P. 1
Mecanismul Motor

Mecanismul Motor

|Views: 626|Likes:
Published by Aly Alyna

More info:

Published by: Aly Alyna on May 15, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/10/2013

pdf

text

original

MECANISMUL MOTOR

Constructie si functionare

1. DESTINATIA SI PARTILE COMPONENTE ALE MECANISMULUI MOTOR
Mecanismul motor, numit uneori si mecanismul biela ± manivela, constitue principalul ansamblu al motorului cu ardere interna cu piston. El are rolul de a transforma miscarea de translatie rectilinie ± alternativa a pistonului in miscare de rotatie a arborelui cotit. Organele componente ale mecanismului motor se impart in doua grupe :  grupa organelor fixe (Fig.1), ce cuprinde : blocul cilindrilor, chiulasa si carterul ;  grupa organelor mobile (Fig.2) , ce cuprinde : pistonul, segmentii, boltul, biela, arborele cotit si volantul.

Fig.1 Organele fixe ale mecanismului motor :
1 ± chiulasa ; 2 ± camasa de cilindru ; 3 ± garnitura de camasa ; 4 ± locas pentru camasa ; 5 ± bloc cilindrii ; 6 ± garnitura capac distributie ; 7 ± capac distributie ; 8 ± garnitura de chiulasa ; 9 ± carter superior.

16 ± pinion distributie. 7 ± semicuzineti lagar palier. 18 ± bucsa pentru sprijin arbore ambreiaj. 4 ± biela. 13 ± inel reglare joc axial arbore cotit. 12 ± bucsa biela. 15 ± pana fixare pinion pe arborele cotit. 2 ± segment. 11 ± siguranta bolt. 2 Organele mobile ale mecanismului motor: 1 . 5 ± semicuzineti lagar de biela. 6 ± arbore cotit. . 9 ± amortizor oscilatii. 19 ± coroana volant. 17 ± fulie.piston.Fig. 8 ± volant. 14 ± bulon capac biela. 3 ± boltul pistonului. 10 ± segment ungere.

2 ± lagarele paliere ale arborelui cotit . pompa de ulei . 12 ± locasul robinetului de golire a apei din bloc . 3 ± locasul axului pinionului intermediar al distributiei . 4 ± carterul superior . 13 ± flansa pentru racordarea conductei de intrare a apei in blocul motor . 16 ± bosaj pentru fixarea filtrului de ulei.  Grosimea peretilor blocului variaza in functie de solicitarea dinamica respectiva (la MAC mai mare ca la MAS). ORGANELE FIXE ALE MECANISMULUI MOTOR 2. etc. deneumita carterul superior. Blocul motor se compune din doua parti distincte : partea superioara. 15 ± bosaj pentru fixarea radiatorului de ulei . pompa de injectie. biela.3 Blocul motorului SAVIEM 797 ± 05 : 1 ± locasul pompei de ulei . in care sant montate camasile de cilindru.locasurile dopurilor de siguranta . 8 ± locasurile pentru camasile cilindrilor . partea inferioara. In interiorul blocului sunt amenajate prin turnare si apoi uzinate alte locasuri speciale pentru asamblarea diverselor subansambluri sau piese : ruptor distribuitorul . pistonul. 10 ± locasurile suruburilor de strangere a chiulasei pe blocul motor . arborele cotit si partial sau integral.2. in care se monteaza arborele cotit. 7 ± blocul cilindrilor . 6 ± locasul pompei de apa .1 Blocul motor   Reprezinta partea mecanismului motor in care se amplaseaza cilindrii. 14 . unele sisteme auxiliare. 11 ± rampa de apa a blocului motor . 5 ± lagarele arborelui cu came . . 9 ± canale pentru tijele de actionare a culbutorilor . filtrul de ulei . denumita de aceea blocul cilindrilor.  Fig.

