Sunteți pe pagina 1din 5

Ambreiajul acesta este poziionat ntre motor i cutia de viteze i are dou funcii majore:

1. permite ntreruperea fluxului de putere dintre motor i cutia de viteze;


2. permite cuplarea progresiv a motorului la cutia de viteze n timpul demarajului.

ntreruperea fluxului de putere dintre motor i cutia de viteze, n cazul n care o treapt de vitez
este cuplat, este necesar n momentul n care turaia motorului tinde s scad sub turaia de
mers ncet n gol (ralanti) pentru a preveni calarea motorului. De asemenea, schimbarea treptelor
de vitez se face fr sarcin (fr flux de putere ntre motor i roi) deci este necesar decuplare
motorului de cutia de viteze prin intermediul ambreiajului.

Ambreiajul const din

1. discul de ambreiaj;
2. carcas cu plac de presiune;
3. arcul diafragm;
4. rulmentul de presiune.

Discul de ambreiaj este compus dintr-o garnitur de friciune care este fixat pe discul
metalic prin intermediul niturilor. De reinut c exist dou discuri metalice, unul pe care este
fixat garnitura de friciune i altul care este fixat pe butucul canelat . ntre aceste dou
discuri micarea de rotaie se transmite prin intermediul arcurilor elicoidale care au rolul de a
prelua ocurile mecanice n momentul cuplrii ambreiajului. Butucul canelat se monteaz pe
arborele de intrare n cutia de viteze care, cu ambreiajul cuplat, preia micarea de la arborele cotit
al motorului cu ardere intern.

Discul de ambreiaj la Dacia Logan Motor K7J


(1.4 MPI) are urmatorii parametrii:

1. Diametru exterior disc 180mm


2. Grosime disc 7,6 mm
3. Nr. De caneluri 26

Uzura garniturilor de friciune depinde n primul rnd de energia disipat n momentul cuplrii
ambreiajului. Nivelul energiei disipate este dat de valoarea diferenei de turaie ntre motor i
cutia de viteze i de cuplului motor n timp. Astfel, de exemplu, dac la plecarea de pe loc,
motorul se ridic la o turaie mare ia timpul de patinare al ambreiajului este de asemenea ridicat,
energia disipat prin frecare va fi mare deci uzura ambreiajului semnificativ.

Totodat dac timpul de patinare este foarte scurt cuplarea motorului la cutia de viteze se va
face cu oc, lucru care nu este de dorit. Ideal timpul de patinare al unui ambreiaj este timpul
minim pentru care ocurile n momentul cuplrii sunt acceptabile.

Conductorul auto poate controla uzura discului de ambreiaj prin doi parametrii:

o diferena de turaie ntr motor i cutia de viteze;


o timpul de patinare.

Cel de-al treilea parametru, cuplul motor, depinde de ncrcarea automobilului, care poate s
creasc n cazul n care automobilul pleac n ramp sau dac sarcina util este mare.

Placa de presiune :

Placa de presiune trebuie s asigure contactul discului de ambreiaj pe toat suprafaa acestuia, n
mod uniform. De asemenea o parte din cldura rezultat n urma patinrii ambreiajului este
absorbit de placa de presiune i degajat ctre mediul exterior.

Rulmentul de presiune permite acionarea arcului diafragm, care este n micare, prin
intermediul unor prghii, care sunt fixe. Este elementul care este cel mai mult supus uzurii mai
ales n cazul n care cuplrile i decuplrile ambreiajului sunt foarte dese.

Arcul diafragm are rolul de a menine contactul ntre volant, disc de ambreiaj i placa de
presiune ct timp pedala de ambreiaj nu este apsat.
Defectele posibile

Lipsa cursei libere face ca furca ambreiajului sa apese in permanenta pe rulmentul de


presiune, cea ce provoaca o uzura mai rapida a lui si reduce din apasarea discului de
presiune asupra discului condus, deoarece ambreiajul cupleaza incomplet. Inlaturarea
defectului consta in reglarea cursei libere a pedalei ambreiajului la valoarea
prescrisa pentru motorul K7J 1.4 MPI de la 28 mm pina la 33 mm.
Deformarea discului de frecare se produce mai ales, ca urmare a supraincalzirii si a
reconditionarii defectuoase. La decuplarea ambreiajului, suprafetele deformate vor atinge
atat suoprafata discului de presiune, cat si pe cea a volantului, facand imposibila
decuplarea completa. Daca deformarea discului nu depaseste 0,3-0,4 mm, aceasta se
indreapta: in caz contrar se inlocuieste.
Dereglarea parghiilor de decuplare conduce la o deplasare inclinata a discului de presiune
fata de pozitia initiala (capetele parghiilor nefiind in acelasi plan), iar decuplarea nu va fi
completa. Defectiunea este insotita, mai ales la inceputul decuplarii, de o trepidatie
usoara si de zgomot metalic neritmic.
Slabirea sau decalirea arcurilor de presiune este urmarea urmarea indelungate si a
supraincalzirii . Pentru pentru inlaturarea defectului se demonteaza ambreiajul , se
verifica rigiditatea arcurilor de presiune si se inlocuieasc cele slabe .

Ambreiajul nu decupleaza.

Defectul se manifesta la schimbarfea treptelor de viteze, cand arborele cotit nu se


decupleaza de transmisie, fiind insotit de un zgomot puternic, mai ales la incercarea de
decuplare a treptei 1. Cauzele pot fi : existenta unei curse libere prea marfi, deformarea
discului de frecare, dereglarea sau ruperea parghiilor de decuplare, arcul de tip diafragma
deformat sau decalit, neetanseitatea la mecanismul de actionare hidraulic.

Ambreiajul cupleaza cu smucituri sau face zgomote puternice .

Defectul se datoreste urmatoarelor cauze : spargerea discului de presiune ,slabirea sau


ruperea arcurilor discului condus , ruperea niturilor de fixare a garniturilor de frecare ,
dereglarea sau ruperea .
Spargerea discului de presiune se poate produce datorita fabricatiei necorespunzatoare ,
supraincalziri si conduceri defectuoase . Remedierea consta in inlocuirea discului de
presiune .
Slabirea sau ruperea arcurilor discului condus se produce dupa o functionare indelungata
sau o manevrare brutala a ambreiajului .Remedierea se face prin inlocuirea discului
condus sau a arcurilor defecte .
Ruperea niturilor de fixare a garniturilor de frecare se datoreste slabiri lor curmare a
functionarii cu socuri a ambreiajului sau montarilor gresite .Defectiunea se produce
treptat si este insotita de socuri si de zgomote metalice .Remedierea consta in schimbarea
discului de fritiune.

Tehnologia de reconditionare a ambreiajului.

Uzura garniturilor de frecare se stabileste prin masurarea cu sublerul,garniturile uzate se


inlocuieasc .

Deformarea discului se stabileste prin masurarea bataii frontale cu comparatorul: daca


discul e deformat , se strunjeste garnitura de frecare pe adancimea de maximum 1 mm .

Uzura gaurilor pentru niturile garniturilor de frecare se stabileste cu ajutorul unui calibru
tampon iar inlaturarea defectului se face prin introducerea unor nituri noi , care se refuleaza pana
la umplerea gaurilor .

In cazul uzurii gaurilor pentru bolturilor distantiere , se alezeaza cu un alezor si se introduc


bolturi distantiere majorate .

Discul condus se rebuteaza daca prezinta : fisuri , rupturi ,ruperea a mai mult de doua
arcuri de presiune sau a mai mult de trei arcuri ale butucului .

Discul de presiune . Pot aparea urmatoarele defecte : rizuri pe suprafata de lucru ,


deformarea discului , uzura sau deteriorarea locasului parghie , uzura gaurilor pentru boltul
suportului , uzura suparfetelor laterale de ghidare in carcasa , sparturi ale urechilor ghidajelor si
bosajelor de centrare a arcurilor .

Rizurile pe suprafata de lucru sau deformarea discului se pot stabili vizual , iar uzura prin
masurarea cu sublerul sau ,in caz de uzura neuniforma , cu comparatorul . Abaterea maxima
admisa de la plancitate este de 0,1 mm .Aceste defecte se elimina prin strunjirea suprafetei de
lucru a discului respectand cota minima admisa .

Deteriorarea locasului parghiei se constata vizual , iar uzura prin masurarea cu sublerul.
Reconditionarea consta in frezarea locasului la cota maxima admisa si folosirea a doua saibe
compensatoare cu grosimea de 0,700-0,775mm .

Uzura gaurilor pentru boltul suportului se masoara cu un calibru-tampon . Aceste defecte se


elimina prin alezarea locasului si folosirea de bolt majorat.

Uzura suprafetelor laterale de ghidare in carcasa se masoara cu sublerul ; suprafetele uzate


se incarca cu sudura oxiacetilenica , apoi se ajusteaza prin frezare la cota nominala .

Sparturile si rupturile urechilor ghidajelor si bosajelor de centrare a arcurilor se stabilesc


vizual , iar reconditionarea consta din sudura oxiacetilenica , urmata de ajustare la nivelul
materialului de baza.
Discul de presiune se rebuteaza :cand rizurile sau crapaturile suprafetelor de lucru nu
dispar prin strunjire pana la cota minima ; in cazul sparturilor sau rupturii c afecteaza corpul
discului .