MECANISMUL MOTOR

Constructie si functionare

1. DESTINATIA SI PARTILE COMPONENTE ALE MECANISMULUI MOTOR
Mecanismul motor, numit uneori si mecanismul biela ± manivela, constitue principalul ansamblu al motorului cu ardere interna cu piston. El are rolul de a transforma miscarea de translatie rectilinie ± alternativa a pistonului in miscare de rotatie a arborelui cotit. Organele componente ale mecanismului motor se impart in doua grupe :  grupa organelor fixe (Fig.1), ce cuprinde : blocul cilindrilor, chiulasa si carterul ;  grupa organelor mobile (Fig.2) , ce cuprinde : pistonul, segmentii, boltul, biela, arborele cotit si volantul.

Fig.1 Organele fixe ale mecanismului motor :
1 ± chiulasa ; 2 ± camasa de cilindru ; 3 ± garnitura de camasa ; 4 ± locas pentru camasa ; 5 ± bloc cilindrii ; 6 ± garnitura capac distributie ; 7 ± capac distributie ; 8 ± garnitura de chiulasa ; 9 ± carter superior.

piston. 14 ± bulon capac biela. 2 Organele mobile ale mecanismului motor: 1 . 12 ± bucsa biela. 10 ± segment ungere. 7 ± semicuzineti lagar palier. 11 ± siguranta bolt. 13 ± inel reglare joc axial arbore cotit. 17 ± fulie. 4 ± biela. 5 ± semicuzineti lagar de biela. 19 ± coroana volant. 6 ± arbore cotit. 16 ± pinion distributie.Fig. . 3 ± boltul pistonului. 18 ± bucsa pentru sprijin arbore ambreiaj. 9 ± amortizor oscilatii. 2 ± segment. 8 ± volant. 15 ± pana fixare pinion pe arborele cotit.

 Grosimea peretilor blocului variaza in functie de solicitarea dinamica respectiva (la MAC mai mare ca la MAS). 2 ± lagarele paliere ale arborelui cotit . 12 ± locasul robinetului de golire a apei din bloc . pistonul. 16 ± bosaj pentru fixarea filtrului de ulei. in care sant montate camasile de cilindru. 3 ± locasul axului pinionului intermediar al distributiei . deneumita carterul superior. . etc. biela. pompa de injectie. In interiorul blocului sunt amenajate prin turnare si apoi uzinate alte locasuri speciale pentru asamblarea diverselor subansambluri sau piese : ruptor distribuitorul .  Fig. denumita de aceea blocul cilindrilor.3 Blocul motorului SAVIEM 797 ± 05 : 1 ± locasul pompei de ulei . ORGANELE FIXE ALE MECANISMULUI MOTOR 2. filtrul de ulei . partea inferioara. pompa de ulei . 6 ± locasul pompei de apa . 8 ± locasurile pentru camasile cilindrilor . unele sisteme auxiliare. Blocul motor se compune din doua parti distincte : partea superioara. 11 ± rampa de apa a blocului motor .1 Blocul motor   Reprezinta partea mecanismului motor in care se amplaseaza cilindrii.locasurile dopurilor de siguranta . 14 . 7 ± blocul cilindrilor . 13 ± flansa pentru racordarea conductei de intrare a apei in blocul motor . in care se monteaza arborele cotit. 9 ± canale pentru tijele de actionare a culbutorilor . arborele cotit si partial sau integral. 5 ± lagarele arborelui cu came . 10 ± locasurile suruburilor de strangere a chiulasei pe blocul motor .2. 4 ± carterul superior . 15 ± bosaj pentru fixarea radiatorului de ulei .

Fig. 1 ± bloc motor . 4 ± inele de cauciuc .1. 5 ± guler de sprijin . c ± camasa de cilindru uscata . d ± cilindru cu aripioare pentru motoare racite cu aer(in doi timpi) .Fig. . 2 ± camera de racire(apa) .5 Tipuri de cilindrii pentru motoare de autovehicule a ± cilindrii inamovibili(turnati direct in bloc) . in interiorul lui deplasindu-se linear pistonul.2. 8 ± fanta baleiaj . 5). sub forma de camasi de cilindru 3. realizeaza spatiul de lucru pentru desfasurarea ciclului motor. Cilindrii pot fi turnati odata cu blocul motor(cilindrii inamovibili .5. 6 ± aripioare de racire . 3 ± camasa de cilindru . 9 ± canal de baleiaj . 11 prezoane fixare chiulasa . b si c) ca la majoritateea motoarelor moderne. 12 ± bloc cilindru.1 Cilindrii Cilindrul(Fig. 5. 7 ± partea activa a cilindrului . 10 ± fanta evacuare . a) sau demontabili(cilindrii amovibili ± Fig. b ± camasa de cilindru amovibila(umeda) .

In timpul functionarii.2 Chiulasa     Chiulasa reprezinta organul mecanismului motor care inchide cilindrul la extremitatea dinspre p. . Incalzirea inegala a diferitelor zone a chiulasei(sediul supapei de evacuare este mai cald decat cele de admisiune) produce tensiuni termice de valoare ridicata.c). Ea se executa prin turnare din fonta sau aliaje de aluminiu. pozitia supapelor(lateral sau in cap) si felul racirii(cu lichid sau cu aer). de aceea. 14 ± aripioare de racire.a. Fig. chiulasa se prevede cu o camasa de apa. Chiulasa poate avea diferite forme in functie de tipul motorului (m. 5 ± orificii pentru prezoane . fie ca o piesa unica pentru intregul motor. fie sub forma de piese separate pentru fiecare cilindru in parte. 3 ± cavitate pentru traductorul termometrului de apa . . care deformeaza sau fisureaza chiulasa. 9 ± ghid supapa . 7 ± orificii pentru colectorul de admisie . 10 ± locas injector . 11 ± suprafete laterale . 8 . 2 ± cavitate pentru termostat. care vin in contact cu gazele fierbinti. b ± racire cu aer : 13 ± locas bujie . 6 . Pentru racirea peretilor interiori. formeaza spatiul inchis in care evolueaza fluidul motor.i. determinate de forta de presiune a gazelor. alaturi de cilindri si piston.s. 12 ± scaun supapa . chiulasa suporta solicitari mecanice importante. sau m. 7 Chiulasa : a ± racire cu apa : 1 ± cavitati pentru camera de ardere.orificii filetate . 4 ± suprafata inferioara plana . Circuitul de racire trebuie sa asigure o uniformizare a temperaturii peretilor .2.orificii pentru colectorul de evacuare .m. sau pentru un grup de cilindri. lichidul de racire care trece prin blocul cilindrilor in chiulasa trebuie dirijat cu precadere spre zonele puternic incalzite.a.

ulei. Se confectioneaza din clingherit. . Ea trebuie sa fie rezistenta la temperaturi inalte si suficient de plastica pentru a prelua deformatiile si neregularitatile provenite din prelucrare. azbest grafitat cu sau fara insertie metalica.8 Garnitura de chiulasa . ea trebuie : . .8) are rolul de a asigura etanseitatea intre blocul de cilindri si chiulasa pentru evitarea scaparilor de gaze.3 ± 4 mm iar forma copiaza forma chiulasei. uneori si a celor pentru circulatia lichidelor sunt armate cu tabla de cupru alama sau aluminiu. din aluminiu.sa aiba proprietati termoplastice .2. Fig. se utilizeaza o garnitura pentru toti cilindrii. De obicei. fiind prevazuta cu orificii corespunzatoare.2. apa.sa fie rezistenta la presiunea gazelor.1 Garnitura de chiulasa Garnitura de chiulasa(Fig. Grosimea ei este de 1. . azbest imbracat cu foite subtiri din tabla de cupru sau alama si mai rar.sa permita transmiterea caldurii. Orificiile pentru cilindri.

colectorul are o regiune de contact cu colectorul de evacuare.2.9 Scheme pentru colectoare de evacuare : a ± cu ramificatii individuale scurte .9) asigura evacuarea gazelor de ardere printr-o destindere si racire rapida. asigurind o repartitie uniforma in cilindri si omogenitate (pentru amestecul carburant). Pentru preincalzire.2. Ambele colectoare pot fi montate pe aceeasi parte a chiulasei sau de o parte si de alta a chiulasei  . La colectorul de evacuare sunt racordate teava si toba de esapament. Colectorul de evacuare (Fig.2 Colectoarele de admisie si evacuare Colectorul de admisie conduce aerul sau amestecul carburant la supapele de admisie prin canalele din chiulasa. in forma de T.  Fig. b ± cu ramificatii individuale lungi.

10 Blocul motor si carterul : 1 ± capac distributie . . 9 ± carter superior . 3 ± garnitura cauciuc carter inferior . La partea inferioara. 7 ± garnitura baii de ulei . 4 ± carter inferior(baia de ulei) . 5 ± buson de golire a uleiului . Pentru fixarea pe cadru carterul este prevazut cu suporturi. In Fig. inchis cu un buson magnetic pentru acumularea impuritatilor metalice. Carterul  Carterul este partea fixa a motorului situata la baza cilindrilor si se compune din doua parti principale : carterul superior turnat de regula dintr-o bucata cu blocul cilindrilor si carterul inferior sau baia de ulei. 10 ± lagar palier. Fig. baia de ulei este prevazuta cu un orificiu pentru scurgerea uleiului. 10 este reprezentat carterul superior 9 in care se monteaza prin intermediul lagarelor paliere 10. 6 ± joja de ulei .2. 8 ± suporturi laterale motor .  Carterul inferior este format dintr-o carcasa din tabla ambutisata si foloseste ca rezervor pentru uleiul de ungere al motorului .3. arborele cotit al motorului. 2 ± garnitura capucului distributiei .

Lagarele paliere care servesc pentru sustinerea arborelui cotit sant formate din doua parti(Fig. si partea inferioara 4. prinsa de cea superioara prin intermediul unor suruburi si piulite 5. Lagarele paliere au cuzineti acoperiti cu aliaj antifrictiune si gauri de ungere pentru reducerea frecarilor intre acestia si arborele cotit. Fig.11 Lagarul palier .11) : o parte superioara 1. facand corp comun cu carterul.

16 ± set segmenti. 11 ± capac . .participa la evacuarea gazelor arse . 8 ± piston . 4 ± segmenti de compresie . 2 ± segment de ungere .evacueazare caldura. ORGANELE MOBILE ALE MECANISMULUI MOTOR 3.piston : 1 ± expandor .12 Ansamblul biela. 9 ± ansamblul bielei . .1 Pistonul Pistonul este singurul perete mobil al camerei de ardere. 6 ± inel de siguranta . 5 ± bolt . 3 .formeaza peretele interior ce inchide camera de ardere . 14 ± piulita . presiune ce-i imprima deplasarea lineara pe care o transmite la biela si de aici la arborele cotit. . 12 ± bucsa .etanseaza a camera de ardere. 15 ± contrapiulita . impreuna cu segmentii .suporta presiunea gazelor arse la destindere. . 10 ± corp . prin miscarea de translatie rectilinie ± alternativa in cilindru. care asigura evolutiile fluidului motor. 7 ± semicuzineti .  Pistonul indeplineste urmatoarele roluri: .asigura pelicula de ulei de pe suprafata de lucru a cilindrului.  Fig.3. 13 ± surub .

motiv pentru care prelucrarea se face cu degajari in dreptul umerilor. Se confectioneaza din aliaje de aluminiu cu siliciu pentru a corespunde cerintelor. prin deschiderea si inchiderea ferestrelor(luminilor) de admisie si evacuare din cilindru. iar solicitarile vor fi repartizate uniform. Jocul optim intre fusta pistonului si cilindru este de 0. .03 ± 0. pistonul va capata o forma cilindrica. Forma pistonului este tronconica.11 ± 0. Dilatarea este mai mare in zona bosajelor. grafitare. pistonul are si rol de organ de distributie.La motoarele in doi timpi. Durabilitatea pistoanelor se poate mari prin tratamente termice. Intre piston si cilindru este necesar un anumit joc pentru asigurarea deplasarii libere a pistonului in cilindru. cu diametrul mai mic in partea capului. datorita aglomerarii de material. in timpul lucrului.500ºC in partea superioara si 150 250ºC la manta.06 mm (MAS) si de 0. Temperaturile de lucru ale pistonului variaza intre 300 .18 mm (MAC). Astfel. iar mantaua de forma eliptica (cu diametrul mare perpendicular pe axa boltului). pentru ca dilatarea este mai mare datorita temperaturii mai ridicate in timpul functionarii. iar rezistenta la uzare prin protejarea suprafetei exterioare (cositorire. Acest joc produce eventuale "batai" la rece (daca este prea mare) sau "gripari" la cald (daca este prea mic). eloxare) cu un strat poros ce retine uleiul.

mantaua 5(fusta ± partea de ghidare) . 2 ± camera de ardere . .Dupa rolul functional.corpul 3 (regiunea portsegmenti sau de etansare) .c ± segment de compresie conic .13) : . . 13 Ansamblul piston ± segmenti : 1 ± capul pistonului . d ± segment de ungere(raclor). partea de ghidare) . b. 4 ± umerii pistonului . 5 ± mantaua(fusta. . 3 ± corpul(regiunea port ± segmenti) . pistonul se compune din urmatoarele parti(Fig.capul pistonului 1 . a ± segment de compresie trapezoidal . 6 ± canal pentru siguranta boltului .umerii 4 . . Fig.

concava (c) convexa (b). g ± forme ale capului pistonului pentru realizarea camerei de ardere care sa imbrace forma jetului de combustibil. f. b. c. . g.15 Forme diferite ale capului pistonului la motoarele cu aprindere prin compresie a ± cap plat . d ± motoare cu aprindere prin scanteie in 4 timpi . c ± capul pistonului in cazul asezarii excentrice a injectorului . e. b.Capul pistonului are diferite forme (Fig 14 si Fig. f. convexa profilata (d) ± MAS in 4 timpi Fig. e. h ± motoare cu aprindere prin scanteie in 2 timpi. 15): plata (a). d ± cap concav . Fig.14 Forme diferite ale capului pistonului : a.

05 ± 0. pistoanele sunt interschimbabile. Unele pistoane au in canalul primului segment de compresie.Corpul pistonului are peretii ingrosati pentru dispunerea canalelor pentru segmenti. de care se tine seama pentru orientare la montaj in cilindri. Ele poarta un marcaj pe cap. Canalele superioare servesc pentru montarea segmentilor de compresie. astfel incat jocul dintre piston si cilindru in zona superioara este de 0. ssi dilatarea este neuniforma. iar in zona inferioara de 0. In general. circular. pe grupe de dimensiuni cu aceleasi tolerante. pistoanele se sorteaza pe grupe dimensionale (inclusiv alezajul boltului) si dupa greutate. neadmitindu-se la acelasi set diferente mai mari de 5 g intre ele. Lungimea partii de ghidare a cilindrului depinde de marimea eforturilor de apasare laterala si se alege astfeel incat sa se obtina valorile admisibile ale presiunii specifice. Canalele inferioare sunt pentru segmentii de ungere. Deasupra primului canal al segmentului de compresie. care au rolul de a asigura etanseitatea si de a transmite caldura peretilor cilindrilor.dreapta (gauche et droite). Dupa prelucrare.3 ± 0. formind seturi complete de motor (inclusiv bolturile si segmentii respectivi). diametrul capului pistonului este prin constructie mai mic decat cel al fustei. care servesc la scurgerea uleiului adunat de segmenti de pe peretii cilindrului. deformatiile mai mari apar in regiunea capului pistonului. incorporat.8 mm. un inel de otel. unele pistoane au un prag de foc sau un canal termic de preetansare.  Fusta ghideaza pistonul in miscarea sa in cilindru si contribuie la uniformizarea presiunii pe peretii cilindrului. In zona(braul) canalelor pentru segmentii de ungere sant practicate o serie de orificii.stinga si d .  . deoarece materialul din dreptul acestui canal isi pierde usor duritatea. Din aceasta cauza. Astfel. Ca urmare a incalzirii neuniforme a pistonului pe toata lungimea lui. Pistoanele se sorteaza impreuna cu cilindrii motorului.8 mm. din turnare. Numarul segmentilor depinde de presiunea gazelor in cilindrii motorului si de frecventa de rotatie a arborelui cotit. fiind marcate in acest sens cu literele g . dar la Oltcit se pot inlocui intre ele numai pe aceeasi parte a motorului.  Umerii(bosajele) se executa sub forma unor adaosuri orientate spre interiorul pistonului in ale caror orificii se monteaza boltul pistonului care realizeaaza legatura acestuia cu biela.

17.16) au rolul de a asigura etanseitatea intre piston si cilindru.16 Forme constructive ale segmentilor : 1. apasand pe partea interioara a segmentului. Segmentii care au rol de etansare sunt montati la partea superioara a pistonului si se numesc segmenti de etansare sau de compresiune. 4 ± expandor radial Fig. cat si de a colecta prin radere uleiul aflat in exces pe peretii cilindrului si de a transmite caldura de la piston la cilindru.3. Fig. .2 Segmentii Segmentii(Fig. b ± de ungere. iar segmentii care se opun patrunderii uleiului in camera de ardere se numesc segmenti de ungere sau raclori.17 Schema de functionare a segmentilor : a ± de compresiune .segmenti de compresiune . Etansarea se realizeaza prin deplasarea segmentului in jos de catre presiunea gazelor de ardere(Fig. care patrund si in canal. 2 si 3 segmenti de ungere . in sensul lipirii mai pronuntate de camasa cilindrului. a). marindu-i astfel gradul de etansare.

sub cei de compresie.18). este de tipul cu "nas".1 .16). iar cei de ungere pot fi din tabla de otel.14) D (unde D este diametrul cilindrului). al treilea segment (pentru MAC). segmentii se aseaza cu fantele decalate (cu un unghi ce depinde de numarul segmentilor : 90 . avind o degajare in partea inferioara cu proprietati de razuire a uleiului. de foc este.005) D. b ± taietura oblica . ce depinde de tipul motorului.  La montaj. al doilea segment.  Segmentii de compresie in numar de doi pentr MAS si trei pentru MAC.  Segmentii se confectioneaza din fonta aliata.  Ca forma : primul segment.1800) pentru a evita pierderile de compresie. are de obicei sectiune tronconica .0040. de obicei cu sectiunea dreptunghiulara sau trapezoidala .18 Diferite forme de taieturi ale segmentilor : a ± taietura dreapta . pentru o buna etansare.  Fantele au valori de : in stare libera (0.  La unele motoare. in canalul prevazut special cu orificii pentru scurgerea uleiului raclat in carterul inferior. se monteaza in canalele din partea superioara a capului pistonului.Pentru a putea fi montati pe pistoane si pentru a compensa deformatiile care apar datorita dilatarii. in forma de U. cu actiune axiala si radiala. iar cel de ungere (uneori doi). c ± taietura in « Z » .  Fig. segmentii(care au in stare libera diametrul mai mare decat diametrul interior al cilindrului) sant prevazuti cu o deschidere numita fanta(Fig.0. iar in timpul functionarii fanta devine (0. segmentii de ungere sunt prevazuti cu arcuri expandoare 4(Fig.

3. . pistonul se incalzeste uniform in instalatii speciale(pentru evitarea tensiunilor interne). se poate face in mai multe moduriboltul putand fi : . . 6 ± bucsa bielei. 4 ± inel de siguranta .100ºC) si conditii de ungere dificile. Jocul sau stringerea la montare intre bolt si piston sau biela este foarte mic : 0.fix in biela si liber in umerii pistonului . 5 ± canal in corpul bielei .0.04 mm. Inainte de montare. dupa care boltul se preseaza.008 mm.3 Boltul(axul) pistonului Boltul(axul) pistonului este organul care stabileste legatura cinematica dintre piston si biela .19 Boltul pistonului : 1 ± piston . .fix in umerii pistonului si articulat in bucsa bielei 6 . la cele fixe in piston exista stringere de 0. ungerea se face prin stropire cu uleiul scapat din lagarul bielei sau venit prin canalul 5 din corpul bielei. boltul face posibila miscarea relativa dintre cele doua organe ale mecanismului motor si transmite forta de presiune de la piston la biela.002 . 3 ± capul mic al bielei .0. Boltul are un regim termic de lucru ridicat (80 .flotant(liber si in biela si in umerii pistonului) ± caz in care se asigura cu sigurantele 4) ± solutia cea mai raspandita. Asamblarea dintre piston si biela. Fig.02 . cu ajutorul boltului. 2 ± boltul pistonului .

transformind astfel miscarea de translatie a pistonului in miscare de rotatie la nivelul arborelui cotit. Bielele se confectioneaza din otel aliat sau otel carbon prin matritare la cald si li se aplica un tratament termic de calire si revenire. Partile componente ale bielei sunt: urmatoarele : . Prin functia pe care o are in motor.piciorul (capul mic) 1.capul mare 3. a carei valoare si directie este variabila. biela trebuie sa posede o mare rezistenta si rgiditate. . precum si fortelor de inertie. De aceea.20) este organul care asigura legatura cinematica intre boltul pistonului si arborele cotit(prin fusul maneton).20 Biela . in care se gasesc semicuzinetii 6. avaind. bielele se sorteaza pe seturi de motor neadmitindu-se diferente de greutate mai mari de 2 g pentru autoturisme si 8 g pentru autocamioane. partea detasabila .corpul 2.3. prins cu suruburile 5(numai la cele cu cuzineti) pentru montarea pe fusul maneton al arborelui.capacul 4. . Fig. de profil I pentru marirea modulului de rezistenta . in acelasi timp. capul mare este sectionat drept sau inclinat. o masa relativ redusa. Dupa fabricatie. unde se preseaza bucsa 7 din bronz(la unele motoare bucsa este inlocuita de un rulment) . biela este supusa actiunii fortei de presiune a gazelor.4 Biela Biela(Fig.

La partea opusa.Cand ungerea boltului trebuie facuta fortat. bronz(Bz).5 . capul si semicuzinetii sunt prevazuti cu pinteni. Pentru a se asigura montarea corecta a capacului 4 pe capul mare al bielei si articularea bielei la cilindrul corespunzator. aluminiu (Al). plumb(Pb). in diverse combinatii si proportii. este marcata greutatea bielei.0. . pe toata lungimea sa. legatura dintre biela si fusul maneton al arborelui cotit se face prin intermediul cuzinetilor de biela 6. corpul bielei. cupru(Cu). acesta trebuie sa fie protejat impotriva uzurilor. care impiedica deplasarea lor in timpul functionarii. Deoarece. este strabatut de un canal de aductiune a auleiului. piesa cea mai scumpa a motorului este arborele cotit. captusite cu material antifrictiune la interior de grosime 0. Semicuzinetii au stratul antifrictiune aplicat prin turnare sau placare pe baza de staniu(Sn).4 mm. Avand in vedere acest fapt. atat pe capacul bielei cat si pe capul mare al bielei este marcat prin stantare numarul de ordine al cilindrului. Pentru fixare. Acestia sunt formati din doua semicarcase din otel de grosime 1. stibiu(Sb).3 mm.3 . in grame.

ventilatorul etc.21) se compune din urmatoarele parti : fusurile paliere 2. arborele cotit trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte : sa aiba o rezistenta si o rigiditate mari .). are rolul de a transforma. pompa de apa. suprafetele de frecare sa prezinte o buna rezistenta la uzura . sa fie echilibrate static si dinamic.3. Arborele cotit transmite aceasta miscare de rotatie(respectiv cuplul motor). De asemenea. Arborele cotit (Fig.21 Arborele cotit . prin intermediul organelor de transmisie. bratele manetoanelor 4. impreuna cu biela. flansa 7 de fixare a volantului si contragreutatile 5. arborele cotit pune in miscare diferite mecanisme si agregate ale motorului(mecanismul de distributie. Avand in vedere conditiile de lucru. miscarea de translatie a grupului piston in miscare de rotatie. sa evite rezonanta oscilatiilor de rasucire . Fig. fusurile manetoane 3.5 Arborele cotit Arborele cotit. la rotile motoare ale automobilului. numit si arbore motor.

55 ± 0. pe flansa 7. capatul posterior este gaurit(poz. Pe capatul anterior al arborelui cotit. Bratele manetoanelor 4 sant piese de o forma speciala care fac legatura intre fusurile paliere si fusurile manetoane. Prin aceasta. Flansa 7 serveste la prinderea volantului ce angreneaza la pornirea motorului cu pinionul demarorului. manivelele.60 ± 0.80 D(D fiind diametrul cilindrului).Fusurile paliere 2 sant corpuri cilindrice situate pe axa longitudinala a arborelui cotit prin intermediul carora acesta se sprijina pe lagarele de reazem montate in carterul motorului. apoi. . etansarea caapacului de distributie. La mijlocul fiecarui fus palier si fus maneton se gaseste un orificiu.75 D. De fusurile paliere se leaga. respectiv cu axa geometrica a arborelui cotit si au diametre egale cu 0. numite lagare paliere. In scopul asigurarii unui circuit continuu de ulei necesar fiecarui fus. Fusurile manetoane 3 sant corpuri cilindrice ale arboreelui cotit de care sant articulate capetele mari ale bielelor. Ele au diametrul egal cu 0. uleiul patrunde pe suprafetele fusului pe care il unge.9) pentru fixarea bucsei din bronz sau a rulmentului de sprijin al arborelui primar al cutiei de viteze. perpendicular pe axa fusului si prelungit pana la canalul general de ungere a arborelui cotit. arborele cotit se gaureste pe toata lungimea sa. formand manivelele propriu-zise ale arborelui cotit. Fusurile manetoane au axele paralele cu axele fusurilor paliere. de un diametru mai mic. se monteaza prin pene: pinionul de antrenare a mecanismului de distributie. se monteaza prin suruburi volantul. fulia(roata de antrenare) pompei de apa pe care la unele motoare se monteaza si amortizorul de vibratii . formandu-se un canal continuu. Fusurile paliere si fusurile manetoane trebuie sa fie perfect cilindrice si prelucrate fin prin rectificare si lustruire. In partea posterioara. care inchide si pinionul conducator al angrenajului distributiei de pe arborele cotit.

Fig. diametrul lor fiind mai mic decit cel al fusurilor paliere. plus unul . c ± la motorul cu sase cilindri in V . 1. Latimea fusurilor paliere este diferita. Arborele cotit are un numar de fusuri paliere. Decalarea fusurilor manetoane (intre ele) se face in functie de numarul cilindrilor. asigurindu-se o functionare uniforma a motorului si o echilibrare a arborelui cotit. 22 Diferite forme ale arborelui cotit : .Forma arborelui cotit depinde de: numarul si pozitia cilindrilor. 8 ± numarul cilindrilor. de obicei egal cu numarul cilindrilor. insa duce la cresterea greutatii si a lungimii. b ± la motorul cu sase cilindrii in linie . Aceasta decalare a coturilor favorizeaza echilibrarea arborelui cotit in timpul functionarii si obtinerea unui moment motor cat mai uniform. ordinea de functionare a motorului si sistemul de echilibrare a motorului. d ± la motorul cu opt cilindri in V . 22 sant date cele mai raspandite forme ale arborilor cotiti in functie de numarul de cilindri si de modul lor de dispunere.acesta mareste rigiditatea lui. In Fig. a ± la motorul cu patru cilindrii in linie . precum si umplerea uniforma a cilindrilor si deci succesiunea timpilor utili. numarul fusurilor manetoane. Numarul fusurilor manetoane este egal cu cel al cilindrilor la motoarele in linie si redus la jumatate la motoarele in V . iar prelucrarea este dificila.

In prezent. Oscilatiile de torsiune ale arborelui cotit produc o miscare oscilatorie a discului masiv 1 fata de varful arborelui. amplitudinea vibratiilor care se produc atinge valoarea maxima.In timpul functionarii motorului. ia nastere o frecare interioara care absoarbe o parte din energia vibratiilor de torsiune ale arborelui cotit.flansa profilata. Fig. Aceasta energie se transforma in caldura si se degaja in atmosfera. in general. la arborele cotit apar oscilatii de torsiune a caror actiune periodica la anumite turatii ale motorului poate sa produca fenomenul de rezonanta. inlaturand fenomenul de rezonanta care apare atunci cand frecventa oscilatiilor proprii ale arborelui cotit coincid cu frecventa exploziilor care se produc in cilindru. care diminueaza oscilatiile de torsiune ale arborelui cotit. Amortizoarele se monteaza. amortizorul cu frecare interioara(Fig.23) este cel mai raspandit. 2 ± element de cauciuc . Principiul de functionare a acestor amortizoare se bazeaza pe absorbirea unei parti din energia care se poate sa produca oscilatiile de torsiune ale arborelui cotit si cheltuirea ei intr-un lucru mecanic de frecare efectuat in amortizor. periculos prin efectele sale distrugatoare. in constructia motoarelor se utilizeaza amortizorul oscilatiilor de torsiune. in aceasta zona.23 Amortizor pentru oscilatiile de torsiune : 1 ± disc masiv . la capatul din fata al arborelui cotit sau in imediata sa apropiere . 3. In scopul preantimpinarii acestui fenomen. . Ca urmare a deformatiilor elastice din straturile masei de cauciuc.

atunci cand este montat pe arborele cotit impreuna cu ambreiajul. plecarea automobilului de pe loc si mentinerea unei functionari regulate a motorului la turatia redusa de mers in gol. sa roteasca arborele cotit in perioada celorlalti timpi ai ciclului de functionare.24 Volantul . Volantul se confectioneaza prin turnare din fonta cenusie. este prevazut cu orificii pentru suruburile de fixare 3 pe flansa arborelui cotit. In partea centrala (Fig. Pe volant se marcheaza semne ajutatoare pentru punerea la punct a distributiei si aprinderii sau injectiei.3. iar coroana dintata din otel carbon.24). Fig. In scopul realizarii unor conditii bune de functionare se recomanda sa se executeechilibrarea statica si dinamica a volantului. inmagazinand energia dezvoltata de motor in timpul cursei active a pistoanelor.6 Volantul Volantul motorului are rolul ca. Pe partea frontala exterioara sunt orificii pentru fixarea ambreiajului cu stifturile 4 de ghidare. sa atenueze socurile care se produc la trecerea pieselor mecanismului bielamanivela prin punctele moarte si sa usureze pornirea motorului si plecarea automobilului de pe loc. iar dimensiunile si masa volantului vor fi mai mici. In aceste cazuri volantul este necesar numai pentru pornirea motorului. sa reduca mersul neuniform al arborelui cotit. O data cu cresterea numarului cilindrilor se obtine o uniformitate mai buna in rotirea arborelui cotit.