2. 8 ± fanta baleiaj . 5 ± guler de sprijin .5 Tipuri de cilindrii pentru motoare de autovehicule a ± cilindrii inamovibili(turnati direct in bloc) . 4 ± inele de cauciuc . Cilindrii pot fi turnati odata cu blocul motor(cilindrii inamovibili . 5. b si c) ca la majoritateea motoarelor moderne. 7 ± partea activa a cilindrului . a) sau demontabili(cilindrii amovibili ± Fig. c ± camasa de cilindru uscata . 12 ± bloc cilindru. 1 ± bloc motor . 9 ± canal de baleiaj . . d ± cilindru cu aripioare pentru motoare racite cu aer(in doi timpi) . 6 ± aripioare de racire . sub forma de camasi de cilindru 3. 3 ± camasa de cilindru . in interiorul lui deplasindu-se linear pistonul. b ± camasa de cilindru amovibila(umeda) .5.1. 2 ± camera de racire(apa) . 10 ± fanta evacuare . Fig. 11 prezoane fixare chiulasa . 5).Fig.1 Cilindrii Cilindrul(Fig. realizeaza spatiul de lucru pentru desfasurarea ciclului motor.

Pentru racirea peretilor interiori. . pozitia supapelor(lateral sau in cap) si felul racirii(cu lichid sau cu aer). 2 ± cavitate pentru termostat. 11 ± suprafete laterale . Chiulasa poate avea diferite forme in functie de tipul motorului (m.m. care vin in contact cu gazele fierbinti. 10 ± locas injector . sau pentru un grup de cilindri. chiulasa suporta solicitari mecanice importante.orificii filetate . care deformeaza sau fisureaza chiulasa. formeaza spatiul inchis in care evolueaza fluidul motor. 9 ± ghid supapa .2. fie sub forma de piese separate pentru fiecare cilindru in parte. determinate de forta de presiune a gazelor. alaturi de cilindri si piston. . 8 .a. 7 ± orificii pentru colectorul de admisie . 6 . 3 ± cavitate pentru traductorul termometrului de apa .orificii pentru colectorul de evacuare .a. b ± racire cu aer : 13 ± locas bujie . chiulasa se prevede cu o camasa de apa. 5 ± orificii pentru prezoane . 4 ± suprafata inferioara plana . Incalzirea inegala a diferitelor zone a chiulasei(sediul supapei de evacuare este mai cald decat cele de admisiune) produce tensiuni termice de valoare ridicata. fie ca o piesa unica pentru intregul motor.2 Chiulasa     Chiulasa reprezinta organul mecanismului motor care inchide cilindrul la extremitatea dinspre p. 14 ± aripioare de racire. Ea se executa prin turnare din fonta sau aliaje de aluminiu. Fig.s. 12 ± scaun supapa . de aceea.i. lichidul de racire care trece prin blocul cilindrilor in chiulasa trebuie dirijat cu precadere spre zonele puternic incalzite. sau m.c). 7 Chiulasa : a ± racire cu apa : 1 ± cavitati pentru camera de ardere. In timpul functionarii. Circuitul de racire trebuie sa asigure o uniformizare a temperaturii peretilor .

sa aiba proprietati termoplastice . din aluminiu. ulei. apa. ea trebuie : .sa fie rezistenta la presiunea gazelor. .8) are rolul de a asigura etanseitatea intre blocul de cilindri si chiulasa pentru evitarea scaparilor de gaze.sa permita transmiterea caldurii. Grosimea ei este de 1.2.8 Garnitura de chiulasa . . azbest grafitat cu sau fara insertie metalica.1 Garnitura de chiulasa Garnitura de chiulasa(Fig. Orificiile pentru cilindri. De obicei. . uneori si a celor pentru circulatia lichidelor sunt armate cu tabla de cupru alama sau aluminiu. fiind prevazuta cu orificii corespunzatoare. se utilizeaza o garnitura pentru toti cilindrii.3 ± 4 mm iar forma copiaza forma chiulasei. Se confectioneaza din clingherit. azbest imbracat cu foite subtiri din tabla de cupru sau alama si mai rar. Ea trebuie sa fie rezistenta la temperaturi inalte si suficient de plastica pentru a prelua deformatiile si neregularitatile provenite din prelucrare.2. Fig.

Ambele colectoare pot fi montate pe aceeasi parte a chiulasei sau de o parte si de alta a chiulasei  . Colectorul de evacuare (Fig. Pentru preincalzire.2.9) asigura evacuarea gazelor de ardere printr-o destindere si racire rapida. b ± cu ramificatii individuale lungi. asigurind o repartitie uniforma in cilindri si omogenitate (pentru amestecul carburant).  Fig. colectorul are o regiune de contact cu colectorul de evacuare.9 Scheme pentru colectoare de evacuare : a ± cu ramificatii individuale scurte . in forma de T. La colectorul de evacuare sunt racordate teava si toba de esapament.2 Colectoarele de admisie si evacuare Colectorul de admisie conduce aerul sau amestecul carburant la supapele de admisie prin canalele din chiulasa.2.

10 ± lagar palier. In Fig. 8 ± suporturi laterale motor . . La partea inferioara.3. 3 ± garnitura cauciuc carter inferior . 9 ± carter superior . inchis cu un buson magnetic pentru acumularea impuritatilor metalice. 5 ± buson de golire a uleiului . baia de ulei este prevazuta cu un orificiu pentru scurgerea uleiului. 2 ± garnitura capucului distributiei . 10 Blocul motor si carterul : 1 ± capac distributie .  Carterul inferior este format dintr-o carcasa din tabla ambutisata si foloseste ca rezervor pentru uleiul de ungere al motorului . 4 ± carter inferior(baia de ulei) . 6 ± joja de ulei . Pentru fixarea pe cadru carterul este prevazut cu suporturi. arborele cotit al motorului.2. 7 ± garnitura baii de ulei . 10 este reprezentat carterul superior 9 in care se monteaza prin intermediul lagarelor paliere 10. Carterul  Carterul este partea fixa a motorului situata la baza cilindrilor si se compune din doua parti principale : carterul superior turnat de regula dintr-o bucata cu blocul cilindrilor si carterul inferior sau baia de ulei. Fig.

Lagarele paliere au cuzineti acoperiti cu aliaj antifrictiune si gauri de ungere pentru reducerea frecarilor intre acestia si arborele cotit.11) : o parte superioara 1.Lagarele paliere care servesc pentru sustinerea arborelui cotit sant formate din doua parti(Fig.11 Lagarul palier . si partea inferioara 4. prinsa de cea superioara prin intermediul unor suruburi si piulite 5. Fig. facand corp comun cu carterul.

etanseaza a camera de ardere.  Pistonul indeplineste urmatoarele roluri: . 10 ± corp . 11 ± capac .piston : 1 ± expandor . 8 ± piston . ORGANELE MOBILE ALE MECANISMULUI MOTOR 3. . 4 ± segmenti de compresie . 16 ± set segmenti. 6 ± inel de siguranta . 3 . 12 ± bucsa . 13 ± surub . care asigura evolutiile fluidului motor. 7 ± semicuzineti .12 Ansamblul biela. .3.formeaza peretele interior ce inchide camera de ardere .  Fig. 5 ± bolt . 14 ± piulita .evacueazare caldura. .asigura pelicula de ulei de pe suprafata de lucru a cilindrului. 9 ± ansamblul bielei .suporta presiunea gazelor arse la destindere. 15 ± contrapiulita . . prin miscarea de translatie rectilinie ± alternativa in cilindru. presiune ce-i imprima deplasarea lineara pe care o transmite la biela si de aici la arborele cotit.participa la evacuarea gazelor arse . impreuna cu segmentii .1 Pistonul Pistonul este singurul perete mobil al camerei de ardere. 2 ± segment de ungere .

La motoarele in doi timpi. Jocul optim intre fusta pistonului si cilindru este de 0. Durabilitatea pistoanelor se poate mari prin tratamente termice.03 ± 0.18 mm (MAC). Astfel. iar rezistenta la uzare prin protejarea suprafetei exterioare (cositorire. iar mantaua de forma eliptica (cu diametrul mare perpendicular pe axa boltului).06 mm (MAS) si de 0.500ºC in partea superioara si 150 250ºC la manta. eloxare) cu un strat poros ce retine uleiul. Acest joc produce eventuale "batai" la rece (daca este prea mare) sau "gripari" la cald (daca este prea mic). Temperaturile de lucru ale pistonului variaza intre 300 . iar solicitarile vor fi repartizate uniform. Se confectioneaza din aliaje de aluminiu cu siliciu pentru a corespunde cerintelor. Forma pistonului este tronconica. pistonul va capata o forma cilindrica. motiv pentru care prelucrarea se face cu degajari in dreptul umerilor. cu diametrul mai mic in partea capului. prin deschiderea si inchiderea ferestrelor(luminilor) de admisie si evacuare din cilindru. .11 ± 0. pistonul are si rol de organ de distributie. in timpul lucrului. datorita aglomerarii de material. grafitare. Dilatarea este mai mare in zona bosajelor. Intre piston si cilindru este necesar un anumit joc pentru asigurarea deplasarii libere a pistonului in cilindru. pentru ca dilatarea este mai mare datorita temperaturii mai ridicate in timpul functionarii.

. Fig.mantaua 5(fusta ± partea de ghidare) . 13 Ansamblul piston ± segmenti : 1 ± capul pistonului .Dupa rolul functional. 4 ± umerii pistonului .13) : . partea de ghidare) . 5 ± mantaua(fusta. a ± segment de compresie trapezoidal . 6 ± canal pentru siguranta boltului . b.corpul 3 (regiunea portsegmenti sau de etansare) . 3 ± corpul(regiunea port ± segmenti) .c ± segment de compresie conic . .umerii 4 . . . pistonul se compune din urmatoarele parti(Fig.capul pistonului 1 . d ± segment de ungere(raclor). 2 ± camera de ardere .

b. h ± motoare cu aprindere prin scanteie in 2 timpi. g. g ± forme ale capului pistonului pentru realizarea camerei de ardere care sa imbrace forma jetului de combustibil. d ± motoare cu aprindere prin scanteie in 4 timpi .15 Forme diferite ale capului pistonului la motoarele cu aprindere prin compresie a ± cap plat . convexa profilata (d) ± MAS in 4 timpi Fig.14 Forme diferite ale capului pistonului : a. c. e. c ± capul pistonului in cazul asezarii excentrice a injectorului . b. d ± cap concav . . 15): plata (a). f. f. e.Capul pistonului are diferite forme (Fig 14 si Fig. concava (c) convexa (b). Fig.

