MECANISMUL MOTOR

Constructie si functionare

1. DESTINATIA SI PARTILE COMPONENTE ALE MECANISMULUI MOTOR
Mecanismul motor, numit uneori si mecanismul biela ± manivela, constitue principalul ansamblu al motorului cu ardere interna cu piston. El are rolul de a transforma miscarea de translatie rectilinie ± alternativa a pistonului in miscare de rotatie a arborelui cotit. Organele componente ale mecanismului motor se impart in doua grupe :  grupa organelor fixe (Fig.1), ce cuprinde : blocul cilindrilor, chiulasa si carterul ;  grupa organelor mobile (Fig.2) , ce cuprinde : pistonul, segmentii, boltul, biela, arborele cotit si volantul.

Fig.1 Organele fixe ale mecanismului motor :
1 ± chiulasa ; 2 ± camasa de cilindru ; 3 ± garnitura de camasa ; 4 ± locas pentru camasa ; 5 ± bloc cilindrii ; 6 ± garnitura capac distributie ; 7 ± capac distributie ; 8 ± garnitura de chiulasa ; 9 ± carter superior.

14 ± bulon capac biela. 5 ± semicuzineti lagar de biela. 2 Organele mobile ale mecanismului motor: 1 . 9 ± amortizor oscilatii.Fig. 16 ± pinion distributie. 3 ± boltul pistonului. 12 ± bucsa biela. 13 ± inel reglare joc axial arbore cotit. 6 ± arbore cotit. 19 ± coroana volant. 18 ± bucsa pentru sprijin arbore ambreiaj. 15 ± pana fixare pinion pe arborele cotit. .piston. 8 ± volant. 4 ± biela. 7 ± semicuzineti lagar palier. 17 ± fulie. 2 ± segment. 11 ± siguranta bolt. 10 ± segment ungere.

partea inferioara. arborele cotit si partial sau integral. Blocul motor se compune din doua parti distincte : partea superioara. 16 ± bosaj pentru fixarea filtrului de ulei. in care sant montate camasile de cilindru. 6 ± locasul pompei de apa . pistonul. 15 ± bosaj pentru fixarea radiatorului de ulei . biela.2. ORGANELE FIXE ALE MECANISMULUI MOTOR 2. etc. 7 ± blocul cilindrilor . 13 ± flansa pentru racordarea conductei de intrare a apei in blocul motor . 4 ± carterul superior . 14 . . pompa de ulei . 8 ± locasurile pentru camasile cilindrilor .locasurile dopurilor de siguranta . 3 ± locasul axului pinionului intermediar al distributiei . denumita de aceea blocul cilindrilor.1 Blocul motor   Reprezinta partea mecanismului motor in care se amplaseaza cilindrii.3 Blocul motorului SAVIEM 797 ± 05 : 1 ± locasul pompei de ulei . in care se monteaza arborele cotit.  Fig. filtrul de ulei . unele sisteme auxiliare. 5 ± lagarele arborelui cu came . 2 ± lagarele paliere ale arborelui cotit . deneumita carterul superior. 12 ± locasul robinetului de golire a apei din bloc . pompa de injectie. 10 ± locasurile suruburilor de strangere a chiulasei pe blocul motor . 11 ± rampa de apa a blocului motor .  Grosimea peretilor blocului variaza in functie de solicitarea dinamica respectiva (la MAC mai mare ca la MAS). In interiorul blocului sunt amenajate prin turnare si apoi uzinate alte locasuri speciale pentru asamblarea diverselor subansambluri sau piese : ruptor distribuitorul . 9 ± canale pentru tijele de actionare a culbutorilor .

5). 3 ± camasa de cilindru . d ± cilindru cu aripioare pentru motoare racite cu aer(in doi timpi) .5 Tipuri de cilindrii pentru motoare de autovehicule a ± cilindrii inamovibili(turnati direct in bloc) .2. 10 ± fanta evacuare . 6 ± aripioare de racire . in interiorul lui deplasindu-se linear pistonul.1 Cilindrii Cilindrul(Fig. 4 ± inele de cauciuc . Fig. 8 ± fanta baleiaj . 12 ± bloc cilindru. c ± camasa de cilindru uscata . 7 ± partea activa a cilindrului . sub forma de camasi de cilindru 3. . a) sau demontabili(cilindrii amovibili ± Fig. 5 ± guler de sprijin . 11 prezoane fixare chiulasa . b si c) ca la majoritateea motoarelor moderne. 2 ± camera de racire(apa) .Fig. Cilindrii pot fi turnati odata cu blocul motor(cilindrii inamovibili . 5. b ± camasa de cilindru amovibila(umeda) . 1 ± bloc motor .5. realizeaza spatiul de lucru pentru desfasurarea ciclului motor.1. 9 ± canal de baleiaj .

lichidul de racire care trece prin blocul cilindrilor in chiulasa trebuie dirijat cu precadere spre zonele puternic incalzite. . 5 ± orificii pentru prezoane .c).s. 14 ± aripioare de racire. b ± racire cu aer : 13 ± locas bujie . Fig. sau pentru un grup de cilindri. 2 ± cavitate pentru termostat. Circuitul de racire trebuie sa asigure o uniformizare a temperaturii peretilor . 11 ± suprafete laterale . determinate de forta de presiune a gazelor. care deformeaza sau fisureaza chiulasa. Ea se executa prin turnare din fonta sau aliaje de aluminiu. chiulasa suporta solicitari mecanice importante. Chiulasa poate avea diferite forme in functie de tipul motorului (m. In timpul functionarii. 4 ± suprafata inferioara plana . 7 Chiulasa : a ± racire cu apa : 1 ± cavitati pentru camera de ardere. pozitia supapelor(lateral sau in cap) si felul racirii(cu lichid sau cu aer). 9 ± ghid supapa . 12 ± scaun supapa .m. 7 ± orificii pentru colectorul de admisie . 8 . de aceea. formeaza spatiul inchis in care evolueaza fluidul motor. fie sub forma de piese separate pentru fiecare cilindru in parte.i.2.orificii pentru colectorul de evacuare .a.a. . sau m. 3 ± cavitate pentru traductorul termometrului de apa . alaturi de cilindri si piston.2 Chiulasa     Chiulasa reprezinta organul mecanismului motor care inchide cilindrul la extremitatea dinspre p. Incalzirea inegala a diferitelor zone a chiulasei(sediul supapei de evacuare este mai cald decat cele de admisiune) produce tensiuni termice de valoare ridicata. Pentru racirea peretilor interiori. chiulasa se prevede cu o camasa de apa. 6 .orificii filetate . fie ca o piesa unica pentru intregul motor. care vin in contact cu gazele fierbinti. 10 ± locas injector .

ulei.sa permita transmiterea caldurii. ea trebuie : . azbest imbracat cu foite subtiri din tabla de cupru sau alama si mai rar. De obicei.8) are rolul de a asigura etanseitatea intre blocul de cilindri si chiulasa pentru evitarea scaparilor de gaze. Grosimea ei este de 1. . Orificiile pentru cilindri. azbest grafitat cu sau fara insertie metalica.3 ± 4 mm iar forma copiaza forma chiulasei.sa fie rezistenta la presiunea gazelor.1 Garnitura de chiulasa Garnitura de chiulasa(Fig. . apa. din aluminiu. Fig.8 Garnitura de chiulasa . se utilizeaza o garnitura pentru toti cilindrii.2. Se confectioneaza din clingherit. uneori si a celor pentru circulatia lichidelor sunt armate cu tabla de cupru alama sau aluminiu.sa aiba proprietati termoplastice . Ea trebuie sa fie rezistenta la temperaturi inalte si suficient de plastica pentru a prelua deformatiile si neregularitatile provenite din prelucrare. fiind prevazuta cu orificii corespunzatoare. .2.

in forma de T. Pentru preincalzire.2 Colectoarele de admisie si evacuare Colectorul de admisie conduce aerul sau amestecul carburant la supapele de admisie prin canalele din chiulasa. Colectorul de evacuare (Fig. La colectorul de evacuare sunt racordate teava si toba de esapament.2. Ambele colectoare pot fi montate pe aceeasi parte a chiulasei sau de o parte si de alta a chiulasei  . b ± cu ramificatii individuale lungi.2.  Fig.9) asigura evacuarea gazelor de ardere printr-o destindere si racire rapida. asigurind o repartitie uniforma in cilindri si omogenitate (pentru amestecul carburant). colectorul are o regiune de contact cu colectorul de evacuare.9 Scheme pentru colectoare de evacuare : a ± cu ramificatii individuale scurte .

La partea inferioara. 9 ± carter superior . 3 ± garnitura cauciuc carter inferior . 10 este reprezentat carterul superior 9 in care se monteaza prin intermediul lagarelor paliere 10.2. baia de ulei este prevazuta cu un orificiu pentru scurgerea uleiului. 5 ± buson de golire a uleiului . 2 ± garnitura capucului distributiei . 6 ± joja de ulei . arborele cotit al motorului. Carterul  Carterul este partea fixa a motorului situata la baza cilindrilor si se compune din doua parti principale : carterul superior turnat de regula dintr-o bucata cu blocul cilindrilor si carterul inferior sau baia de ulei. 10 ± lagar palier.3. Pentru fixarea pe cadru carterul este prevazut cu suporturi. Fig. inchis cu un buson magnetic pentru acumularea impuritatilor metalice. In Fig. 8 ± suporturi laterale motor . .  Carterul inferior este format dintr-o carcasa din tabla ambutisata si foloseste ca rezervor pentru uleiul de ungere al motorului . 4 ± carter inferior(baia de ulei) . 7 ± garnitura baii de ulei . 10 Blocul motor si carterul : 1 ± capac distributie .

si partea inferioara 4.Lagarele paliere care servesc pentru sustinerea arborelui cotit sant formate din doua parti(Fig.11) : o parte superioara 1. Fig. facand corp comun cu carterul. prinsa de cea superioara prin intermediul unor suruburi si piulite 5.11 Lagarul palier . Lagarele paliere au cuzineti acoperiti cu aliaj antifrictiune si gauri de ungere pentru reducerea frecarilor intre acestia si arborele cotit.

12 ± bucsa . 10 ± corp .12 Ansamblul biela. 3 . 4 ± segmenti de compresie .  Pistonul indeplineste urmatoarele roluri: . 5 ± bolt . presiune ce-i imprima deplasarea lineara pe care o transmite la biela si de aici la arborele cotit. 14 ± piulita . 8 ± piston . 6 ± inel de siguranta .3.suporta presiunea gazelor arse la destindere.etanseaza a camera de ardere. . 7 ± semicuzineti . 9 ± ansamblul bielei . 11 ± capac . . ORGANELE MOBILE ALE MECANISMULUI MOTOR 3.1 Pistonul Pistonul este singurul perete mobil al camerei de ardere. 2 ± segment de ungere . 13 ± surub .  Fig.asigura pelicula de ulei de pe suprafata de lucru a cilindrului. .piston : 1 ± expandor . impreuna cu segmentii .evacueazare caldura. prin miscarea de translatie rectilinie ± alternativa in cilindru.participa la evacuarea gazelor arse . . care asigura evolutiile fluidului motor. 16 ± set segmenti. 15 ± contrapiulita .formeaza peretele interior ce inchide camera de ardere .

06 mm (MAS) si de 0.18 mm (MAC). Se confectioneaza din aliaje de aluminiu cu siliciu pentru a corespunde cerintelor. motiv pentru care prelucrarea se face cu degajari in dreptul umerilor.11 ± 0. in timpul lucrului.03 ± 0. prin deschiderea si inchiderea ferestrelor(luminilor) de admisie si evacuare din cilindru. grafitare. iar rezistenta la uzare prin protejarea suprafetei exterioare (cositorire. pentru ca dilatarea este mai mare datorita temperaturii mai ridicate in timpul functionarii. pistonul va capata o forma cilindrica. eloxare) cu un strat poros ce retine uleiul. Temperaturile de lucru ale pistonului variaza intre 300 . Jocul optim intre fusta pistonului si cilindru este de 0. cu diametrul mai mic in partea capului. Acest joc produce eventuale "batai" la rece (daca este prea mare) sau "gripari" la cald (daca este prea mic).La motoarele in doi timpi. . iar solicitarile vor fi repartizate uniform. Dilatarea este mai mare in zona bosajelor. Intre piston si cilindru este necesar un anumit joc pentru asigurarea deplasarii libere a pistonului in cilindru. Astfel. datorita aglomerarii de material. iar mantaua de forma eliptica (cu diametrul mare perpendicular pe axa boltului). Forma pistonului este tronconica. pistonul are si rol de organ de distributie. Durabilitatea pistoanelor se poate mari prin tratamente termice.500ºC in partea superioara si 150 250ºC la manta.

