca:<este foarte puternic = put>nd conduce :a: arderea garnituri:or de frecare=
dec:irea arcuri:or de presiune = ridicarea si deformarea discu:ui de presiune. Defectu: se e:imina
prin reg:area cursei :i8ere a peda:ei am8reia9u:ui :a ;a:oarea prescrisa de fa8rica constructoare.
3/istenta uleiului #e su#ra!eele e !recare se datoreste ptrunderii acestuia in am8reia9
ca urmare a pierderi:or de u:ei de :a motor pe :a pa:ieru: principa: = ungerii prea a8undente a
ru:mentu:ui de presiune sau depasirea ni;e:u:ui u:eiu:ui in cutia de ;ite<e . EEistenta u:eiu:ui pe
suprafee:e discu:ui condus reduce frecarea cu -5?,5R iar am8reia9u: patinea< . Defectu: se
e:imina prin sp:area garnituri:or de frecare cu 8en<ina = sau daca acestea au fost Bm8i8ate cu u:ei
se in:ocuieasc. In ace:aCi timp = ;a tre8ui e:iminata cau<a ptrunderi u:eiu:ui in in am8reia9.
Sl%birea sau ec%lirea arcurilor e #resiune este urmarea urmarea Bnde:ungate si a
supraBnc:<irii. Pentru pentru Bn:turarea defectu:ui se demontea< am8reia9u: = se ;erifica
rigiditatea arcuri:or de presiune si se in:ocuieasc ce:e s:a8e.
4)ura accentuata a $arniturilor e !recare se datoreste uti:i<ri necorespun<toare sau
Bnde:ungate a am8reia9u:ui . /arnituri:e u<ate peste :imita admisa se in:ocuieasc.
!mbreia+ul nu -eclu)ea2a% Defectu: se manifesta :a scAim8area trepte:or de ;ite<e=
c>nd ar8ore:e cotit nu dec:upea<a= transmisia fiind insotita de un <gomot puternic mai a:es :a
Bncercarea de c:upare a treptei I. Cau<e:e pot fi: eEistenta curse :i8ere prea mari = deformarea
discu:ui de frecare dereg:area sau ruperea p>rgAii:or de decup:are =arcu: tip diafragma deformat
sau dec:it = neetanseitati :a comanda Aidrau:ica.
3/#loatarea automobilului timp mai Bnde:ungat cu un am8reia9 care nu dec:upea<a
comp:et determinarea u<ura prematura a sincroni<atoare:or si a danturi:or roi:or cutiei de ;ite<e.
Cursa libera a #ealei ambreiajului este prea mare datorita unui reg:a9 incorect si a
u<uri:or mari a articu:aii:or mecanismu:ui de comanda . Datorita faptu:ui ca am8reia9u: nu
dec:upea<a comp:et se u<ea< mai a:es p>rti:e :atera:e a:e danturi pinioane:or cutiei de ;ite<e .
Defectu: se e:imina prin reg:area cursei :i8ere a peda:ei.
(e!ormarea iscului e !recare se produce mai a:es = ca urmare a supraBnc:<iri si a
reconditionari defectuoase . $a decuparea am8reia9u:ui = suprafee:e deformate ;or atinge at>t
suprafate:e deformate ;or atinge at>t suprafaa discu: de presiune cat si pe cea a ;o:antu:ui =
fc>nd imposi8i:a decuparea comp:eta. C>nd deformarea discu:ui nu depaseste 5=(?5=- mm=
acesta se Bndreapt =in ca< contrar se in:ocuieste.
(ere$larea #5r$1iilor e cu#lare conduce :a o dep:asare Bnc:inata a discu:ui de presiune
fata de po<iia iniia:a = astfe: ca intr?o parte ramane in contact cu discu: de frecare = iar
decuparea nu ;a fi comp:eta . Defeciunea este insotita = mai a:es :a Bnceputu: :a Bnceputu:
dec:upari nu ;a fi comp:eta . Defeciunea se Bn:tura prin reg:area p>rgAii:or de dec:upare.
+u#erea #5r$1iilor e eclu#are duce :a o situaie simi:ara dereg:ari:or= numai ca
<gomotu: produs este permanent datorita :o;irii continue a p>rgAii:or rupte de discuri:e in rotaie.
(e!ectiunele mecanismului e comana 1iraulica conduc :a imposi8i:itatea dec:upari
comp:ete. EEistenta aeru:ui in insta:aie pro;oac o situaie simi:ara.
!mbreia+ul cu)lea2* cu smucituri sau 0ace 2(omote )uternice% Defectu: se datoreste
urmtoare:or cau<e: spargerea discu:ui de presiune= s:8irea sau ruperea arcuri:or discu:ui
condus= ruperea nituri:or de fiEare a garnituri:or de frecare= dereg:area sau ruperea.
S#ar$erea iscului e #resiune se poate produce datorita fa8ricaiei necorespun<toare=
supraBnc:<iri si conduceri defectuoase . Remedierea consta in Bn:ocuirea discu:ui de presiune.
