Scopul lucrării: Studierea construcţiei motorului, construcţia mecanismului bielă-manivelă şi de

distribuţie a gazelor, principiul de funcţionare, particularităţile constructive şi reglările.

Utilaj şi echipament: Placarde, standurile motoarelor,piesele și ansamblurile mecanismelor bielă-
manivelă și de distribuție a gazelor,trusa de instrumente a lăcătușului-auto.
Metodologia de îndeplinire a lucrării de laborator: Lucrarea de laborator prevede studierea
construcţiei generale a motorului, construcţia mecanismelor bielă-manivelă şi de distribuţie a gazelor,
ordinii de demontare – montare a motorului, reglarea jocurilor termice a mecanismului biela-manivela.
Mersul lucrării:
1.1. Construcţia generala a motorului
La studierea construcţiei generale a motorului, folosind cărţi şi materiale ilustrative,
machete, standuri, planşe si de asemenea baza materiala a unitarii de transport, filiala catedrei.
Trebuie să cunoască şi să poată da răspuns în scris în darea de seamă la lucrarea de laborator la
următoarele întrebări:
1.2 din ce mecanisme şi sisteme este compus motorul cu ardere internă şi pentru ce sint
destinate aceste mecanisme?
1.3 mecanismul motor
1.4 destinaţie şi parti componente
Motorul cu ardere interna monocilindric, in patru timpi, cu aprindere prin scinteie este format din
cilindru (1) in interiorul caruia sedeplaseaza pistonul (2) , care actioneaza manivela (3) aarborelui
cotit prin intermediul bielei (4). In capulcilindrului se gaseste chiulasa (5) in care sunt
amplasatesupapa de admisie SA, supapa de evacuare SE si bujia (8). La partea inferioara a
cilindrului se gaseste carterulsuperior (9), pe care se monteaza lagarele arborelui cotitsi carterul
inferior (10) in care se gaseste uleiul deungere. Amestecul aer-combustibil intra princolectorul de
admisie (6), iar gazele arse rezultate ies inexterior prin colectorul de evacuare (7).

Figura 1.1. – Schema de principiu a unui motor cu ardere internă

Coala

Lucrare de laborator 21
Mod Coala Nr. Document Semnat Data
 Mecanismul motor este mecanismul fundamental al motorului care realizeaza transformarea
energiei termice în lucru mecanic.El este alcatuit din parti fixe, parti mobile si elemente de legatura.
Partile fixe ale mecanismului motor sunt:
1. Blocul motor.
2. Chiulasa.
3. Baia de ulei.
4. Cilindrii.
5. Colectorul de admisie şi colectorul de evacuare.
6. Semicuzineţii lagărului palier.

Figura 1.2. - Organele fixe ale mecanismului motor

a. motorul SAVIEM 797,
b. Motorul automobilului Dacia 1300,

Coala

Lucrare de laborator 21
Mod Coala Nr. Document Semnat Data
 1. Bloc motor, 2. Chiulasa, 3. Garnitura chiulasei 4. Capacul chiulasei, 5. Garnitura
pentru capacul chiulasei, 6. buson pentru alimentarea motorului cu ulei, 7. Cilindru , 8.
Capac distribuție, 10. Capac lagăr palier cu semicuzineți

Partile mobile ale mecanismului motor sunt:

1. Pistonul cu segmentii si boltul.
2. Biela cu cuzinetii si bucsa de bolt (daca exista).
3. Arborele cotit si cuzinetii.
4. Volantul.
5. Amortizorul oscilaţiilor.

Figura. 1.3. - Partile mobile ale mecanismului motor

a. motorul Saviem 797-05
b. motorul tranversal pentru atutoturism
1 piston, 2 segmenti, 3 boltul pistonului, 4 biela, 5 semicuzineti lagatulri de biela, 6 arbore cotit, 7
semicuzineti lagar palier, 8 volant, 9 amortizor oscilatii, 10 segment ungere, 11 siguranta
bolt(seger), 12 bucsa biela, 13 inele regaj joc axial arbore votit, 14 bulon capac biela, 15 pana fixare
pinion pe arbore cotit, 16 pinion distributie, 17 fulie, 18 bucsa pentru sprjin arbore ambreaj, 19
coroana Volant.

Blocul motor (Fig.1.4) poate fi piesă monobloc sau componentă demontabilă a motorului fiind
turnat din fontă cenușie, fontă aliată sau aliaj de aluminiu. Din turnare sunt lăsate locașuri pentru
diferite piese care se asamblează ulterior. De la ieșirea din turnare blocul motor este prelucrat
Coala

Lucrare de laborator 21
Mod Coala Nr. Document Semnat Data
 interior și exterior conform pieselor ce i se atașează. Astfel sunt practicate locașurile ce susțin
arborele cotit, după felul construcției motorului și arborele cu came în strânsă exactitate, față de
locașurile prevăzute pentru același scop în carter pentru a fi coaxiale. În aceste locașuri sunt lagărele
care au rolul de susținere fie pentru arborele cotit sau cu came, fie pentru susținerea bielei. De
asemenea blocul cilindrilor are locașuri pentru cilindri și pentru piese de fixare rigidă pe cadrul
automobilului. La unele motoare blocul motor este turnat în corp comun cu partea superioară a
carterului și se numește bloc-carter.

Figura 1.4. - Bloc motor al motorului răcit cu lichid

Chiulasa (Fig.1.5) este componenta motorului care se montează deasupra cilindrului cu
scopul de a crea un spațiu închis între partea superioară a pistonului și pereții interiori ai cilindrului.
Se confecționeză prin turnare din fontă aliată sau din aliaje de aluminiu. O chiulasă poate fi
individuală, pe fiecare cilindru, comună pentru toți cilindri sau grupată pentru mai mulți cilindri.
Chiulasa apare ca un capac al cilindrului având o cavitate în partea inferioară, cavitate care
împreună cu pistonul aflat la punctul mort interior și pereții cilindrului formează camera de ardere.
Forma chiulasei diferă după tipul motorului.Chiulasa are de asemenea orificii pentru circuitul apei,
orificii care coincid cu orificiile de circulație ale apei din blocul motor pentru asigurarea răcirii.

Coala

Lucrare de laborator 21
Mod Coala Nr. Document Semnat Data
 Figura 1.5. - Chiulasa
Garnitura de chiulasa asigura etanşietatea intre blocul de cilindri si chiulasa pentru evitarea
scaparilor de gaze, apa, ulei; ea trebuie sa aiba proprietati termoplastice, sa permita transmiterea
caldurii, sa fie rezistenta la presiunea gazelor. Grosimea ei este de 1,3 - 4 mm iar forma copiaza
forma chiulasei, fiind prevazuta cu orificii corespunzatoare.
Baia de ulei (Fig.1.6)

Figura 1.6. - Baia de ulei

Baia de ulei este pozitionata sub blocul motor, strangerea uleiului fiind asigurata de presiunea
din sistem, generata de pompa de ulei, dar si gravitational.
Baia de ulei se prinde cu partea superioara de blocul motor iar la partea inferioara prezinta
busonul de scurgere a uleiului, necesar pentru efectuarea schimbului de ulei.
Are rolul de captare şi depozitarea uleiului de motor.
Coala

Lucrare de laborator 21
Mod Coala Nr. Document Semnat Data
 Arborele motor (Fig 1.7.) primeste miscarea de la piston prin biela, o transforma in miscare
de rotatie, pe care o transmite in exterior pentru antrenarea diferitelor subansambluri ale motorului
si la transmisia automobilului pentru deplasare.

Figura 1.7. - Arborele Motor

Este piesa cea mai scumpa si mai importanta a motorului si are ca parti componente:
capatul (fusul) anterior (1), cu canal pentru pana (8), fusurile paliere (2), cu cuzinetii (10),
fusurile manetoane (3), bratele manetoane (4), pentru legatura dintre fusuri, masele de echilibrare
(5), pentru echilibrarea dinamica a arborelui cotit, capatul posterior (6), flansa (7) de fixare a
volantului (cu locasul (9) pentru arborele primar al CV).
Pe capatul anterior, se monteaza prin pene: pinionul de antrenare a mecanismului de
distributie, fulia pompei de apa pe care la unele motoare se monteaza si amortizorul de vibratii
(ARO,D797-05 si D2156 HMN 8) si dispozitivul de antrenare manuala a arborelui cotit (racul),
etansarea caapacului de distributie, care inchide si pinionul conducator al angrenajului distributiei
de pe arborele cotit; pierderile de ulei se asigura prin deflector (D797-05, D2165, ARO) sau prin
simering (Dacia 1310, Oltict, etc).
In interior, arborele are canale pentru circulatia uleiului de ungere care corespund cu orificiile
de alimentare a lagarelor paliere si manetoane; cei mai multi arbori au un singur canal de-a lungul
lor.

Coala

Lucrare de laborator 21
Mod Coala Nr. Document Semnat Data
 Cilindrii. (Fig.1.8) Cilindrul motor, este spațiul de lucru pentru desfășurarea ciclului motor,
unde pistonul unde se deplasesză în interiorul lui într-o mișcare rectilinie - alternativă. Acest spațiu
este practicat în blocul motor în momentul turnării blocului motor, fiind inamovibil sau poate fi
construit separat fiind un cilindru ca piesă demontabilă. Cilindrul motor se obține prin turnare din
fontă aliată fiind prelucrat în partea interioară foarte fin (honuire), până la obținerea unei suprafețe
interioare dorite.
Cilindrii amovibili au în exterior canale destinate etanșării spațiului de răcire cu lichid.
Cilindri se montează în bloc prin presare, având suprafețe de ghidare în acest scop.

Figura 1.8. - Tipuri de cilindri pentru motoarele de automobile

a. cilindri inamovibili (turnati direct in bloc)
b. camasa de cilindru amovibila (umeda)
c. camasa de cilindru uscata
d. cilindru cu aripioare, pentru motor racit cu aer (in doi timpi)
1. bloc motor, 2. camera de racier (apa), 3. camsa de cilindru, 4. inele de cauciuc, 5. guler de
sprijin, 6. aripioare de racier, 7. partea active a cilindrului, 8.fanta baleiaj, 9. canal baleiaj, 10. fanta
evacuare, 11. prezoane fixarechiulasa, 12. bloc cilindru.

Volantul (fig 1.9.) are forma unui disc masiv, cu triplu rol; inmagazineaza energia cinetica in
timpul cursei utile si o reda in timpii rezistenti si in punctele moarte; este parte componenta
conducatoare a ambreiajului si are presata pe el o coroana dintata ce serveste la actionarea arborelui
in scopul pornirii de catre instalatia de pornire.

Coala

Lucrare de laborator 21
Mod Coala Nr. Document Semnat Data
 Figura 1.9. - Volantul
Se confectioneaza din otel sau fonta, dupa care se prelucreaza si se echilibreaza dinamic. La
un numar mare de cilindri ai motorului, dimensiunile si masa volantului scad.
In partea centrala, este prevazut cu orificii pentru suruburile de fixare 3 pe flansa arborelui
cotit. Pe partea frontala exterioara sunt orificii pentru fixarea ambreiajului cu stifturile 4 de ghidare.
Pe volant se marcheaza semne ajutatoare la punerea la punct a distributiei si aprinderii sau injectiei.
Pistonul (img. 1.1) asigură realizarea fazelor ciclului motor, prin miscarea de translaţie
rectilinie alternativa in cilindru. Formeaza peretele interior ce inchide camera de ardere, suporta
presiunea gazelor arse la destindere, presiune ce-i imprima deplasarea lineara pe care o transmite la
biela si de aici la arborele cotit. Participa la evacuarea gazelor arse si asigura pelicula de ulei de pe
suprafata de lucru a cilindrului. Mai are si rol de etansare a camerei de ardere, impreuna cu
segmentii si de evacuare a căldurii.

Imaginea 1.1. - Pistonul

Coala

Lucrare de laborator 21
Mod Coala Nr. Document Semnat Data
 Segmentii (Fig 1.10.) sunt piesele inelare care, datorita elesticitatii lor apasa asupra
cilindrului, asigurind etansarea cu pistonul. Se monteaza in canalele din zona port segment si sunt:
de compresie, cu rol de etansare intre piston si cilindru, si de ungere (raclori) , pentru razuirea si
evacuarea excesului de ulei de pe peretii cilindrilor. Pentru a impiedica patrunderea uleiului in
camera de ardere, segmentii raclori sunt prevazuti cu orificii care corespund cu cele din piston.
Segmentii de compresie in numar de doi pentru MAS si trei pentru MAC, se monteaza in
canalele din partea superioara a capului pistonului, iar cel de ungere (uneori doi), sub cei de
compresie, in canalul prevazut special cu orificii pentru scurgerea uleiului raclat in carterul inferior.
La unele motoare, pentru o buna etansare, segmentii de ungere sunt prevazuti cu arcuri
expandoare , cu actiune axiala si radiala.

Figura 1.10. - Segmentii

Un motor cu ardere internă este alcătuit din: 2 mecanisme şi 4 sisteme, acestea sunt:
 mecanismul bielă-manivelă;
 mecanismul de distribuţie a gazelor;
 sistemul de ungere;
 sistemul de răcire;
 sistemul de alimentare;
 sistemul de pornire-aprindere.
Mecanismul bielă-manievelă (img. 1.2.) este destinat pentru transformarea mişcării de translaţie a
pistonului în mişcare de rotaţia a arborelui cotit.

Coala

Lucrare de laborator 21
Mod Coala Nr. Document Semnat Data
 Imaginea.1.2 - Mecanismul bielă – manivelă.
Unele biele sunt prevazute cu canale in tija pentru conducerea uleiului de ungere spre bolt.
Bielele cu lagare din rulmenti au capul nesectionat, pentru ca arborele cotit este demontabil
(Wartburg, Trabant).
Biela se confectioneaza din otel aliat sau otel carbon prin matritare la cald, dupa care se prelucreaza
mechanic si I se aplica un tratament de calire si revenire.
Dupa fabricare, bielele se sorteaza pe seturi de motor, neadmitandu-se diferente mai mari de masa
intre ele de 2 g pentru autoturisme si 8 g pentru autocamioane.