13 Ansamblul piston ± segmenti : 1 ± capul pistonului . 4 ± umerii pistonului . . .mantaua 5(fusta ± partea de ghidare) .13) : . .corpul 3 (regiunea portsegmenti sau de etansare) .Dupa rolul functional. a ± segment de compresie trapezoidal . Fig. 5 ± mantaua(fusta. b. 2 ± camera de ardere . pistonul se compune din urmatoarele parti(Fig. . 6 ± canal pentru siguranta boltului . d ± segment de ungere(raclor). partea de ghidare) . 3 ± corpul(regiunea port ± segmenti) .capul pistonului 1 .c ± segment de compresie conic .umerii 4 .

g ± forme ale capului pistonului pentru realizarea camerei de ardere care sa imbrace forma jetului de combustibil.15 Forme diferite ale capului pistonului la motoarele cu aprindere prin compresie a ± cap plat . b. Fig. d ± motoare cu aprindere prin scanteie in 4 timpi . f. 15): plata (a). h ± motoare cu aprindere prin scanteie in 2 timpi. concava (c) convexa (b). c ± capul pistonului in cazul asezarii excentrice a injectorului . g. e. e. convexa profilata (d) ± MAS in 4 timpi Fig.Capul pistonului are diferite forme (Fig 14 si Fig.14 Forme diferite ale capului pistonului : a. b. d ± cap concav . . f. c.

Astfel. deformatiile mai mari apar in regiunea capului pistonului.3 ± 0. In general. Ca urmare a incalzirii neuniforme a pistonului pe toata lungimea lui. Ele poarta un marcaj pe cap.stinga si d . astfel incat jocul dintre piston si cilindru in zona superioara este de 0. Numarul segmentilor depinde de presiunea gazelor in cilindrii motorului si de frecventa de rotatie a arborelui cotit. Unele pistoane au in canalul primului segment de compresie. care servesc la scurgerea uleiului adunat de segmenti de pe peretii cilindrului.8 mm. pistoanele se sorteaza pe grupe dimensionale (inclusiv alezajul boltului) si dupa greutate. unele pistoane au un prag de foc sau un canal termic de preetansare. In zona(braul) canalelor pentru segmentii de ungere sant practicate o serie de orificii. care au rolul de a asigura etanseitatea si de a transmite caldura peretilor cilindrilor. circular.05 ± 0. deoarece materialul din dreptul acestui canal isi pierde usor duritatea. Dupa prelucrare. din turnare.8 mm. Pistoanele se sorteaza impreuna cu cilindrii motorului. iar in zona inferioara de 0. Lungimea partii de ghidare a cilindrului depinde de marimea eforturilor de apasare laterala si se alege astfeel incat sa se obtina valorile admisibile ale presiunii specifice. Canalele superioare servesc pentru montarea segmentilor de compresie.  Umerii(bosajele) se executa sub forma unor adaosuri orientate spre interiorul pistonului in ale caror orificii se monteaza boltul pistonului care realizeaaza legatura acestuia cu biela. diametrul capului pistonului este prin constructie mai mic decat cel al fustei. neadmitindu-se la acelasi set diferente mai mari de 5 g intre ele. incorporat. formind seturi complete de motor (inclusiv bolturile si segmentii respectivi).Corpul pistonului are peretii ingrosati pentru dispunerea canalelor pentru segmenti. Din aceasta cauza.dreapta (gauche et droite). de care se tine seama pentru orientare la montaj in cilindri. Canalele inferioare sunt pentru segmentii de ungere. fiind marcate in acest sens cu literele g . dar la Oltcit se pot inlocui intre ele numai pe aceeasi parte a motorului. un inel de otel. pistoanele sunt interschimbabile.  . Deasupra primului canal al segmentului de compresie. pe grupe de dimensiuni cu aceleasi tolerante.  Fusta ghideaza pistonul in miscarea sa in cilindru si contribuie la uniformizarea presiunii pe peretii cilindrului. ssi dilatarea este neuniforma.

