LUCRAREA DE LABORATOR Nr.

5
TRANSMISIA AUTOMOBILULUI
Scopul lucrrii: Studierea schemelor constructive i principiul de funcionare a
diferitor tipuri de transmisii pentru automobile, de asemenea studierea construciilor
transmisiilor mecanice i a agregatelor care intra n componen (ambreiajul, cutia de
viteze, reductorul distribuitor, transmisia cardanic, transmisia principal, diferenialul,
semiaxele. )
Timpul de efectuare conform planului de studiu.
Utilaj i echipament: Plane de studii, standuri i machete ale agregatelor transmisiei
mecanice, cri si material ilustrativ, set de instrumente ale lctuului.
Metodologia de ndeplinire a lucrrii de laborator
Lucrarea de laborator prevede studierea construciei transmisiei mecanice, schemelor
constructive i principiul de funcionare a diferitor tipuri de transmisii care se folosesc
la automobile, i de asemenea ndeplinirea prii practice a lucrrii care const n
reglarea cursei libere a pedalei ambreiajului, scoaterea i montarea transmisie
principale.
5.1.Tipurile de transmisii la automobile
2. Transmisii hidraulice (hidrostatice si hidrodinamice ). Destinatia, constructia
generala , principiul defunctionare si utilizarea lor.
Transmisiile hidraulice si cele pneumatice utilizeaz lichide, respective gaze, pentru
transferul de energie intreintrare si iesire, care sunt supuse unei duble transformari
energetice. In prima faza, fluidul primeste energiemecanica, marindu-si energia
specifica intr-o masina hidraulica sau pneumatica de lucru (pompa saucompresor);
ulterior, fluidul cedeaza energia dobandita unui motor hidraulic sau pneumatic.
Transformarileenergetice sunt afectate de pierderi inerente de energie. Intr-o transmisie
hidraulica, o pompa transforma energiamecanica furnizata de masina de forta in
energie hidraulica. Aceasta este retransformata in energie mecanica deun motor
hidraulic care antreneaza masina de lucru. Parametrii energiei mecanice furnizate de
aceste transmisii pot fi reglati continuu si in limite largi prin mijloace relativ simple.
Flexibilitatea constituie un avantaj esentialal transmisiilor hidraulice si pneumatice fata
de cele mecanice, asigurandu-le o larga utilizare, desi principiul lor de functionare
implica randamente relativ mici. In functie de tipul masinilor hidraulice utilizate,
transmisiilehidraulice pot fi: hidrostatice (volumice), hidrodinamice sau
hidrosonice.Daca mainile hidraulice (pompa si motorul), care constituie elementele
fundamentale ale transmisieihidraulice, sunt de tip volumic, transmisia se numeste
uzual hidrostatica sau volumica, deoarece energiamecanica furnizata de masina de
forta este utilizata de o pompa volumica practic numai pentru crestereaenergiei de
presiune a lichidului vehiculat; aceasta este retransformata in energie mecanica de un
motor hidraulic volumic.Schema structurala a transmisiei hidrodinamice este

UT IVAF 527.1 2.1 009

UT IVAF 527.1 2.1 009
Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

Coala

prezentata in fig. 1,e). Pompa 9, care este actionatade motorul de ardere interna, este
conectata prin conductele cu hidromotoare 10, arborii carora sunt conectate curotile
motoare. Presiunea hidrostatica a lichidului produsa de pompa este realizat in
momentul de torsiune pearborii hidromotoarelor. Rotile motoare cu hirdomotoare sunt
numite hidrorotile.

Fig.1.Schema structurala a transmisieihidrodinamice

Ambreiajul monodisc simplu cu arcuri periferice .
Datorita costructiei simple si a greutatii reduse acestambreiaj este cel mai raspindit la
autmobile.
Organele conducatoare
ale ambreiajului sunt: volantul 2, carcasa 9 discul de presiune 6, arcurile de presiune
20 si pirghii de decuplare 12.Discul de presiune 6 este solitar la rotatie cu volantul prin
intermediul carcasei si se poate deplasa axial.Arcurile de presiune 20, care realizeaza
forta de apasare ,sunt asezate intre discul de presiune si carcasaambreiajului . Pirghiile
de decuplare 12 sunt prevazute cu doua puncte de articulatie cu rulmenti cu role ace:
7in dicul de presiune su 8 pe carcasa. Pirghiile de decuplare sunt articulate cu carcasa
ambreiajului prin furcile 11 prevazute cu piulite de reglaj.

Fig.2Ambreiaj
1-arbore ambreiaj, 2-volant, 3-arc element elastic suplimentar, 4-garnitura de frictiune,
5-disc condus, 6-disc de presiune, 7 si 8articulatie cu rulmenti role-ace, 9-carcasa
ambreiaj, 10-arc de prindere inel de debriere, 11-furca de articulatie a pirghiei de
debriere, 12- pirghie de debriere,13-rulment de presiune,14-tub de ungere,15-carter,16-

UT IVAF 527.1 2.1 009

Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

Coala

manson de debriere, 17-carcasa rulment de debriere, 18-disc,19-surub de fixare, 20-arc

de presiune, 21-bosaj, 22-garnitura termoizolanta ,23-rulmant de debriere, 24-garnitura
de frecare a amortizatorului de oscilatiide torsiune, 25-carter volant, 26-flansa, 27furca de debriere, 28-tija, 29-pompa receptoare, 30-contrapiuta,31-piulita, 32-conducta
de legatura, 33-pompa centrala, 34-burduf de protectie, 35-suport pedala,36-pedala.
Capetele interioare ale pirgiei de debriere nu sunt apasate direct de rulmentul de
presiune 13, ci prin intermediulinelului de debreiere 23, fixat cu arcurile de prindere 10
pe pirghiile de debreiere.
Organele conduse
ale ambriajului cuprind : discul condus 5 si arborele ambreiajului 1. Discul condus 5
are posibilitatea sa se deplaseze axial pe arborele ambreiajului prevazut cu ceneluri , la
fel ca si butucul discului. Pediscul condus sunt fixate prin nituri doua garnituri de
frecare 4 ce au un coeficient de frecare mare.Pentru inlaturarea aparitiei fenomenului
de rezonanta , dicul condus al ambreiajului este prevazut cu arcurile 3(elemente
elastice care contribuie si la o cuplare progresiva ) si cu garniturile de frecare 24
dispuse intre discul propriu zis si flansa butucului in scopul amortizarii oscilatiilor de
torsiune.
Mecanismul de actionare
se compune din: mansonul de debriere 16 ( prevazut cu rulment de presiune 13),furca
de debriere 27, tija 28, pompa receptoare 29 , pompa centrala 33 si pedala ambreiajului
36.Cindambreiajul este cuplat ,intre rulmentul de presiune su inelul dispus pe capetele
interioare ale pirghiilor dedecuplare este necesar sa existe un joc de 2-4 mm. Acest joc
permite o cuplare sigura a ambreiajuuli atunci cindgarniturile sunt uzate. Da
asemenea ,acest joc mai permite ca rulmentul de presiune sa nu se rotesca in timpulcit
ambreiajul este cuplat, reducind pron aceasta uzura lui.
Ambreiajul monodic cu arc central tip diafragma.
Rolul arcurilor de prisiune , la unele tipuri deambreiaje ,este indeplinit de un arc
central sub forma de diafragma format dintr-un disc subtire ,prevazut cutaieturi
radiale . Arcul diafragma functia arcurilor periferice cit si functia pirghiilor de
decuplare. In starelibera ,arcul are oforma tronconica, iar la motaree in ambreiajul el
este deformat in raport cu inelul exterior 3 siapasa cu partea exterioara pe discul de
presiune 1. La decuplaj ,arcul 4, fiind actionat de rulmentul de presiune 5,se
deformeaza in raport de inelul interior 2 ,iar partea lai exterioare se deplaseaza spre
dreapta impreuna cudiscul 1 Prin intermediul elementului de legatura 6.

Fig.3Constructia si functionare arcului tip diafragma.

UT IVAF 527.1 2.1 009

Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

Coala

Acest tip de ambreiaj este monodisc cu comanda macanica, prin cablu flaxibil, prin
care se transmite fortamaxima de debriere de 160 N realizindu-se o cursa de debriere
de 7,5,-8.5 mm, pentru o cursa la pedala de 150mm ( cursa nominala necasara debrierii
fiind de 96,3-109 mm).In pozitia ambreiaj cuplat, discul de presiune 14apasa discul
condus 5 pe suprafata volantului 2, asigurind astfel tranmiterea momentului motor la
cutia deviteze.Prin apasarea pedalei ambreiajului, cablul flexibil 12 actioneaza furca 11
, care ,prin intermediul rulmentuluide presiune 6, apasa asupra partii interioare a
diafragmei 15, astfel incit zona exterioara a acestuia elibereazadiscul de presiune .
Acesta este pozitia ambreiaj decuplat.
5.2 Ambreaje mecanice
3. Ambreajele mecanice cu doua discuri. Constructia si principiul de functionare
Destinatia ambreiajului. Ambreiajul face parte din transmisia automobilului si este
intercalat intre motor si cutia de viteze, in scopul compensarii principalelor
dezavantaje ale motorului cu ardere interna (imposibilitatea pornirii in sarcina si
existenta unei zone de functionare instabila).
Ambreiajul serveste la decuplarea temporara si la cuplarea progresiva a motorului cu
transmisia. Decuplarea si cuplarea motorului de transmisie sunt necesare la pornirea
din loc a automobilului si in timpul mersului pentru schimbarea treptelor cutiei de
viteze.
Ambreiajul serveste in acelasi timp la protejarea la suprasarcini a celorlalte organe
ale transmisiei.
Conditiile impuse ambreiajului. Ambreiajul trebuie sa indeplineasca anumite condiii,
si anume:
- sa permita decuplarea completa a motorului de transmisie pentru ca schimbarea
treptelor sa se faca fara socuri;
-sa necesite la decuplare eforturi reduse din partea conducatorului fara a
se obine nsa o cursa la pedala mai mare de 120-200 mm (limita superioara
la autocamioane). Forta la pedala necesara decuplarii nu trebuie sa depaseasca 150 N la autoturismesi 250.N la autocamioane si autobuze;
sa asigure n stare cuplata o mbinare perfecta (fara patinare) ntre motor
i transmisie;
sa permita eliminarea caldurii care se produce n timpul procesului de
cuplare (ambreiere) prin patmarea suprafeelor de frecare;
sa permita cuplarea suficient de progresiva pentru a se evita pornirea
brusc din loc a automobilului;
sa fie ct mai usor de ntreinut i reglat i sa ofere sigurana n
funcionare.
Clasificarea ambreiajelor. Ambreiajele se clasific dup principiul de funcionare i
dup tipul mecanismului de acionare.
Dupa principiu de funcionare, ambreiajele pot fi;

mecanice (cu friciune)

hidrodinamice.

combinate

electromagnetice.

UT IVAF 527.1 2.1 009

Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

Coala

Dupa tipul mecanismului de actionare, ambreiajele pot fi:

1.cu actionare mecanica
2.hidraulica
3. pneumatica
4.electrica
Clasificarea ambreajelor mecanice. Ambreiajele mecanice utilizate la automobile se
clasific dup mai multe criterii:
Dupa forma geometrica a suprafeelor de frecar, pot fi:
cu discuri (cele mai rspndite la autovehicule)

cu conuri

speciale.
Dupa numarul discurilor conduse, pot fi

cu un disc (monodisc)

cu dou discuri

cu mai multe discuri.

Dupa numrul arcurilor de presiune i modul de dispunere a lor pot fi:

cu mai multe arcuri dispuse periferic

un singur arc central (simplu sau tip diafragm).

Dupa modul de obinere a forei de apasare, pot fi:
1 simple (cu arcuri)
2 semicentrifuge
3 centrifuge.
Dupa tipul mecanismului de acionare, pot fi cu acionare:
- mecanica
- hidraulica
- servomecanisme
- automata.
Ambreiaj mecanic cu doua discuri (fig. 2).
Ambreiaj mecanic cu 2 discuri are urmatoare piese, ce apartin la partea conducatoare:
volant 4, disc intermediar 13, disc de presiune 5 si carter 6. Partii conduse apartin doua
discuri conduse 2. Presiunea ce stringe discurile este produsa de catre arcurile de
presiune 14. Momentul motorului este transmis prin 4 caneluri de pe volant in care
intra proeminentile discurilor 13 si 5, care se misca in directia axiala in raport cu
volant in timpul conectarii si deconectarii ambreiajului.
Pe discul conducator intermediar 13 este montat mecanism cu brate 15. Arcul lui
roteste bratul de forma Z in timpul deconectarii ambreiajului iar furca, sprijinindu-se
cu marginile sale de volantul 4 si disc de presiune 5, asigura pozitionare discului
intermediar 13 la distantele egale fata de volantul si discul de presiune. Furcile de

UT IVAF 527.1 2.1 009

Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

Coala

deconectare 16 sunt antrenate la inel de debriere 9 la care se sprijina rulmentul 10

muftei deconectarii ambreiajului in timpul deconectarii ambreiajului.

Fig. 4. Ambreiaj mecanic cu doua discuri

Piesele principale ale ambreiajului ce se rotesc sunt supuse balansarii statice. Mai mult
ca atit, ambreiajul este supus balansarii impreuna cu volantul si cu arborele cotit a
motorului. La demontarea ambreiajului de pe volant este necesar de semnat pozitia lor
reciproca ca la montare sa nu fie incalcata balansarea lor reciproca
5.3. Cutiile de viteze n trepte
1. Construcia general i principiul de funcionare a cutiei de viteze mecanice n
trepte. Reductoarele distribuitoare i divizorul. Destinaia, construcia i
principiul de funcionare.
Cutia de viteze este destinatpentru a modifica fora de traciune, viteza i direcia
dedeplasare a automobilului. n afar de aceasta cutia de viteze permite de a decupla
motorul de latransmisie n cazul cnd automobilul st pe loc cu motorul n funciune.
n fig.4 se reprezint cutia de viteze cu trei arbori i patru trepte de viteze nainte iuna
de mers napoi. Se utilizeaz la autovehiculele cu punile motoare n spate. Cutia
asigur undemaraj intensiv, viteze medii majorate. Pinioanele cu dantura nclinat i
sincronizatoareasigur funcionarea fr zgomot a cutiei de viteze.Cutia de
vitezeconst din trei arbori: arborele primar 1, intermediar 13 i secundar 16

UT IVAF 527.1 2.1 009

Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

Coala

cusincronizatoare. Arborii i pinioanele lor se afl n interiorul carterului 2, iar

comanda cu treptelede viteze este dispus pe capacul din spate 8. Centrarea cutiei de
viteze fa de carterulambreiajului se asigur prin ajustarea precis a capacului din fa
la carterul ambreiajului

Fig.5 Cutia de viteze n trepte cu trei arbori:1

-arbore primar; 2-carter; 3,6-sincronizatori; 4,15-pinionii treptei trei de vitez; 5,14pinionii treptei adoua; 7,12 pinionii primei trepte; 8-capacul din spate; 9-pinion de
mers napoi; 10-maneta de acionare;1-pinionul conductor de mers napoi; 13-arbore
intermediar; 16-arbore secundar
Arborele primar 1 se rotete pe doi rulmeni; unul n locaul arborelui cotit iar altul n
partea din fa a carterului cutiei de viteze. La arbore sunt prevzute caneluri pentru
disculcondus al ambreiajului. mpreun cu arborele este executat pinionul care se afl
n angrenajcontinuu cu pinionul arborului intermediar 13, cu dantur nclinat. La
capt este prevzutdantura cu dini drepi pentru sincronizator la cuplarea treptei a
patra de vitez.Arborele intermediar 13 reprezint un bloc din patru pinioane, care se
sprijin pe doirulmeni: n fa cu bile n spate cu role.Arborele secundar se rotete pe
trei rulmeni. Rulmentul din fa cu role este instalat nlocaul arborelui primar;
rulmentul intermediar este amplasat n peretele din spate al carteruluicutiei de viteze,
iar rulmentul din spate n capacul din spate i este strns cu o piuli ntre pinionul de
acionare a vitezometrului i flana cuplajului elastic. Captul din spate al
arboreluisecundar este etanat cu simering. Pe fusurile tratate termic ale arborelui
secundar se rotesc pinioanele primei trepte de viteze 7, treptei a doua 5, treptei trei 4.
Fiecare din aceste pinioane audou coroane dinate cu dantur nclinat i dreapt.
Dantura nclinat se afl n angrenajcontinuu cu pinioanele arborelui intermediar 13,
iar dantura dreapt pentru cuplarea treptelor deviteze cu sincronizatorii 3 i 6. Printr-un
pinion intermediar se cupleaz pinioanele de mersnapoi 11 i 9 de pe arborii
intermediar i secundar.Cuplarea treptelor de viteze se face cu maneta 10 cu comanda
mecanic care const dintrei tije culisate cu furci, dispozitive de fixare a treptelor de

UT IVAF 527.1 2.1 009

Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

Coala

viteze i de zvorire. Dispozitivul defixare este destinat pentru fixarea treptelor de

viteze, iar cel de zvorire nu permite cuplareaconcomitent a dou trepte de viteze.

Fig.6 Cutia de viteze la puntea motoare din fa cu doi arbori

:1-rulment presiune ambreiajului; 2-buca rulmentului de presiune; 3-pinionul
conductor alvitezometrului; 4-carterul ambreiajului; 5-pinion planetar; 6-satelit; 7-axa
sateliilor; 8-casetadiferenialului; 9-aiba reglabil, 10,12-sincronizatori; 11-semiinele
de sprijin; 13-rulmentulace al pinionului; 14-arbore secundar; 15-capacul posterior al
cutiei de viteze; 16-carterul cutiei deviteze; 17-arbore primar.
Cutia de viteze cu doi arbori (fig.6) este utilizat la transmisiile automobilelor cu
puntea motoare din fa. Este executat mpreun u transmisia principal i
diferenialul.Arborele primar 17 este executat sub form de blocul pinioanelor, care se
afl n angrenajcontinuu cu pinioanele arborelui secundar 14 pentru treptele de viteze
de mers nainte. Arborii serotesc pe rulmenii din carterul cutiei de viteze. Pe arborele
primar sunt prevzute dousincronizatoare 12 i 10. mpreun cu arborele secundar
este executat pinionul cilindric altransmisiei principale cu dantura nclinat.

Fig.7 Comanda cu cutia de viteze:

1-comanda treptelor viteze; 2-mecanismul selectrii treptelor viteze; 3-prghie tripl;
4-carterulambreiajului; 5-braul tijei; 6-tija; 7-articulaie; 8-fixator; 9-bra; 10-protector

UT IVAF 527.1 2.1 009

Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

Coala

praf; 11-maneta deschimbare a treptelor viteze; 12-articulaie sferic; 13-locaul

articulaiei
Comanda cu cuplarea-decuplarea treptelor de viteze (fig.7) const din maneta
decuplare 11 cu articulaie sferic 12 cu loca 13, braul 9 fixat cu articulaia 7 la tija 6
imecanismul 2 de selectare a treptelor de viteze. La captul inferior al tijei 6 se
fixeaz braul 5care acioneaz prghia tripl 3 al mecanismului de selectare al
treptelor de viteze. Acestmecanism este executat separat i se prinde la carterul 4
ambreiajului. Gaura de trecere a braului9 este acoperit de un protector de praf
10.Sincronizatoruleste destinat pentru egalarea vitezelor unghiulare i cuplarea lent
atreptelor de viteze fr zgomot. Cu sincronizatoarele sunt dotate toate treptele de
viteze de mersnaintate ale autovehiculelor iar la unele camioane numai treptele de
viteze majore.Sincronizatorul cu inele blocabile este reprezentat n fig.6. Pe canelurile
arboreluisecundar este amplasat manonul 8 sincronizatorului. Dantura manonului are
trei crestturi 9 pentru pastilele 6 cu proeminene la mijloc. Pe manon se mbrac
coroana 3 care culiseaz pemanon n direcie axial. Pastilele cu proeminenele intr
n degajarea inelar din interiorulcoroanei. Pastilele sunt fixate cu arcurile 7. n ambele
pri ale manonului se prevd dou inelede blocare 5 din bronz cu trei tieturi pentru
pastile. Inelele de blocare au dantur dreapt iar pegaura conic este executat filetul fin
pentru a majora frecarea cu conurile pinioanelor 4 i 1.Marginile pinioanelor i a
inelelor de blocare au teituri pentru a uura angrenarea lor. La poziianeutr a
sincronizatorului coroana i inelele de blocare nu funcioneaz. La cuplarea treptei
deviteze coroana cu ajutorul furcii 2 se deplaseaz i prin proeminene pastilele apas
un inel de blocare 5 la conul pinionului 1 sau 4. La apariia frecrii ntre conurile
suprafeelor pinionul116 antreneaz n micare de rotaie inelul de blocare 5 i l
ntoarce fa de coroana 3 sub un anumitunghi din cauz c ntre pastile i tieturile
inelului de blocare exist un joc. Teiturile frontaleale danturii inelului de blocare 5 nu
permit coroanei 3 s se angreneze cu dantura butucului pinionului i apas inelul de
blocare la conul pinionului. Ca urmare treptat se egaleazfrecvenele de turaie ale
inelului de blocare (ca urmare i a arborelui secundar) i a pinionuluicuplat. Cnd
frecvenele de rotaie vor fi aceleai, dinii coroanei sincronizatorului la nceput sevor
angrena cu dinii inelului de blocare, apoi i cu dinii coroanei butucului pinionului.

Fig.8 Sincronizatorul:

UT IVAF 527.1 2.1 009

Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

Coala

1-pinionul arborului primar al cutiei de viteze; 2-furca; 3-coroan; 4-pinionul

arboreluisecundar ;5-inele de blocare; 6-pastile; 7-arcuri; 8-manon; 9-cresturi
5.4 Transmisiile principale si diferentialul
4.Semiaxe semidescarcate ,complect descarcate si la trei patrimi descarcate.
Destinatia,fortele care solicita semiaxele.
Arbori planetari.
Destinatia si clasificarea arborilor planetari. Arborii planetari servesc la transmiterea
momentului motor de la diferential la rotile motoare sau la pinioanele conducatoare ale
transmisiei finale.
Clasificarea arborilor planetari se face dupa solicitarile la care sunt supusi. Solicitarile
arborilor planetari depind de medul de montare a capatului lor exterior n carterul
puntii motoare.
In functie de modul de montare al arborilor planetari in carterul puntii motoare ei se
mpart n:
total descarcati,
semiincarcati
total ncarcati.
Arborii planetari total descarcati (fig.3. a) sunt solicitai numai la tor-siune de ctre
momentul Mr,. In acest caz, butucul roii motoare se monteaz prin
intermediul a doi rulmeni conici 2 i 3 pe trompa 1 a carterului punii din
spate. In aceast situaie, solicitarea la ncovoiere este preluat numai de carterul
punii motoare. Soluia ca arborii planetari total descrcai se utilizeaza la
autocamioane.
Arborii planetari scmiincrcati (fig.3, b) se monteaz printr-un singur rulment 2 dispus
ntre butucii roii i carterul punii motoare 1. Aceti arbori sunt solicitai la torsiune de
momentul Mr i parial la ncovoiere de fora Y. Momentul ncovoietor dat de aceast
for este preluat att de arborele primar ct i de carterul punii din spate. Momentele
ncovoietoare ale forelor Fr i Z2 sunt preluate de carter dac roata se afl n acelai
plan cu rulmentul 2 n caz contrar, momentele sunt preluate parial i de arborele
planetar. Aceast soluie se utilizeaz la autoturisme i la autocamioane uoare.
Arborii planetarii total incarcatii (fig.3, c) se sprijin printr-un singur rulment 2.
montat ntre arbore i carterul punii motoare. .Aceti arbori sunt solicitai att la
torsiune de momentul Mr ct i la ncovoiere de forele Fr i Z2 Soluia se utilizeaz n
special la autoturisme.

UT IVAF 527.1 2.1 009

Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

Coala

Fig.9. Scheme de montare a arborilor planetari in carterul puntii motoare.

Mr- moment motor la roat.
F2-forta la roat.
Y2-reaciune transversal a caii
Z2 - reaciune normal a caii
Tipuri constructive ele arbori planetari.
Pentru a transmite momentul motor de la diferenial la roile motoare, arborii planetari
sunt solidarizai la rotaie att cu pinioanele planetare ct i cu butucul roilor
motoare.
Constructiv, arborii planetari se deosebesc ntre ei dup modul de solidarizare cu
pinioanele planetare, precum i cu roile motoare.
Arborele reprezentat n (figura 9, a) este solidarizat cu pinionul planetar prin
intermediul canelurilor prevzute la captul 1, iar eu butucul roii prin flana 2.
Arborele din (figura 9, b) se solidarizeaz la rotaie cu pinionul planetar tot prin
captul canelat 1. iar cu butucul roii motoare prin intermediul unei pene ce are un
loca pe poriunea conic 3.
La arborele din (figura 4, c). solidarizarea la rotaie att cu pininul planetar, cit i cu
butucul roii " motoare se face prin intermediul capetelor canelate 1 i 4.

Fig.10. Tipuri constructivi de arbori planetar

UT IVAF 527.1 2.1 009

Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

Coala

Concluzie:
In rezultatul efectuarii lucrarii de laborator am facut cunostinta cu tipurile de
transmisii la automobile,constructia ambreiajelor mecanice,cutiile de viteze in trepte si
transmisiile principale si diferentialul.

UT IVAF 527.1 2.1 009

Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

Coala

Bibliografie:
1) Gh. Fratila si altii, Automobile.Cunoastere, intretinere si exploatare. Editura
didactica si pedagogica, Bucuresti 2001, pag.455.
2) www.wikipedia.org ;
3) .. , , . , 1986 , 299 .

UT IVAF 527.1 2.1 009

Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

Coala