Sl%birea sau ru#erea arcurilor iscului conus se produce dup o funcionare
Bnde:ungata sau o mane;rare 8ruta:a a am8reia9u:ui .Remedierea se face prin Bn:ocuirea discu:ui
condus sau a arcuri:or defecte.
+u#erea niturilor e !i/are a $arniturilor e !recare se datoreste s:8iri :or curmare a
funcionarii cu Cocuri a am8reia9u:ui sau montri:or greCite .Defeciunea se produce treptat si este
insotita de Cocuri si de <gomote meta:ice .Remedierea consta in scAim8area discu:ui de fritiune.
1%2 "OD!IT;'I !NOR"!E DE DETERIOR!RE
S#ar$erea iscului e #resiune se poate produce datorita fa8ricaiei necorespun<toare =
supraBnc:<iri si conduceri defectuoase.
Sl%birea sau ru#erea arcurilor iscului conus se produce dup o funcionare Bnde:ungata
sau o mane;rare 8ruta:a a am8reia9u:ui
+u#erea niturilor e !i/are a $arniturilor e !recare se datoreste s:8iri :or curmare a
funcionarii cu Cocuri a am8reia9u:ui sau montri:or greCite .Defeciunea se produce treptat si este
insotita de Cocuri si de <gomote meta:ice .
+u#erea #5r$1iilor e eclu#are duce :a o situaie simi:ara dereg:ari:or= numai ca
<gomotu: produs este permanent datorita :o;irii continue a p>rgAii:or rupte de discuri:e in
rotaie .
3 $USTI&IC!RE! SOU'IEI CONSTRUCTIVE !ESE
@I C!CUU !"#REI!$UUI
3%1 $USTI&IC!RE! SOU'IEI CONSTRUCTIVE
Am8reia9e:e mecanice Bnt>:nite Bn construcia de autoturisme sunt am8reia9e cu arcuri.
Partea conductoare= :egat de ar8ore:e cotit 1 a: motoru:ui= cuprinde ;o:antu: 2= de care
se montea<= prin Curu8uri:e (=carcasa - a mecanismu:ui am8reia9. So:idar Bn rotaie cu carcasa -=
a;>nd Bns fa de ceasta mo8i:itate re:ati; de trans:aie= se gseCte discu: de presiune ,. Pentru
rea:i<area forei necesare meninerii strii cup:ate a am8reia9u:ui= Bntre carcasa - Ci discu: de
presiune , sunt montate precomprimat= arcuri:e periferice 6= respecti; arcu: centra: diafragm I.
Arcuri:e periferice= dispuse ecAidistant pe periferia discu:ui de presiune= sunt arcuri
e:icoida:e din s>rm tras cu caracteristic :iniar. Stri:e de funcionare a:e am8reia9u:ui sunt
determinate prin modificarea sgeii e:astice a arcuri:or. Pentru aceasta= am8reia9u: este pre;<ut
cu p>rgAii:e de decup:are 0.
&i(% 3%1 Sc1emele e or$ani)are constructiv% a ambreiajelor mecanice cu arcuri
a6 ambreiaj cu arcuri #eri!erice7 b6 ambreiajul cu arc central ia!ra$m%.
$a am8reia9u: cu arc centra: diafragm ro:u: arcuri:or de presiune Ci a: p>rgAii:or de
decup:are este Bndep:init de un disc su8ire din oe: de form tronconic= a;>nd o serie de 8rae
e:astice formate din tieturi. n mecanismu: am8reia9 pre<entat= arcu: se spri9in= prin cercu:
8a<ei mari pe discu: de presiune , Ci= prin rea<mu: 2 din <ona median= de carcasa -. Situarea
arcu:ui Bn diferite po<iii Bn caracteristica e:astic= corespun<toare stri:or de funcionare= se
o8in prin modificarea Bn:imii truncAiu:ui de con :a acionarea cu o for deformatoare asupra
cercu:ui 8a<ei mici.
Partea condus este repre<entat prin ansam8:u: discu:ui condus 15= montat prin cane:uri
pe ar8ore:e 11= care= Bn ma9oritatea ca<uri:or= este ar8ore:e primar a: cutiei de ;ite<e.
Partea de comand este repre<entat prin p>rgAia 1( Ci prin manConu: de decupare 12.
n stare norma:= am8reia9u: este cup:at. Starea Unorma: cup:atV este efectu: arcuri:or de
presiune 6 Gfig. 0.1 aH= respecti; a: arcu:ui diafragm I Gfig. 0.1 8H= care= montate precomprimat
Bntre carcasa - Ci discu: de presiune ,= Bn tendina de destindere= ;or rea:i<a str>ngerea discu:ui
condus Bntre ;o:ant Ci discu: de presiune.
3ore:e norma:e de apsare dintre suprafee:e conduse Ci suprafee:e conductoare ;or
determina apariia fore:or de frecare= fiecare suprafa de frecare repre<ent>nd o ca:e de :egtur