circular.05 ± 0. din turnare. Dupa prelucrare. un inel de otel. ssi dilatarea este neuniforma.dreapta (gauche et droite). Astfel.  .stinga si d . In general. Deasupra primului canal al segmentului de compresie. pistoanele sunt interschimbabile.8 mm. deoarece materialul din dreptul acestui canal isi pierde usor duritatea.3 ± 0. Numarul segmentilor depinde de presiunea gazelor in cilindrii motorului si de frecventa de rotatie a arborelui cotit. de care se tine seama pentru orientare la montaj in cilindri. Din aceasta cauza. incorporat. In zona(braul) canalelor pentru segmentii de ungere sant practicate o serie de orificii. dar la Oltcit se pot inlocui intre ele numai pe aceeasi parte a motorului. formind seturi complete de motor (inclusiv bolturile si segmentii respectivi). Pistoanele se sorteaza impreuna cu cilindrii motorului. care au rolul de a asigura etanseitatea si de a transmite caldura peretilor cilindrilor.Corpul pistonului are peretii ingrosati pentru dispunerea canalelor pentru segmenti. neadmitindu-se la acelasi set diferente mai mari de 5 g intre ele. astfel incat jocul dintre piston si cilindru in zona superioara este de 0. diametrul capului pistonului este prin constructie mai mic decat cel al fustei.8 mm.  Fusta ghideaza pistonul in miscarea sa in cilindru si contribuie la uniformizarea presiunii pe peretii cilindrului. Unele pistoane au in canalul primului segment de compresie. iar in zona inferioara de 0. Ca urmare a incalzirii neuniforme a pistonului pe toata lungimea lui.  Umerii(bosajele) se executa sub forma unor adaosuri orientate spre interiorul pistonului in ale caror orificii se monteaza boltul pistonului care realizeaaza legatura acestuia cu biela. pe grupe de dimensiuni cu aceleasi tolerante. deformatiile mai mari apar in regiunea capului pistonului. Lungimea partii de ghidare a cilindrului depinde de marimea eforturilor de apasare laterala si se alege astfeel incat sa se obtina valorile admisibile ale presiunii specifice. Canalele inferioare sunt pentru segmentii de ungere. Ele poarta un marcaj pe cap. Canalele superioare servesc pentru montarea segmentilor de compresie. care servesc la scurgerea uleiului adunat de segmenti de pe peretii cilindrului. fiind marcate in acest sens cu literele g . unele pistoane au un prag de foc sau un canal termic de preetansare. pistoanele se sorteaza pe grupe dimensionale (inclusiv alezajul boltului) si dupa greutate.

Segmentii care au rol de etansare sunt montati la partea superioara a pistonului si se numesc segmenti de etansare sau de compresiune. b ± de ungere. Fig.3. Etansarea se realizeaza prin deplasarea segmentului in jos de catre presiunea gazelor de ardere(Fig. apasand pe partea interioara a segmentului.16 Forme constructive ale segmentilor : 1.17. 4 ± expandor radial Fig.17 Schema de functionare a segmentilor : a ± de compresiune . in sensul lipirii mai pronuntate de camasa cilindrului.16) au rolul de a asigura etanseitatea intre piston si cilindru. 2 si 3 segmenti de ungere . cat si de a colecta prin radere uleiul aflat in exces pe peretii cilindrului si de a transmite caldura de la piston la cilindru. marindu-i astfel gradul de etansare.segmenti de compresiune . iar segmentii care se opun patrunderii uleiului in camera de ardere se numesc segmenti de ungere sau raclori. care patrund si in canal. . a).2 Segmentii Segmentii(Fig.

in forma de U. segmentii(care au in stare libera diametrul mai mare decat diametrul interior al cilindrului) sant prevazuti cu o deschidere numita fanta(Fig.18 Diferite forme de taieturi ale segmentilor : a ± taietura dreapta .  Segmentii de compresie in numar de doi pentr MAS si trei pentru MAC. avind o degajare in partea inferioara cu proprietati de razuire a uleiului.  La montaj. de foc este. c ± taietura in « Z » .0. ce depinde de tipul motorului.14) D (unde D este diametrul cilindrului).  Ca forma : primul segment. al treilea segment (pentru MAC).  Fig.1 . este de tipul cu "nas".1800) pentru a evita pierderile de compresie. iar cel de ungere (uneori doi). segmentii de ungere sunt prevazuti cu arcuri expandoare 4(Fig. al doilea segment.0040. de obicei cu sectiunea dreptunghiulara sau trapezoidala .005) D. sub cei de compresie.  Fantele au valori de : in stare libera (0. iar in timpul functionarii fanta devine (0.  La unele motoare.18). b ± taietura oblica . iar cei de ungere pot fi din tabla de otel. segmentii se aseaza cu fantele decalate (cu un unghi ce depinde de numarul segmentilor : 90 .  Segmentii se confectioneaza din fonta aliata. in canalul prevazut special cu orificii pentru scurgerea uleiului raclat in carterul inferior.16). pentru o buna etansare. are de obicei sectiune tronconica .Pentru a putea fi montati pe pistoane si pentru a compensa deformatiile care apar datorita dilatarii. se monteaza in canalele din partea superioara a capului pistonului. cu actiune axiala si radiala.

5 ± canal in corpul bielei . boltul face posibila miscarea relativa dintre cele doua organe ale mecanismului motor si transmite forta de presiune de la piston la biela. Jocul sau stringerea la montare intre bolt si piston sau biela este foarte mic : 0.flotant(liber si in biela si in umerii pistonului) ± caz in care se asigura cu sigurantele 4) ± solutia cea mai raspandita. dupa care boltul se preseaza. .02 . .04 mm. Asamblarea dintre piston si biela.0. Inainte de montare.0.19 Boltul pistonului : 1 ± piston . 4 ± inel de siguranta .008 mm. la cele fixe in piston exista stringere de 0.fix in umerii pistonului si articulat in bucsa bielei 6 . cu ajutorul boltului.002 . 2 ± boltul pistonului . 6 ± bucsa bielei. 3 ± capul mic al bielei .fix in biela si liber in umerii pistonului .3 Boltul(axul) pistonului Boltul(axul) pistonului este organul care stabileste legatura cinematica dintre piston si biela . Fig.100ºC) si conditii de ungere dificile. pistonul se incalzeste uniform in instalatii speciale(pentru evitarea tensiunilor interne). se poate face in mai multe moduriboltul putand fi : . ungerea se face prin stropire cu uleiul scapat din lagarul bielei sau venit prin canalul 5 din corpul bielei. Boltul are un regim termic de lucru ridicat (80 . .3.

avaind.20 Biela . Prin functia pe care o are in motor. biela trebuie sa posede o mare rezistenta si rgiditate.3. a carei valoare si directie este variabila. prins cu suruburile 5(numai la cele cu cuzineti) pentru montarea pe fusul maneton al arborelui.capacul 4. Partile componente ale bielei sunt: urmatoarele : .4 Biela Biela(Fig. in acelasi timp. o masa relativ redusa. biela este supusa actiunii fortei de presiune a gazelor. bielele se sorteaza pe seturi de motor neadmitindu-se diferente de greutate mai mari de 2 g pentru autoturisme si 8 g pentru autocamioane. Dupa fabricatie.corpul 2. De aceea. Fig. partea detasabila .20) este organul care asigura legatura cinematica intre boltul pistonului si arborele cotit(prin fusul maneton). in care se gasesc semicuzinetii 6. Bielele se confectioneaza din otel aliat sau otel carbon prin matritare la cald si li se aplica un tratament termic de calire si revenire.piciorul (capul mic) 1. . unde se preseaza bucsa 7 din bronz(la unele motoare bucsa este inlocuita de un rulment) . capul mare este sectionat drept sau inclinat. precum si fortelor de inertie.capul mare 3. . transformind astfel miscarea de translatie a pistonului in miscare de rotatie la nivelul arborelui cotit. de profil I pentru marirea modulului de rezistenta .

care impiedica deplasarea lor in timpul functionarii. La partea opusa. atat pe capacul bielei cat si pe capul mare al bielei este marcat prin stantare numarul de ordine al cilindrului. corpul bielei. capul si semicuzinetii sunt prevazuti cu pinteni. captusite cu material antifrictiune la interior de grosime 0. este strabatut de un canal de aductiune a auleiului. pe toata lungimea sa.0. cupru(Cu). plumb(Pb). Acestia sunt formati din doua semicarcase din otel de grosime 1.3 .Cand ungerea boltului trebuie facuta fortat. in grame. Avand in vedere acest fapt. legatura dintre biela si fusul maneton al arborelui cotit se face prin intermediul cuzinetilor de biela 6. Pentru a se asigura montarea corecta a capacului 4 pe capul mare al bielei si articularea bielei la cilindrul corespunzator. . este marcata greutatea bielei. in diverse combinatii si proportii. stibiu(Sb). acesta trebuie sa fie protejat impotriva uzurilor. Semicuzinetii au stratul antifrictiune aplicat prin turnare sau placare pe baza de staniu(Sn).3 mm. Deoarece.5 . aluminiu (Al). bronz(Bz).4 mm. piesa cea mai scumpa a motorului este arborele cotit. Pentru fixare.

