• Testarea şi

diagnosticarea
transmisiei
• AMBREIAJELE MECANICE

• Principiul de functionare al ambreiajului mecanic.

Ambreiajul mecanic functioneaza pe baza fortelor de
frecare care apar intre dona sau mai multe perechi de
suprafete sub actiunea unei forte de apasare.
• Partile componente ale unui ambreiaj mecanic (fig.1) sunt
grapate astfel: partea conducatoare, partea condusa si
mecanismul de actionare. Partea conducatoare a
ambreiajului este solidara la rotatie cu volantul motorului.
iar partea condusa cu arborele primar ai cutiei de viteze.
• Pe volantul 1al motorului este apasat discul condus 6 de catre discul de presiune (conducator) 2 datorita
fortei dezvoltate de arcurile 3. Discul condus se poate deplasa axial pe canelurile arborelui primar al cutiei
de viteze. Pentru a mari coeficientul de frecare discul condus este prevazut cu garnituri de frecare. Discul
de presiune 2 este soli-dar la rotatie cu volantul 1 prin intermediul carcasei 5.
• Partea conducatoare a ambreiajului este formata din: volantul 1, discul de presiune 2. carcasa arcurile de
presiune 3 si parghiile de debreiere 4.
• Partea condusa se compune din: discul condus 6 cu garniturile de frecare si arborele primar 7 al cutiei de
viteze (arborele ambreiajului).
• Prin frecarea care ia nastere intre suprafata frontala a volantului si discul
• de presiune pe de o parte si suprafetele discului condus pe de alta parte.
• Momentul motor este transmis arborelui primar al cutiei de viteze si mai departe, prin celelalte organe ale
transmisiei. la rotile motoare.
• Mecanismul de actionare este format din mansonul cu rulmentul de presiune 8, furca 9, tija 10, arcul de
readucere 11 si pedala 12.
• In figura, ambreiajul este prezentat in stare cuplata. Cand se apasa asupra pedalei 12 a mecanismului de
actionare al ambreiajului, forta se transmite prin tija 10 si furca 9 la mansonul rulmentului de presiune 8.
care va apasa capetele interioare ale parghiilor de debreiere 4, iar acestea se vor roti in jurul punctului de
articulatie de pe carcasa. In felul acesta.
 DEFECTELE IN
EXPLOATARE ALE
AMBREIAJULUI
• Defectele in exploatare ale ambreiajului se pot manifesta sub forma ambreiajul patineaza sau nu cupleaza; ambreiajul
nu decupleaza; ambreiajul cupleaza cu smucituri sau face zgomot.
• Defectul are mai multe cauze:
• Lipsa cursei libere a pedalei face ca furca ambreiajului sa apese in permanenta pe rulmentul de presiune. ceea ce
provoaca o uzura mai rapida a lui si reduce din apasarea discului de presiune asupra discului condus. deoarece ambreiajul
cupleaza incomplet.
• Inlaturarea defectului consta in reglarea cursei libere a pedalei ambreiajului la valoarea prescrisa de fabrica constructoare.
• - Existenta uleiului pe suprafetele discului de frecare se datoreste patrunderii acestuia in ambreiaj. ca urmare a pierderilor
de ulei de l
• - motor pe la palierul principal, a ungerii prea abundente a rulmentului de presiune, sau depasirii nivelului uleiului in
carterul cutiei de viteze.
• Inlaturarea defectului cansta in spalarea garniturilor de frecare cu benzina, sau daca au fost imbibate cu ulei se inlocuiesc.
In acelasi timp, va trebui eliminata cauza patrunderii uleiului in ambreiaj.
• - Slabirea sau decalirea arcurilor de presiune este urmarea folosirii indelung si a supraincalzirii acestora. Remedierea
consta in demontarea ambreiajului, verificarea rigiditatii arcurilor de presiune si inlocuirea celor slabite.
• - Uzura accentuate a garniturilor de frecare se datoreste utilizarii necorespunzatoare sau indelungate a
ambreiajului. Garniturile uzate peste limita admisa se inlocuiesc.
• Ambreiajul nu decupleaza. Defectul se manifesta la schimbarea treptelor de viteze cand arborele cotit nu se decupleaza de
transmisie fund insotit de un zgomot puternic. mai ales la incercarea de decuplare a treptei . Cauzele pot fi: existenta unei
curse libere prea mari. deformarea discului de frecare. dereglarea sau ruperea parghiilor de decuplare. arcul tip diafragma
deformat sau decalit netanseitatea la mecanismul de actionare hidraulic.
 REPARAREA AMBREIAJULUI

•
• In continuare se prezinta defectele si tehnologia de reconditionare a principalelor organe componente ale
ambreiajului.
• Discul condus poate prezenta urmatoarele defecte care se inlatura dupa cum urmeaza:
• - gamiturile de frecare uzate peste limita admisa se inlocuiesc:
• - discul defonnat se remediaza prin strunjirea garniturii de trecare pe adancimea de maximum 1 mm:
• - in gaurile pentru niturile garniturilor de frecare uzate se introduc nituri noi. care refuleaza pana la umplerea
gaurilor;
• - gaurile pentru bolturile distantiere uzate se alezeaza cu un alezor fix si se introduc bolturi distantiere
majorate.
• Discul de presiune poate prezenta urmatoarele defecte care se inlatura astfel:
• - rizurile pe suprafata de lucru sau deformarea discului se remediaza prin strunjirea suprafetei de lucru a discului
respectand cota minima admisa:
• - locasul parghiei uzate sau deteriorat se reconditioneaza prin frezare la cota maxima si folosirea a doua saibe
compensatoare (asigurate prin puncte de sudura):
• - gaurile pentru boltul suportului uzate se reconditioneaza prin alezarea locasului si folosirea de bolt majorat:
• - suprafetele laterale de ghidare in carcasa. uzate se reconditioneaza prin incarcare cu sudura oxiacetilenica urmata
de ajustare prin frezare la cota nominala:
• - urechile ghidajelor si bosajelor de centrare a arcurilor sparte sau uzate se reconditioneaza prin sudarea
oxiacetilenica urmata de ajustare la nivelul materialului de baza.
• Pirghiile de depunere pot avea urmatoarele defecte care se inlatura dupa cum urmeaza:
• - suprafata de actionare uzata se reconditioneaza prin incarcarea cu
• sudura electrica si se rectifica la cota nominala:
• - locasurile pentru bolturile de ghidare uzate se reconditioneaza prin alezare si folosire de bolturi majorate:
• - suprafetele laterale uzate din zona de contact se reconditioneaza prin frezarea ambelor suprafete respectand cota
minima si folosirea a doua saibe corespunzatoare.
• Furca de decuplare poate avea urmatoarele defecte care se inlatura astfel:
• - locasul pentru boltul cu cap sferic uzat se reconditioneaza printr-o rectificare sferica a locasului la cota de reparatie
folosindu-se bolt sferic la cota majorata:
• - locasul sferic pentru tija de comanda uzat se reconditioneaza prin rectificarea sferica a locasului la cota de
reparatie. folosindu-se tija de comanda reconditionata la cota majorata:
• - suprafata de fixare a mansonului de decuplare uzata se inlatura prin rectificarea plana a ambelor suprafete si
folosirea a doua saibe compensatoare:
• - filetul gaurilor pentru suruburile de fixare a mansonului de decuplare deteriorat se reconditioneaza prin filetare la
cota majorata.
• Carcasa ambreiajului poate prezenta urmatoarele defecte care se reconditioneaza dupa cum urmeaza:
• - fisurile, crapaturile sau rupturile (care nu leaga intre ele doua sau mai multe gauri si au o lungime de pana la 100
mm) se inlatura limitand fisurile sau crapaturile prin executarea unor gauri cu O 3 mm. la distanta de 10-15 mm de
capetele fisurilor pe o adancime de 4-5 mm. urmata de o sudare oxiacetilenica si ajustare prin pilire si frezare pana la
nivelul materialului de baza:
• - gaura de centrare uzata se reconditioneaza prin majorare si folosirea unui stift de centrare la cota corespunzatoare:
• - abaterea de la planeitate a suprafetei de ajezare mai mare de 0.08 mm se reconditioneaza prin strunjirea suprafetei
de asezare pe adancimea de maxim 0.500 mm. fara a depasi insa cota minima.CUTIADE VITEZE
 CUTII DE VITEZE IN TREPTE
• Cutiile de viteze in trepte. cu arbori cu axe fixe sunt cele mai raspandite
la automobile, deoarece aceste tipuri sunt simple din punct de vedere
constructiv; si deci fabricarea lor este ieftina.
• Cutia de viteze in trepte se compune din: mecanismul reductor sau
cutia de viteze propriu-zisa: mecanismul de actionare: dispozitivul de
fixare a treptelor: dispozitivul de zavorare a treptelor.
• Mecanismul reductor. Mecanismul reductor constituie partea principals
a cutiei de viteze si serveste la modificarea raportului de transmitere. in
functie de variatia rezistentelor la inaintarea automobilului.
• Mecanismul reductor se compune din doi sau trei arbori (fig. 9) pe care
se afla montate mai multe perechi de roti dintate (cu caruciorul carora
se transmite miscarea intre arbori) si dintr-un carter. Arborele primar
este in general si arborele ambreiajului. Arborele secundar, V este
prevazut cu caneluri pe care pot culisa blocul rotilor dintate 5 si
mansonul in arborele intermediar, are fixat pe el roti dintate 2. 4. 6. 8 si
10. Daca rotile cutiei de viteze ocupa pozitia din figura 9. cand motorul
functioneaza automobilul sta pe loc deoarece miscarea se transmite de
la arborele primar numai la arborele intermediar. prin rotile si 2.
arborele secundar fiind liber. In accasta situatie. cutia de viteze se alia in
pozitia neutra (punctul mort).
 CUTII DE VITEZE PLANETARE

• Cutiile de viteze planetare se caracterizeaza prin aceea ca unele dintre rotile dintate
executa in acelasi timp o miscare de rotatie in raport cu propria lor axa si o miscare
de revolutie in raport cu axa centrala a mecanismului. Rotile dintate sunt cilindrice si
au dintii drepti sau inclinati. Schimbarea treptelor se face cu ajutorul unei frane, al
unui ambreiaj sau combinat (cu frana si ambreiaj). rotile dintate fiind permanent
angrenate.
• In raport cu cutiile de viteze normale, cele planetare prezinta avantajele:
• - trecerea de la o treapta la alta se face mai usor:
• - viteza medie a automobilului creste, schimbarea treptelor facandu-se fara pauze:
• - functionarea silentioasa:
• - se preteaza la automatizare;
• - permit obtinerea unor rapoarte de transmitere mari. la dimensiuni de ghidare mici.
• In acelasi timp insa, cutiile de viteze planetare au constructie complicata care
cere precizie mare de executie, echilibrat perfect, montaj de precizie.
• O cutie de viteze planetara este formata din mai multe mecanisme
planetare simple.
 INTRETINEREA CUTIEI DE VITEZE

• Intretinerea cutiei de viteze cuprinde urmatoarele lucrari: controlul fixarii

pe carterul ambreiajului sau pe cadru: verificarea strangerii piulitelor de la flansa
arborelui secundar; verificarea etanseitatii carterului prin observarea locurilor pe
unde au loc pierderile de ulei; controlul cu stetoscopul a zgomotelor:
controlul functionarii dispozitivelor de fixare si zavorare: reglarea mecanismelor
de actionare a treptelor; gresarea articulatiilor mecanismului de actionare;
controlul si completarea nivelului lubrifiantului; schimbarea lubrifiantului din
carter.
• Ungerea cutiei de viteze se face cu ulei special pentru transrnisie. Schimbarea
uleiului consta din golirea celui uzat si umplerea pana la nivel cu ulei proaspat
de tip corespunzator . Golirea uleiului se face printr-un orificiu dispus la partea
inferioara a carterului si astupat cu un buson filetat.
• Pentru o scurgere mai buna a lubrifiantului din carter, golirea trebuie facuta la
venirea din cursa.
• Introducerea uleiului in carter se face, in general, printr-un orificiu lateral astupat
tot cu un buson.
 DEFECTELE IN EXPLOATARE ALE
CUTIEI DE VITEZE
• Periodic, se controleaza nivelul lubrifiantului in carter, care trebuie sa fie pana la nivelul
orificiului de alimentare.
• Defectele in exploatare ale cutiei de viteze se pot manifesta sub forma: blocarea cutiei de
viteze. ramanerea intr-o treapta fara posibilitatea de a mai cupla: alta: autodecuplarea cutiei
de viteze; schimbarea cu zgomot a treptelor de demaraj, cu ambreiajul decuplat complet;
zgomotul continuu mai puternic la mersul in plina sarcina.

•
• Blocarea cutiei de viteze. Defectul se manifesta mai ales la pornirea din loc sau la mersul
inapoi, ca urmare a deteriorarii dispozitivului de zavorare a treptelor sau din cauza ruperilor
de dantura.
• - Defectarea dispozitivelor de zavorare a treptelor poate conduce la cuplarea simultana a
doua trepte. in acelasi timp rezultand o blocare a cutiei de viteze. Inlaturarea defectului
consta in inlocuirea pieselor uzate ale dispozitivului de zavorare.
• - Ruperea dintilor pinioanelor conduce la blocarea cutiei de viteze atunci cand fragmente din
dantura sparta se inteplinesc intre dintii pinioanelor.
• Inlaturarea defectului poate fi facut numai intr-un atelier reparator prin inlocuirea pinioanelor
cu dintii rupti.
• Ramanerea cutiei de viteze intr-o treapta, fara posibilitatea de a mai cupla
• alia. Defectul se datoreste mai multor cauze, cele mai importante fiind: ruperea manetei de
schimbare a treptelor. ruperea furcilor de cuplare sau a tijelor culisante, defectarea
dispozitivului de zavorare si congelarii uleiului pe timp de iarna.
 MĂSURI DE TEHNICĂ A SECURITĂŢII MUNCII
• În ţara noastră protecţia muncii face parte integrata din procesul de munca având ca
scop asigurarea celor mai bune condiţii de munca, prevenirea accidentelor de munca si a
îmbolnăvirilor profesionale.
• Caile principale pentru aplicarea masurilor de tehnica a securităţii muncii in întreprinderi
sunt:
• - controlul periodic al stării utilajelor, al stării îngrădirilor si dispozitivelor de la maşinile-unelte,
aparate si mecanisme, al stării de funcţionare a instalaţiilor de ventilaţie si încălzire, al
curăţeniei locului de munca din ateliere si spatii sanitare;
• - verificarea stării si utilizării de către muncitori a dispozitivelor si instalaţiilor de siguranţă
(ochelari de protecţie, măşti împotriva gazelor, etc);
• - urmărirea respectărilor de către muncitori a regulilor de igiena personala, in special in locurile
de munca unde se lucrează cu substanţe nocive;
• - difuzarea in diferite forme a masurilor de tehnica a securităţii muncii si instructajului periodic
al muncitorilor privind problemele de protecţie a muncii.
• Răspunderea asigurării si aplicării masurilor si normelor de tehnica a securităţii muncii
revine conducerii precum si tuturor persoanelor: ingineri, muncitori, maiştri care au atribuţii
de organizare, conducere si control in procesul de munca in întreprinderile de transport auto
cat si in uzinele de reparaţie pentru automobile. In întreprinderile auto mici aceste funcţii le
îndeplineşte conducătorul tehnic.