dintre pri:e condus Ci conductoare. 3ore:e de frecare astfe: generate= reduse Bn raport cu aEa
de rotaie= dau naCtere momentu:ui capa8i: a: am8reia9u:ui.
Decup:area am8reia9u:ui se o8ine c>nd Bn partea de comand se de<;o:t o for de
decup:are 3
d
= su8 aciunea cruia manConu: de decup:are 12= dep:asat aEia: spre st>nga= ;a rotii
p>rgAii:e de decup:are a fore:or e:astice a:e arcu:ui diafragm I= Bn sens orar. Simu:tan cu
pre:uarea de ctre p>rgAii:e de decup:are a fore:or e:astice a:e arcuri:or= prin comprimarea
sup:imentar a arcuri:or= discu: de presiune , este dep:asat aEia: spre st>nga= p>n c>nd se
desface contactu: cu frecare dintre pri:e conductoare Ci condus. Se o8ine starea de de8reiere
Gdecup:area motoru:ui de transmisieH. Am8reierea dup de8reiere Grecup:area motoru:ui de
transmisieH se o8ine prin anu:area forei de decup:are 3
d
din partea de acionare= c>nd= prin
destinderea arcuri:or Bn starea anterioar decup:rii= se rea:i<ea< contactu: cu frecare dintre
partea conductoare Ci partea condus.
Ana:i<>nd comparati; construcii:e ce:or dou tipuri de am8reia9e= :a am8reia9e:e cu
arcuri periferice se constat urmtoare:e:
? apsarea discu:ui de presiune pe suprafaa de frecare se face uniform@
? montarea arcuri:or impune o serie de pre;ederi constructi;e :egate de meninerea :or
contra aciunii forei centrifuge :a funcionarea motoru:ui Ci de e;itarea aciunii directe a f:uEu:ui
de c:dur re<u:tat Bn fa<e:e de patinare a:e am8reia9u:ui@
? p>rgAii:e de decup:are impun operaii :a8orioase de reg:are pentru dispunerea capete:or
inferioare Bntr?un p:an para:e: cu p:anu: manConu:ui de decup:are@
? fia8i:itate redus datorit eEistenei unui numr mare de piese Ci cup:e mo8i:e Ci cu
frecare ce intr Bn compunerea am8reia9u:ui.
Din ana:i<a ce:or dou caracteristici re<u:t urmtoare:e:
? acionarea am8reia9u:ui cu arc diafragm este mai uCoar deoarece fora necesar pentru
meninerea am8reia9u:ui Bn po<iie decup:at este mai redus :a acest tip de am8reia9 G3
D1
WW3
D2
H@
? am8reia9u: cu arc centra: diafragm pre<int o progresi;itate ridicat :a cup:are datorit
e:asticitii mari a arcu:ui diafragm@
? am8reia9u: cu arc centra: diafragm nu are tendina de patinare :a u<area garnituri:or=
deoarece momentu: capa8i: a: am8reia9u:ui se menine Bn 9uru: ;a:orii nomina:e de nou pe toat
durata de funcionare a am8reia9u:ui Gcorespun<toare u<rii garnituri:or cu mrimea AH@
? toate e:emente:e constructi;e sunt piese de re;o:uie= astfe: c ecAi:i8rarea am8reia9u:ui
se face fr dificu:tate.
$a am8reia9e:e cu arc centra: diafragm= Bn funcie de sensu: de acionare a: forei de
decup:are= se disting dou tipuri: am8reia9u: cu arc diafragm decup:a8i: prin comprimare= numit
Ci am8reia9 de tip apsat Ci am8reia9u: cu arc diafragm decup:a8i: prin traciune= numit Ci
am8reia9 de tip tras.
Se a:ege am8reia9 mecanic cu arc centra: tip diafragma si mecanism de actionare
Aidrau:ic Gfig. 0.2H.
&i(% 3%2 Ambreiajul mecanic cu arc central ti# ia!ra$ma
3%2 D!TE DE PROIECT!RE
3%, !E/ERE! TIPUUI DE !"#REI!$
Se cere proiectarea unui am8reia9 cu urmatoare:e caracteristici:
a. %omentu: maEim de transmis:
%maE ((2.5- " m :
8. uratia :a momentu: maEim:
n% 2-I5 min
1
:
Pentru inc:uderea in transmisia automo8i:u:ui ? autocamion ? se adopta urmatoru: tip de
am8reia9:
? am8reia9 simp:u
? actionare mecanica Gcu frictiuneH
? cu un singur disc de frictiune
? cu arc centra: tip diafragma
? cu comanda mecanica= pusa in functiune de forta muscu:ara a conducatoru:ui.
3ig. 0.( A:egerea mode:u:ui de am8reia9 de proiectat
3%. C!CUU !"#REI!$UUI
Dimensionarea -iscurilor -e 0rictiune
%maE (12" m :
i 2 : numaru: suprafete:or de frecare
(55
mm
2
" m
: raportu: dintre suprafata de frecare si momentu: maEim a: motoru:ui
c 5.0 : raportu: dintre ra<a minima si cea maEima
RmaE
%maE
1 c
2

( )
i
: RmaE 1,2.,00mm
Rmin c RmaE : Rmin I1.,-mm
Rmed
RmaE Rmin +
2
: Rmed 122.5,(mm
Din SAS se adopta urmatoare:e dimensiuni pentru garnitura de frictiune:
? diametru: eEterior:
? diametru: interior:
? :ungimea radia:a:
? grosimea:
D (55mm :
d 125mm :
$ 05mm :
a1 , mm :
Incarcarea s)eci0ica )e (arniturile -e 0rictiune
2.5 : coeficientu: de siguranta
5.2, : coeficientu: de frecare
ps
10 %maE
i D d + G H
2
D d G H
: ps 5.16...5.2,
ps 5.2(
"
mm
2

ucrul mecanic s)eci0ic -e )atinare

turatia motoru:ui :a momentu: pornirii din :oc:n 6,5 min
1
:
ra<a rotii r (55 mm :
raportu: de transmitere tota: itr 15.-, :
coeficientu: re<istentei tota:e a drumu:ui maE 5.51- :
greutatea tota:a a automo8i:u:ui /a 25555 " :
coeficientu: de proportiona:itate J 1-5 "
m
s
:
;ite<a ungAiu:ara corespun<atoare turatiei de pornire din :oc
n
(5
: 1.(5Is
1

$
r
2

itr
2
/a
I.2
m
s
2

05
/a
2
maE
2

J
+
2
(
/a maE
2
J
/a
I.2
m
s
2

,
: $ I2,-6 ' :
Aria suprafetei de frecare
A

-
D
2
d
2

( )
i : A I.5-2 15
-
mm
2

D (55mm diametru: eEterior a: garniturii de frictiune

d 125mm diametru: interior a: garniturii de frictiune
i 2 numaru: suprafete:or de frecare
$ucru: mecanic specific de patinare este
:
$
A
: : 152.I12
" m
cm
2
: 155...125
" m
cm
2
Incal2irea )ieselor ambreia+ului
$ucru: mecanic de patinare se transforma in ca:dura ridicand temperatura am8reia9u:ui. A;and in
;edere ca :ucru: mecanic de patinare se produce :a p:ecarea de pe :oc= aprecierea si comportarea
am8reia9u:ui din punctu: de ;edere a: inca:<irii se face pentru acest regim.
5., : coeficientu: care arata a cata parte din :ucru: mecanic ce se transforma in ca:dura este
pre:uata de piese:e am8reia9u:ui
c ,555
'
Jg C
: ca:dura specifica a piese:or din fonta si ote:
$ I.2,, 15
-
" m :ucru: mecanic de patinare
3e 5.5562
Jg
cm
(
: densitatea fieru:ui -.1 :
g 12mm : grosimea p:acii de presiune
DmaE (55mm : diametru eEterior a: p:acii de presiune
Dmin 125mm : diametru interior a: p:acii de presiune
#
g DmaE
2
Dmin
2

( )

-
: # 2.1-( 15
,
mm
(
;o:umu: p:acii de presiune
mp 3e # : mp 0.(,2Jg masa piese:or ce se inca:<esc
t
$
c mp
: t 12.62(C t 12...1,C :
Calculul arborelui ambreia+ului
Ar8ore:e am8reia9u:ui are sectiunea pericu:oasa pe :ungimea cane:uri:or pe care se dep:asea<a 8utucu:
discu:ui condus.
%omentu: de torsiune este ma9orat cu 25R pentru a tine seama si de inco;oiere
%t 1.2 %maE : %t 6-2.2" m
%maE (12" m momentu: maEim a: motoru:ui
2 coeficientu: de siguranta
a 1(5
"
mm
2
: tensiunea admisi8i:a :a torsiune
Di
(
%t
5.2 a
: Di (5.0,2mm
Adopt cane:ura dreptungAiu:ara din seria mi9:ocie SAS 160I?02 cu urmatoare:e dimensiuni:
<c 2 : numaru: de cane:uri
Di (- mm : diametru: interior
De -5 mm : diametru: eEterior
8 2 mm : grosimea cane:urii
; 0 mm : ina:timea cane:urii
Adopt :c ,, mm : :ungimea cane:urii
3orta pentru ca:cu:u: :a stri;ire si forfecare:
3
- %maE
Di De +
: 3 (.(6( 15
-
"
Efortu: de stri;ire este
s
2 %maE
<c :c De
2
Di
2

( )

: s 12.660
"
mm
2
as 25 (5
"
mm
2
..
Efortu: de forfecare este
f
- %maE
<c :c 8 De Di + G H
: f -.6I1
"
mm
2
af 25 (5
"
mm
2
..
Calculul arcurilor -e amorti2are
Adopt a 0 : numaru: arcuri:or de amorti<are
ds 2., mm : diametru: sarmei
Da 1, mm : diametru: eEterior a: arcu:ui
ns 0 : numaru: tota: de spire
n ,., : numaru: de spire acti;e
D 12., mm : diametru: mediu a: arcu:ui
%omentu: transmis de amorti<or
%a %maE : momentu: de frecare a: am8reia9u:ui
/m 6I55 " : greutatea pe puntea motoare
5.2 : coeficientu: de aderenta
%arc
/mr
itr
: %arc 1.21- 15
,
" mm momentu: arcuri:or
%o %a %arc + : %o 2.5,- 15
,
" mm
3orta care actionea<a pe un arc
Rd 65 mm : ra<a :a care sunt dispuse arcuri:e
3arc
%arc
a Rd
: 3arc -(1.I2I"
Rigiditatea unui arc a: e:ementu:ui e:astic
/ 25555
"
mm
2
: modu:u: de e:asticitate trans;ersa:
c
/
2
ds
-
Da
(
ns
: c 1I.2I
"
mm
constanta arcu:ui
C 16.- c Rd
2
a : C I.202 15
(
" m
#erificarea arcuri:or :a torsiune

2 3arc D
ds
(

: 225.5-1
"
mm
2
a 255 1555
"
mm
2

Ca:cu:u: sagetii arcu:ui
f
2 3arc D
(
n
/ds
-

: f 11.22mm
Adoptarea parametri:or constructi;i ai e:ementu:ui e:astic
Dimensiuni:e ferestre:or din 8utucu: ar8ore:ui pentru montarea arcuri:or
:f 2-mm :
a 1.(mm :
R -5mm :
1.,
o
:
o
Dimensiuni:e :imitatoru:ui
d: 11mm :
m (.,mm :
r (.,mm :
m r + d: + : 12mm
Calculul arcului central ti) -ia0ra(ma

Adopt urmatoare:e dimensiuni a:e arcu:ui:
S 2., mm : grosimea discu:ui
D1 (55 mm : diametru: eEterior
D2 22, mm : diametru: eEterior dispunere 8rate
D- ,2 mm : diametru: interior
15 : ungAi de inc:inare
8 12 mm : :atimea 8ratu:ui de 8a<a
81 2., mm : :atimea 8ratu:ui :a ;arf
< 15 : numaru: de 8rate
3orta de apasare pa discu: de presiune este:
3
%maE
i Rmed
: 3 1.52( 15
-
"
2 coeficientu: de siguranta
%maE (12" m momentu: maEim a: motoru:ui
i 2 numaru: suprafete:or de frecare
Rmed 122.5,(mm ra<a medie
3orta ce re;ine unui sector din arc este:
31
3
<
: 31 1.52( 15
(
"
Ina:timea <onei p:ine in stare :i8era
A
D1 D2
2
tan

125

,
: A 0.012mm
f2maE 1.0 A : f2maE 15.,2mm sageata maEima admisi8i:a
E
S
A
: E 5.(62
f2 A 1
1 2 E
(

,
: f2 -.626mm sageata Gdep:asareaH discu:ui de presiune fata de ;o:ant
E 2.1 15
,

"
mm
2
: modu:u: de e:asticitate a: materia:u:ui
5.2, coeficientu: :ui Poisson

81
8
: 5.252 coeficient de forma a: 8ratu:ui
J1
1

1
D2
D1

,
2
D1 D2 +
D1 D2
2
:n
D1
D2

:
J1 5.-1,
32
- E S f2
1
2

( )
J1 D1
2

A f2 G H A
f2
2

,
S
2

1
1
]
: 32 -I2.126"
X 32
D1 D2
D2 D-
: X 22(.61"
Yr f2
D1 D-
D1 D2
: Yr 1,.2,(mm
Yi
X D2 D- G H
(

2 < E 8 S
(

: Yi 5.260mm
Y- Yr Yi + : Y- 1,.,2Imm
J2
0
:n
D1
D2

D1
D2
1
:n
D1
D2

,
1

,
: J2 1.5,(
J(
0
:n
D1
D2

D1
D2
1

,
: J( 2.21(
Efortu: unitar tangentia:
tmaE
- E f2maE
1
2

( )
J1 D1
2

J2 A
f2maE
2

,
J( S +

1
1
]
:
tmaE 1.6,0 15
(

"
mm
2

tadm 2555
"
mm
2
:
Efortu: unitar de inco;oiere :a 8a<a 8ratu:ui
coeficient de neuniformitate a: reparti<arii efortu:ui pe 8rate
C" 1.2 :
imaE
( 32 D1 D2 G H
< 8 S
2

C" : imaE 16I.(20

"
mm
2

iadm 055
"
mm
2
:
3%1 C!CUU "EC!NIS"UUI DE !CTION!RE
ScAema de ca:cu: a mecanismu:ui de actionare Aidrau:ic este data in figura de mai 9os:
Este compus dintr?o parte Aidru:ica si una mecanica
Se adopta dimensiuni:e:
a 2,5 : mm d 2-., : mm
8 (6., : mm e 2- : mm
c 125 : mm f (6., : mm
Se ca:cu:ea<a rapoarte:e:
J
e
f
: J 2.2- J
1
a
8
: J
1
0.006
J
2
c
d
: J
2
2.1(
3orta necesara :a ti9a pistonu:ui

A
5.I2 :
3 1.52( 15
-
" forta de apasare pe discu: de presiune
3
2
3
J J
2

A

: 3
2
2.(2I 15
(
"
3orta de apasare pe peda:a:
3
p
255 " :
3
1
3
p
J
1
: 3
1
1.((( 15
(
"
Raportu: de transmitere Aidrau:ic:
J
A
3
2
3
1
: J
A
1.6-6
Conform principiu:ui :ui Pasca:
d
1
(0 : mm
-
3
1
d
1
2

-
3
2
d
2
2

Re<u:ta ca:
d
2
d
1
J
A
: d
2
-6.,22 d
2
-, : mm
Raportu: de transmitere:
i
A
d
2
2
a c e
d
1
2
8 d f
: i
A
-I.65- i
Aadm
(5...,5
Dep:asarea tota:a Sm a mansonu:ui de decup:are:
Dep:asarea :i8era a mansonu:ui S
i
2 : mm
"umaru: de suprafete de frecare i 2 :
Distanta dintre suprafete:e de frecare s 5.2 : mm
S
m
S
i
i s
e
f
+ : S
m
,.,2- mm
Cursa pistonu:ui ci:indru:ui de :ucru
S
2
S
m
J
2
: S
2
11.2I, mm
#o:umu: :icAidu:ui acti; din ci:indru
#
2
S
2

d
2
2
-
: #
2
1.2I2 15
-
mm
(
Stiind ca #
1
#
2
:
Cursa
S
1
-
#
2
d
1
2

: S
1
12.,20 mm
Cursa tota:a a peda:ei
Sp S
1
J
1
: Sp 12(.I5, mm
4 #I#IO/R!&IE
1 !ntaru=%.C.a. Ca:cu:u: Ci construcia automo8i:e:or. E.D.P.= &ucureCti= 1I22.
2 ...
recei toate surse:e de informare fo:osite: cri= re;iste de specia:itate= manua:e de reparaii=
prospecte= situri Internet.
"u uitai s :e referii Bn proiect de cate ori ai fo:osit informaii din 8i8:iografie.
5 !NEAE
5%1 "!TERI!E DOCU"ENT!RE CONSIDER!TE &O!RTE
INTERES!NTE
5%2 P!N@E
5%2%1 Sc7ema cinematic*
5%2%2 Desen -e ansamblu
Seciune :ongitudina:= seciune trans;ersa:= ;edere.
Desene:e ;or fi rea:i<ate cu m>na= cu creionu: pe A>rtie.
5%2%, Desen -e e?ecuie
cu toate informaii:e necesare fa8ricrii Ci montrii Gcotare comp:et= materia:= condiii
teAnice= rugo<itate= a8ateri geometrice= etc.H
5%2%. "o-el tri-imensional
rea:i<at pe ca:cu:ator Gcine poateH@ mode:e:e tridimensiona:e ;or fi punctate Bn p:us.