3. Avand in vedere conditiile de lucru. Arborele cotit (Fig.21) se compune din urmatoarele parti : fusurile paliere 2. flansa 7 de fixare a volantului si contragreutatile 5. are rolul de a transforma.). sa fie echilibrate static si dinamic. miscarea de translatie a grupului piston in miscare de rotatie. arborele cotit pune in miscare diferite mecanisme si agregate ale motorului(mecanismul de distributie.5 Arborele cotit Arborele cotit. numit si arbore motor. bratele manetoanelor 4. ventilatorul etc. prin intermediul organelor de transmisie. impreuna cu biela. Arborele cotit transmite aceasta miscare de rotatie(respectiv cuplul motor). pompa de apa. sa evite rezonanta oscilatiilor de rasucire . la rotile motoare ale automobilului. De asemenea. suprafetele de frecare sa prezinte o buna rezistenta la uzura . arborele cotit trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte : sa aiba o rezistenta si o rigiditate mari . Fig.21 Arborele cotit . fusurile manetoane 3.

Fusurile paliere si fusurile manetoane trebuie sa fie perfect cilindrice si prelucrate fin prin rectificare si lustruire.9) pentru fixarea bucsei din bronz sau a rulmentului de sprijin al arborelui primar al cutiei de viteze. manivelele. De fusurile paliere se leaga. formandu-se un canal continuu. arborele cotit se gaureste pe toata lungimea sa. In scopul asigurarii unui circuit continuu de ulei necesar fiecarui fus. fulia(roata de antrenare) pompei de apa pe care la unele motoare se monteaza si amortizorul de vibratii . Flansa 7 serveste la prinderea volantului ce angreneaza la pornirea motorului cu pinionul demarorului. se monteaza prin suruburi volantul. apoi. Fusurile manetoane 3 sant corpuri cilindrice ale arboreelui cotit de care sant articulate capetele mari ale bielelor. La mijlocul fiecarui fus palier si fus maneton se gaseste un orificiu. Fusurile manetoane au axele paralele cu axele fusurilor paliere.Fusurile paliere 2 sant corpuri cilindrice situate pe axa longitudinala a arborelui cotit prin intermediul carora acesta se sprijina pe lagarele de reazem montate in carterul motorului. care inchide si pinionul conducator al angrenajului distributiei de pe arborele cotit. de un diametru mai mic. . uleiul patrunde pe suprafetele fusului pe care il unge. Bratele manetoanelor 4 sant piese de o forma speciala care fac legatura intre fusurile paliere si fusurile manetoane. pe flansa 7. Prin aceasta. respectiv cu axa geometrica a arborelui cotit si au diametre egale cu 0.75 D. numite lagare paliere.55 ± 0. Ele au diametrul egal cu 0.80 D(D fiind diametrul cilindrului). formand manivelele propriu-zise ale arborelui cotit.60 ± 0. In partea posterioara. Pe capatul anterior al arborelui cotit. perpendicular pe axa fusului si prelungit pana la canalul general de ungere a arborelui cotit. etansarea caapacului de distributie. capatul posterior este gaurit(poz. se monteaza prin pene: pinionul de antrenare a mecanismului de distributie.

b ± la motorul cu sase cilindrii in linie . d ± la motorul cu opt cilindri in V . a ± la motorul cu patru cilindrii in linie . In Fig. plus unul .Forma arborelui cotit depinde de: numarul si pozitia cilindrilor. 8 ± numarul cilindrilor.acesta mareste rigiditatea lui. precum si umplerea uniforma a cilindrilor si deci succesiunea timpilor utili. 22 sant date cele mai raspandite forme ale arborilor cotiti in functie de numarul de cilindri si de modul lor de dispunere. Fig. Decalarea fusurilor manetoane (intre ele) se face in functie de numarul cilindrilor. Aceasta decalare a coturilor favorizeaza echilibrarea arborelui cotit in timpul functionarii si obtinerea unui moment motor cat mai uniform. insa duce la cresterea greutatii si a lungimii. numarul fusurilor manetoane. Numarul fusurilor manetoane este egal cu cel al cilindrilor la motoarele in linie si redus la jumatate la motoarele in V . Arborele cotit are un numar de fusuri paliere. iar prelucrarea este dificila. ordinea de functionare a motorului si sistemul de echilibrare a motorului. diametrul lor fiind mai mic decit cel al fusurilor paliere. de obicei egal cu numarul cilindrilor. asigurindu-se o functionare uniforma a motorului si o echilibrare a arborelui cotit. Latimea fusurilor paliere este diferita. 22 Diferite forme ale arborelui cotit : . c ± la motorul cu sase cilindri in V . 1.

23 Amortizor pentru oscilatiile de torsiune : 1 ± disc masiv . Fig. Amortizoarele se monteaza.flansa profilata. care diminueaza oscilatiile de torsiune ale arborelui cotit. inlaturand fenomenul de rezonanta care apare atunci cand frecventa oscilatiilor proprii ale arborelui cotit coincid cu frecventa exploziilor care se produc in cilindru. la arborele cotit apar oscilatii de torsiune a caror actiune periodica la anumite turatii ale motorului poate sa produca fenomenul de rezonanta. in aceasta zona. amortizorul cu frecare interioara(Fig. In prezent.In timpul functionarii motorului. Oscilatiile de torsiune ale arborelui cotit produc o miscare oscilatorie a discului masiv 1 fata de varful arborelui. amplitudinea vibratiilor care se produc atinge valoarea maxima. Principiul de functionare a acestor amortizoare se bazeaza pe absorbirea unei parti din energia care se poate sa produca oscilatiile de torsiune ale arborelui cotit si cheltuirea ei intr-un lucru mecanic de frecare efectuat in amortizor. 2 ± element de cauciuc .23) este cel mai raspandit. ia nastere o frecare interioara care absoarbe o parte din energia vibratiilor de torsiune ale arborelui cotit. 3. in general. In scopul preantimpinarii acestui fenomen. in constructia motoarelor se utilizeaza amortizorul oscilatiilor de torsiune. periculos prin efectele sale distrugatoare. . Aceasta energie se transforma in caldura si se degaja in atmosfera. la capatul din fata al arborelui cotit sau in imediata sa apropiere . Ca urmare a deformatiilor elastice din straturile masei de cauciuc.

In partea centrala (Fig. Pe volant se marcheaza semne ajutatoare pentru punerea la punct a distributiei si aprinderii sau injectiei.3. este prevazut cu orificii pentru suruburile de fixare 3 pe flansa arborelui cotit. inmagazinand energia dezvoltata de motor in timpul cursei active a pistoanelor.24 Volantul . sa roteasca arborele cotit in perioada celorlalti timpi ai ciclului de functionare. sa atenueze socurile care se produc la trecerea pieselor mecanismului bielamanivela prin punctele moarte si sa usureze pornirea motorului si plecarea automobilului de pe loc. sa reduca mersul neuniform al arborelui cotit. Volantul se confectioneaza prin turnare din fonta cenusie. plecarea automobilului de pe loc si mentinerea unei functionari regulate a motorului la turatia redusa de mers in gol. iar dimensiunile si masa volantului vor fi mai mici.24). O data cu cresterea numarului cilindrilor se obtine o uniformitate mai buna in rotirea arborelui cotit. Pe partea frontala exterioara sunt orificii pentru fixarea ambreiajului cu stifturile 4 de ghidare. Fig. In scopul realizarii unor conditii bune de functionare se recomanda sa se executeechilibrarea statica si dinamica a volantului. atunci cand este montat pe arborele cotit impreuna cu ambreiajul. iar coroana dintata din otel carbon.6 Volantul Volantul motorului are rolul ca. In aceste cazuri volantul este necesar numai pentru pornirea motorului.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->