Mecanismul de distribuţie a gazelor (img. 1.3.) este destinat pentru umplerea cilindrilor, într-o
anumită ordine, cu amestec carburant sau aer şi evacuarea gazelor arse.
Mecanismul de distributie este un ansamblu de piese care asigura umplereacilindriilor, intr-o
anumita ordine, cu amestec carburant sau aer proaspat si evacuarea gazelor arse.
Dupa tipul motorului, distributia poate fi pentru motoare in patru si in doi timpi.Motoarele in patru
timpi utilizeaza mecanismul de distributie cu supape. Cele in doi timpi ingeneral, nu au supape ci
ferestre in cilindri care sunt deschise si inchise prin deplasareapistonului de o forma speciala asa-
zisa distributie prin lumini.Unele motoare in doi timpi, in special cele cu aprindere prin compresie
au numaisupape de admisie sau numai de evacuare.
Dupa pozitia supapelor, mecanismele de distributie sunt :
a. Cu supape laterale la care supapele sunt plasate in blocul motor ,sistemul lor nu se mai
foloseste avand multiple dezavantaje ;
b. Cu supape in cap , unde supapele sunt montate in chiulasa deasuprapistonului ;
c. Mixt ( Rover ), supapele fiind montate in bloc si in chiulasa.
Arborele cu came se monteaza in carter sau pe chiulasa. De aceea, distributia din acest punct de
vedere este :

Coala

Lucrare de laborator 21
Mod Coala Nr. Document Semnat Data
 a. cu arbore cu came in carter cel mai raspandit ( motoarele D 797-05, D 2156 HMN 8 , ARO
– 240 , Dacia etc) ;
b. cu arbore cu came montat pe chiulasa, fiind comandate prin culbutor ( fig. 1.2, c )( Lada
1200 , Lada 1500 , Fiat 1600 Mercedes-Benz etc. ).
c. cu arbore cu came pe chiulasa , ce comanda direct supapele , sistem simplu care necesita o
buna etansare a contactului supapa-ghidpentru a evita patrunderea uleiului in camera de
ardere, deci consum marit de ulei ,cocosare de segmenti , gomarea supapelor sau ancrasarea
bujiilor.

Imaginea 1.3. - Mecanismul de distributie a gazelor

Sistemul de alimentare (img. 1.4.) este destinată pentru alimentarea cilindrului cu combustibil şi
aer necesar arderii şi evacuarea gazelor arse.

Coala

Lucrare de laborator 21
Mod Coala Nr. Document Semnat Data
 Instalația de alimentare sau sistemul de alimentare al unui motor cu ardere internă are rolul de a
alimenta cilindrii motorului cu combustibilul și aerul necesar arderii și de a evacua gazele arse.
Instalația de alimentare cuprinde ansamblul organelor necesare alimentării motorului cu amestecul
carburant în proporțiile și cantitățile cerute de regimul de funcționare. Combustibilul poate fi
benzină, motorină, gaz lichefiat sau combustibil sintetic. Se consideră parte componentă a
sistemului de alimentare și piesele ce servesc la evacuarea gazelor de ardere.

Imaginea 1.4. - Sistema de alimentare cu combustibil

Sistemul de pornire-aprindere este destinată pentru producerea scînteii electrice, prin obţinerea
unei tensiuni înalte între electrozii bujiei, capabilă să aprindă amestecul carburant. Sistemele de
pornire au rolul de a antrena motoarele cu combustie interna cu o anumita turatie si un anumit
cuplu, din starea de repaus pana in momentul aprinderii amestecului carburant, respectiv al punerii
in functiune al acestuia.
La autoturismele modern datorită faptului că otoarele realizează turații , puteri și rapoarte de
compresii ridicate, se folosește aprinderea electronic prin excluderea ruptorului și chiar a bobinei de
inducție.
Sistemul de ungere este destinată pentru ungerea organelor în mişcare ale motorului, precum şi
realizarea circulării uleiului, filtrării şi răcirii lui.
Rolul unui sistem de ungere cu ulei al unui motor este multiplu, acesta trebuie să asigure:

Coala

Lucrare de laborator 21
Mod Coala Nr. Document Semnat Data
  ungerea pieselor în mișcare relativă pentru reducerea frecărilor (scăderea uzurii și
îmbunătățirea randamentului mecanic)
 preluarea parțială a căldurii rezultate în urma arderii și a frecării
 curățarea suprafețelor în mișcare de particule metalice și eventuale reziduuri
 protecția suprafețelor metalice împotriva coroziunii
Sistemul de ungere cu ulei al unui motor cuprinde cel puțin următoarele componente:
 rezervor de ulei
 pompă de ulei
 filtrul de ulei
 conducte
În funcție de timpul motorului, sistemul de ungere poate să conțină și:
 radiator de ulei
 injectoare de ulei

Imaginea 1.5. - Circuitul de ungere cu ulei al unui motor cu cilindrii în V

Sistemul de răcire este destinată pentru asigurarea unui regim optim de funcţionare a motorului.
Instalația de răcire a motorului este instalație ajutătoare ce are scopul de a menține un regim de
temperatură potrivit unei bune funcționări a motorului.Temperatura de 1800-2000 de grade Celsius

Coala

Lucrare de laborator 21
Mod Coala Nr. Document Semnat Data
 din interiorul cilindrilor deterioreză procesul de ungere, alterează proprietățile mecanice ale pieselor
conjugate putând în final să le gripeze sau să le strice. Sistemul de răcire intervine în această situație
prin preluarea și transmiterea în mediu a 20-30% din căldura pieselor motorului, asigurând
temperatura cea mai favorabilă adică 85-90°C.

1.2. Simptomele defectării mecanismului bielă-manivelă, locurile de control

pentru depistare şi diagnosticarea defectelor mecanismului bielă-manivelă.

Figura 1.1. - Mecanismul Biela - Manivela

Întreţinerea mecanismului bielă-manivelă se face prin operaţii de control şi verificare
funcţională ca:
-verificarea pornirii uşoare a motorului.
-verificarea funcţionării corecte la diverse turaţii, fară aprezenta bătăi. Cele suspecte se
depistează fie auditiv, fie cu ajutorul stetoscopului astfel:
 Bătăi în partea superioară a blocului motor denotă uzarea pistoanelor şi cămăşilor de
cilindri, care conduc la căderea compresiei şi la consum exagerat de ulei.
 Bătăi ascuţite infundate în zona superioară a blocului motor, la pornirea motorului
,care se atenuiază după ce motorul se incălzeşte, indică uzarea segmenţilor.
 Bătăi în yona de mijloc a blocului motor indică uzarea bolţurilor de piston şi bucşelor
de bielă, acestea se manifestă ca un sunet metalic ascuţit la accelerări şi decelerări
bruşte sau la mersul în gol.
 Bătăile (accentuate la rece, dar attenuate la cald) în yona inferioară a motorului
presupun uzarea lagărelor, se observă prin scaderea presiunii uleiului de ungere.
Totodată se pot depista torsionări şi încovoieri ale bielei prin zgomote în partea
inferioară, dar şi în partea superioară a motorului. Consecinţele acestei uzări:
ovalizarea neuniformă a cilindrilor pe lungimea lor (conicitate), uzarea segmenţilor pe
muchii şi deci şi a pistoanelor, uzarea rapidă ţi uniformă a fisurilor manetoane de la
arborele cotit, micşorarea presiunii de ulei

Coala

Lucrare de laborator 21
Mod Coala Nr. Document Semnat Data
 Controlul fumului de evacuare, zilnic ,visual sau cu aparataj; fumul albastru indică consum de
ulei, cel negru consum exagerat de combustibil, iar cel albicios –avans prea mare sau prea mic la
aprindere, respective pentru injecţie la motoare Diesel.
Controlul presiunii în cilindri la 50 000 km., se face cu ajutorul compresometrului sau
compresografului.
Operaţia de control a compresiei constă în:
― Încălzirea motorului;
― Oprirea motorului şi demontarea bujiilor (şi injectoarelor);
― Racordarea conului de cauciuc al aparatului în orificiul cilindrului nr.1 al motorului;
― Acţionarea motorului cu demarorul, pînă la deplasarea maximă a acului indicator;
― Descărcarea compresometrului, apăsînd supapa;
― Racordarea la cilindrii următori, continuînd operaţia asemănător.
Interpretarea rezultatelor:la MAS, compresia este bună la 10-12 bari;
La motoare cu aprindere prin compresie D797-05 şi D 2156 HMN 8 presiunea trebuie săfie
peste 27 bari.
Determinarea stării tehnice cilindru piston segmenţi fără demontarea motorului:
― Măsurarea cantităţii de gaze arse scăpate în carterul inferior (baia de ulei);
― Utilizarea indicatorului de stare tehnică, care măsoară procentual scăpările de aer
comprimat introdus în cilindrul de presiune de 4,5 bari, dînd astfel indicaţii asupra
gradului de uzare darorită neetanşietăţii grupului cilindru-piston-segmenţi, supapele
sau garniturile de chiulasă.
Astfel la pierderi de pînă la 15% se recomandă reparaţia curentă, cu înlocuirea segmenţilor,
garniturii de chiulasă şi şlefuuirea supapelor, iar la peste 15% pentru autoturisme şi peste 20%
La autocamioane, se recomandă reparaţia capital.

Diagnosticarea defectelor mecanismului bielă-manivelă

În timpul exploatării automobilului, apar o serie de defecţiuni ca:
Griparea pistoanelor are loc ca urmare a supra incalzirii motorului (din lipsa de lichid de
racire, datorita arderii uleiului provocat de uzarea segmentilor, pistoanelor si cilindrilor, amestecului
carburant necorespunzator, prea bogat sau prea sarac, avansul exagerat) are loc o frecare uscata
excesiva, urmata de dilatarea pistoanelor si deci blocarea lor. Fenomenul poate fi observat de sofer
pentru ca este insotit de zgomote caracteristice provocate de efortul bielelor de a smulge pistoanele
gripate din punctele moarte si emanare de abur, daca lichidul de racire este sub nivel. In cazul
opririi imediate a motorului se poate evita griparea, se lasa sa se racească, se toarnă in fiecare
cilindru 30-40 gr. ulei si se incearca rotirea arborelui cotit. Daca se invarte usor, se cauta si se
inlatura cauza, daca se roteste greu sau deloc, pistoanele s-au gripat si automobilul va fi remorcat

Coala

Lucrare de laborator 21
Mod Coala Nr. Document Semnat Data
 pentru repararea in atelier prin demontarea si inlocuirea pistonului gripat si a segmentilor de la
cilindrul respectiv.
Griparea pistoanelor poate duce la rizuri pe oglinda cilindrilor, daca acestea sunt usoare, se
pot slefui cu ajutorul unui piston in abundenta de ulei, deplasat de cateva ori de-a lungul cilindrului
in miscare combinata (de translatie si rotatie). Numai dupa aceasta se face inlocuirea pistonului si
segmentilor respectivi.
Daca din gripare a rezultat si topirea locala a aliajului pistonului si aderarea lui pe cilindru,
atunci acestea se inlatura cu un cutit triunghiular, se slefuieste cilindrul, iar pistonul se va inlocui cu
altul de aceeasi cota (se pot utiliza si pistoane vechi, dar corespunzatoare) si totodata segmentii
respectivi. Cand griparea a dus la deteriorarea cilindrului, atunci acesta se inlocuieste.

Cocsarea segmentilor este urmarea supraincalzirii pistonului, scaparilor de gaze (baie de foc)
datorita uzarii excesive a segmentilor si deci a arderii uleiului, care se depune sub forma de
calamina in canalele respective, blocandu-i. Deci segmentii nu mai asigura etansarea si racirea
pistonului, si ca urmare au loc scapari mari de gaze arse in baia de ulei, iar fumul de esapament este
de culoare albastra. Motorul nu mai dezvolta puterea nominala si, nu mai corespunde sarcinilor de
transport. Pornirea motorului este greoaie, consumul de combustibil si ulei creste, iar compresia la
cilindrul respectiv este scazuta.
Remedierea consta in demontarea grupurilor piston-segmenti-biela, curatirea lor de calamina
si inlocuirea segmentilor, care vor fi montati in locasurile din pistoane cu ajutorul clestelui special,
cu fantele decalate la un unghi de 120° sau 90° (dupa numarul lor) si montarea in aceiasi cilindri, de
unde s-au demontat, se mentioneaza ca pistoanele nu se dezasambleaza de pe biele.
Ruperea segmentilor se datoreste materialului necorespunzator, montarii incorecte, intepenirii
in canalele din piston, uzurii lor, precum si supraincalzirii ce duc la tensiuni interne, loviri de pragul
de uzura, detonatii.
Defectiunea se constata prin compresie micsorata, scaparii de gaze in carter, ca urmare a
pierderii etanseitatii, si scaderea puterii motorului, apare un zgomot caracteristic (zgarieri) la
antrenarea arborelui cotit.
Se inlatura prin inlocuirea segmentilor la cilindrul respectiv. Daca s-au produs rizuri usoare pe
cilindru, se slefuieste, iar daca sunt accentuate se inlocuieste.
Ruperea boltului defectiune mai rara, are drept cauze: uzura mare (joc ce depaseste 0,05 mm
intre bolt si umerii pistonului sau bucsa de biela), material sau tratament necorespunzator, griparea
pistonului.Depistarea se face datorita zgomotului metalic ascutit uniform, la accelerarea brusca a
motorului.

Coala

Lucrare de laborator 21
Mod Coala Nr. Document Semnat Data
 Deoarece ruperea boltului poate produce avarii grave (spargerea pistonului, cilindrului,
incovoierea sau chiar ruperea bielei, incovoierea sau chiar ruperea arborelui cotit), motorul este
oprit imediat.
Remedierea consta in demontarea grupului piston-biela respectiv, depresarea si presarea unui
alt bolt corespunzator, inclusiv bucsa bielei, dupa care se face montarea ambielajului si motorului.
Defiletarea partiala a suruburilor de fixare a capacului de biela se manifesta prin batai in
partea inferioara a blocului motor, la accelerari-decelerari repetate.
Se remediaza prin demontarea baii de ulei, restrangerea suruburilor de la bielele ce au astfel
de anomalii cu cheia dinamometrica la momentul prescris. Totodata se verifica fixarea la celelalte
suruburi ale bielelor pentru a preintampina astfel de defectiuni, daca nu se inlatura la timp aceasta,
exista pericolul ruperii suruburilor si respectiv avarii la biele, cilindri, pistoane, bloc motor,
Ruperea bielei este cauzata de: griparea lagarului sau topirea semicuzinetilor, joc prea mare in
lagar, ruperea boltului, spargerea pistonului, smulgerea sau ruperea suruburilor de biela.
Daca motorul nu este oprit la timp, se produc avarii grave: spargerea blocului motor, a
cilindrului si a pistonului, deteriorarea sau chiar ruperea arborelui cotit, distrugerea baii de ulei.
Remedierea comporta operatii dificile, mai ales in caz de avarii si se executa in atelier, in
afara demontarii, se face o constatare minutioasă a organelor deteriorate, blocul motor impunand
repararea sau chiar inlocuirea, iar cilindrul si grupul piston-segmenti-bolt-biela-cuzineti se
inlocuiesc obligatoriu, arborele cotit este controlat amanuntit, indeosebi fusul maneton respectiv,
care daca are culoarea schimbata necesita inlocuirea.
Incovoierea sau torsionarea bielei, se poate constata prin batai anormale in portiunea mediana
a blocului motor. Daca nu se iau masuri imediate de reparare in atelier a motorului poate duce la:
uzarea accentuata a muchiilor segmentilor, a pistoanelor si ovalizarea neuniforma a cilindrilor pe
toata lungimea lor, uzarea rapida a fusurilor manetoane ale arborelui cotit
Griparea sau topirea cuzinetilor din lagare au unele cauze comune: ungerea insuficienta, uzura
mare, deci joc depasit intre fus si cuzinet, material de antifrictiune necorespunzator, supraincalzire.
Alte cauze, ca: amestec carburant necorespunzator, avans prea mare la aprindere (detonatii),
supraturarea sau suprasarcina indelungata, duc la topirea cuzinetilor.
Se poate preintampina daca sesizarea zgomotului specific (batai infundate, mai ales „la rece”
ce se intetesc la accelerare) sau indicatiile manometrului de ulei (presiune scazuta) se observa la
timp.
Remedierea: demontarea MBM, constatarea starii fusului maneton respectiv (culoarea
schimbata, indica decalirea), daca e in stare normala, se curata resturile de material de antifrictiune
si se inlocuieste cuzinetul cu un altul de cota corespunzatoare.

Coala

Lucrare de laborator 21
Mod Coala Nr. Document Semnat Data
 Ruperea arborelui cotit, un fenomen mai rar, are drept cauze: uzarea excesiva in lagare,
solicitari la incovoiere sau rasucire datorate necoaxialitatii lagarelor, detonatii puternice, lipsa de
ungere. Urmarea poate fi foarte grava: spargerea blocului motor, a unora dintre cilindri si grupuri
piston-biela, sau chiar a tuturor grupurilor.
Remedierea se face numai in atelier (automobilul fiind remorcat) si consta in demontarea
completa a motorului, controlul minutios al tuturor organelor componente, inlocuirea celor defecte,
inlaturarea cauzelor si asamblarea corecta.

1.3. Defectele principale ale mecanismului de distribuţie a gazelor

simptomele şi metodele de depistarea a lor.

Figura 1.1. - Mecanismul de distributie cu supape in cap

1- arbore cu came; 2- tachet; 3- tija; 4- deget de reglare; 5- contrapiulita; 6- axul culbutorilor;
7- culbutor; 8- arcuri; 9- supapa; 10- disc; 11- bucsa conica,
Cele mai frecvente defectiuni care pot provoca zgomote anormale, functionarea neregulata a
motorului, pornirea greoaie sau chiar oprirea lui sunt: zgomote la comanda de distributie, batai ale
culbutorilor sau tachetilor, functionarea neregulata cu zgomot datorita uzurii camelor de la arborele
cu came, functionarea neregulata cu rateuri in carburatorul sau colectorul de evacuare,griparea sau
blocarea supapei, arderea sau deformarea talerului supapeim, rupeera supapei, deformarea sau
ruperea arcului supapei.
Zgomotele la comanda distributiei sunt datorate uzurii danturii rotilor dintate sau a lantului de
distributie. Depistarea se face cu ajutorul stetoscopului (dispozitiv audiotiv) in zona anterioara a
motorului.

Coala

Lucrare de laborator 21
Mod Coala Nr. Document Semnat Data
 Pinioanele uzate se inlocuiesc, iar in cazul cand au dinti rupti (roata din textolit de pe arborele
cu came) se inlocuieste intreg angrenajul distributiei; la inlocuirea numai a pinionului defect,
zgomotul se mentine.
Uzarea lantului de distributie duce la alungirea lui si poate sari peste unul sau doi dinti de pe
pinioane (deci modifica fazele de distributie, provocand mersul neregulat al motorului, sau poate
sari de pe rotile dintate si motorul se opreste).
Remedierea consta in inlocuirea lantului si pinioanelor distributiei.
Bataile culburilor sau tachetilor au o intensitate redusa, ritmica, dar de frecventa inalta
(ascutita) si sunt provocate de jocurile termice prea mari; motorul functioneaza neregulat, cand
jocurile sunt reglate inegal, sau la uzarea suprafetelor frontale ale culbutorilor si supapelor.
Depistarea se face cu stetoscopul in partea superioara a motorului sau prin simpla ascultare cu
urechea.
Remedierea consta in reglarea jocului diontre culbutori si supape. Cand sunt uzuri ale unora
dintre suprafetele de contact, acestea se rectifica cu piatra abraziva sau masini de rectificat,
mentinand initial (mai ales la capul culbutorului).
Tachetii uzati si alezajele lor marite provoaca jocuri anormale si deci batai. Cauzele opt fi:
ungere necorespunzatoare, imobilizarea tachetilior care nu se mai rostesc.
Depistarea zgomotelor se poate face in zona de mijloc a motorului prin ascultare cu
stetoscopul.
Se remediaza prin inlocuirea tachetilor defecti, alezandu-se locasurile (eventual bucsandu-le),
iar cele amovibile se inlocuiesc.
Functionarea neregulata, uneori cu zgomot, a motorului este, indeosebi, urmarea uzurii
inegale a camelor de la arborele cu came. Chiar daca reglajele sunt corecte, motorul functioneaza
neregulat datorita uzuriicamelor. Acestea pot fi controlate numai prin demontarea culbutorilor si
asezarea unui ceas comparator cu palpatorul pe fiecare tija impingatoare, masurand cursa la fiecare
in parte timp ce se roteste arborele cotit cu manivela. Cand diferentele dintre citirile maxime ce
corespund varfurilor camelor de acelasi fel (admisie sau evacuare) sunt mai mari de 0,8-1 mm,
uzura lor este accentuata si se impune inlocuirea arborelui cu came, sau rectificarea lui.
Functionarea neregulata cu rateuri in carburator sau colectorul de evacuare are loc cand jocul
termic dintre supapele a fost reglat la o valoare prea mica; supapele nu se inchid si apar scapari de
gaze si flacari cu rateuri in carburator (pentru supapele de admisie) sau la esapament (pentru cele de
evacuare). Ca urmare, talerele supapelor se ard, iar scaunele de supapa se pot fisura.
Cand la ratati motorul functioneaza neregulat, supapele nu etanseaza chiar daca jocul termic a
fost reglat.

Coala

Lucrare de laborator 21
Mod Coala Nr. Document Semnat Data
 Concluzii :

Lucrarea data ne arată sau mai bine de spus ne face cunoștință cu mecanismele și sistemele
care pun în funcțiune motorul unui automobil, plus neface cunoștință și cu defectele acestor
mecanisme care apar în urma diferitor sarcini și încercări. În urma îndeplinirii lucrării de laborator
am studiat construcția motorului, construcţia mecanismului bielă-manivelă şi de distribuţie a
gazelor, principiul de funcţionare, particularităţile constructive şi reglările. Am luat la cunoștință cu
aplicarea materialului predat la predat la prelegeri în practică pus la lucrarea dara de laborator.

Coala

Lucrare de laborator 21
Mod Coala Nr. Document Semnat Data
 Bibliografie:

1.Gh. Frăţilă „Automobile. Cunoaştere, întreţinere şi exploatere”

2.Îndrumar de laborator
3.Gh. Bodescu, T. Alcaz „Motoare pentru automobile şi tractoare”
4. https://www.scribd.com/doc/13919063/mecanismul-biela-manivela
5.https://www.google.md/search?
biw=1366&bih=631&tbm=isch&sa=1&ei=GjOtWt_TO6yMmwXVopvQDg&q=sistemul+de+unger
e+al+motorului+cu+ardere+interna&oq=sistemul+de+ungere&gs_l=psy-
ab.1.1.0i30k1l2.8542.15344.0.16740.15.8.2.5.5.0.124.856.0j8.8.0....0...1c.1.64.psy-
ab..0.13.806...0j0i13k1j0i13i30k1j0i8i30k1.0.eBlvjXE__l0#imgrc=SFe0zW8PcafjMM:
6.https://www.google.md/search?
biw=1366&bih=631&tbm=isch&sa=1&ei=GjOtWt_TO6yMmwXVopvQDg&q=sistemul+de+unger
e+al+motorului+cu+ardere+interna&oq=sistemul+de+ungere&gs_l=psy-
ab.1.1.0i30k1l2.8542.15344.0.16740.15.8.2.5.5.0.124.856.0j8.8.0....0...1c.1.64.psy-
ab..0.13.806...0j0i13k1j0i13i30k1j0i8i30k1.0.eBlvjXE__l0#imgrc=EHEPrbXhuvwRwM:

Coala

Lucrare de laborator 21
Mod Coala Nr. Document Semnat Data