MECANISMUL MOTOR

Constructie si functionare
 1. DESTINATIA SI PARTILE COMPONENTE ALE
MECANISMULUI MOTOR
Mecanismul motor, numit uneori si
mecanismul biela – manivela, constitue
principalul ansamblu al motorului cu
ardere interna cu piston. El are rolul de a
transforma miscarea de translatie
rectilinie – alternativa a pistonului in
miscare de rotatie a arborelui cotit.
Organele componente ale
mecanismului motor se impart in doua
grupe :
 grupa organelor fixe (Fig.1), ce
cuprinde : blocul cilindrilor, chiulasa si
carterul ; Fig.1 Organele fixe ale mecanismului motor :
1 – chiulasa ; 2 – camasa de cilindru ; 3 – garnitura de
 grupa organelor mobile (Fig.2) , ce camasa ; 4 – locas pentru camasa ; 5 – bloc cilindrii ; 6
cuprinde : pistonul, segmentii, boltul, – garnitura capac distributie ; 7 – capac distributie ; 8 –
biela, arborele cotit si volantul. garnitura de chiulasa ; 9 – carter superior.
 Fig. 2 Organele mobile ale mecanismului motor:
1 -  piston; 2 – segment; 3 – boltul pistonului; 4 – biela; 5 – semicuzineti lagar de biela; 6 – arbore
cotit; 7 – semicuzineti lagar palier; 8 – volant; 9 – amortizor oscilatii; 10 – segment ungere; 11 –
siguranta bolt; 12 – bucsa biela; 13 – inel reglare joc axial arbore cotit; 14 – bulon capac biela; 15 –
pana fixare pinion pe arborele cotit; 16 – pinion distributie; 17 – fulie; 18 – bucsa pentru sprijin
arbore ambreiaj; 19 – coroana volant.
 2. ORGANELE FIXE ALE MECANISMULUI MOTOR
2.1 Blocul motor
 Reprezinta partea mecanismului motor in
care se amplaseaza cilindrii, pistonul,
biela, arborele cotit si partial sau integral,
unele sisteme auxiliare.
 Blocul motor se compune din doua parti
distincte :
 partea superioara, in care sant montate
camasile de cilindru, denumita de aceea
blocul cilindrilor;
 partea inferioara, in care se monteaza
arborele cotit, deneumita carterul superior.
 In interiorul blocului sunt amenajate prin
turnare si apoi uzinate alte locasuri
speciale pentru asamblarea diverselor
Fig.3 Blocul motorului SAVIEM 797 – 05 : subansambluri sau piese :
1 – locasul pompei de ulei ; 2 – lagarele paliere ale arborelui cotit ; 3 – locasul  ruptor distribuitorul ;
axului pinionului intermediar al distributiei ; 4 – carterul superior ; 5 – lagarele  filtrul de ulei ;
arborelui cu came ; 6 – locasul pompei de apa ; 7 – blocul cilindrilor ; 8 –  pompa de ulei ;
locasurile pentru camasile cilindrilor ; 9 – canale pentru tijele de actionare a  pompa de injectie, etc.
culbutorilor ; 10 – locasurile suruburilor de strangere a chiulasei pe blocul
motor ; 11 – rampa de apa a blocului motor ; 12 – locasul robinetului de golire a  Grosimea peretilor blocului variaza in
apei din bloc ; 13 – flansa pentru racordarea conductei de intrare a apei in functie de solicitarea dinamica respectiva
blocul motor ; 14 - locasurile dopurilor de siguranta ; 15 – bosaj pentru fixarea (la MAC mai mare ca la MAS).
radiatorului de ulei ; 16 – bosaj pentru fixarea filtrului de ulei.
 2.1.1 Cilindrii
Cilindrul(Fig. 5), realizeaza spatiul de lucru pentru desfasurarea ciclului motor, in interiorul lui
deplasindu-se linear pistonul.
Cilindrii pot fi turnati odata cu blocul motor(cilindrii inamovibili - Fig.5, a) sau demontabili(cilindrii
amovibili – Fig. 5, b si c) ca la majoritateea motoarelor moderne, sub forma de camasi de cilindru
3.

Fig.5 Tipuri de cilindrii pentru motoare de autovehicule

a – cilindrii inamovibili(turnati direct in bloc) ; b – camasa de cilindru amovibila(umeda) ; c – camasa de cilindru
uscata ; d – cilindru cu aripioare pentru motoare racite cu aer(in doi timpi) ; 1 – bloc motor ; 2 – camera de
racire(apa) ; 3 – camasa de cilindru ; 4 – inele de cauciuc ; 5 – guler de sprijin ; 6 – aripioare de racire ; 7 –
partea activa a cilindrului ; 8 – fanta baleiaj ; 9 – canal de baleiaj ; 10 – fanta evacuare ; 11 prezoane fixare
chiulasa ; 12 – bloc cilindru.
 2.2 Chiulasa
 Chiulasa reprezinta organul mecanismului motor
care inchide cilindrul la extremitatea dinspre
p.m.i. ; alaturi de cilindri si piston, formeaza
spatiul inchis in care evolueaza fluidul motor. Ea
se executa prin turnare din fonta sau aliaje de
aluminiu, fie ca o piesa unica pentru intregul
motor, fie sub forma de piese separate pentru
fiecare cilindru in parte, sau pentru un grup de
cilindri.
 Chiulasa poate avea diferite forme in functie de
tipul motorului (m.a.s. sau m.a.c), pozitia
supapelor(lateral sau in cap) si felul racirii(cu
lichid sau cu aer).
 In timpul functionarii, chiulasa suporta solicitari
mecanice importante, determinate de forta de
presiune a gazelor. Incalzirea inegala a diferitelor
zone a chiulasei(sediul supapei de evacuare este
mai cald decat cele de admisiune) produce
tensiuni termice de valoare ridicata, care Fig. 7 Chiulasa :
deformeaza sau fisureaza chiulasa. a – racire cu apa : 1 – cavitati pentru camera de ardere; 2 –
 Pentru racirea peretilor interiori, care vin in cavitate pentru termostat; 3 – cavitate pentru traductorul
contact cu gazele fierbinti, chiulasa se prevede cu
o camasa de apa. Circuitul de racire trebuie sa termometrului de apa ; 4 – suprafata inferioara plana ; 5 –
asigure o uniformizare a temperaturii peretilor ; orificii pentru prezoane ; 6 - orificii filetate ; 7 – orificii pentru
de aceea, lichidul de racire care trece prin blocul colectorul de admisie ; 8 - orificii pentru colectorul de
cilindrilor in chiulasa trebuie dirijat cu precadere
spre zonele puternic incalzite. evacuare ; 9 – ghid supapa ; 10 – locas injector ; 11 –
suprafete laterale ; 12 – scaun supapa ; b – racire cu aer : 13 –
locas bujie ; 14 – aripioare de racire.
 2.2.1 Garnitura de chiulasa
Garnitura de chiulasa(Fig.8) are rolul de a asigura etanseitatea intre blocul de cilindri si chiulasa pentru
evitarea scaparilor de gaze, apa, ulei; ea trebuie :
- sa aiba proprietati termoplastice ;
- sa permita transmiterea caldurii, ;
- sa fie rezistenta la presiunea gazelor.
Grosimea ei este de 1,3 – 4 mm iar forma copiaza forma chiulasei, fiind prevazuta cu orificii
corespunzatoare.
Se confectioneaza din clingherit, azbest grafitat cu sau fara insertie metalica, azbest imbracat cu foite
subtiri din tabla de cupru sau alama si mai rar, din aluminiu.
De obicei, se utilizeaza o garnitura pentru toti cilindrii. Ea trebuie sa fie rezistenta la temperaturi inalte
si suficient de plastica pentru a prelua deformatiile si neregularitatile provenite din prelucrare.
Orificiile pentru cilindri, uneori si a celor pentru circulatia lichidelor sunt armate cu tabla de cupru
alama sau aluminiu.

Fig.8 Garnitura de chiulasa

 2.2.2 Colectoarele de admisie si evacuare
Fig.9 Scheme pentru colectoare de evacuare :
a – cu ramificatii individuale scurte ; b – cu ramificatii
individuale lungi.
 Colectorul de admisie conduce aerul
sau amestecul carburant la supapele de
admisie prin canalele din chiulasa,
asigurind o repartitie uniforma in cilindri si
omogenitate (pentru amestecul carburant).
Pentru preincalzire, colectorul are o regiune
de contact cu colectorul de evacuare, in
forma de T.
 Colectorul de evacuare (Fig.9) asigura
evacuarea gazelor de ardere printr-o
destindere si racire rapida. La colectorul de
evacuare sunt racordate teava si toba de
esapament. Ambele colectoare pot fi
montate pe aceeasi parte a chiulasei sau
de o parte si de alta a chiulasei
 2.3. Carterul
 Carterul este partea fixa a
motorului situata la baza cilindrilor si
se compune din doua parti principale :
carterul superior turnat de regula
dintr-o bucata cu blocul cilindrilor si
carterul inferior sau baia de ulei.
Pentru fixarea pe cadru carterul este
prevazut cu suporturi. In Fig. 10 este
reprezentat carterul superior 9 in care
se monteaza prin intermediul
lagarelor paliere 10, arborele cotit al
motorului.
 Carterul inferior este format dintr-o
carcasa din tabla ambutisata si
foloseste ca rezervor pentru uleiul de
ungere al motorului .
La partea inferioara, baia de ulei
este prevazuta cu un orificiu pentru
scurgerea uleiului, inchis cu un buson
magnetic pentru acumularea Fig. 10 Blocul motor si carterul :
impuritatilor metalice. 1 – capac distributie ; 2 – garnitura capucului distributiei ; 3 –
garnitura cauciuc carter inferior ; 4 – carter inferior(baia de ulei) ;
5 – buson de golire a uleiului ; 6 – joja de ulei ; 7 – garnitura baii
de ulei ; 8 – suporturi laterale motor ; 9 – carter superior ; 10 –
lagar palier.
 Lagarele paliere care servesc
pentru sustinerea arborelui cotit sant
formate din doua parti(Fig.11) : o parte
superioara 1, facand corp comun cu
carterul, si partea inferioara 4, prinsa de
cea superioara prin intermediul unor
suruburi si piulite 5. Lagarele paliere au
cuzineti acoperiti cu aliaj antifrictiune si
gauri de ungere pentru reducerea
frecarilor intre acestia si arborele cotit.

Fig.11 Lagarul palier

3. ORGANELE MOBILE ALE MECANISMULUI MOTOR
3.1 Pistonul
 Pistonul este singurul perete mobil al camerei de ardere, care
asigura evolutiile fluidului motor, prin miscarea de translatie
rectilinie – alternativa in cilindru.
 Pistonul indeplineste urmatoarele roluri:
- formeaza peretele interior ce inchide camera de ardere ;
- suporta presiunea gazelor arse la destindere, presiune ce-i
imprima deplasarea lineara pe care o transmite la biela si de aici
la arborele cotit.
- participa la evacuarea gazelor arse
- asigura pelicula de ulei de pe suprafata de lucru a cilindrului.
- etanseaza a camera de ardere, impreuna cu segmentii
- evacueazare caldura.

Fig.12 Ansamblul biela- piston :

1 – expandor ; 2 – segment de ungere ; 3 , 4 – segmenti de
compresie ; 5 – bolt ; 6 – inel de siguranta ; 7 – semicuzineti ; 8 –
piston ; 9 – ansamblul bielei ; 10 – corp ; 11 – capac ; 12 – bucsa ; 13
– surub ; 14 – piulita ; 15 – contrapiulita ; 16 – set segmenti.
 La motoarele in doi timpi, pistonul are si rol de organ de distributie, prin deschiderea si
inchiderea ferestrelor(luminilor) de admisie si evacuare din cilindru.
Se confectioneaza din aliaje de aluminiu cu siliciu pentru a corespunde cerintelor.
Durabilitatea pistoanelor se poate mari prin tratamente termice, iar rezistenta la uzare prin
protejarea suprafetei exterioare (cositorire, grafitare, eloxare) cu un strat poros ce retine uleiul.
Intre piston si cilindru este necesar un anumit joc pentru asigurarea deplasarii libere a pistonului
in cilindru. Acest joc produce eventuale "batai" la rece (daca este prea mare) sau "gripari" la cald
(daca este prea mic). Jocul optim intre fusta pistonului si cilindru este de 0,03 – 0,06 mm (MAS) si de
0,11 – 0,18 mm (MAC).
Forma pistonului este tronconica, cu diametrul mai mic in partea capului, pentru ca dilatarea este
mai mare datorita temperaturii mai ridicate in timpul functionarii.
Temperaturile de lucru ale pistonului variaza intre 300 - 500ºC in partea superioara si 150 -
250ºC la manta.
Dilatarea este mai mare in zona bosajelor, datorita aglomerarii de material, motiv pentru care
prelucrarea se face cu degajari in dreptul umerilor, iar mantaua de forma eliptica (cu diametrul mare
perpendicular pe axa boltului). Astfel, in timpul lucrului, pistonul va capata o forma cilindrica, iar
solicitarile vor fi repartizate uniform.
Dupa rolul functional, pistonul se
compune din urmatoarele parti(Fig.13) :
- capul pistonului 1 ;
- corpul 3 (regiunea portsegmenti
sau de etansare) ;
- mantaua 5(fusta – partea de
ghidare) ;
- umerii 4 ;

Fig. 13 Ansamblul piston – segmenti :

1 – capul pistonului ; 2 – camera de ardere ;
3 – corpul(regiunea port – segmenti) ; 4 –
umerii pistonului ; 5 – mantaua(fusta, partea
de ghidare) ; 6 – canal pentru siguranta
boltului ;
a – segment de compresie trapezoidal ; b,c –
segment de compresie conic ; d – segment
de ungere(raclor).
Capul pistonului are diferite forme (Fig 14 si Fig. 15): plata (a), concava (c) convexa (b), convexa
profilata (d) – MAS in 4 timpi

Fig.14 Forme diferite ale capului

pistonului :
a, b, c, d – motoare cu aprindere prin
scanteie in 4 timpi ; e, f, g, h –
motoare cu aprindere prin scanteie in
2 timpi.

Fig.15 Forme diferite ale

capului pistonului la
motoarele cu aprindere prin
compresie
a – cap plat ; b, c – capul
pistonului in cazul asezarii
excentrice a injectorului ; d – cap
concav ; e, f, g – forme ale
capului pistonului pentru
realizarea camerei de ardere
care sa imbrace forma jetului de
combustibil.
 Corpul pistonului are peretii ingrosati pentru dispunerea canalelor pentru segmenti. Canalele superioare
servesc pentru montarea segmentilor de compresie, care au rolul de a asigura etanseitatea si de a transmite
caldura peretilor cilindrilor. Canalele inferioare sunt pentru segmentii de ungere. In zona(braul) canalelor pentru
segmentii de ungere sant practicate o serie de orificii, care servesc la scurgerea uleiului adunat de segmenti de pe
peretii cilindrului. Numarul segmentilor depinde de presiunea gazelor in cilindrii motorului si de frecventa de rotatie
a arborelui cotit.
Unele pistoane au in canalul primului segment de compresie, incorporat, circular, din turnare, un inel de otel,
deoarece materialul din dreptul acestui canal isi pierde usor duritatea.
Deasupra primului canal al segmentului de compresie, unele pistoane au un prag de foc sau un canal termic de
preetansare.
 Fusta ghideaza pistonul in miscarea sa in cilindru si contribuie la uniformizarea presiunii pe peretii cilindrului.
Lungimea partii de ghidare a cilindrului depinde de marimea eforturilor de apasare laterala si se alege astfeel incat
sa se obtina valorile admisibile ale presiunii specifice.
Ca urmare a incalzirii neuniforme a pistonului pe toata lungimea lui, ssi dilatarea este neuniforma. Astfel,
deformatiile mai mari apar in regiunea capului pistonului.
Din aceasta cauza, diametrul capului pistonului este prin constructie mai mic decat cel al fustei, astfel incat jocul
dintre piston si cilindru in zona superioara este de 0,3 – 0,8 mm, iar in zona inferioara de 0,05 – 0,8 mm.
 Umerii(bosajele) se executa sub forma unor adaosuri orientate spre interiorul pistonului in ale caror orificii se
monteaza boltul pistonului care realizeaaza legatura acestuia cu biela.
Dupa prelucrare, pistoanele se sorteaza pe grupe dimensionale (inclusiv alezajul boltului) si dupa greutate,
neadmitindu-se la acelasi set diferente mai mari de 5 g intre ele. Ele poarta un marcaj pe cap, de care se tine
seama pentru orientare la montaj in cilindri.
Pistoanele se sorteaza impreuna cu cilindrii motorului, pe grupe de dimensiuni cu aceleasi tolerante, formind
seturi complete de motor (inclusiv bolturile si segmentii respectivi).
In general, pistoanele sunt interschimbabile, dar la Oltcit se pot inlocui intre ele numai pe aceeasi parte a
motorului, fiind marcate in acest sens cu literele g - stinga si d - dreapta (gauche et droite).
 3.2 Segmentii
Segmentii(Fig.16) au rolul de a asigura etanseitatea intre piston si cilindru, cat si de a colecta prin radere
uleiul aflat in exces pe peretii cilindrului si de a transmite caldura de la piston la cilindru. Segmentii care au rol de
etansare sunt montati la partea superioara a pistonului si se numesc segmenti de etansare sau de compresiune,
iar segmentii care se opun patrunderii uleiului in camera de ardere se numesc segmenti de ungere sau raclori.

Fig.16 Forme constructive ale

segmentilor :
1- segmenti de compresiune ; 2 si 3 segmenti
de ungere ; 4 – expandor radial

Fig.17 Schema de functionare a

segmentilor :
a – de compresiune ; b – de ungere.

Etansarea se realizeaza prin deplasarea

segmentului in jos de catre presiunea gazelor
de ardere(Fig.17, a), care patrund si in canal,
apasand pe partea interioara a segmentului, in
sensul lipirii mai pronuntate de camasa
cilindrului, marindu-i astfel gradul de etansare.
 Pentru a putea fi montati pe pistoane si pentru a compensa
deformatiile care apar datorita dilatarii, segmentii(care au in stare
libera diametrul mai mare decat diametrul interior al cilindrului) sant
prevazuti cu o deschidere numita  fanta(Fig.18), ce depinde de tipul
motorului.
La montaj, segmentii se aseaza cu fantele decalate (cu un
unghi ce depinde de numarul segmentilor : 90 - 1800) pentru a
evita pierderile de compresie.
Fantele au valori de : in stare libera (0,1 - 0,14) D (unde D este
diametrul cilindrului), iar in timpul functionarii fanta devine (0,004-
0,005) D.
Segmentii se confectioneaza din fonta aliata, iar cei de ungere
pot fi din tabla de otel, in forma de U.
Segmentii de compresie in numar de doi pentr MAS si trei
pentru MAC, se monteaza in canalele din partea superioara a
capului pistonului, iar cel de ungere (uneori doi), sub cei de
compresie, in canalul prevazut special cu orificii pentru scurgerea
uleiului raclat in carterul inferior.
La unele motoare, pentru o buna etansare, segmentii de
ungere sunt prevazuti cu arcuri expandoare 4(Fig.16), cu actiune
axiala si radiala.
Ca forma : Fig.18 Diferite forme de taieturi ale
 primul segment, de foc este, de obicei  cu segmentilor :
sectiunea dreptunghiulara sau trapezoidala ; a – taietura dreapta ; b – taietura oblica ;
 al doilea segment, are de obicei sectiune
tronconica ; c – taietura in « Z »
 al treilea segment (pentru MAC), este de tipul cu
"nas", avind o degajare in partea inferioara cu
proprietati de razuire a uleiului.
 3.3 Boltul(axul) pistonului
Boltul(axul) pistonului este organul care stabileste legatura cinematica dintre piston si biela ; boltul face posibila
miscarea relativa dintre cele doua organe ale mecanismului motor si transmite forta de presiune de la piston la biela.

Fig.19 Boltul pistonului :

1 – piston ; 2 – boltul pistonului ; 3 – capul mic al
bielei ; 4 – inel de siguranta ; 5 – canal in corpul
bielei ; 6 – bucsa bielei.

Boltul are un regim termic de lucru ridicat

(80 - 100ºC) si conditii de ungere dificile;
ungerea se face prin stropire cu uleiul scapat
din lagarul bielei sau venit prin canalul 5 din
corpul bielei.

Asamblarea dintre piston si biela, cu ajutorul boltului, se poate face in mai multe moduriboltul putand fi :
- fix in umerii pistonului si articulat in bucsa bielei 6 ;
- fix in biela si liber in umerii pistonului ;
- flotant(liber si in biela si in umerii pistonului) – caz in care se asigura cu sigurantele 4) –
solutia cea mai raspandita.
Inainte de montare, pistonul se incalzeste uniform in instalatii speciale(pentru evitarea tensiunilor interne), dupa
care boltul se preseaza. Jocul sau stringerea la montare intre bolt si piston sau biela este foarte mic : 0,002 - 0,008
mm; la cele fixe in piston exista stringere de 0,02 - 0,04 mm.
 3.4 Biela
Biela(Fig.20) este organul care asigura legatura cinematica intre boltul pistonului si arborele cotit(prin fusul
maneton), transformind astfel miscarea de translatie a pistonului in miscare de rotatie la nivelul arborelui cotit.
Prin functia pe care o are in motor, biela este supusa actiunii fortei de presiune a gazelor, a carei valoare si
directie este variabila, precum si fortelor de inertie. De aceea, biela trebuie sa posede o mare rezistenta si rgiditate,
avaind, in acelasi timp, o masa relativ redusa.

Bielele se confectioneaza din otel aliat sau otel

carbon prin matritare la cald si li se aplica un tratament
termic de calire si revenire. Dupa fabricatie, bielele se
sorteaza pe seturi de motor neadmitindu-se diferente de
greutate mai mari de 2 g pentru autoturisme si 8 g pentru
autocamioane.
Partile componente ale bielei sunt: urmatoarele :
- piciorul (capul mic) 1, unde se preseaza bucsa 7 din
bronz(la unele motoare bucsa este inlocuita de un
rulment) ;
- corpul 2, de profil  I  pentru marirea modulului de
rezistenta ;
- capul mare 3, in care se gasesc semicuzinetii 6;
capul mare este sectionat drept sau inclinat, partea
detasabila
- capacul 4, prins cu suruburile 5(numai la cele cu
cuzineti) pentru montarea pe fusul maneton al arborelui.

Fig.20 Biela
 Cand ungerea boltului trebuie facuta fortat, corpul bielei, pe toata lungimea sa, este
strabatut de un canal de aductiune a auleiului.
Deoarece, piesa cea mai scumpa a motorului este arborele cotit, acesta trebuie sa fie
protejat impotriva uzurilor. Avand in vedere acest fapt, legatura dintre biela si fusul maneton al
arborelui cotit se face prin intermediul cuzinetilor de biela 6. Acestia sunt formati din doua
semicarcase din otel de grosime 1,5 - 3 mm, captusite cu material antifrictiune la interior de grosime
0,3 - 0,4 mm.
Pentru fixare, capul si semicuzinetii sunt prevazuti cu pinteni, care impiedica deplasarea
lor in timpul functionarii.
Semicuzinetii au stratul antifrictiune aplicat prin turnare sau placare pe baza de staniu(Sn),
stibiu(Sb), cupru(Cu), bronz(Bz), plumb(Pb), aluminiu (Al), in diverse combinatii si proportii.
Pentru a se asigura montarea corecta a capacului 4 pe capul mare al bielei si articularea
bielei la cilindrul corespunzator, atat pe capacul bielei cat si pe capul mare al bielei este marcat prin
stantare numarul de ordine al cilindrului. La partea opusa, este marcata greutatea bielei, in grame.
 3.5 Arborele cotit
Arborele cotit, numit si arbore motor, are rolul de a transforma, impreuna cu biela, miscarea de translatie a
grupului piston in miscare de rotatie. Arborele cotit transmite aceasta miscare de rotatie(respectiv cuplul motor),
prin intermediul organelor de transmisie, la rotile motoare ale automobilului.
De asemenea, arborele cotit pune in miscare diferite mecanisme si agregate ale motorului(mecanismul de
distributie, pompa de apa, ventilatorul etc.).

Avand in vedere conditiile de lucru, arborele cotit trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte : sa aiba o rezistenta si
o rigiditate mari ; suprafetele de frecare sa prezinte o buna rezistenta la uzura ; sa evite rezonanta oscilatiilor de
rasucire ; sa fie echilibrate static si dinamic.

Arborele cotit (Fig.21) se

compune din
urmatoarele parti :
fusurile paliere 2,
fusurile manetoane 3,
bratele manetoanelor 4,
flansa 7 de fixare a
volantului si
contragreutatile 5.

Fig.21 Arborele cotit

 Fusurile paliere 2 sant corpuri cilindrice situate pe axa longitudinala a arborelui cotit prin intermediul carora
acesta se sprijina pe lagarele de reazem montate in carterul motorului, numite lagare paliere. De fusurile paliere se
leaga, apoi, manivelele. Ele au diametrul egal cu 0,60 – 0,80 D(D fiind diametrul cilindrului).
Fusurile manetoane 3 sant corpuri cilindrice ale arboreelui cotit de care sant articulate capetele mari ale
bielelor. Fusurile manetoane au axele paralele cu axele fusurilor paliere, respectiv cu axa geometrica a arborelui
cotit si au diametre egale cu 0,55 – 0,75 D.
Fusurile paliere si fusurile manetoane trebuie sa fie perfect cilindrice si prelucrate fin prin rectificare si
lustruire.
Bratele manetoanelor 4 sant piese de o forma speciala care fac legatura intre fusurile paliere si fusurile
manetoane, formand manivelele propriu-zise ale arborelui cotit.
Flansa 7 serveste la prinderea volantului ce angreneaza la pornirea motorului cu pinionul demarorului.

In scopul asigurarii unui circuit continuu de ulei necesar fiecarui fus, arborele cotit se gaureste pe toata
lungimea sa, formandu-se un canal continuu. La mijlocul fiecarui fus palier si fus maneton se gaseste un orificiu,
de un diametru mai mic, perpendicular pe axa fusului si prelungit pana la canalul general de ungere a arborelui
cotit. Prin aceasta, uleiul patrunde pe suprafetele fusului pe care il unge.
Pe capatul anterior al arborelui cotit, se monteaza prin pene: pinionul de antrenare a mecanismului de
distributie, fulia(roata de antrenare) pompei de apa pe care la unele motoare se monteaza si amortizorul de vibratii
, etansarea caapacului de distributie, care inchide si pinionul conducator al angrenajului distributiei de pe arborele
cotit.
In partea posterioara, pe flansa 7, se monteaza prin suruburi volantul; capatul posterior este gaurit(poz.9)
pentru fixarea bucsei din bronz sau a rulmentului de sprijin al arborelui primar al cutiei de viteze.
 Forma arborelui cotit depinde de: numarul si pozitia cilindrilor, numarul fusurilor manetoane, ordinea de
functionare a motorului si sistemul de echilibrare a motorului.
Arborele cotit are un numar de fusuri paliere, de obicei egal cu numarul cilindrilor, plus unul - acesta mareste
rigiditatea lui, insa duce la cresterea greutatii si a lungimii, iar prelucrarea este dificila.
Latimea fusurilor paliere este diferita.
Numarul fusurilor manetoane este egal cu cel al cilindrilor la motoarele in linie si redus la jumatate la motoarele
in V , diametrul lor fiind mai mic decit cel al fusurilor paliere.
Decalarea fusurilor manetoane (intre ele) se face in functie de numarul cilindrilor, asigurindu-se o functionare
uniforma a motorului si o echilibrare a arborelui cotit, precum si umplerea uniforma a cilindrilor si deci succesiunea
timpilor utili.
In Fig. 22 sant date cele mai raspandite forme ale arborilor cotiti in functie de numarul de cilindri si de modul lor
de dispunere.

Aceasta decalare a coturilor

favorizeaza echilibrarea arborelui cotit
in timpul functionarii si obtinerea unui
moment motor cat mai uniform.

Fig. 22 Diferite forme ale arborelui

cotit :
a – la motorul cu patru cilindrii in linie ;
b – la motorul cu sase cilindrii in linie ;
c – la motorul cu sase cilindri in V ; d –
la motorul cu opt cilindri in V ; 1, 8 –
numarul cilindrilor.
 In timpul functionarii motorului, la arborele cotit apar oscilatii
de torsiune a caror actiune periodica la anumite turatii ale
motorului poate sa produca fenomenul de rezonanta, periculos
prin efectele sale distrugatoare.
In scopul preantimpinarii acestui fenomen, in constructia
motoarelor se utilizeaza amortizorul oscilatiilor de torsiune, care
diminueaza oscilatiile de torsiune ale arborelui cotit, inlaturand
fenomenul de rezonanta care apare atunci cand frecventa
oscilatiilor proprii ale arborelui cotit coincid cu frecventa exploziilor
care se produc in cilindru.
Principiul de functionare a acestor amortizoare se bazeaza
pe absorbirea unei parti din energia care se poate sa produca
oscilatiile de torsiune ale arborelui cotit si cheltuirea ei intr-un lucru
mecanic de frecare efectuat in amortizor. Amortizoarele se
monteaza, in general, la capatul din fata al arborelui cotit sau in
imediata sa apropiere ; in aceasta zona, amplitudinea vibratiilor
care se produc atinge valoarea maxima.
In prezent, amortizorul cu frecare interioara(Fig.23) este cel
mai raspandit. Oscilatiile de torsiune ale arborelui cotit produc o
miscare oscilatorie a discului masiv 1 fata de varful arborelui. Ca
urmare a deformatiilor elastice din straturile masei de cauciuc, ia
nastere o frecare interioara care absoarbe o parte din energia
vibratiilor de torsiune ale arborelui cotit. Aceasta energie se
transforma in caldura si se degaja in atmosfera. Fig.23 Amortizor pentru
oscilatiile de torsiune :
1 – disc masiv ; 2 – element de
cauciuc ; 3- flansa profilata.
 3.6 Volantul
Volantul motorului are rolul ca, inmagazinand energia dezvoltata de motor in timpul cursei active a
pistoanelor, sa roteasca arborele cotit in perioada celorlalti timpi ai ciclului de functionare, sa reduca mersul
neuniform al arborelui cotit, sa atenueze socurile care se produc la trecerea pieselor mecanismului biela-
manivela prin punctele moarte si sa usureze pornirea motorului si plecarea automobilului de pe loc.
O data cu cresterea numarului cilindrilor se obtine o uniformitate mai buna in rotirea arborelui cotit, iar
dimensiunile si masa volantului vor fi mai mici. In aceste cazuri volantul este necesar numai pentru pornirea
motorului, plecarea automobilului de pe loc si mentinerea unei functionari regulate a motorului la turatia redusa
de mers in gol.

Volantul se confectioneaza prin turnare din fonta cenusie,

iar coroana dintata din otel carbon.
In partea centrala (Fig.24), este prevazut cu orificii pentru
suruburile de fixare 3 pe flansa arborelui cotit. Pe partea frontala
exterioara sunt orificii pentru fixarea ambreiajului cu stifturile 4 de
ghidare. Pe volant se marcheaza semne ajutatoare pentru
punerea la punct a distributiei si aprinderii sau injectiei.
In scopul realizarii unor conditii bune de functionare se
recomanda sa se executeechilibrarea statica si dinamica a
volantului, atunci cand este montat pe arborele cotit impreuna cu
ambreiajul.

Fig.24 Volantul