ARGUMENT

Puterea dezvoltată de motor este transmisă la roţile motoare de o

serie de organe care formează transmisia automobilului.
Aceste organe sunt: ambreiajul, cutia de viteze, transmisia principală,
diferenţialul şi arborii planetari. Ambreiajul este organul de legătură a
transmisiei cu motorul, fiind montat între motor şi schimbătorul de viteze.
Acesta permite transmiterea cuplului motor de la arborele cotit la cutia
de viteze şi poate întrerupe legătura dintre cutia de viteze şi arborele cotit, în
vederea schimbării treptei de viteză.
Dată fiind fiabilitatea ridicată a transmisiei în ansamblu, există
tendinţa eronată ca acestei părţi a automobilului să i se acorde o mai mică
atenţie în exploatare.
După cum se ştie, transmisia autovehiculelor aplică cuplul motor
variabil cu viteze de rotaţie diferite la roţile motoare, proces care trebuie să se
facă lin, fără zgomote şi cu multă siguranţa.
Organele care intră în structura acestui sistem suferă intense solicitări
complexe de natură mecanică, termică şi chiar corosivă în urma cărora se
produc abateri dimensionale, de formă, deteriorare a suprafeţelor sau
dereglări.
Ambreiajul este unul dintre elementele intens solicitate, atât termic cât
si mecanic, din întregul lanţ cinematic al transmisiei.
De aceea sunt necesare intervenţii periodice în procesul de
exploatare pentru reabilitarea stării tehnice a transmisiei.
În lucrarea ,,Exploatarea ambreiajelor mecanice" am căutat să
sintetizez informatii, de respectarea cărora, depinde în mare măsură
menţinerea automobilului la parametrii optimi de exploatare.
1
 Menţinerea stării tehnice a automobilelor şi restabilirea valorilor
parametrilor de diagnosticare în domeniul de funcţionalitate impun controlul şi
aplicarea unor lucrări de întreţinere tehnică şi de reparaţii curente.
În acelaşi timp, am prezentat modalităţi de identificare si remediere a
unor defecţiuni ale organelor componente ale mecanismului, care apar mai
frecvent în exploatare.

2
 CAP. I. DESŢINATIA, CONDIŢIILE IMPUSE ŞI
CLASIFICAREA AMBREIAJELOR

I.1.DESTINAŢIA AMBREIAJULUI

Ambreiajul face parte din transmisia automobilului şi este intercalat între

motor şi cutia de viteze, în scopul compensării principalelor dezavantaje ale
motorului cu ardere internă. Ambreiajul reprezintă organul de transmitere a
momentului de la arborele cotit al motorului la cutia de viteze.
Funcţiile ambreiajului sunt urmatoarele:
 Permite cuplarea progresivă a motorului, care se află în funcţiune, cu
celelalte organe ale transmisiei, care în acel moment, stau pe loc;
 Permite decuplarea şi cuplarea motorului cu transmisia, la schimbarea
treptelor de viteze;
 Protejează la suprasarcini celelalte organe ale transmisiei.

I.2.CONDIŢII IMPUSE

Ambreiajul trebuie să îndeplinească anumite condişii şi anume:

 Să permită decuplarea completă şi cât mai rapidă a motorului de
transmisie, pentru ca schimbarea treptelor să se facă fără şocuri;
 Să decupleze cu eforturi minime din partea conducătorului auto, fără a se
obţine însă o cursă la pedală mai mare de 120 – 200mm. Forţa la pedală
necesară decuplării nu trebuie să depăşească 150N la autoturisme şi
250N la autocamioane şi autobuze;
 Părţile conduse să aibă o greutate cât mai redusă pentru ca schimbarea
treptelor să se facă fără şocuri;

3
 Să fie suficient de progresiv pentru a se evita pornirea bruscă din loc a
automobilului;
 Să asigure în stare cuplată o îmbinare perfectă între motor şi transmisie;
 Să permită eliminarea căldurii care se produce în timpul procesului de
cuplare prin patinarea suprafeţelor de frecare;
 Să amortizeze vibraţiile ce se produc în transmisie;
 Să aibă o construcşie simplă şi ieftină;
 Să fie cât mai uşor de întreţinut şi reglat şi să ofere o siguranţă în
funcţionare.

I.3.CLASIFICAREA AMBREIAJELOR

Ambreiajele mecanice utilizate la automobile se calsifică după mai

multe criterii:
1. După forma geometrică a suprafeţei de frecare, ambreiajele pot fi: cu
discuri, cu saboţi şi cu conuri.
2. După numărul arcurilor de presiune şi modul de dispunere al lor,
ambreiajele pot fi: cu mai multe arcuri dispuse periferic şi cu un singur
arc central.
3. După numărul discurilor conduse, ambreiajele pot fi: cu un singur disc
(monodisc), cu două discuri şi cu mai multe discuri.
4. După modul de obţinere a forţei de apăsare, ambreiajele pot fi: simple
(cu arcuri), semicentrifuge şi centrifuge.
5. După tipul mecanismului de comandă, ambreiajele pot fi cu comandă:
mecanică, hidraulică, cu servomecanism şi automată.
6. După modul de realizare al debreierii, ambreiajele pot fi: cu debreiere
manuală, semiautomată (cu servomecanism) şi automată.
7. După condiţiile de lucru ale suprafeţei de frecare, ambreiajele pot fi:
uscate sau în ulei.

4
I.4. PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE AL AMBREIAJELOR
MECANICE
Funcţionarea ambreiajului se bazează pe forţele de frecare care
apar între două sau mai multe perechi de suprafeţe sub acţiunea unei forţe
de apăsare.
Părţile componente ale unui ambreiaj (fig. II.1.) sunt grupate
astfel: partea conducătoare, partea condusă şi mecanismul de acţionare.
Partea conducătoare a ambreiajului este solidară la rotaţie cu volantul
motorului, iar partea condusă cu arborele ambreiajului. Pe volantul 1 al
motorului este apăsat discul condus 2 de către discul de presiune 4 datorită
forţei dezvoltate de arcurile 6.

Fig.1.
Schema ambreiajului
mecanic
a- ambreiaj cuplat;
b- ambreiaj decuplat

Discul condus se poate deplasa axial pe canelurile arborelui 8 al

ambreiajului. Pentru a mări coeficientul de frecare, discul condus este
prevăzut cu garniturile de frecare 3. Discul de presiune 4 este solidar la
rotaţie cu volantul 1 prin intermediul carcasei 5.
Partea conducătoare a ambreiajului este formată din: volantul 1,
discul de presiune 4, carcasa 5 şi arcurile de presiune 6.

5
 Partea condusă este compusă din: discul condus 2 cu garniturile
de frecare 3 şi arborele 8 al ambreiajului.
Prin frecarea ce ia naştere între suprafeţele în contact ale
volantului şi discul de presiune pe de o parte şi suprafeţele discului condus
pe de altă parte, momentul motor este transmis arborelui primar al cutiei de
viteze şi mai departe, prin celelalte organe ale transmisiei, la roţile motoare.
Daca se apasă pe pedala mecanismului de comanda a
ambreiajului, forţa se transmite prin pârghia cu furca 7 la manşonul discului
de presiune 4 şi, învingând forţa dezvoltată de arcurile 6, depărtează discul
de volant.
În acest caz, dispare apăsarea dintre discuri şi volant şi deci şi
forţa de frecare, iar momentul motor nu se transmite mai departe.
Aceasta este poziţia decuplat a ambreiajului. Cuplarea din nou a
ambreiajului se realizează prin eliberarea lină a pedalei, după care arcurile 6
vor apăsa din nou discul de presiune pe discul condus, iar acesta din urmă
pe volant. Atâta timp cât între suprafeţele de frecare ale discului şi volantului
nu există o apăsare mare, forţa de frecare care ia naştere între aceste
suprafeţe va fi mică.
În acest caz, ambreiajul nu va putea transmite întregul moment
motor şi, în consecinţă, va avea o turaţie mai mică.
Aceasta este perioada de patinare a ambreiajului. În această
situaţie se va transmite prin ambreiaj numai o parte din momentul motor.
În perioada de patinare a ambreiajului, o parte din energia
mecanică se transformă în energie termică, iar ambreiajul se încălzeşte,
producând uzura mai rapidă a garniturilor de frecare ale discului condus. La
eliberarea completă a pedalei ambreiajului, forţa de apăsare dezvoltată de
arcuri este suficient de mare pentru a se transmite în întregime momentul
motor.

6
 CAP. II. CONSTRUCŢIA AMBREIAJELOR
MECANICE

II.1. AMBREIAJUL MONODISC SIMPLU CU ARCURI

PERIFERICE GF 420 KR

Datorită construcţiei simple si a greutăţii reduse acest ambreiaj este

cel mai răspândit la automobile. Organele conducătoare ale ambreiajului
sunt: volantul 4, carcasa 2, discul de presiune 9, arcurile de presiune 3 şi
pârghiile de decuplare 8 (fig. II.2.).
Discul de presiune 9 este solidar la rotaţie cu volantul prin intermediul
carcasei si se poate deplasa axial. Arcurile de presiune 3, care realizează
forţa de apăsare, sunt aşezate între discul de presiune şi carcasa
ambreiajului. Pârghiile de decuplare 8 sunt prevăzute cu două puncte de
articulaţie, în discul de presiune 9 şi pe carcasă. Pârghiile de decuplare sunt
articulate cu carcasa ambreiajului prin furcile 12 prevăzute cu piuliţe de
reglaj . Capetele interioare al pârghiilor de
debreiere nu sunt apăsate direct de
rulmentul de presiune 11 ci prin
intermediul inelului de debreiere 23 fixat
cu arcurile de prindere 10 pe pârghiile de
debreiere.
Organele conduse ale
ambreiajului cuprind: discul condus 5 si
arborele ambreiajului 1. Discul condus 5
are posibilitatea să îşi deplaseze axial pe

7
arborele ambreiajului prevăzut cu caneluri la fel ca şi butucul discului. Pe
discul condus sunt fixate prin nituri două garnituri de frecare ce au un
coeficient de frecare mare. Pentru înlăturarea apariţiei fenomenului de
rezonanţă discul condus al ambreiajului este prevăzut cu arcurile 3
(elementele elastice care contribuie şi la o cuplare progresivă) şi cu
garniturile de frecare 24 dispuse între discul propriu-zis şi flanşa butucului în
scopul amortizării oscilaţiilor de torsiune.
Mecanismul de acţionare se compune din:
-manşonul de debreiere 16 (prevăzut cu rulmentul de presiune 13),
furca de debreiere 27, tija 28, pompa receptoare 29, pompa centrală 33 şi
pedala ambreiajului 36.
Când ambreiajul este cuplat între rulmentul de presiune şi inelul
dispus pârghiilor de decuplare este necesar să existe un joc de 2-4 mm.
Acest joc permite o cuplare sigură a ambreiajului atunci când garniturile sunt
uzate. De asemenea, acest joc mai permite ca rulmentul de presiune să nu
se mai rotească în timpul cât ambreiajul este cuplat, reducând prin aceasta
uzura lui.
Ambreiajul GF420KR este montat pe autocamioanele ROMAN 12215
şi pe autobuze. Este prevăzut cu 24 de arcuri de presiune (sau 36 la
autobuze)
II.2. AMBREIAJUL MONODISC SIMPLU CU ARCURI
PERIFERICE GFX 310 KZ

Ambreiajul GFX 310 KZ (fig.II.2.) este de tipul: simplu, mecanic,

monodisc, cu arcuri periferice şi cu comanda hidraulica.
Literele şi cifrele au urmatoarea semnificatie:
GFX- ambreiaj cu carcasa din fonta pentru versiune speciala
310-- diametrul exterior al discului, in mm
KZ - fara inel de debreiere

8
 Partile componente ale ambreiajului pot fi grupate în: organe
conducatoare, organe conduse şi mecanismul de actionare.
Organele conducatoare ale ambreiajului sunt: volantui 1, carcasa 3,
discul de presiune 16, arcurile de presiune 15 şi parghiile de decuplare 12.
Discul de presiune este solidar la rotatie cu volantui prin intermediul
carcasei şi se poate deplasa axial. Arcurile de presiune 15, care realizeaza
forta de apasare, sunt aşezate mtre discul de presiune şi carcasa
ambreiajului.
Parghiile de decuplare 12 sunt prevazute cu doua puncte de articulatie
cu
rulmenti cu role ace 4 în discui de presiune şi pe carcasa.
Parghiile de decuplare sunt articulate cu carcasa ambreiajului prin
bolturile 6 prevazute cu piulite de reglaj 7. La unele tipuri de ambreiaje
Saviem 797-05, capetele interioare ale parghiilor de decuplare nu sunt
apasate direct de rulmentui de presiune , ci prin intermediul inelului de
decuplare 11, fixat cu arcurile de prindere 10 pe parghiile de debreiere.
Organele conduse cuprind: discul condus 2 şi arborele ambreiajului 11.
Discul condus are posibilitatea de a se deplasa axial pe arborele
ambreiajului prevazut cu caneluri, la fel ca şi butucul discului. Pe discul
condus sunt fixate prin nituri, doua garnituri de frecare ce au coeficient de
frecare mare. Pentru inlaturarea aparitiei fenomenului de rezonanta, discul
condus al ambreiajului este prevazut cu nişte arcuri elicoidale, care contribuie
şi la cuplarea progresiva, fara şocuri a ambreiajului.
Mecanismul de actionare se compune din: manşonul de decuplare,
rulmentul de presiune şi furca ambreiajului.
Cand ambreiajul este cuplat, între rulmentul de presiune şi capetele
interioare ale parghiilor de decuplare este necesar sa existe un joc de 2-4
mm. De asemenea, acest joc permite ca rulmentul de presiune sa nu se
roteasca in timpul cat ambreiajul nu este cuplat, reducand in acest fel uzura
lui.

9
 Functionarea ambreiajului mecanic se bazeaza pe fortele de frecare
care apar între doua sau mai multe perechi de suprafete sub actiunea unei
forte de apasare.
Prin frecarea ce ia naştere între suprafetele în contact ale volantului şi
discul de presiune, pe de o parte şi suprafetele discului condus pe de alta
parte, momentul motor este transmis arborelui primar al cutiei de viteze şi mai
de parte, prin celelalte organe ale transmisiei, la rotile motoare.
Daca se apasa asupra pedalei mecanismului de comanda al
ambreiajului, forta se transmite prin rulmentul de presiune la discul de
presiune şi, invingand forta
dezvoltata de arcurile de presiune,
departeaza discul de volant. In
acest caz, dispare apasarea dintre
discuri şi volant şi deci şi forta de
frecare, iar momentul motor nu se
transmite mai departe; aceasta
este pozitia decuplat a
ambreiajului.
Cuplarea din nou a
ambreiajului se realizeaza prin
eliberarea lina a pedalei, dupa care
arcurile de presiune vor apasa din
nou discul de presiune pe discul
condus, iar acesta din urma pe
volant.
Atata timp cat între
suprafetele de frecare ale discurilor şi volantului nu exista o apasare mare,
forta de frecare care ia naştere între aceste suprafete va fi mica (forta de
frecare este proportionala cu apasarea).

10
 In acest caz, ambreiajul nu va putea transmite întregul moment motor
şi, în consecinta, va exista o alunecare între volant şi discul condus, motiv
pentru care discul va avea o turatie cat mai mica.
Aceasta este perioada de patinare a ambreiajului. In aceasta situatie
se va transmite prin ambreiaj numai o parte a momentului motor.
La eliberarea completa a pedalei ambreiajului, forta de apasare
dezvoltata de arcuri este suficient de mare pentru a se transmite în întregime
momentul motor.

II. 3. AMBREIAJUL MECANIC CU ARC CENTRAL

Rolul arcurilor de presiune, la unele tipuri de ambreiaje este îndeplinit
de un arc central sub formă de diafragmă format dintr-un disc de oţel subţire
prevăzut cu tăieturi radiale. Arcul diafragma îndeplineşte funcţia arcurilor
periferice cât şi funcţia pârghiilor de decuplare (debreiere).
În stare liberă, arcul diafragma are o formă tronconică, iar la montare
în ambreiaj el este deformat în raport cu inelul exterior si apasă cu partea
exterioară pe discul de presiune.la decuplare arcul fiind acţionat de către
rulmentul de presiune se deformează în raport cu inelul interior, iar partea lui
exterioară se deplasează spre dreapta împreună cu discul.
În fig. II.3. este reprezentat ambreiajul cu arc central tip diafragmă
utilizat la transmisia autoturismului Dacia 1310.
Acest tip de ambreiaj este monodisc, simplu, cu comandă mecanică
prin cablu flexibil, prin care se transmite forţa maximă de debreiere de 160N,
realizându-se o cursă de debreiere de 7,5 - 8,5 mm pentru o cursă la pedala
de 150 mm (cursa nominală necesară debreierii fiind de 96,3 -109 mm).
La acest ambreiaj, arcul tip diafragmă 9, este montat în carcasa 7 cu
ajutorul ştifturilor 11, pe care se află inelele 12 şi 13. Cînd ambreiajul este
cuplat, arcul diafragmă se reazemă în carcasă prin intermediul inelului 12,
apasă asupra discului de presiune 8, iar acesta, asupra discului condus 4 şi
volantului 14.

11
 Fig. II3. Ambreiajul monodisc cu arc
central
1- arbore cotit; 2- arbore ambreiaj; 3-
arcul discului condus, 4- disc condus; 5-
coroană volant; 6- carter; 7- carcasă; 8-
disc de presiune; 9- arc diafragmă; 10-
rulment de presiune; 11- ştift; 12 – inel
carcasă; 13- inel; 14- volant.

La decuplare, mişcarea se
transmite de la pedala ambreiajului prin
mecanismul de comandă, la rulmentul de presiune 10, care se deplasează
spre stânga şi apasă asupra părţii exterioare a diafragmei pe care o
deformează în raport cu inelul 13. în felul acesta, discul condus 4 nu mai este
apăsat pe volant de către discul de presiune 8, iar legătura dintre motor şi
cutia de viteze se întrerupe.
Avantajele acestui tip de ambreiaj sunt: asigură o presiune uniformă si
constantă asupra discului de presiune (nu are tendinţa sa patineze când
garniturile sunt uzate), are dimensiuni de gabarit si greutate mai mică,
comparativ cu alte tipuri de ambreiaje, forţa necesară decuplării este mai
mică decât în cazul ambreiajului cu arcuri elicoidale, asigură o cuplare mai
lină datorită elasticitaţii mari al lamelelor arcului diafragmă.

II.4 MECANISME DE ACŢIONARE A AMBREIAJELOR

După principiul de funcţionare, mecanismele de acţionare a
ambreiajelor pot fi: mecanisme de acţionare neautomate ( mecanic,
hidraulic), mecanisme de acţionare automate ( vacumatic, electric).
Ambreiajele cu arc diafragmă, sunt acţionate mecanic.
Mecanismul de acţionare mecanic. Mecanismul pentru acţionare
mecanică a ambreiajului constă din pârghii, bare sau cabluri legate de
dispozitivul de decuplare. Deoarece motorul este montat pe cadrul
12
automobilului prin articulaţii elastice de cauciuc, unul din elementele
mecanismului de acţionare trebuie să fie elastic sau prevăzut cu o articulaţie
sferică. Dispozitivul de decuplare este format dintr-o bucşă (manşon),
prevazută cu rulment de presiune sau cu inel de grafit acţionat de o furcă.
Pârghia pedalei şi furca se pot roti în jurul punctelor de articulaţie. Legătura
cinematică dintre pârghie şi furca este realizată cu ajutorul unei tije. Manşonul
(bucşa) rulmentului de presiune face legătura mecanismului de acţionare cu
pârghiile de debreiere în timpul decuplării. Arcul readuce în poziţia iniţială
manşonul, iar cu ajutorul şurubului se poate regla cursa pedalei.
Acţionând pedala discului de presiune pe care sunt fixate pârghiile de
debreiere se deplasează spre dreapta producând decuplarea. La
autoturismul Dacia 1310, forţa de la pedală la furca rulmentului de presiune
se transmite prin intermediul unui cablu de oţel, montat într-un tub flexibil. În
fig. II.4. se reprezintă mecanismul de acţionare al ambreajului ce echipează
autoturismele Dacia 1310.

Fig.I I.4. Mecanismul de acţionare mecanic al

ambreiajului
a- construcţia ambreiajului; b- schema
cinematică ;
1- pîrghie pedală ; 2- furca ; 3- pîrghie de
debreiere ; 4- tijă ; 5- manşon de decuplare ;
6-, 10- arcuri de readucere ; 7- şurub de reglaj ;
8- disc de presiune ; 9- carcasă ; 10 –volant

II.4. MECANISMUL DE COMANDĂ AL AMBREIAJULUI CU

ARCURI PERIFERICE
Mecanismul de comanda (fig.II.5.) al ambreiajului este un mecanism
hidraulic compus în principal dintr-o pompa centrala (rezervorul 6, cilindrul 5
şi pistonul 4), un cilindru receptor 12 şi conducta de legatura 11.

13
 La apasarea pedalei 2, pistonul 4 se deplaseaza în cilindrul principal 5
în care se gaseşte lichid de frana. Lichidul va trece din cilindrul principal prin
conducta 11 şi va deplasa pistonul 13 al cilindrului receptor 12.
Pistonul 13 va deplasa odata cu el tija 15, care va actiona furca 16, iar
aceasta rulmentul de presiune 18,
producand decuplarea ambreiajului.
La eliberarea pedalei, arcurile 1 şi
21 readuc mecanismul în pozitia initiala.
Fig.II.5 Mecanismul de comanda
hidraulica al ambreiajului
1 şi 21 - arcuri de readucere; 2- pedala; 3
-tija; 4- piston pompa centrala; 5- cilindru
pompa centrala; 6- rezervor cu lichid; 7 şi
8-orificii; 9- arc; 10- supapa; 11- conducta
de
legatura; 12- cilindru receptor; 13- piston cilindru receptor; 14- arc; 15- tija;
16- furca;
17- manşon debreiere; 18- rulment de presiune; 19- parghie de debreiere; 20-
disc de presiune.

CAPITOLUL III
14
 INTRETINEREA TEHNICA A AMBREIAJELOR
MECANICE
Fiind un element foarte solicitat mecanic şi termic, ambreiajul necesita
verificarea stării tehnice si executarea unor lucrări de întreţinere tehnica.
Verificarea stării tehnice a ambreiajului se face în mod obişnuit, după
trei criterii:

- după cursa libera a pedalei;

- după gradul de patinare;

- după decuplarea totala.

Lucrările de întreţinere ale ambreiajului cuprind lucrări de ungere,
control-verificare şi reglare. Periodicitatea operaţiilor de întreţinere la
autocamioanele ROMAN este data în tabelul următor:

Operaţia Periodicitatea,
Km echivalenti
Controlul si restabilirea nivelului lichidului d mecanismului Zilnic;
de acţionare hidraulic
Verificarea daca orificiul de aerisire a rezervorului este Zilnic
astupat

Ungerea axului pedalei 5000

Verificarea tensiunii arcurilor de readucere si cilindrul 10000

receptor
Reglarea cursei libere a pedalei 10000

Verificarea şi reglarea cursei libere a pedalei

15
 Cursa libera a pedalei este corespunzătoare când ambreiajul
transmite
momentul motor fără patinare, cu pedala în poziţie libera, si când
decuplează complet, cu pedala apăsată.
Verificarea cursei libere a pedalei ambreiajului se face periodic,
deoarece prin uzarea garniturilor de frecare, cursa se micşorează.
Verificarea cursei libere a pedalei ambreiajului se face cu ajutorul unei
rigle gradate 1, prevăzută cu un cursor 2, articulata in punctul 3, de talpa
riglei al cărei capăt se sprijină pe podea alături de pedala ambreiajului (fig.2).

Fig. 2 Verificarea cursei libere a pedalei ambreiajului

Se deplasează prin apăsare pedala pana în momentul în care

ambreiajul începe sa decupleze. Acest moment se simte prin mărirea forţei
necesare deplasării în continuare a pedalei. Distant cu care s-a deplasat
pedala reprezintă cursa libera a pedalei si se citeşte direct în milimetri pe
scara gradata a riglei.
Ea trebuie sa fie de 20-30 mm, corespunzător unui joc de 2-3 mm
între capetele interioare ale pârghiilor si rulmentul de presiune sau între inelul
de debreiere si rulmentul de presiune, în funcţie de tipul ambreiajului.
Reglarea cursei libere a pedalei se face în mod diferit în funcţie de tipul mecanismului de
acţionare.

16
Automobilul Jocul dintre rulmentul de presiune Cursa libera a
şi parghiile de decuplare sau arcul pedalei, mm
diafragma, mm

ROMAN 2-3 20-30

Dacia 1310 2,5-3,5 25-35

Reglarea cursei libere a pedalei la ambreiajele ROMAN

Cursa libera a pedalei se datorează jocului dintre tija si pistonul
cilindrului principal si jocului dintre rulmentul de presiune si capetele
interioare ale pârghiilor de debreiere. Jocul dintre tija si pistonul cilindrului
principal se reglează cu ajutorul unui şurub excentric. Jocul dintre rulmentul
de presiune si capetele pârghiilor se reglează prin modificarea lungimii tijei
pistonului cilindrului receptor, compusa din doua parţi asamblate prin filet.

Reglarea cursei libere a pedalei la ambreiajul autoturismului Dacia

1310
Pentru verificarea cursei libere a pedalei de ambreiaj (fig. 3), se poate
folosi o riglă gradata 1, prevăzută cu un cursor 2, articulata în punctul 3, de
talpa riglei. La verificare se fac operaţiile:
• se aşează rigla, cu talpa de sprijin pe podeaua automobilului sub
pedala de ambreiaj;
• se aşează rigla gradata paralel cu direcţia de mişcare a pedalei,
având cursorul pe pedala de ambreiaj 5;
• se apasă pedala si cursorul , cu mana, pană în momentul opunerii
unei rezistente la apăsare, măsurând cursa libera X, care trebuie sa fie de
circa 20 mm, echivalenta cu cota de 2,5...3,5 mm, măsurată la extremitatea
levierului.
Daca cursa libera nu corespunde la valoarea prescrisa, se corectează
prin slăbirea contrapiuliţei 8 si înşurubarea sau deşurubarea piuliţei 9, pana
se obţine cursa libera normala, restrângându-se apoi contrapiuliţa 8.

17
 Fig. 3 Reglarea cursei libere a pedalei de ambreiaj Dacia
1310
Reglarea jocului dintre rulmentul de presiune §i pârghiile de
decuplare
Pentru o funcţionare corespunzătoare a ambreiajului trebuia ca toate
pârghiile de decuplare (capetele lor interioare) sa se găsească acelaşi
plan, pentru ca la decuplare ele sa vina simultan în contact cu rulmentul de
presiune.
Reglarea jocului dintre rulmentul de presiune 1 si capetele interioare
ale pârghiilor de debreiere 2 se poate efectua astfel (fig. 4):
- cu ajutorul şuruburilor 3, montate m capetele interioare ale pârghiilor
2 (fig. 4 a);
- cu ajutorul piuliţelor 6 (fig. 4 b) în care caz
rulmentul de presiune este înlocuit cu inelul 5 din grafit, iar
pârghiile 2 au fixat la partea interioara discul 4;

- prin înşurubarea sau deşurubarea piuliţelor 7 pe

buloanele 8 (fig. 4c);
- cu ajutorul piuliţelor 9, care apropie sau depărtează
partea centrala a pârghiilor 2 de
carcasa ambreiajului (fig. 4 d)

18
 Figura 4
Diferite soluţii de reglare a jocului dintre rulmentul de presiune şi
capetele pârghiilor de debreiere
Verificarea si reglarea poziţiei pârghiilor de decuplare se face printr-o
fereastra de vizitare prevăzuta m carterul ambreiajului si cuprinde operaţiile:
-se roteşte arborele cotit al motorului pana când apar doua pârghii m
dreptul ferestrei de vizitare;
-se apasă pedala pana când rulmentul de presiune atinge capetele
pârghiilor. Daca rulmentul a atins numai o singura pârghie, atunci se reglează
acestea, astfel ca ambele pârghii sa fie atinse deodată de către rulment.
Verificarea jocurilor se face cu o sonda-calibru, care se introduce , pe rând, în
interstiţiile dintre capetele interioare ale pârghiilor si rulment.

Verificarea patinării ambreiajului

19
 Controlul patinării ambreiajului se efectuează prin proba de cuplare a
transmisiei, automobilul fiind staţionat, frânat si motorul turat la 1500...2000
rot/min. Daca motorul se opreşte brusc la cuplarea ambreiajului, se considera
stare tehnica buna a ambreiajului. 0 alta metoda este cea de testare m rulaj:
se aduce automobilul la 70-80 km/h în priza directa, după care se apasă
brusc pedala de accelerate pana la refuz; imediat apoi se acţionează brusc si
pedala de ambreiaj eliberând-o după o fracţiune de secunda si menţinând
apăsată complet pedala de accelerate. Daca ambreiajul este bun, în
momentul debreierii motorul se va ambala, dar după 5-6 secunde turaţia sa
va reveni la nivelul corespunzător vitezei maşinii. Daca turaţia nu revine nici
după 10-12 secunde, înseamnă ca ambreiajul manifestă tendinţa de patinare.
Verificarea decuplării complete a ambreiajului
Pentru a constata daca ambreiajul decuplează complet, se porneşte
motorul, se apasă complet pedala de ambreiaj si se cuplează treapta întâia a
schimbătorului de viteze, interpretându-se astfel:
- daca cuplarea este uşoară şi fără zgomot, ambreiajul este m stare
tehnica buna;
- daca cuplarea este greoaie sau zgomotoasa, se localizează
defecţiuni, cum ar fi; cablul de ambreiaj este întins sau rupt, discul de
ambreiaj este uzat;
- daca cuplarea nu este posibila, rezulta fisuri la discul de presiune.

Recomandări şi pentru exploatarea raţionala a ambreiajului

Pentru întreţinerea curenta si exploatarea raţionala a ambreiajului
constructorii fac următoarele recomandări:
- în timpul mersului automobilului, In diferite condiţii ale caii
(denivelări, curbe, pante etc.) / nu trebuie si se menţine apăsată pedala de
ambreiaj, întrucât procedeul astfel utilizat conduce întotdeauna la uzura
prematura a rulmentului de presiune, sau chiar la patinări ale ambreiajului
(uzura garniturilor discului de ambreiaj);

20
 - atunci când automobilul se depozitează pe o perioada mai
îndelungata (peste 6 luni), se recomanda a se introduce între pedala de
ambreiaj si glisiera scaunului din faţa, o cală din lemn, care si menţină
decuplat ambreiajul, în scopul evitării lipirii garniturilor de fricţiune de volant
sau de discul (placa) de presiune;
- se recomanda sa se efectueze foarte fin manevra de decuplare sau
de cuplare a ambreiajului, ridicarea piciorului de pe pedala de ambreiaj sa fie
sincronizata cu o creştere uşoara a turaţiei motorului si/ invers, evitându-se
cuplări sau decuplări forţate.

CAPITOLUL IV
21
 DEFECTE IN EXPLOATARE ALE AMBREIAJULUI ŞI
ÎNLĂTURAREA LOR

Ambreiajul este unul dintre elementele intens solicitate, atât termic cat
si mecanic, din întregul lanţ cinematic al transmisiei. In timpul cuplărilor si
decuplărilor repetate, apare o puternica încălzire a discurilor, lucrul mecanic
de frecare transformându-se în căldura.
Din aceasta cauza, temperatura discurilor ambreiajului ajunge la 120-
150°C. Ca urmare, are loc degradarea materialelor de fricţiune, deformarea
plăcilor de presiune si pierderea proprietăţilor elastice ale arcurilor de
presiune.
Fenomenul apare atunci când ambreiajul este acţionat brusc sau prea
lent. Încălzirea excesiva poate duce si la topirea unsorii consistente din
rulmenţi, ungerea acestora se compromite, ajungându-se la gripare. in plus,
unsoarea topita poate pătrunde între elementele de frecare, reducând astfel
momentul transmis de ambreiaj.
In timpul exploatării, discurile de fricţiune se uzează anulând jocul
între pârghiile de decuplare sau partea interioara a diafragmei si rulmentul de
presiune. Drept urmare, ambreiajul începe sa patineze (nu cuplează
complet), conducând la creşteri de temperatura inadmisibile.
Din motivele arătate, când automobilul încărcat urca pante
pronunţate, ambreiajul nu mai poate transmite întregul cuplu motor; maşina
se deplasează încet sau deloc, deşi motorul se accelerează iar m habitaclu
se simte miros specific de garnitura arsa.
Acelaşi lucru se întâmplă când se încearcă demarajul rapid al
vehiculului pe teren orizontal. Uneori, patinarea intermitenta provoacă
smucituri în mersul maşinii.
Ambreiajul funcţionează într-un mediu cu praf si alte impurităţi, care
se depun pe piesele sale înrăutăţindu-i răcirea si accelerând uzura

22
articulaţiilor dispozitivului de comanda. Obiceiul greşit de a sprijini piciorul pe
pedala ambreiajului în timpul deplasării vehiculului constituie una din cauzate
care reduc durata de folosire a elementelor de fricţiune, deoarece decuplările
parţiale ale ambreiajului produc patinări si deci uzura intensa si
supraîncălzirea discurilor.
0 influenţă nefavorabila asupra stării tehnice a ambreiajului o exercita
si trepidaţiile provocate de neregularităţile drumului, care accelerează uzura
diferitelor piese. Ca urmare a dereglărilor si uzurilor se poate produce si
imposibilitatea decuplării complete a ambreiajului, defect care se manifesta
prin dificultatea schimbării etajelor cutiei de viteze deoarece la acţionarea
pedalei, ambreiajul nu desface complet legătura dintre motor si arborele
primar. Plecările de pe loc cu şocuri sunt semne ale deformării plăcii de
presiune, ale uzurii neuniforme sau ale dislocării garniturilor discului de
fricţiune.
In urma acţiunii coroborate a factorilor menţionaţi, starea tehnica a
ambreiajului se înrăutăţeşte pe timpul exploatării, conducând la deteriorarea
parametrilor săi de performanta şi la apariţia unor defecţiuni. Defectele în
exploatare ale ambreiajului se pot manifesta sub forma: ambreiajul patinează
sau nu cuplează; ambreiajul nu decuplează; ambreiajul funcţionează cu
smucituri sau face zgomot.
Ambreiajul patinează sau nu cuplează.
Defectul se constata mai ales la deplasarea autovehiculului în treapta
de
proza directa cu viteza redusa, când motorul este accelerat iar turaţia
sa creste brusc, fără ca viteza automobilului sa se mărească sensibil.
Defectul are mai multe cauze:
• Lipsa cursei libere a pedalei face ca furca ambreiajului
sa apese în permanenţa pe rulmentul de presiune, ceea ce
provoacă o uzura mai rapida a lui si reduce din apăsarea discului
de presiune asupra discului condus, deoarece ambreiajul

23
 cuplează incomplet. Înlăturarea defectului consta m reglarea
cursei libere a pedalei ambreiajului la valoarea prescrisa de
fabrica constructoare.
• Existenta uleiului pe suprafeţele discului de frecare se
datorează pătrunderii acestuia în ambreiaj, ca urmare a
pierderilor de ulei de la motor pe la palierul principal, a ungerii
prea abundente a
rulmentului de presiune, sau depăşirii nivelului uleiului în
carterul cutiei de viteze. Înlăturarea defectului consta în spălarea
garniturilor cu benzina, sau dac3 au fost îmbibate cu ulei se
înlocuiesc. In acela§i timp, va trebui eliminata cauza pătrunderii
uleiului în ambreiaj.
• Slăbirea sau decălirea arcurilor de presiune este urmarea folosirii
îndelungate si a supraîncălzirii acestora. Remedierea consta în demontarea
ambreiajului, verificarea rigidităţii arcurilor de presiune si înlocuirea celor
slăbite.
• Uzura accentuata a garniturilor de frecare se datorează utilizării
necorespunzătoare sau îndelungate a ambreiajului. Garniturile uzate peste
limita admisa se înlocuiesc.
Ambreiajul nu decuplează
Defectul se manifesta la schimbarea treptelor de viteze, când arborele
cotit
nu se decuplează de transmisie, fiind însoţit de un zgomot puternic,
mai ales la încercarea de decuplare a treptei I. Cauzele pot fi: existenţa unei
curse libere prea mari, deformarea discului de frecare, dereglarea sau
ruperea pârghiilor de decuplare, neetanşeitatea la mecanismul de acţionare
hidraulic.
• Cursa libera a pedalei ambreiajului este prea mare datorita unui
reglaj incorect si a uzurilor mari ale articulaţiilor mecanismului de comanda.

24
Înlăturarea defectului consta în reglarea cursei libere a pedalei, conform
prescripţiilor constructorului.
• Deformarea discului de frecare se produce, mai ales, ca urmare a
supraîncălzirii si a recondiţionării defectuoase. La decuplarea ambreiajului,
suprafeţele deformate vor atinge atât suprafaţa discului de presiune, cat si pe
cea a volantului, făcând imposibil§ decuplarea completa. Daca deformarea
discului nu depăşeşte 0,3-0,4 mm, aceasta se îndreaptă; în caz contrar, se
înlocuieşte.
• Dereglarea pârghiilor de decuplare duce la o situate similara
dereglării lor, numai ca zgomotul produs este permanent datorita lovirii
continue a pârghiilor rupte de discurile în rotaţie,
• Defecţiunile mecanismului de acţionare hidraulic (conducte sparte,
pompa centrala si cilindrul receptor neetanşe) conduc la imposibilitatea
decuplării complete. Existenţa aerului în instalaţie provoacă o situaţie
similara.
Ambreiajul cuplează cu smucituri sau face zgomote puternice
Defectul se datorează următoarelor cauze principale: spargerea
discului de presiune, slăbirea sau ruperea arcurilor discului condus, ruperea
niturilor de fixare a garniturilor de frecare, dereglarea sau ruperea pârghiilor
de decuplare.
• Spargerea discului de presiune se poate datora fabricaţiei
necorespunzătoare, supraîncălzirii si conducerii defectuoase. Remedierea
consta in înlocuirea discului de presiune.
• Slăbirea sau ruperea arcurilor discului condus se produce după o
funcţionare îndelungata sau o manevrare brutala a ambreiajului. Remedierea
consta m înlocuirea discului condus sau a arcurilor defecte.
• Ruperea niturilor de fixare a garniturilor de frecare se
datorează slăbirii lor ca urmare a funcţionarii cu şocuri a ambreiajului
sau montării greşite. Remedierea consta în înlocuirea discului de
fricţiune

25
CAPITOLUL V
26
 REPARATII CURENTE ALE AMBREIAJULUI CU ARC
CENTRAL

Înlocuirea cablului de ambreiaj

Cablul de ambreiaj este necesar a fi demontat numai atunci când apar
defecţiuni de tipul:

a. întinderea exagerata sau ruperea cablului;

b. tamponul din cauciuc al cablului de ambreiaj s-a rupt sau prezintă

deformaţiile remanente. Pentru demontarea cablului de ambreiaj, se
executa următoarele operaţii (fig. 3):
• se desfac piuliţele 8 si 9 si se scoate capătul cablului de ambreiaj din
furca de ambreiaj 7.

• In partea pedalei de ambreiaj se demontează:

arcul de rapel 10

axul11

capătul 12 al cablului de ambreiaj,

• se scoate cablul din opritorul tecii de pe suportul pedalier. Remontarea
se face în ordine inversa demontării, dând seama de particularităţile:

• se gresează axa pedalei de ambreiaj;

• se unge cablul cu unsoare consistenta

• se reglează cursa libera a pedalei de ambreiaj.

Înlocuirea mecanismului de ambreiaj

27
 Înlocuirea mecanismului de ambreiaj sau a discului de ambreiaj se
face întotdeauna după demontarea cutiei de viteze si în toate cazurile când
apar defecte de natura:

a placa de presiune fisurata sau sparta;

a arcurile lamelare sunt decălite;

a arcul diafragma ce vine în contact cu rulmentul de ambreiaj
este descentrata sau uzata neuniform;
a discul de ambreiaj prezintă garnituri uzate sau îmbâcsite cu ulei ars
se marchează poziţia mecanismului în raport cu volantul. Demontarea
mecanismului de ambreiaj se face desfăcând şuruburile de fixare 1 ale
discului de presiune (fig. 5a).
După demontare, se controlează bine toate piesele mecanismului si
ale discului de ambreiaj, înlocuindu-se piesele defecte sau făcându-se
remedierea unora (de exemplu, garniturile de fricţiune, niturile de la disc etc.).

Fig.5a Înlocuirea mecanismului de ambreiaj

La remontarea mecanismului de ambreiaj, se fac operaţiile inverse

demontării, respectându-se condiţiile tehnice:

" se degresează suprafaţa de fricţiune a volantului;

" la aşezarea discului de ambreiaj în mecanism, se va avea
grija ca butucul 2 al discului sa fie orientat către volant (fig. 5b);

28
 Fig. 5b înlocuirea mecanismului de ambreiaj
Discul de ambreiaj trebuie centrat în mecanism, folosind mandrina 4 si
marcajul făcut la demontare (Fig. 5c);
se unge uşor cu vaselina partea diafragmei 5 care vine în contact cu
rulmentul de ambreiaj;
se reglează garda de ambreiaj după remontarea cutiei de viteze la
autoturism;

se strâng şuruburile 1 la un cuplu de 5 da Nm.

Fig. 5c Înlocuirea mecanismului de ambreiaj

29
 CAPITOLUL IV
NORME DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII4
Prin noţiunea de protecţia muncii se înţelege ansamblul de mǎsuri tehnice,
sanitare, organizatorice şi juridice aplicate pentru ocrotirea sǎnǎtǎţii şi vieţii
oamenilor ce desfǎşoarǎ o activitate organizatoricǎ şi face parte integrantǎ din
procesul muncii.
Încǎlcarea dispoziţiilor legale privind protecţia muncii şi normele PSI atrage
dupǎ sine rǎspunderea disciplinarǎ, administartivǎ, materialǎ sau penalǎ, dupǎ caz,
potrivit legii.
Prin accident de muncǎ se înţelege vǎtǎmarea violentǎ a organismului sau (şi)
intoxicaţia acutǎ profesionalǎ, care provoacǎ incapacitatea temporarǎ de muncǎ de cel
puţin o zi, invaliditate sau deces şi care se produc în timpul îndeplinirii sarcinilor de
studiu.
Instructajul de protecţia muncii cuprinde instructajul general şi cel specific
fiecǎrui loc de muncǎ.
Activitatea practică în domeniul tehnicii începe cu protecţia muncii, ca
măsură de prevenire a accidentelor. Accidentele cu frecvenţa cea mai mare se
datorează acţiunii curentului electric asupra organismului uman.
Pentru a evita accidentarea trebuie respectate următoarele reguli:
- sursele de alimentare, generatoarele de semnal, osciloscoapele şi pistoalele de
lipit se vor conecta numai la prize prevăzute cu împământare;
- aparatele care au izolaţia cablurilor deteriorată nu se conectează la reţeaua de
alimentare cu tensiune;
- lucrările de măsurare sau vizualizare a diferitelor mărimi electrice în montajele
realizate se fac fără atingerea părţilor metalice ale componentelor;
- lucrul trebuie întrerupt atunci când se observă unele defecte la aparatele din
dotare;
- la locul de muncă trebuie să existe minimul de materiale care să asigure
acordarea primului ajutor în caz de accidentare;
În cadrul măsurilor de prevenire a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor
profesionale, un rol important îl ocupă protecţia individuală, respectiv dotarea
personalului cu mijloace individuale de protecţie (MIP).
Acestea constau în obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte, precum şi diverse
accesorii, dispozitive, care se aplică pe corpul lucrătorului, pentru a-l proteja
împotriva factorilor de risc, de accidentare şi îmbolnăvire profesională. Ele au numai
rolul de ecran, interpunându-se între organism şi factorul de risc, impiedicând astfel
acţiunea acestuia.
Totalitatea mijloacelor individuale de protecţie cu care este dotat muncitorul în
timpul lucrului în scopul prevenirii accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor
profesionale alcătuiesc echipamentul său de protecţie individuală.
Caracteristicile de protecţie ale unui MIP sunt de terminate în principal de
materialele din care este realizat, iar caracteristicile de confort, de model. Ambele
30
tipuri de caracteristici sunt stabilite prin norme şi reglementări pentru fiecare
categorie de MIP
În mod deosebit, în scopul realizării obiectivelor prevăzute , lucrătorii au
următoarele obligaţii:
a) să utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase,
echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie;
b) să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după utilizare,
să îl înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare;
c) să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau
înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale maşinilor,
aparaturii, uneltelor, instalaţiilor tehnice şi clădirilor, şi să utilizeze corect aceste
dispozitive;
d) să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de
muncă despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea
şi sănătatea lucrătorilor, precum şi orice deficienţă a sistemelor de protecţie;
e) să aducă la cunoştinţă conducătorului locului de muncă şi/sau angajatorului
accidentele suferite de propria persoană;
f) să coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, atât timp cât este
necesar, pentru a face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de către
inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari, pentru protecţia sănătăţii şi securităţii
lucrătorilor;
g) să coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii
desemnaţi, pentru a permite angajatorului să se asigure că mediul de muncă şi
condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri pentru securitate şi sănătate, în domeniul
său de activitate;
h) să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă şi măsurile de aplicare a acestora;
i) să dea relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari .

31
 BIBLIOGRAFIE

1. BADESCU, Gheorghe, STURZU, A, MILITARI,C., POPESCU,1., Tolerante si

masuratori tehnice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982

2. CIOCARLEA-VASILESCU, Aurel, CONSTANTIN, Mariana, Asamblarea,

Intretinerea si repararea masinilor si instalatiilor. Editura All Educational,Bucuresti,
2002

3. CIOCARLEA-VASILESCU, Aurel, CONSTANTIN, Mariana, Organe de masini

si mecanisme. Editura All Educational,Bucuresti, 2002

4. GHEORGHE, Ion, VOICU, Mihai, PARASCHIV, Ion, HUZUM, Neculai,

RANTZ, Gabriel, Utilajul si tehnologia meseriei- tehnologia asaamblarii si
montajului, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1990

5. TANASESCU, Mariana, GHEORGHIU, Tatiana, GHETU, Camelia, CEPISCA,

Cornelia, Masurari tehnice, Editura Aramis, Bucuresti, 2005

6. ZGURA, Gh.,ARIESANU,E., PEPTEA,Gh., Utilajul si tehnologia meseriei-

lacatuserie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1991

7. Angrenaje şi transmisii mecanice - curs Prof. dr. ing. Serban BOBANCU

UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” din BRASOV
8. Tehnologie şi educaţie mecatronică , Vistrian Matieş, Dan Mândru, Olimpiu Tătar,
Radu Bălan, Călin Rusu, editura Economică Preuniversitaria, 2002

9. Asamblări mecanice, A. Ciocărlea- manual clasa XI , Ed. CdPress 2007

10. Elemente de mecanisme şi organe de maşini, I. şi C. Petre- Ed Bibliotheca, 2001

11. Mecanisme şi transmisii mecanice, Nicolae Dumitru , Gheorghe Nanu, Editura

Didactica si Pedagogică, Bucuresti 2000

32
 ANEXE

EXEMPLE DE AMBREIAJE DE ULTIMA GENERAŢIE

Ambreiaj Skoda

Ambreiaj Logan

33
Ambreiaj BMW 320 D

Ambreiaj Mercedes

34
Ambreiaj Audi A8

35