2 Segmentii Segmentii(Fig. 4 ± expandor radial Fig. in sensul lipirii mai pronuntate de camasa cilindrului.17. .16 Forme constructive ale segmentilor : 1. Fig. Etansarea se realizeaza prin deplasarea segmentului in jos de catre presiunea gazelor de ardere(Fig. apasand pe partea interioara a segmentului.16) au rolul de a asigura etanseitatea intre piston si cilindru. marindu-i astfel gradul de etansare.3. b ± de ungere. care patrund si in canal.segmenti de compresiune .17 Schema de functionare a segmentilor : a ± de compresiune . 2 si 3 segmenti de ungere . iar segmentii care se opun patrunderii uleiului in camera de ardere se numesc segmenti de ungere sau raclori. a). cat si de a colecta prin radere uleiul aflat in exces pe peretii cilindrului si de a transmite caldura de la piston la cilindru. Segmentii care au rol de etansare sunt montati la partea superioara a pistonului si se numesc segmenti de etansare sau de compresiune.

se monteaza in canalele din partea superioara a capului pistonului.005) D.18).0040. in forma de U.  La montaj. cu actiune axiala si radiala. iar cei de ungere pot fi din tabla de otel. segmentii se aseaza cu fantele decalate (cu un unghi ce depinde de numarul segmentilor : 90 .  Fantele au valori de : in stare libera (0. c ± taietura in « Z » . de foc este.0. al treilea segment (pentru MAC). segmentii(care au in stare libera diametrul mai mare decat diametrul interior al cilindrului) sant prevazuti cu o deschidere numita fanta(Fig.  Fig. are de obicei sectiune tronconica . ce depinde de tipul motorului.  Segmentii de compresie in numar de doi pentr MAS si trei pentru MAC. sub cei de compresie.1800) pentru a evita pierderile de compresie. iar in timpul functionarii fanta devine (0. de obicei cu sectiunea dreptunghiulara sau trapezoidala . este de tipul cu "nas".Pentru a putea fi montati pe pistoane si pentru a compensa deformatiile care apar datorita dilatarii. al doilea segment. iar cel de ungere (uneori doi).  La unele motoare.16).14) D (unde D este diametrul cilindrului). avind o degajare in partea inferioara cu proprietati de razuire a uleiului.18 Diferite forme de taieturi ale segmentilor : a ± taietura dreapta . b ± taietura oblica . segmentii de ungere sunt prevazuti cu arcuri expandoare 4(Fig.1 .  Segmentii se confectioneaza din fonta aliata.  Ca forma : primul segment. pentru o buna etansare. in canalul prevazut special cu orificii pentru scurgerea uleiului raclat in carterul inferior.

0.flotant(liber si in biela si in umerii pistonului) ± caz in care se asigura cu sigurantele 4) ± solutia cea mai raspandita.fix in biela si liber in umerii pistonului . Inainte de montare.fix in umerii pistonului si articulat in bucsa bielei 6 .3.0. . dupa care boltul se preseaza.19 Boltul pistonului : 1 ± piston . se poate face in mai multe moduriboltul putand fi : . pistonul se incalzeste uniform in instalatii speciale(pentru evitarea tensiunilor interne). 6 ± bucsa bielei. . Asamblarea dintre piston si biela. 5 ± canal in corpul bielei . 2 ± boltul pistonului . boltul face posibila miscarea relativa dintre cele doua organe ale mecanismului motor si transmite forta de presiune de la piston la biela.002 .02 . ungerea se face prin stropire cu uleiul scapat din lagarul bielei sau venit prin canalul 5 din corpul bielei. . Jocul sau stringerea la montare intre bolt si piston sau biela este foarte mic : 0.3 Boltul(axul) pistonului Boltul(axul) pistonului este organul care stabileste legatura cinematica dintre piston si biela .100ºC) si conditii de ungere dificile. la cele fixe in piston exista stringere de 0. Boltul are un regim termic de lucru ridicat (80 . 4 ± inel de siguranta . 3 ± capul mic al bielei .008 mm. cu ajutorul boltului.04 mm. Fig.

De aceea. o masa relativ redusa.4 Biela Biela(Fig. partea detasabila .corpul 2. unde se preseaza bucsa 7 din bronz(la unele motoare bucsa este inlocuita de un rulment) . Partile componente ale bielei sunt: urmatoarele : . biela trebuie sa posede o mare rezistenta si rgiditate. in care se gasesc semicuzinetii 6. prins cu suruburile 5(numai la cele cu cuzineti) pentru montarea pe fusul maneton al arborelui.3. Dupa fabricatie. Bielele se confectioneaza din otel aliat sau otel carbon prin matritare la cald si li se aplica un tratament termic de calire si revenire. bielele se sorteaza pe seturi de motor neadmitindu-se diferente de greutate mai mari de 2 g pentru autoturisme si 8 g pentru autocamioane. Prin functia pe care o are in motor. a carei valoare si directie este variabila. Fig.capacul 4. biela este supusa actiunii fortei de presiune a gazelor.piciorul (capul mic) 1.20 Biela . precum si fortelor de inertie. transformind astfel miscarea de translatie a pistonului in miscare de rotatie la nivelul arborelui cotit. avaind.20) este organul care asigura legatura cinematica intre boltul pistonului si arborele cotit(prin fusul maneton). in acelasi timp. . . capul mare este sectionat drept sau inclinat.capul mare 3. de profil I pentru marirea modulului de rezistenta .

acesta trebuie sa fie protejat impotriva uzurilor.3 mm. piesa cea mai scumpa a motorului este arborele cotit. este marcata greutatea bielei. plumb(Pb). bronz(Bz). Semicuzinetii au stratul antifrictiune aplicat prin turnare sau placare pe baza de staniu(Sn). cupru(Cu).4 mm. La partea opusa. Pentru fixare. care impiedica deplasarea lor in timpul functionarii.0. este strabatut de un canal de aductiune a auleiului. Pentru a se asigura montarea corecta a capacului 4 pe capul mare al bielei si articularea bielei la cilindrul corespunzator. capul si semicuzinetii sunt prevazuti cu pinteni. captusite cu material antifrictiune la interior de grosime 0. Deoarece. in diverse combinatii si proportii. stibiu(Sb).Cand ungerea boltului trebuie facuta fortat.5 . atat pe capacul bielei cat si pe capul mare al bielei este marcat prin stantare numarul de ordine al cilindrului. in grame. pe toata lungimea sa.3 . Avand in vedere acest fapt. corpul bielei. Acestia sunt formati din doua semicarcase din otel de grosime 1. . aluminiu (Al). legatura dintre biela si fusul maneton al arborelui cotit se face prin intermediul cuzinetilor de biela 6.

Arborele cotit transmite aceasta miscare de rotatie(respectiv cuplul motor).21 Arborele cotit . arborele cotit pune in miscare diferite mecanisme si agregate ale motorului(mecanismul de distributie. ventilatorul etc. pompa de apa.3. bratele manetoanelor 4. suprafetele de frecare sa prezinte o buna rezistenta la uzura . De asemenea. flansa 7 de fixare a volantului si contragreutatile 5. Fig.). sa fie echilibrate static si dinamic. arborele cotit trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte : sa aiba o rezistenta si o rigiditate mari . sa evite rezonanta oscilatiilor de rasucire .21) se compune din urmatoarele parti : fusurile paliere 2. la rotile motoare ale automobilului. Arborele cotit (Fig.5 Arborele cotit Arborele cotit. are rolul de a transforma. fusurile manetoane 3. impreuna cu biela. numit si arbore motor. miscarea de translatie a grupului piston in miscare de rotatie. prin intermediul organelor de transmisie. Avand in vedere conditiile de lucru.

etansarea caapacului de distributie. Prin aceasta. Flansa 7 serveste la prinderea volantului ce angreneaza la pornirea motorului cu pinionul demarorului.80 D(D fiind diametrul cilindrului).9) pentru fixarea bucsei din bronz sau a rulmentului de sprijin al arborelui primar al cutiei de viteze. formandu-se un canal continuu. pe flansa 7.75 D. manivelele. Fusurile manetoane au axele paralele cu axele fusurilor paliere. