MECANISMUL MOTOR

Constructie si functionare

1. DESTINATIA SI PARTILE COMPONENTE ALE MECANISMULUI MOTOR
Mecanismul motor, numit uneori si mecanismul biela ± manivela, constitue principalul ansamblu al motorului cu ardere interna cu piston. El are rolul de a transforma miscarea de translatie rectilinie ± alternativa a pistonului in miscare de rotatie a arborelui cotit. Organele componente ale mecanismului motor se impart in doua grupe :  grupa organelor fixe (Fig.1), ce cuprinde : blocul cilindrilor, chiulasa si carterul ;  grupa organelor mobile (Fig.2) , ce cuprinde : pistonul, segmentii, boltul, biela, arborele cotit si volantul.

Fig.1 Organele fixe ale mecanismului motor :
1 ± chiulasa ; 2 ± camasa de cilindru ; 3 ± garnitura de camasa ; 4 ± locas pentru camasa ; 5 ± bloc cilindrii ; 6 ± garnitura capac distributie ; 7 ± capac distributie ; 8 ± garnitura de chiulasa ; 9 ± carter superior.

17 ± fulie. 15 ± pana fixare pinion pe arborele cotit. 7 ± semicuzineti lagar palier. 2 Organele mobile ale mecanismului motor: 1 . . 6 ± arbore cotit. 16 ± pinion distributie. 12 ± bucsa biela. 13 ± inel reglare joc axial arbore cotit. 10 ± segment ungere. 3 ± boltul pistonului. 8 ± volant. 18 ± bucsa pentru sprijin arbore ambreiaj. 14 ± bulon capac biela. 4 ± biela. 5 ± semicuzineti lagar de biela.piston. 2 ± segment. 19 ± coroana volant. 9 ± amortizor oscilatii.Fig. 11 ± siguranta bolt.

2. 2 ± lagarele paliere ale arborelui cotit . 4 ± carterul superior .1 Blocul motor   Reprezinta partea mecanismului motor in care se amplaseaza cilindrii. 6 ± locasul pompei de apa . 12 ± locasul robinetului de golire a apei din bloc . partea inferioara.  Grosimea peretilor blocului variaza in functie de solicitarea dinamica respectiva (la MAC mai mare ca la MAS). etc. 15 ± bosaj pentru fixarea radiatorului de ulei . ORGANELE FIXE ALE MECANISMULUI MOTOR 2. unele sisteme auxiliare. 8 ± locasurile pentru camasile cilindrilor .locasurile dopurilor de siguranta . . biela. in care sant montate camasile de cilindru. 11 ± rampa de apa a blocului motor . 16 ± bosaj pentru fixarea filtrului de ulei. Blocul motor se compune din doua parti distincte : partea superioara. 10 ± locasurile suruburilor de strangere a chiulasei pe blocul motor . denumita de aceea blocul cilindrilor. 13 ± flansa pentru racordarea conductei de intrare a apei in blocul motor . in care se monteaza arborele cotit. deneumita carterul superior. pompa de injectie.  Fig. 14 .3 Blocul motorului SAVIEM 797 ± 05 : 1 ± locasul pompei de ulei . 5 ± lagarele arborelui cu came . 7 ± blocul cilindrilor . 9 ± canale pentru tijele de actionare a culbutorilor . In interiorul blocului sunt amenajate prin turnare si apoi uzinate alte locasuri speciale pentru asamblarea diverselor subansambluri sau piese : ruptor distribuitorul . filtrul de ulei . pompa de ulei . pistonul. 3 ± locasul axului pinionului intermediar al distributiei . arborele cotit si partial sau integral.

2 ± camera de racire(apa) . 1 ± bloc motor . 9 ± canal de baleiaj . 7 ± partea activa a cilindrului . 11 prezoane fixare chiulasa . Cilindrii pot fi turnati odata cu blocul motor(cilindrii inamovibili . 10 ± fanta evacuare . 8 ± fanta baleiaj . 5. b ± camasa de cilindru amovibila(umeda) . 5).1.1 Cilindrii Cilindrul(Fig. a) sau demontabili(cilindrii amovibili ± Fig. b si c) ca la majoritateea motoarelor moderne. d ± cilindru cu aripioare pentru motoare racite cu aer(in doi timpi) . sub forma de camasi de cilindru 3. 6 ± aripioare de racire . c ± camasa de cilindru uscata . 4 ± inele de cauciuc .2. . Fig. 5 ± guler de sprijin . in interiorul lui deplasindu-se linear pistonul. 12 ± bloc cilindru.Fig. realizeaza spatiul de lucru pentru desfasurarea ciclului motor. 3 ± camasa de cilindru .5.5 Tipuri de cilindrii pentru motoare de autovehicule a ± cilindrii inamovibili(turnati direct in bloc) .

Incalzirea inegala a diferitelor zone a chiulasei(sediul supapei de evacuare este mai cald decat cele de admisiune) produce tensiuni termice de valoare ridicata. . pozitia supapelor(lateral sau in cap) si felul racirii(cu lichid sau cu aer). 5 ± orificii pentru prezoane . chiulasa suporta solicitari mecanice importante.a. 12 ± scaun supapa . sau m. 14 ± aripioare de racire.s. sau pentru un grup de cilindri. alaturi de cilindri si piston. 11 ± suprafete laterale . chiulasa se prevede cu o camasa de apa. Chiulasa poate avea diferite forme in functie de tipul motorului (m.a. Pentru racirea peretilor interiori. care deformeaza sau fisureaza chiulasa. Circuitul de racire trebuie sa asigure o uniformizare a temperaturii peretilor . 7 Chiulasa : a ± racire cu apa : 1 ± cavitati pentru camera de ardere. 3 ± cavitate pentru traductorul termometrului de apa . 6 . b ± racire cu aer : 13 ± locas bujie . Ea se executa prin turnare din fonta sau aliaje de aluminiu. . fie sub forma de piese separate pentru fiecare cilindru in parte.c).i. Fig. lichidul de racire care trece prin blocul cilindrilor in chiulasa trebuie dirijat cu precadere spre zonele puternic incalzite. care vin in contact cu gazele fierbinti. 8 . fie ca o piesa unica pentru intregul motor. 10 ± locas injector .orificii filetate .2 Chiulasa     Chiulasa reprezinta organul mecanismului motor care inchide cilindrul la extremitatea dinspre p. 4 ± suprafata inferioara plana . 7 ± orificii pentru colectorul de admisie .2. de aceea. In timpul functionarii. 9 ± ghid supapa . determinate de forta de presiune a gazelor. formeaza spatiul inchis in care evolueaza fluidul motor. 2 ± cavitate pentru termostat.orificii pentru colectorul de evacuare .m.

Ea trebuie sa fie rezistenta la temperaturi inalte si suficient de plastica pentru a prelua deformatiile si neregularitatile provenite din prelucrare. Orificiile pentru cilindri.sa permita transmiterea caldurii. din aluminiu. Fig. Grosimea ei este de 1. uneori si a celor pentru circulatia lichidelor sunt armate cu tabla de cupru alama sau aluminiu.2. se utilizeaza o garnitura pentru toti cilindrii. Se confectioneaza din clingherit. azbest grafitat cu sau fara insertie metalica.8) are rolul de a asigura etanseitatea intre blocul de cilindri si chiulasa pentru evitarea scaparilor de gaze. ea trebuie : .8 Garnitura de chiulasa . .2.sa aiba proprietati termoplastice .1 Garnitura de chiulasa Garnitura de chiulasa(Fig. ulei. apa.sa fie rezistenta la presiunea gazelor.3 ± 4 mm iar forma copiaza forma chiulasei. fiind prevazuta cu orificii corespunzatoare. De obicei. . azbest imbracat cu foite subtiri din tabla de cupru sau alama si mai rar. .

b ± cu ramificatii individuale lungi.2.2. in forma de T. Ambele colectoare pot fi montate pe aceeasi parte a chiulasei sau de o parte si de alta a chiulasei  . La colectorul de evacuare sunt racordate teava si toba de esapament.9) asigura evacuarea gazelor de ardere printr-o destindere si racire rapida.9 Scheme pentru colectoare de evacuare : a ± cu ramificatii individuale scurte . Pentru preincalzire.2 Colectoarele de admisie si evacuare Colectorul de admisie conduce aerul sau amestecul carburant la supapele de admisie prin canalele din chiulasa. colectorul are o regiune de contact cu colectorul de evacuare.  Fig. asigurind o repartitie uniforma in cilindri si omogenitate (pentru amestecul carburant). Colectorul de evacuare (Fig.

. 10 Blocul motor si carterul : 1 ± capac distributie . 8 ± suporturi laterale motor . inchis cu un buson magnetic pentru acumularea impuritatilor metalice. Fig. 3 ± garnitura cauciuc carter inferior . 2 ± garnitura capucului distributiei . arborele cotit al motorului.  Carterul inferior este format dintr-o carcasa din tabla ambutisata si foloseste ca rezervor pentru uleiul de ungere al motorului . La partea inferioara. 10 este reprezentat carterul superior 9 in care se monteaza prin intermediul lagarelor paliere 10.2. Pentru fixarea pe cadru carterul este prevazut cu suporturi. 6 ± joja de ulei . 5 ± buson de golire a uleiului . 10 ± lagar palier.3. 4 ± carter inferior(baia de ulei) . Carterul  Carterul este partea fixa a motorului situata la baza cilindrilor si se compune din doua parti principale : carterul superior turnat de regula dintr-o bucata cu blocul cilindrilor si carterul inferior sau baia de ulei. 7 ± garnitura baii de ulei . 9 ± carter superior . In Fig. baia de ulei este prevazuta cu un orificiu pentru scurgerea uleiului.

prinsa de cea superioara prin intermediul unor suruburi si piulite 5. Fig.Lagarele paliere care servesc pentru sustinerea arborelui cotit sant formate din doua parti(Fig.11) : o parte superioara 1. Lagarele paliere au cuzineti acoperiti cu aliaj antifrictiune si gauri de ungere pentru reducerea frecarilor intre acestia si arborele cotit. si partea inferioara 4. facand corp comun cu carterul.11 Lagarul palier .

. impreuna cu segmentii . 2 ± segment de ungere . . 4 ± segmenti de compresie . 7 ± semicuzineti . prin miscarea de translatie rectilinie ± alternativa in cilindru.formeaza peretele interior ce inchide camera de ardere .evacueazare caldura.suporta presiunea gazelor arse la destindere. 5 ± bolt . 16 ± set segmenti. 13 ± surub .  Pistonul indeplineste urmatoarele roluri: .asigura pelicula de ulei de pe suprafata de lucru a cilindrului.12 Ansamblul biela.piston : 1 ± expandor . 3 .etanseaza a camera de ardere. . 12 ± bucsa . 14 ± piulita . 15 ± contrapiulita . 8 ± piston . 9 ± ansamblul bielei . . care asigura evolutiile fluidului motor.1 Pistonul Pistonul este singurul perete mobil al camerei de ardere.participa la evacuarea gazelor arse . presiune ce-i imprima deplasarea lineara pe care o transmite la biela si de aici la arborele cotit.3. 6 ± inel de siguranta . ORGANELE MOBILE ALE MECANISMULUI MOTOR 3. 10 ± corp . 11 ± capac .  Fig.

06 mm (MAS) si de 0. Dilatarea este mai mare in zona bosajelor.18 mm (MAC). Jocul optim intre fusta pistonului si cilindru este de 0. eloxare) cu un strat poros ce retine uleiul. Astfel. Durabilitatea pistoanelor se poate mari prin tratamente termice. cu diametrul mai mic in partea capului. Intre piston si cilindru este necesar un anumit joc pentru asigurarea deplasarii libere a pistonului in cilindru. iar mantaua de forma eliptica (cu diametrul mare perpendicular pe axa boltului). motiv pentru care prelucrarea se face cu degajari in dreptul umerilor. iar solicitarile vor fi repartizate uniform. iar rezistenta la uzare prin protejarea suprafetei exterioare (cositorire. Temperaturile de lucru ale pistonului variaza intre 300 . pistonul va capata o forma cilindrica.500ºC in partea superioara si 150 250ºC la manta. pentru ca dilatarea este mai mare datorita temperaturii mai ridicate in timpul functionarii.La motoarele in doi timpi. prin deschiderea si inchiderea ferestrelor(luminilor) de admisie si evacuare din cilindru. Forma pistonului este tronconica. datorita aglomerarii de material. grafitare. pistonul are si rol de organ de distributie. Se confectioneaza din aliaje de aluminiu cu siliciu pentru a corespunde cerintelor. Acest joc produce eventuale "batai" la rece (daca este prea mare) sau "gripari" la cald (daca este prea mic).11 ± 0.03 ± 0. . in timpul lucrului.

d ± segment de ungere(raclor).Dupa rolul functional.capul pistonului 1 .mantaua 5(fusta ± partea de ghidare) .13) : . 6 ± canal pentru siguranta boltului . 3 ± corpul(regiunea port ± segmenti) . a ± segment de compresie trapezoidal . 2 ± camera de ardere . partea de ghidare) . . pistonul se compune din urmatoarele parti(Fig.corpul 3 (regiunea portsegmenti sau de etansare) . 5 ± mantaua(fusta. Fig. 13 Ansamblul piston ± segmenti : 1 ± capul pistonului . . . 4 ± umerii pistonului . b.umerii 4 .c ± segment de compresie conic . .

e. e. b. concava (c) convexa (b). c. h ± motoare cu aprindere prin scanteie in 2 timpi.14 Forme diferite ale capului pistonului : a. g ± forme ale capului pistonului pentru realizarea camerei de ardere care sa imbrace forma jetului de combustibil. b. f. Fig. 15): plata (a). convexa profilata (d) ± MAS in 4 timpi Fig. f.15 Forme diferite ale capului pistonului la motoarele cu aprindere prin compresie a ± cap plat . g. c ± capul pistonului in cazul asezarii excentrice a injectorului . d ± cap concav . .Capul pistonului are diferite forme (Fig 14 si Fig. d ± motoare cu aprindere prin scanteie in 4 timpi .

din turnare. unele pistoane au un prag de foc sau un canal termic de preetansare. iar in zona inferioara de 0.8 mm. dar la Oltcit se pot inlocui intre ele numai pe aceeasi parte a motorului. pistoanele sunt interschimbabile.3 ± 0.8 mm. deoarece materialul din dreptul acestui canal isi pierde usor duritatea.dreapta (gauche et droite).stinga si d . diametrul capului pistonului este prin constructie mai mic decat cel al fustei. fiind marcate in acest sens cu literele g .  Umerii(bosajele) se executa sub forma unor adaosuri orientate spre interiorul pistonului in ale caror orificii se monteaza boltul pistonului care realizeaaza legatura acestuia cu biela. formind seturi complete de motor (inclusiv bolturile si segmentii respectivi). Canalele superioare servesc pentru montarea segmentilor de compresie. Unele pistoane au in canalul primului segment de compresie. pistoanele se sorteaza pe grupe dimensionale (inclusiv alezajul boltului) si dupa greutate. ssi dilatarea este neuniforma. Astfel.Corpul pistonului are peretii ingrosati pentru dispunerea canalelor pentru segmenti. circular. de care se tine seama pentru orientare la montaj in cilindri. astfel incat jocul dintre piston si cilindru in zona superioara este de 0. Numarul segmentilor depinde de presiunea gazelor in cilindrii motorului si de frecventa de rotatie a arborelui cotit. Deasupra primului canal al segmentului de compresie. Ele poarta un marcaj pe cap.  Fusta ghideaza pistonul in miscarea sa in cilindru si contribuie la uniformizarea presiunii pe peretii cilindrului. Pistoanele se sorteaza impreuna cu cilindrii motorului. In zona(braul) canalelor pentru segmentii de ungere sant practicate o serie de orificii. care servesc la scurgerea uleiului adunat de segmenti de pe peretii cilindrului. Dupa prelucrare. Lungimea partii de ghidare a cilindrului depinde de marimea eforturilor de apasare laterala si se alege astfeel incat sa se obtina valorile admisibile ale presiunii specifice. In general. pe grupe de dimensiuni cu aceleasi tolerante. Canalele inferioare sunt pentru segmentii de ungere. neadmitindu-se la acelasi set diferente mai mari de 5 g intre ele. Din aceasta cauza. Ca urmare a incalzirii neuniforme a pistonului pe toata lungimea lui. deformatiile mai mari apar in regiunea capului pistonului.  . incorporat. care au rolul de a asigura etanseitatea si de a transmite caldura peretilor cilindrilor. un inel de otel.05 ± 0.

Etansarea se realizeaza prin deplasarea segmentului in jos de catre presiunea gazelor de ardere(Fig.17.16 Forme constructive ale segmentilor : 1. .segmenti de compresiune . Segmentii care au rol de etansare sunt montati la partea superioara a pistonului si se numesc segmenti de etansare sau de compresiune. cat si de a colecta prin radere uleiul aflat in exces pe peretii cilindrului si de a transmite caldura de la piston la cilindru.16) au rolul de a asigura etanseitatea intre piston si cilindru. 4 ± expandor radial Fig. a). 2 si 3 segmenti de ungere . iar segmentii care se opun patrunderii uleiului in camera de ardere se numesc segmenti de ungere sau raclori. b ± de ungere.3. in sensul lipirii mai pronuntate de camasa cilindrului.17 Schema de functionare a segmentilor : a ± de compresiune . apasand pe partea interioara a segmentului. Fig. marindu-i astfel gradul de etansare.2 Segmentii Segmentii(Fig. care patrund si in canal.

 Fig.005) D.1800) pentru a evita pierderile de compresie.  Segmentii de compresie in numar de doi pentr MAS si trei pentru MAC.0. segmentii de ungere sunt prevazuti cu arcuri expandoare 4(Fig.0040.Pentru a putea fi montati pe pistoane si pentru a compensa deformatiile care apar datorita dilatarii. c ± taietura in « Z » . segmentii(care au in stare libera diametrul mai mare decat diametrul interior al cilindrului) sant prevazuti cu o deschidere numita fanta(Fig. este de tipul cu "nas". se monteaza in canalele din partea superioara a capului pistonului. cu actiune axiala si radiala.  Segmentii se confectioneaza din fonta aliata. ce depinde de tipul motorului.18).18 Diferite forme de taieturi ale segmentilor : a ± taietura dreapta .16).  Ca forma : primul segment. sub cei de compresie. de obicei cu sectiunea dreptunghiulara sau trapezoidala . de foc este.1 . al treilea segment (pentru MAC). al doilea segment. iar in timpul functionarii fanta devine (0.  La montaj.  Fantele au valori de : in stare libera (0. pentru o buna etansare. avind o degajare in partea inferioara cu proprietati de razuire a uleiului.  La unele motoare. segmentii se aseaza cu fantele decalate (cu un unghi ce depinde de numarul segmentilor : 90 . b ± taietura oblica .14) D (unde D este diametrul cilindrului). iar cel de ungere (uneori doi). iar cei de ungere pot fi din tabla de otel. in forma de U. are de obicei sectiune tronconica . in canalul prevazut special cu orificii pentru scurgerea uleiului raclat in carterul inferior.

19 Boltul pistonului : 1 ± piston .fix in umerii pistonului si articulat in bucsa bielei 6 . Jocul sau stringerea la montare intre bolt si piston sau biela este foarte mic : 0.fix in biela si liber in umerii pistonului .3 Boltul(axul) pistonului Boltul(axul) pistonului este organul care stabileste legatura cinematica dintre piston si biela .3. 3 ± capul mic al bielei . 5 ± canal in corpul bielei . pistonul se incalzeste uniform in instalatii speciale(pentru evitarea tensiunilor interne). 2 ± boltul pistonului . 4 ± inel de siguranta .100ºC) si conditii de ungere dificile.04 mm. la cele fixe in piston exista stringere de 0. .02 . ungerea se face prin stropire cu uleiul scapat din lagarul bielei sau venit prin canalul 5 din corpul bielei. Boltul are un regim termic de lucru ridicat (80 . Inainte de montare.0. cu ajutorul boltului. se poate face in mai multe moduriboltul putand fi : . Asamblarea dintre piston si biela.002 . dupa care boltul se preseaza. 6 ± bucsa bielei.008 mm.flotant(liber si in biela si in umerii pistonului) ± caz in care se asigura cu sigurantele 4) ± solutia cea mai raspandita. . .0. boltul face posibila miscarea relativa dintre cele doua organe ale mecanismului motor si transmite forta de presiune de la piston la biela. Fig.

in acelasi timp. prins cu suruburile 5(numai la cele cu cuzineti) pentru montarea pe fusul maneton al arborelui. de profil I pentru marirea modulului de rezistenta . avaind. . transformind astfel miscarea de translatie a pistonului in miscare de rotatie la nivelul arborelui cotit.20 Biela .corpul 2.piciorul (capul mic) 1. De aceea.capacul 4. Bielele se confectioneaza din otel aliat sau otel carbon prin matritare la cald si li se aplica un tratament termic de calire si revenire. biela este supusa actiunii fortei de presiune a gazelor. biela trebuie sa posede o mare rezistenta si rgiditate. Fig. Dupa fabricatie. Prin functia pe care o are in motor. in care se gasesc semicuzinetii 6. bielele se sorteaza pe seturi de motor neadmitindu-se diferente de greutate mai mari de 2 g pentru autoturisme si 8 g pentru autocamioane.20) este organul care asigura legatura cinematica intre boltul pistonului si arborele cotit(prin fusul maneton).capul mare 3. a carei valoare si directie este variabila. unde se preseaza bucsa 7 din bronz(la unele motoare bucsa este inlocuita de un rulment) . precum si fortelor de inertie. Partile componente ale bielei sunt: urmatoarele : . .4 Biela Biela(Fig. partea detasabila . o masa relativ redusa. capul mare este sectionat drept sau inclinat.3.

La partea opusa. stibiu(Sb). cupru(Cu). Acestia sunt formati din doua semicarcase din otel de grosime 1.0. Semicuzinetii au stratul antifrictiune aplicat prin turnare sau placare pe baza de staniu(Sn). aluminiu (Al). care impiedica deplasarea lor in timpul functionarii.4 mm. pe toata lungimea sa. . captusite cu material antifrictiune la interior de grosime 0.3 .Cand ungerea boltului trebuie facuta fortat. atat pe capacul bielei cat si pe capul mare al bielei este marcat prin stantare numarul de ordine al cilindrului. bronz(Bz). Pentru fixare. piesa cea mai scumpa a motorului este arborele cotit. legatura dintre biela si fusul maneton al arborelui cotit se face prin intermediul cuzinetilor de biela 6. corpul bielei. in diverse combinatii si proportii.5 . in grame. acesta trebuie sa fie protejat impotriva uzurilor. este marcata greutatea bielei. Deoarece. Pentru a se asigura montarea corecta a capacului 4 pe capul mare al bielei si articularea bielei la cilindrul corespunzator. plumb(Pb). capul si semicuzinetii sunt prevazuti cu pinteni. Avand in vedere acest fapt. este strabatut de un canal de aductiune a auleiului.3 mm.

are rolul de a transforma. bratele manetoanelor 4. impreuna cu biela. arborele cotit pune in miscare diferite mecanisme si agregate ale motorului(mecanismul de distributie. la rotile motoare ale automobilului.5 Arborele cotit Arborele cotit. fusurile manetoane 3. Arborele cotit (Fig. prin intermediul organelor de transmisie.21) se compune din urmatoarele parti : fusurile paliere 2. Arborele cotit transmite aceasta miscare de rotatie(respectiv cuplul motor). sa fie echilibrate static si dinamic. sa evite rezonanta oscilatiilor de rasucire . ventilatorul etc.3. Fig. numit si arbore motor. miscarea de translatie a grupului piston in miscare de rotatie. De asemenea. Avand in vedere conditiile de lucru.21 Arborele cotit . flansa 7 de fixare a volantului si contragreutatile 5. suprafetele de frecare sa prezinte o buna rezistenta la uzura . pompa de apa.). arborele cotit trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte : sa aiba o rezistenta si o rigiditate mari .

La mijlocul fiecarui fus palier si fus maneton se gaseste un orificiu. Ele au diametrul egal cu 0. Bratele manetoanelor 4 sant piese de o forma speciala care fac legatura intre fusurile paliere si fusurile manetoane.80 D(D fiind diametrul cilindrului). . De fusurile paliere se leaga. apoi. pe flansa 7. fulia(roata de antrenare) pompei de apa pe care la unele motoare se monteaza si amortizorul de vibratii . formandu-se un canal continuu. uleiul patrunde pe suprafetele fusului pe care il unge. Flansa 7 serveste la prinderea volantului ce angreneaza la pornirea motorului cu pinionul demarorului. Pe capatul anterior al arborelui cotit. arborele cotit se gaureste pe toata lungimea sa.9) pentru fixarea bucsei din bronz sau a rulmentului de sprijin al arborelui primar al cutiei de viteze.75 D. Fusurile manetoane au axele paralele cu axele fusurilor paliere. Fusurile manetoane 3 sant corpuri cilindrice ale arboreelui cotit de care sant articulate capetele mari ale bielelor. In partea posterioara.60 ± 0. se monteaza prin suruburi volantul. numite lagare paliere. formand manivelele propriu-zise ale arborelui cotit. Prin aceasta. Fusurile paliere si fusurile manetoane trebuie sa fie perfect cilindrice si prelucrate fin prin rectificare si lustruire. manivelele. care inchide si pinionul conducator al angrenajului distributiei de pe arborele cotit.55 ± 0. capatul posterior este gaurit(poz. se monteaza prin pene: pinionul de antrenare a mecanismului de distributie. etansarea caapacului de distributie.Fusurile paliere 2 sant corpuri cilindrice situate pe axa longitudinala a arborelui cotit prin intermediul carora acesta se sprijina pe lagarele de reazem montate in carterul motorului. perpendicular pe axa fusului si prelungit pana la canalul general de ungere a arborelui cotit. In scopul asigurarii unui circuit continuu de ulei necesar fiecarui fus. de un diametru mai mic. respectiv cu axa geometrica a arborelui cotit si au diametre egale cu 0.

Decalarea fusurilor manetoane (intre ele) se face in functie de numarul cilindrilor. insa duce la cresterea greutatii si a lungimii. c ± la motorul cu sase cilindri in V . Latimea fusurilor paliere este diferita. 1. 22 Diferite forme ale arborelui cotit : . Arborele cotit are un numar de fusuri paliere. a ± la motorul cu patru cilindrii in linie . Fig. plus unul . 22 sant date cele mai raspandite forme ale arborilor cotiti in functie de numarul de cilindri si de modul lor de dispunere. numarul fusurilor manetoane. 8 ± numarul cilindrilor. b ± la motorul cu sase cilindrii in linie . d ± la motorul cu opt cilindri in V . Numarul fusurilor manetoane este egal cu cel al cilindrilor la motoarele in linie si redus la jumatate la motoarele in V .acesta mareste rigiditatea lui. ordinea de functionare a motorului si sistemul de echilibrare a motorului.Forma arborelui cotit depinde de: numarul si pozitia cilindrilor. diametrul lor fiind mai mic decit cel al fusurilor paliere. Aceasta decalare a coturilor favorizeaza echilibrarea arborelui cotit in timpul functionarii si obtinerea unui moment motor cat mai uniform. asigurindu-se o functionare uniforma a motorului si o echilibrare a arborelui cotit. de obicei egal cu numarul cilindrilor. In Fig. precum si umplerea uniforma a cilindrilor si deci succesiunea timpilor utili. iar prelucrarea este dificila.

ia nastere o frecare interioara care absoarbe o parte din energia vibratiilor de torsiune ale arborelui cotit. 3. .23) este cel mai raspandit. in constructia motoarelor se utilizeaza amortizorul oscilatiilor de torsiune. la arborele cotit apar oscilatii de torsiune a caror actiune periodica la anumite turatii ale motorului poate sa produca fenomenul de rezonanta. amplitudinea vibratiilor care se produc atinge valoarea maxima. Oscilatiile de torsiune ale arborelui cotit produc o miscare oscilatorie a discului masiv 1 fata de varful arborelui.flansa profilata. Aceasta energie se transforma in caldura si se degaja in atmosfera. In prezent. amortizorul cu frecare interioara(Fig. in general. la capatul din fata al arborelui cotit sau in imediata sa apropiere . Ca urmare a deformatiilor elastice din straturile masei de cauciuc. care diminueaza oscilatiile de torsiune ale arborelui cotit. inlaturand fenomenul de rezonanta care apare atunci cand frecventa oscilatiilor proprii ale arborelui cotit coincid cu frecventa exploziilor care se produc in cilindru. in aceasta zona.23 Amortizor pentru oscilatiile de torsiune : 1 ± disc masiv . Amortizoarele se monteaza. periculos prin efectele sale distrugatoare. Fig. In scopul preantimpinarii acestui fenomen. Principiul de functionare a acestor amortizoare se bazeaza pe absorbirea unei parti din energia care se poate sa produca oscilatiile de torsiune ale arborelui cotit si cheltuirea ei intr-un lucru mecanic de frecare efectuat in amortizor. 2 ± element de cauciuc .In timpul functionarii motorului.

O data cu cresterea numarului cilindrilor se obtine o uniformitate mai buna in rotirea arborelui cotit.24). sa atenueze socurile care se produc la trecerea pieselor mecanismului bielamanivela prin punctele moarte si sa usureze pornirea motorului si plecarea automobilului de pe loc. Volantul se confectioneaza prin turnare din fonta cenusie. Pe volant se marcheaza semne ajutatoare pentru punerea la punct a distributiei si aprinderii sau injectiei. inmagazinand energia dezvoltata de motor in timpul cursei active a pistoanelor. atunci cand este montat pe arborele cotit impreuna cu ambreiajul. Pe partea frontala exterioara sunt orificii pentru fixarea ambreiajului cu stifturile 4 de ghidare. este prevazut cu orificii pentru suruburile de fixare 3 pe flansa arborelui cotit. In aceste cazuri volantul este necesar numai pentru pornirea motorului. sa reduca mersul neuniform al arborelui cotit.6 Volantul Volantul motorului are rolul ca. In partea centrala (Fig. iar coroana dintata din otel carbon.3. iar dimensiunile si masa volantului vor fi mai mici. sa roteasca arborele cotit in perioada celorlalti timpi ai ciclului de functionare. plecarea automobilului de pe loc si mentinerea unei functionari regulate a motorului la turatia redusa de mers in gol. In scopul realizarii unor conditii bune de functionare se recomanda sa se executeechilibrarea statica si dinamica a volantului. Fig.24 Volantul .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful