Scopul lucrarii: Studierea constructiei motorului ,constructia mecanismului biela manivela si de

distribuire a gazelor ,principiul de functionare ,particularitatile constructive si reglarile. Utilaj si echipament: Planse de studii, machete de motoare pentru studii,standuri,piese si imbinari a mecanismelor biela-manivela si de distributie a gazelor ,set de instrumente a lacatusului.

I.I Constructia generala a motorului

Ce inseamna notiunea de puterea motorului,care este diferenta dintre puterea indicata si puterea efectiva ? Puterea reprezinta lucrul mechanic efectuat in unitate de timp P= efectua un lucru mecanic P = F V Puterea notata prin P si exprimata in KW sau Cai Putere -CP sau in engleza HP (Horse Power) Un cal putere reprezinta cantitatea de energie necesara urcarii unei greutati de 75 de kg la o inaltime de un metru in timp de o secunda 1CP=745,7 Watts P(CP)=C(N*m) * RPM(rot/min) Puterea efectiva PE reprezinta puterea obtinutala arbore cotit si care poate fi folosita pentru efectuarea de lucru mechanic util, fiind data relatia: PE = PI PM in care : PI -este puterea indicata; PM - puterea corespunzatoare piederilor mecanice. Puterea indicata PI a unui motor cu ardere interna este puterea dezvotata in cilindrii motorului , corespunzatoare lucrului mecanic indicat al ciclului real.
L sau viteza cu care se poate t

n[ rot / min ]

n min n M nec n p n max

n[ rot / min ]

n min n M

n p = n max

Mod Coala Nr. Docum. . \Elaborat Brsanu C Verificat Contr. n. Aprobat Beiu I.

Semn.

Data

UTTA 527.1 2.2 674

Litera Coala 1 Coli 12

Construcia general a motorului, mecanismului biel-manivel i de distribuie a gazelor

U.T.M. F.I.M.M. I.T.T.A.-092

1.2 Partile fixe ale mecanismului biela-manivela: blocul motor, chiulasa si camasa cilindrilor . Constructia, paticularitatile constructive si materiale . Tipurile camerelor de ardere, avantaje si dezavantaje. MECANISMUL MOTOR DESTINATIE SI PARTI COMPONENTE
Mecanismul motor (numit si mecanismul biela-manivela sau mecanisitiul manivela-piston), transforma micarea de translatie a pistonului, obtinuta prin arderea amestecului carburant, in miscare de rotatie contimm a arborelui cotit. Partjle componente ale mecanismului motor, sunt: - organele fixe : blocul motor , chiulasa , cilihdrii , colectorul de admisie si colectoml de evacuare, semicuzinetii lagarului palier ; - organele mobile: pistonul , segmentii , boltul pistonului, biela , semicuzinetii lagarului de biela , arborele cotit , volantul si amorti-zorul oscilatiilor .
ORGANELE FIXE ALE MECANISMULUI MOTOR

Blocul motor constituie scheletul motorului, fiind prevazut cu brate sau locasuri pentru suport de
fixare pe cadrul automobilului. Constructiv este, format din blocul cilindrilor(in partea superioara) si carterul (in partea infe-rioara).

Se obtine prin turnare din fonta eenusie cand cilindrii sunt deraontabili (amovibili) sub forma de camasi de cilindru (motoarele D 797-05 autocamion Roman, Dacia 1310), sau din fonta aliata pentru motoarele cu cilindrii turnati cu blocul (Fiat, Lada), La. unele autoturisme blocul motor poate fi turnat din aliaj de aluminiu(Skoda). La autoturismul OLTCIT, cilindrii sunt turnati din fonta aliata cu aripioare exterioare .pentru majorarea suprafetei de racire cu aerul, iar carterul este tumat din aliaj de aluminiu sub presiune. Dupa turnare, blocul motor se prelucreaza in interior si exterior pentru asamblarea diverselor componente ale motorului. Blocul motor 6 (fig. 4.3) este prevazut cu: locasurile interioare ale cilindrilor 1, cu pereti verticali despartitori, ale lagarelor paliere pentru arborele cotit 2 (formate din doua parti - jumatate sblidara cu blocul i cealalta sub foima de capac asamblat cu suriiburi); lagarele pot fi cu semicuzineti sau rulmenti (Trabant, Wartburg, la care capacele nu mai sunt separate, ci solidare cu carterul inferior).

Coala

Mod Coala N. Document

Semnat

Data

UTTA 527.1 2.2 674

Numarul lagarelor paliere este, determinat in general de numarul cilindrilor dupa formula n + 1 (sapte lagare pentru motorul D 797-05, cinci pentru Dacia 1310), plasate in partea inferioara a peretilor despartitori ai cilindrilor. pentru rigidizarea blocului; sunt si exceptii unde numarul acestora poate fi n - 1 (trei lagare paliere. cu semicuzineti la,OLTCIT Club, sau trei lagare cu rulmenti la Wartburg). Locasurile 3 sunt destinate pentru lagarele arborelui cu came (sub forma de bucse presate). De remarcat ca locasurile lagarelor paliere ale arborelui cotit si cele ale, arborelui cu came se realizeaza simultan in carter pentru a asigura coaxialitatea lor. ,. Canalele 4 sunt obstinate circulatiei uleiului, iar canalele 5 pentru circulatia lichidului de racire; de asemenea sunt prevazute locasurile 11 pentru tacheti, iar in partea anterioara carterul 6 prin capacul 8, inchide angrenajul distributiei; aripile laterale 10, sunt destinate pentru fixarea blocului pe cadrul automobilului; la Dacia sunt suporturile laterale demontabile, din tabla pentru montarea motorului pe caroserie; in toate cazurile fixarea se face prin intermediul unor suporti elastici de cauciuc.
Partea posterioara a blocului este prelucrata plan incat.sa permita montarea prin suruburi a carterului volantului. Partea inferioara a blocului este de asemenea prelucrata plan, pentru asamblarea.cu suruburi a baii de ulei etansata de garnitura. Prelucrarea plana a suprafetei superioare a blocului, asigura montarea cu suruburi sau prezoane a chiulasei , prin intermediul garniturii de etansare . In interiorul blocului sunt amenajate din turnare si apoi uzinate alte locasuri speciale pentru asamblarea diverselor subansambluri sau piese ruptordistribuitor la MAS, filtru de ulei, pompa de ulei si chiar pompa de injectie la unele motoare. Blocul motor este de mare diversitate constructiva, avand forma adaptata dupa pozitia cilindrilor fata de axa longitudinala, astfel: in linie (motor lung inclusiv pentru cel transversal); in V (motor concentrat); cu cilindrii orizontali, opusi (boxer); sau inclinat de obicei la 30-40 (autoturismul Skoda, autocamionul ROMAN cu motor D 2156 HMN 8). Grosimea peretilor blocului variaza in functie de solicitarea dinamica respective (la MAC este mai mare ca la motoarele MAS). Pentru rigidizare sunt realizate din turnare.nervuri interioare. Pentru lagarele paliere ale arborelui cotit blocul motor are trei locasuri. In partea posterioara, suprafata este prelucrata plan, pentru asamblarea carterului cutiei de viteze. Pe suprafata anterioara se fixeaza carterul angrenajului de distribute acoperit cu capacul de protectie a curelelor dintate ce antreneaza pinioanele respective.

Fig. 4.1. a - motorul SAVIEM 797-05; b - motorul autoturismului Dacia 1300; - motorul autoturismului Trabant (racirc cu aer); / - bloc motor; 2 chiulasa; 3 - garnitura dc chiulasa; 4 - capac chiulasa; 5 - garnitura pentru capacul chiulasci; 6 bu$on pentru alimcntarea motorului cu ulci; 7 - cilindru; 8 -. capac distributic; 9 simcring etansare; 10 - capac lagar palicr cu scmicuzinc{r; 11 prczoane pentru asamblarca chiulasci pc blocul motor; 12 - carter volant; 13 - baic ulci;

Organele fixe ale mecanismului motor:

Coala

Mod Coala N. Document

Semnat

Data

UTTA 527.1 2.2 674

14 - garnituri baic ulei; 15 - garnituri semiinclare baic ulci; 16 - suport fixarc motor; 17 - bujpn golirc ulci-, 18 - inclc etansare (carton special); 19 semicartcr inferior; 20 - fcreastra cvacuarc; 21 -' fcreastra balciaj (admisic cilindru); 22 - canal balciaj; 23^- fcreastra admisic carter.

Chiulasa (fig. 4.5) acopera cilindrul, realizand impreuna cu pistonul spatiul de lucru inchis al fluidului
motor. Se confectioneaza prin tumarea din fonta

Chiulasa; - racire cu (motor D 2156-HMN8); /- cavitati pentru camera de ardere; 2 - cavitate pentru temiostat; 3 - cavitate pentru
traductorul termometrului de ; 4 - suprafata inferioara plana; 5 - orificii pentru prezoa-ne; - orificii filetate; 7 - orificii pentru colectorul de admisie; <S orificii pentru colectorul de evacuare; 9 -' ghid supapa; 10 - loca? injector; 11 - suprafeje laterale; 12 - scaun supapa; b - racire cu aer; 13 - locas bujie;14- aripioare racire cu aer.

aliata (D 797-05, D 2156 HMN 8, ARO) sau din aliaje de aluminiu (Dacia 1300 Ikoda, Fiat) si poate fi comuna pentru toti cilindrii (cele mai folosite) sau grupate pentru mai multi cilindri. Motorul D2156 HMN8 are doua chiulase (cate un pentru trei cilindri). Ghiulasa este prevazuta in partea inferioara cu cavitatile 1, care formeaza impreuna cu pistoanele la PMI camerele de ardere. Forma lor este diferita dupa tipul motorului. Unele motoare au camera de ardere plasata partial in chiulasa si partial in piston, iar altele numai in capul pistonului sau in chiulasa de forme arhiteonice diverse; in partea anterioara, chiulasa are cavitate 2, pentru termostat, iar in partea posterioara 3 sau laterala, pentru traductorul termometrului de.apa; orificiile pentru ale chiulasei coincid cu cele din bloc, in vederea asigurarii circulatiei lichidului de racire din blocul motor in chiulasa. Este prelucrata in partea inferioara 4, perfect plan pentru etansare la asamblarea cu blocul cilindrilor, etansare asigurata si de gamitura de chiulasa. Montarea chiulasei se face prin buloane sau prezoane 5, care se strang intro anumita ordine, incepand de la centru spre exterior. Partea superioara este prelucrata si prevazuta cu orificii filetate 6, pentru asamblarea suportilor axei culbutorilor, care vor fi protejati de un capac din tabla sau tumat din aliaj de aluminiu, etansat fata de chiulasa irintr-o gamitura; de obicei. capacul culbutorilor este prevazut cu un orificiu cu buson pentru alimentarea cu ulei a motorului. Lateral, chiulasa se prelucreaza si permite montarea colectorului de admisie 7 si evacuare 8, etanse prin intermediul unor gamituri termoplastice. Chiulasa are de asemenea serie de locasuri cum sunt cele pentru ghidurile supapelor 9; acestea sunt executate din fonta, asamblate prin presare. La MAC, chiulasa are orificii pentru plasarea injectoarelor 10 iar la unele motoare, orificii filetate pentru bujiile incandescente (ARO, D 127 i L 27, Mer edes). La MAS are orificii filetate pentru bujii. La motoarele cu injectie de benzina,, chiulasa este prevazuta. cu orificii speciale pentru injectoarele respective. Chiulasa motoarelor in patru timpi, cu supape in cap, au in partea inferioara locasurile scaunelor de supapa 12, inamovibile la cele din fonta, sau amovibile sub forma unor inele din fonta sau otel, montate prin fretare. Scaunele sunt prelucrate adincime de 1,2-1,4 mm, la 45, pentru asigurarea suprafetei de etansare cu

Coala

Mod Coala N. Document

Semnat

Data

UTTA 527.1 2.2 674

contrascaunele supapelor, la asamblarea lor. Numarul scaunelor de supapa este in general cate doua pentru fiecare cilindru (unul pentru admisie cu diametrul mai mare si unul pentru evacuare) dar poate fi si mai mare la motoarele moderne (3-5 scaune). La motoarele in doi timpi lipsesc aceste locasuri, pentu ca procesele de umplere si evacuare se produc prin fantele din cilindri. Motoarele racite cu aer, au chiulasele prevazute cu aripioare pentru a se mari suprafata de contact cu aerul de racire . Unele chiulase sunt in individuale (Trabant), sau comune pentru cate doi cilindri (OLTCIT Club). La acesta din urma este prevazut si cu locasurile speciale pentru lagarele arborelui cu came .

Cilindrii. Cilindrul

realizeaza spatiul de lucru pentru desfasurarea ciclului motor, in interiorul lui deplasandu-se linear pistonul. Cilindrii pot fi turnati odata cu blocul motor (inamovibili - Lada si Fiat) sau demontabili (amovibili), ca la majoritatea motoarelor modeme, sub forma de camasi de cilindru 3 se obtin prin turnare, din fonta aliata prelucrati fin la interior (oglinda cilindrului), iar cei amovibili au prevazuti la exterior canale destinate inelelor din cauciuc pentru etansarea camasilor de racire cu . Alte tipuri asigura etansarea prin inele de carton , care au si rol de realizarea suprainaltarii camasii fata, de suprafata superioara a blocului motor. , Motoarele racite cu aer au prevazute aripioare pentru marirea suprafetei de contact cu aerul de racier. remarca pentru OLTCIT Special, care are doi cilindrii orizontali, opusi (boxer), turnati din aliaj de aluminiu sub presiune, prevazuti la exterior cu aripi ntru a se mari suprafata de contact eu aerul de racire. Pe suprafata interioara este depus electrolitic un strat de aliaj de nichel-crom-cobalt-siliciu, dupa

Tipuri de cilindri pentru motoarele de automobile: a - cilindri inamovibiii (turaati direct in bloc); b camaja de cilindru ambvibila (Umeda); - camaa de cilindru uscata; d - cilindru cu aripioare, pentrti motor racit cu aer (in doi tirnpi): / - bloc motor; 2 - camera de racire (); 3 - camajS de cilindru; 4 - mele de cauciuc; 5 guler de sprijin; 6 - aripioare de racire; 7 - partea activa a cilindrului; 8- fanta bateiaj; 9-canal baleiaj; /0-fantaevacuare; // -prezoanefixare chiulasa; 12 - cilindru.

procedeul NIKASIL, cu grosimea de cca 0,1 mm. pentru a mari rezisterita la uzura, si a micsora jocul dintre piston-cilindru, respectiv pentru cresterea fiabilitatii. ., Cilindrii nedemontabili sunt de tip umed, iar camasile demontabile p6t fi uscate (motorul D 2156 HMN 8) sau umede (in contact direct cu de racire), ca la cea mai mare parte a motoarelor (D 797-05, ARO L-25, Dacia 1310, Mercedes). La motoarele in doi timpi , cilindrii au prevazute fante laterale 8 si 10 (ferestre de baleiaj), pentru admisia amestecului carburant sau aerului si fereastra pentru evacuarea gazelor arse. Camasile de cilindri amovibile se monteaza in bloc prin presare, avand suprafete de ghidare in acest scop. Denivelarea gulerului fata de suprafata superioara a blocului motor este asigurata prin garnituri (Dacia 1300) sau prin ghidarea etansa pe scaunele respective; aceasta denivelare poate fi deasupra blocului (D 797-05, Dacia 1300, ARO L-25), sau sub planul de asamblare a blocului cu chiulasa (D-2156 HMN 8), asigurand buna etansare la strangerea chiulasei. Numerotarea cilindrilor se face, in general, incepand de la volant. Foarte important este respectarea ovalitatii si conicitatii alezajului cilindrilor, dupa prelucrarea finala (honuire). Numarul cilindrilor este par (sase in linie pentru motoarele D 797-05, D 2156 HMN 8, opt in V pentru-SR 211, pentru motoarele Diesel de pe auto-camioanele DAC: 1240 V8DT de 320 i 360 CP. D 2156 MTN 8R (6 in V)

Coala

Mod Coala N. Document

Semnat

Data

UTTA 527.1 2.2 674

turbo; patru in linie pentru autoturismele Dacia. Skoda, Fiat, Lada, Toyota, doi cilindri orizontali opusi autoturismul Citroen), dar poate fi si impar (Wartburg - trei cilindri, Audi 200 Turbo - cinci cilindri).

MECAMSMUL DE DISTRIBUTIE DESTINATIE SI CLASIFICARE

Mecanismul de distributie ste un ansamblu dc piese care asigura umplerea cilindrilor, intr-o anumita ordine, cu amestec carburant.inl sau aer proaspat si evacuarea gazelor arse. Dupa tipul motorului , distributia poate fi pentru motoare in patru si in doi timpi. Motoarele in patru timpi utilizeaza mecanismul de distributie cu supape. Cele in doi timpi in general nu au supape ci ferestre in cilindri care sunt deschise si inchise prin deplasarea pistonolui de o forma speciala ,asa-zisa distributie prin lumini. Unele motoare in doi timpi in special cele cu aprindere prin compresie au numai supape de admisie sau numai de evacuare . Dupa pozitia supapelor mecanismele de distributie sunt: Cu supape laterele la care supapele sunt plasate in bloc motor Cu supape in cap ,unde supapele sunt montate in chiulasa deasupra pistonului Mixt (la Rover) supapele fiind montate in bloc si in chiulasa Arborele cu came se monteaza in carter sau pe chiulasa . De aceea distributia din acest punct de vedere este: - Cu arbore cu came in carter - Cu arbore cu came montat pe chiulasa ,supapele fiid comandate prin cubultori. - Cu arbore cu came pe chiulasa ,ce comanda direct supapele. La PMI exista un moment in care supapele de admisie si evacuare sunt deschise cu acelas unghi numit incrucisarea supapelor . Efectul acestui fenomen este: imbunatatirea umplerii camerei de ardere , racirea zonelor calde, atenuare efectului detonatiilor, scaderea consumuilui de conbustibil ,cresterea puterii motorului.

Comanda distributiei:
1- pinion arbore cotit(coducator); 2- roata dintata arbore came; 3- roata dintata intermediara; Comanda cu lant este formata din doua roti dintate de lant , miscarea de la arborele cotit la arborel cu came transmitindu-se printr-un lant cu role, care poate fi dublu sau triplu pentru micsorarea uzurii.La motoarele cu arborele cu came pe chiulasa , lantul este mai lung si ghidat de o roata dintata in intinzatoare .Unele constructii pot avea intinzator mecanic sau mecanohidraulic. Ambele sisteme sunt plasate intr-un carter etans.

Coala

Mod Coala N. Document

Semnat

Data

UTTA 527.1 2.2 674

Concluzie:
In constructia de automobile se folosesc diverse solutii tehnologice efective sau mai putin effective,ce impune specialistului o buna pregatite teoretica cit si practica pentru ai permite sa optimizeze sis a utilizeze in procesul proiectarii solutii optime si mai fiabile.

Bibliografie :
1.Gh.Fratila si altii, AUTOMOBILE. Cunoastere,intretinere si exploatare. Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti 2001 pag. 44-53, pag. 77-81. 2.Internet: http://www.Wikipedia.com/puterea motorului 3. Indrumar laborator

Coala

Mod Coala N. Document

Semnat

Data

UTTA 527.1 2.2 674

Coala

Mod Coala N. Document

Semnat

Data

UTTA 527.1 2.2 674