MECANISMUL MOTOR

Constructie si functionare

1. DESTINATIA SI PARTILE COMPONENTE ALE MECANISMULUI MOTOR
Mecanismul motor, numit uneori si mecanismul biela ± manivela, constitue principalul ansamblu al motorului cu ardere interna cu piston. El are rolul de a transforma miscarea de translatie rectilinie ± alternativa a pistonului in miscare de rotatie a arborelui cotit. Organele componente ale mecanismului motor se impart in doua grupe :  grupa organelor fixe (Fig.1), ce cuprinde : blocul cilindrilor, chiulasa si carterul ;  grupa organelor mobile (Fig.2) , ce cuprinde : pistonul, segmentii, boltul, biela, arborele cotit si volantul.

Fig.1 Organele fixe ale mecanismului motor :
1 ± chiulasa ; 2 ± camasa de cilindru ; 3 ± garnitura de camasa ; 4 ± locas pentru camasa ; 5 ± bloc cilindrii ; 6 ± garnitura capac distributie ; 7 ± capac distributie ; 8 ± garnitura de chiulasa ; 9 ± carter superior.

piston. 17 ± fulie. 12 ± bucsa biela. 18 ± bucsa pentru sprijin arbore ambreiaj. 3 ± boltul pistonului. 15 ± pana fixare pinion pe arborele cotit. 2 ± segment. 19 ± coroana volant. 4 ± biela. 8 ± volant. 5 ± semicuzineti lagar de biela. 7 ± semicuzineti lagar palier. 14 ± bulon capac biela. 2 Organele mobile ale mecanismului motor: 1 . . 10 ± segment ungere. 13 ± inel reglare joc axial arbore cotit. 11 ± siguranta bolt. 16 ± pinion distributie. 9 ± amortizor oscilatii. 6 ± arbore cotit.Fig.

2.  Grosimea peretilor blocului variaza in functie de solicitarea dinamica respectiva (la MAC mai mare ca la MAS).  Fig. deneumita carterul superior. 16 ± bosaj pentru fixarea filtrului de ulei. biela. pompa de ulei . pompa de injectie. ORGANELE FIXE ALE MECANISMULUI MOTOR 2. 8 ± locasurile pentru camasile cilindrilor .locasurile dopurilor de siguranta . 10 ± locasurile suruburilor de strangere a chiulasei pe blocul motor . 2 ± lagarele paliere ale arborelui cotit .3 Blocul motorului SAVIEM 797 ± 05 : 1 ± locasul pompei de ulei . Blocul motor se compune din doua parti distincte : partea superioara. 9 ± canale pentru tijele de actionare a culbutorilor . 3 ± locasul axului pinionului intermediar al distributiei . unele sisteme auxiliare. denumita de aceea blocul cilindrilor. etc. arborele cotit si partial sau integral. pistonul. 14 . 15 ± bosaj pentru fixarea radiatorului de ulei . 4 ± carterul superior . 5 ± lagarele arborelui cu came . 7 ± blocul cilindrilor . filtrul de ulei . in care se monteaza arborele cotit.1 Blocul motor   Reprezinta partea mecanismului motor in care se amplaseaza cilindrii. . 13 ± flansa pentru racordarea conductei de intrare a apei in blocul motor . 12 ± locasul robinetului de golire a apei din bloc . in care sant montate camasile de cilindru. In interiorul blocului sunt amenajate prin turnare si apoi uzinate alte locasuri speciale pentru asamblarea diverselor subansambluri sau piese : ruptor distribuitorul . 11 ± rampa de apa a blocului motor . 6 ± locasul pompei de apa . partea inferioara.

4 ± inele de cauciuc . d ± cilindru cu aripioare pentru motoare racite cu aer(in doi timpi) . 5). 9 ± canal de baleiaj .1 Cilindrii Cilindrul(Fig. 1 ± bloc motor .5. 7 ± partea activa a cilindrului . realizeaza spatiul de lucru pentru desfasurarea ciclului motor. b si c) ca la majoritateea motoarelor moderne. a) sau demontabili(cilindrii amovibili ± Fig. 8 ± fanta baleiaj . b ± camasa de cilindru amovibila(umeda) . 12 ± bloc cilindru. c ± camasa de cilindru uscata .2. 5 ± guler de sprijin . 3 ± camasa de cilindru . 11 prezoane fixare chiulasa . . sub forma de camasi de cilindru 3. 6 ± aripioare de racire .5 Tipuri de cilindrii pentru motoare de autovehicule a ± cilindrii inamovibili(turnati direct in bloc) . in interiorul lui deplasindu-se linear pistonul.1. 2 ± camera de racire(apa) . 10 ± fanta evacuare .Fig. Cilindrii pot fi turnati odata cu blocul motor(cilindrii inamovibili . Fig. 5.

.s. lichidul de racire care trece prin blocul cilindrilor in chiulasa trebuie dirijat cu precadere spre zonele puternic incalzite.m. alaturi de cilindri si piston. chiulasa suporta solicitari mecanice importante. chiulasa se prevede cu o camasa de apa. 2 ± cavitate pentru termostat. . 3 ± cavitate pentru traductorul termometrului de apa . b ± racire cu aer : 13 ± locas bujie . 5 ± orificii pentru prezoane . Chiulasa poate avea diferite forme in functie de tipul motorului (m. Incalzirea inegala a diferitelor zone a chiulasei(sediul supapei de evacuare este mai cald decat cele de admisiune) produce tensiuni termice de valoare ridicata. 4 ± suprafata inferioara plana . de aceea.i. sau m.c). 9 ± ghid supapa . Fig. 6 . In timpul functionarii. Ea se executa prin turnare din fonta sau aliaje de aluminiu. determinate de forta de presiune a gazelor.orificii pentru colectorul de evacuare . fie ca o piesa unica pentru intregul motor. 10 ± locas injector . sau pentru un grup de cilindri.2. formeaza spatiul inchis in care evolueaza fluidul motor. 8 . Circuitul de racire trebuie sa asigure o uniformizare a temperaturii peretilor . 7 ± orificii pentru colectorul de admisie . care vin in contact cu gazele fierbinti.a.a. 12 ± scaun supapa . 7 Chiulasa : a ± racire cu apa : 1 ± cavitati pentru camera de ardere.orificii filetate . pozitia supapelor(lateral sau in cap) si felul racirii(cu lichid sau cu aer). fie sub forma de piese separate pentru fiecare cilindru in parte. 11 ± suprafete laterale . 14 ± aripioare de racire. Pentru racirea peretilor interiori.2 Chiulasa     Chiulasa reprezinta organul mecanismului motor care inchide cilindrul la extremitatea dinspre p. care deformeaza sau fisureaza chiulasa.

Fig.2. din aluminiu. Grosimea ei este de 1.2.sa fie rezistenta la presiunea gazelor. azbest grafitat cu sau fara insertie metalica. Ea trebuie sa fie rezistenta la temperaturi inalte si suficient de plastica pentru a prelua deformatiile si neregularitatile provenite din prelucrare. se utilizeaza o garnitura pentru toti cilindrii. azbest imbracat cu foite subtiri din tabla de cupru sau alama si mai rar. apa. ea trebuie : .sa permita transmiterea caldurii.1 Garnitura de chiulasa Garnitura de chiulasa(Fig.sa aiba proprietati termoplastice . Se confectioneaza din clingherit.8) are rolul de a asigura etanseitatea intre blocul de cilindri si chiulasa pentru evitarea scaparilor de gaze. . De obicei. uneori si a celor pentru circulatia lichidelor sunt armate cu tabla de cupru alama sau aluminiu. ulei. . . Orificiile pentru cilindri.3 ± 4 mm iar forma copiaza forma chiulasei.8 Garnitura de chiulasa . fiind prevazuta cu orificii corespunzatoare.

2. Pentru preincalzire. in forma de T.2 Colectoarele de admisie si evacuare Colectorul de admisie conduce aerul sau amestecul carburant la supapele de admisie prin canalele din chiulasa. Ambele colectoare pot fi montate pe aceeasi parte a chiulasei sau de o parte si de alta a chiulasei  . La colectorul de evacuare sunt racordate teava si toba de esapament.9) asigura evacuarea gazelor de ardere printr-o destindere si racire rapida. colectorul are o regiune de contact cu colectorul de evacuare.2. Colectorul de evacuare (Fig. b ± cu ramificatii individuale lungi.9 Scheme pentru colectoare de evacuare : a ± cu ramificatii individuale scurte . asigurind o repartitie uniforma in cilindri si omogenitate (pentru amestecul carburant).  Fig.

5 ± buson de golire a uleiului . inchis cu un buson magnetic pentru acumularea impuritatilor metalice.  Carterul inferior este format dintr-o carcasa din tabla ambutisata si foloseste ca rezervor pentru uleiul de ungere al motorului . Carterul  Carterul este partea fixa a motorului situata la baza cilindrilor si se compune din doua parti principale : carterul superior turnat de regula dintr-o bucata cu blocul cilindrilor si carterul inferior sau baia de ulei.2. 10 Blocul motor si carterul : 1 ± capac distributie . In Fig. 8 ± suporturi laterale motor .3. 7 ± garnitura baii de ulei . 3 ± garnitura cauciuc carter inferior . 2 ± garnitura capucului distributiei . . La partea inferioara. Fig. baia de ulei este prevazuta cu un orificiu pentru scurgerea uleiului. arborele cotit al motorului. 4 ± carter inferior(baia de ulei) . 6 ± joja de ulei . 9 ± carter superior . 10 ± lagar palier. Pentru fixarea pe cadru carterul este prevazut cu suporturi. 10 este reprezentat carterul superior 9 in care se monteaza prin intermediul lagarelor paliere 10.

si partea inferioara 4.11) : o parte superioara 1.11 Lagarul palier . prinsa de cea superioara prin intermediul unor suruburi si piulite 5. Fig. facand corp comun cu carterul.Lagarele paliere care servesc pentru sustinerea arborelui cotit sant formate din doua parti(Fig. Lagarele paliere au cuzineti acoperiti cu aliaj antifrictiune si gauri de ungere pentru reducerea frecarilor intre acestia si arborele cotit.

11 ± capac . 2 ± segment de ungere . 15 ± contrapiulita . 5 ± bolt . presiune ce-i imprima deplasarea lineara pe care o transmite la biela si de aici la arborele cotit.  Pistonul indeplineste urmatoarele roluri: . 14 ± piulita . 8 ± piston .12 Ansamblul biela. .piston : 1 ± expandor .1 Pistonul Pistonul este singurul perete mobil al camerei de ardere. 16 ± set segmenti. 9 ± ansamblul bielei . 6 ± inel de siguranta .etanseaza a camera de ardere.suporta presiunea gazelor arse la destindere. 7 ± semicuzineti .evacueazare caldura. ORGANELE MOBILE ALE MECANISMULUI MOTOR 3. 13 ± surub . 12 ± bucsa . care asigura evolutiile fluidului motor. .3. prin miscarea de translatie rectilinie ± alternativa in cilindru. . 10 ± corp .  Fig. 3 . 4 ± segmenti de compresie . .participa la evacuarea gazelor arse .asigura pelicula de ulei de pe suprafata de lucru a cilindrului. impreuna cu segmentii .formeaza peretele interior ce inchide camera de ardere .

motiv pentru care prelucrarea se face cu degajari in dreptul umerilor. Durabilitatea pistoanelor se poate mari prin tratamente termice. .06 mm (MAS) si de 0. cu diametrul mai mic in partea capului. datorita aglomerarii de material. iar solicitarile vor fi repartizate uniform. eloxare) cu un strat poros ce retine uleiul. Intre piston si cilindru este necesar un anumit joc pentru asigurarea deplasarii libere a pistonului in cilindru. Jocul optim intre fusta pistonului si cilindru este de 0. in timpul lucrului.500ºC in partea superioara si 150 250ºC la manta. pistonul are si rol de organ de distributie. prin deschiderea si inchiderea ferestrelor(luminilor) de admisie si evacuare din cilindru. Se confectioneaza din aliaje de aluminiu cu siliciu pentru a corespunde cerintelor.La motoarele in doi timpi. iar mantaua de forma eliptica (cu diametrul mare perpendicular pe axa boltului). Forma pistonului este tronconica. Temperaturile de lucru ale pistonului variaza intre 300 . Astfel. grafitare. pentru ca dilatarea este mai mare datorita temperaturii mai ridicate in timpul functionarii. pistonul va capata o forma cilindrica.18 mm (MAC). Acest joc produce eventuale "batai" la rece (daca este prea mare) sau "gripari" la cald (daca este prea mic).11 ± 0. Dilatarea este mai mare in zona bosajelor. iar rezistenta la uzare prin protejarea suprafetei exterioare (cositorire.03 ± 0.

capul pistonului 1 . partea de ghidare) . a ± segment de compresie trapezoidal . 4 ± umerii pistonului . b. .mantaua 5(fusta ± partea de ghidare) . 3 ± corpul(regiunea port ± segmenti) . . 5 ± mantaua(fusta. . 6 ± canal pentru siguranta boltului . Fig. pistonul se compune din urmatoarele parti(Fig. 2 ± camera de ardere . 13 Ansamblul piston ± segmenti : 1 ± capul pistonului . .Dupa rolul functional.umerii 4 .13) : .corpul 3 (regiunea portsegmenti sau de etansare) . d ± segment de ungere(raclor).c ± segment de compresie conic .

g. . Fig. d ± motoare cu aprindere prin scanteie in 4 timpi . g ± forme ale capului pistonului pentru realizarea camerei de ardere care sa imbrace forma jetului de combustibil.14 Forme diferite ale capului pistonului : a. e. f. d ± cap concav . b. concava (c) convexa (b). c ± capul pistonului in cazul asezarii excentrice a injectorului .Capul pistonului are diferite forme (Fig 14 si Fig. f. e.15 Forme diferite ale capului pistonului la motoarele cu aprindere prin compresie a ± cap plat . 15): plata (a). h ± motoare cu aprindere prin scanteie in 2 timpi. b. convexa profilata (d) ± MAS in 4 timpi Fig. c.

In zona(braul) canalelor pentru segmentii de ungere sant practicate o serie de orificii. deoarece materialul din dreptul acestui canal isi pierde usor duritatea. circular. Astfel. Pistoanele se sorteaza impreuna cu cilindrii motorului. astfel incat jocul dintre piston si cilindru in zona superioara este de 0. dar la Oltcit se pot inlocui intre ele numai pe aceeasi parte a motorului. Deasupra primului canal al segmentului de compresie. Dupa prelucrare. iar in zona inferioara de 0. Canalele inferioare sunt pentru segmentii de ungere. care servesc la scurgerea uleiului adunat de segmenti de pe peretii cilindrului. unele pistoane au un prag de foc sau un canal termic de preetansare. Numarul segmentilor depinde de presiunea gazelor in cilindrii motorului si de frecventa de rotatie a arborelui cotit. diametrul capului pistonului este prin constructie mai mic decat cel al fustei.8 mm. neadmitindu-se la acelasi set diferente mai mari de 5 g intre ele. din turnare. Ca urmare a incalzirii neuniforme a pistonului pe toata lungimea lui. incorporat. Ele poarta un marcaj pe cap. pistoanele sunt interschimbabile. pe grupe de dimensiuni cu aceleasi tolerante.3 ± 0.Corpul pistonului are peretii ingrosati pentru dispunerea canalelor pentru segmenti.8 mm.  Umerii(bosajele) se executa sub forma unor adaosuri orientate spre interiorul pistonului in ale caror orificii se monteaza boltul pistonului care realizeaaza legatura acestuia cu biela. Lungimea partii de ghidare a cilindrului depinde de marimea eforturilor de apasare laterala si se alege astfeel incat sa se obtina valorile admisibile ale presiunii specifice. In general.05 ± 0. un inel de otel.  Fusta ghideaza pistonul in miscarea sa in cilindru si contribuie la uniformizarea presiunii pe peretii cilindrului. Canalele superioare servesc pentru montarea segmentilor de compresie. Unele pistoane au in canalul primului segment de compresie. ssi dilatarea este neuniforma. deformatiile mai mari apar in regiunea capului pistonului. fiind marcate in acest sens cu literele g . Din aceasta cauza. formind seturi complete de motor (inclusiv bolturile si segmentii respectivi).stinga si d .dreapta (gauche et droite). care au rolul de a asigura etanseitatea si de a transmite caldura peretilor cilindrilor.  . pistoanele se sorteaza pe grupe dimensionale (inclusiv alezajul boltului) si dupa greutate. de care se tine seama pentru orientare la montaj in cilindri.

2 si 3 segmenti de ungere . a). apasand pe partea interioara a segmentului.3. b ± de ungere. Etansarea se realizeaza prin deplasarea segmentului in jos de catre presiunea gazelor de ardere(Fig. 4 ± expandor radial Fig.17.17 Schema de functionare a segmentilor : a ± de compresiune .segmenti de compresiune . Fig.2 Segmentii Segmentii(Fig. cat si de a colecta prin radere uleiul aflat in exces pe peretii cilindrului si de a transmite caldura de la piston la cilindru. Segmentii care au rol de etansare sunt montati la partea superioara a pistonului si se numesc segmenti de etansare sau de compresiune. iar segmentii care se opun patrunderii uleiului in camera de ardere se numesc segmenti de ungere sau raclori.16 Forme constructive ale segmentilor : 1. in sensul lipirii mai pronuntate de camasa cilindrului. .16) au rolul de a asigura etanseitatea intre piston si cilindru. marindu-i astfel gradul de etansare. care patrund si in canal.

 La unele motoare. in forma de U.  Fantele au valori de : in stare libera (0. cu actiune axiala si radiala.18). sub cei de compresie. in canalul prevazut special cu orificii pentru scurgerea uleiului raclat in carterul inferior.14) D (unde D este diametrul cilindrului). al treilea segment (pentru MAC). iar cel de ungere (uneori doi).  Ca forma : primul segment. iar cei de ungere pot fi din tabla de otel.  Fig.1800) pentru a evita pierderile de compresie. iar in timpul functionarii fanta devine (0. avind o degajare in partea inferioara cu proprietati de razuire a uleiului.  La montaj. b ± taietura oblica .005) D. de obicei cu sectiunea dreptunghiulara sau trapezoidala . se monteaza in canalele din partea superioara a capului pistonului. ce depinde de tipul motorului.1 .  Segmentii se confectioneaza din fonta aliata.18 Diferite forme de taieturi ale segmentilor : a ± taietura dreapta .0. segmentii se aseaza cu fantele decalate (cu un unghi ce depinde de numarul segmentilor : 90 . c ± taietura in « Z » . de foc este. al doilea segment.  Segmentii de compresie in numar de doi pentr MAS si trei pentru MAC. segmentii(care au in stare libera diametrul mai mare decat diametrul interior al cilindrului) sant prevazuti cu o deschidere numita fanta(Fig. este de tipul cu "nas". are de obicei sectiune tronconica . segmentii de ungere sunt prevazuti cu arcuri expandoare 4(Fig. pentru o buna etansare.Pentru a putea fi montati pe pistoane si pentru a compensa deformatiile care apar datorita dilatarii.0040.16).

pistonul se incalzeste uniform in instalatii speciale(pentru evitarea tensiunilor interne).3. se poate face in mai multe moduriboltul putand fi : . 5 ± canal in corpul bielei .3 Boltul(axul) pistonului Boltul(axul) pistonului este organul care stabileste legatura cinematica dintre piston si biela . Jocul sau stringerea la montare intre bolt si piston sau biela este foarte mic : 0.008 mm.0. Asamblarea dintre piston si biela.002 . . 4 ± inel de siguranta .flotant(liber si in biela si in umerii pistonului) ± caz in care se asigura cu sigurantele 4) ± solutia cea mai raspandita.02 . la cele fixe in piston exista stringere de 0. 3 ± capul mic al bielei . Fig. Inainte de montare. .04 mm. Boltul are un regim termic de lucru ridicat (80 . 6 ± bucsa bielei. 2 ± boltul pistonului .fix in umerii pistonului si articulat in bucsa bielei 6 .fix in biela si liber in umerii pistonului . dupa care boltul se preseaza. .0. cu ajutorul boltului.19 Boltul pistonului : 1 ± piston . boltul face posibila miscarea relativa dintre cele doua organe ale mecanismului motor si transmite forta de presiune de la piston la biela. ungerea se face prin stropire cu uleiul scapat din lagarul bielei sau venit prin canalul 5 din corpul bielei.100ºC) si conditii de ungere dificile.

. in acelasi timp. Fig.piciorul (capul mic) 1.capacul 4. capul mare este sectionat drept sau inclinat.4 Biela Biela(Fig. prins cu suruburile 5(numai la cele cu cuzineti) pentru montarea pe fusul maneton al arborelui.capul mare 3. unde se preseaza bucsa 7 din bronz(la unele motoare bucsa este inlocuita de un rulment) .20 Biela . bielele se sorteaza pe seturi de motor neadmitindu-se diferente de greutate mai mari de 2 g pentru autoturisme si 8 g pentru autocamioane. o masa relativ redusa. a carei valoare si directie este variabila. Bielele se confectioneaza din otel aliat sau otel carbon prin matritare la cald si li se aplica un tratament termic de calire si revenire. transformind astfel miscarea de translatie a pistonului in miscare de rotatie la nivelul arborelui cotit. Partile componente ale bielei sunt: urmatoarele : . de profil I pentru marirea modulului de rezistenta . biela este supusa actiunii fortei de presiune a gazelor. . biela trebuie sa posede o mare rezistenta si rgiditate. avaind. Dupa fabricatie. partea detasabila .3.20) este organul care asigura legatura cinematica intre boltul pistonului si arborele cotit(prin fusul maneton). Prin functia pe care o are in motor. in care se gasesc semicuzinetii 6. De aceea.corpul 2. precum si fortelor de inertie.

Avand in vedere acest fapt. plumb(Pb). Semicuzinetii au stratul antifrictiune aplicat prin turnare sau placare pe baza de staniu(Sn).3 . . pe toata lungimea sa. Deoarece. care impiedica deplasarea lor in timpul functionarii. stibiu(Sb). Pentru fixare. in diverse combinatii si proportii. Acestia sunt formati din doua semicarcase din otel de grosime 1. aluminiu (Al).4 mm.Cand ungerea boltului trebuie facuta fortat. in grame.0. bronz(Bz). este strabatut de un canal de aductiune a auleiului. cupru(Cu). acesta trebuie sa fie protejat impotriva uzurilor. capul si semicuzinetii sunt prevazuti cu pinteni. corpul bielei. La partea opusa. este marcata greutatea bielei. atat pe capacul bielei cat si pe capul mare al bielei este marcat prin stantare numarul de ordine al cilindrului. legatura dintre biela si fusul maneton al arborelui cotit se face prin intermediul cuzinetilor de biela 6. Pentru a se asigura montarea corecta a capacului 4 pe capul mare al bielei si articularea bielei la cilindrul corespunzator. piesa cea mai scumpa a motorului este arborele cotit.3 mm. captusite cu material antifrictiune la interior de grosime 0.5 .

impreuna cu biela.3. sa fie echilibrate static si dinamic. flansa 7 de fixare a volantului si contragreutatile 5. sa evite rezonanta oscilatiilor de rasucire . bratele manetoanelor 4. la rotile motoare ale automobilului. Arborele cotit transmite aceasta miscare de rotatie(respectiv cuplul motor).21) se compune din urmatoarele parti : fusurile paliere 2. are rolul de a transforma. miscarea de translatie a grupului piston in miscare de rotatie. ventilatorul etc.5 Arborele cotit Arborele cotit. numit si arbore motor. prin intermediul organelor de transmisie.). Arborele cotit (Fig.21 Arborele cotit . arborele cotit pune in miscare diferite mecanisme si agregate ale motorului(mecanismul de distributie. pompa de apa. Avand in vedere conditiile de lucru. De asemenea. fusurile manetoane 3. suprafetele de frecare sa prezinte o buna rezistenta la uzura . arborele cotit trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte : sa aiba o rezistenta si o rigiditate mari . Fig.

etansarea caapacului de distributie. La mijlocul fiecarui fus palier si fus maneton se gaseste un orificiu.60 ± 0.80 D(D fiind diametrul cilindrului). Fusurile manetoane au axele paralele cu axele fusurilor paliere. Bratele manetoanelor 4 sant piese de o forma speciala care fac legatura intre fusurile paliere si fusurile manetoane. Flansa 7 serveste la prinderea volantului ce angreneaza la pornirea motorului cu pinionul demarorului. Fusurile manetoane 3 sant corpuri cilindrice ale arboreelui cotit de care sant articulate capetele mari ale bielelor. se monteaza prin pene: pinionul de antrenare a mecanismului de distributie.9) pentru fixarea bucsei din bronz sau a rulmentului de sprijin al arborelui primar al cutiei de viteze. numite lagare paliere. Pe capatul anterior al arborelui cotit. de un diametru mai mic. pe flansa 7. formandu-se un canal continuu. respectiv cu axa geometrica a arborelui cotit si au diametre egale cu 0. De fusurile paliere se leaga. Fusurile paliere si fusurile manetoane trebuie sa fie perfect cilindrice si prelucrate fin prin rectificare si lustruire. manivelele.Fusurile paliere 2 sant corpuri cilindrice situate pe axa longitudinala a arborelui cotit prin intermediul carora acesta se sprijina pe lagarele de reazem montate in carterul motorului. Prin aceasta.55 ± 0. .75 D. care inchide si pinionul conducator al angrenajului distributiei de pe arborele cotit. In partea posterioara. se monteaza prin suruburi volantul. In scopul asigurarii unui circuit continuu de ulei necesar fiecarui fus. formand manivelele propriu-zise ale arborelui cotit. uleiul patrunde pe suprafetele fusului pe care il unge. arborele cotit se gaureste pe toata lungimea sa. apoi. Ele au diametrul egal cu 0. capatul posterior este gaurit(poz. perpendicular pe axa fusului si prelungit pana la canalul general de ungere a arborelui cotit. fulia(roata de antrenare) pompei de apa pe care la unele motoare se monteaza si amortizorul de vibratii .

diametrul lor fiind mai mic decit cel al fusurilor paliere. c ± la motorul cu sase cilindri in V . a ± la motorul cu patru cilindrii in linie . precum si umplerea uniforma a cilindrilor si deci succesiunea timpilor utili. numarul fusurilor manetoane. 22 Diferite forme ale arborelui cotit : . insa duce la cresterea greutatii si a lungimii. 22 sant date cele mai raspandite forme ale arborilor cotiti in functie de numarul de cilindri si de modul lor de dispunere. In Fig. Latimea fusurilor paliere este diferita. b ± la motorul cu sase cilindrii in linie . Numarul fusurilor manetoane este egal cu cel al cilindrilor la motoarele in linie si redus la jumatate la motoarele in V . asigurindu-se o functionare uniforma a motorului si o echilibrare a arborelui cotit. Arborele cotit are un numar de fusuri paliere. Aceasta decalare a coturilor favorizeaza echilibrarea arborelui cotit in timpul functionarii si obtinerea unui moment motor cat mai uniform. Fig.Forma arborelui cotit depinde de: numarul si pozitia cilindrilor. 8 ± numarul cilindrilor. plus unul . iar prelucrarea este dificila. d ± la motorul cu opt cilindri in V . 1. Decalarea fusurilor manetoane (intre ele) se face in functie de numarul cilindrilor.acesta mareste rigiditatea lui. de obicei egal cu numarul cilindrilor. ordinea de functionare a motorului si sistemul de echilibrare a motorului.

2 ± element de cauciuc . In scopul preantimpinarii acestui fenomen. in general. care diminueaza oscilatiile de torsiune ale arborelui cotit. . Amortizoarele se monteaza. Principiul de functionare a acestor amortizoare se bazeaza pe absorbirea unei parti din energia care se poate sa produca oscilatiile de torsiune ale arborelui cotit si cheltuirea ei intr-un lucru mecanic de frecare efectuat in amortizor. Ca urmare a deformatiilor elastice din straturile masei de cauciuc. ia nastere o frecare interioara care absoarbe o parte din energia vibratiilor de torsiune ale arborelui cotit. amplitudinea vibratiilor care se produc atinge valoarea maxima. inlaturand fenomenul de rezonanta care apare atunci cand frecventa oscilatiilor proprii ale arborelui cotit coincid cu frecventa exploziilor care se produc in cilindru. periculos prin efectele sale distrugatoare.In timpul functionarii motorului. Fig.23 Amortizor pentru oscilatiile de torsiune : 1 ± disc masiv . 3. Oscilatiile de torsiune ale arborelui cotit produc o miscare oscilatorie a discului masiv 1 fata de varful arborelui. amortizorul cu frecare interioara(Fig. Aceasta energie se transforma in caldura si se degaja in atmosfera. la arborele cotit apar oscilatii de torsiune a caror actiune periodica la anumite turatii ale motorului poate sa produca fenomenul de rezonanta. la capatul din fata al arborelui cotit sau in imediata sa apropiere . in constructia motoarelor se utilizeaza amortizorul oscilatiilor de torsiune. In prezent.flansa profilata. in aceasta zona.23) este cel mai raspandit.

sa roteasca arborele cotit in perioada celorlalti timpi ai ciclului de functionare. atunci cand este montat pe arborele cotit impreuna cu ambreiajul. In aceste cazuri volantul este necesar numai pentru pornirea motorului.24 Volantul . este prevazut cu orificii pentru suruburile de fixare 3 pe flansa arborelui cotit.6 Volantul Volantul motorului are rolul ca. Pe volant se marcheaza semne ajutatoare pentru punerea la punct a distributiei si aprinderii sau injectiei.24). sa reduca mersul neuniform al arborelui cotit. In partea centrala (Fig. plecarea automobilului de pe loc si mentinerea unei functionari regulate a motorului la turatia redusa de mers in gol.3. O data cu cresterea numarului cilindrilor se obtine o uniformitate mai buna in rotirea arborelui cotit. iar coroana dintata din otel carbon. inmagazinand energia dezvoltata de motor in timpul cursei active a pistoanelor. In scopul realizarii unor conditii bune de functionare se recomanda sa se executeechilibrarea statica si dinamica a volantului. Fig. iar dimensiunile si masa volantului vor fi mai mici. sa atenueze socurile care se produc la trecerea pieselor mecanismului bielamanivela prin punctele moarte si sa usureze pornirea motorului si plecarea automobilului de pe loc. Pe partea frontala exterioara sunt orificii pentru fixarea ambreiajului cu stifturile 4 de ghidare. Volantul se confectioneaza prin turnare din fonta cenusie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful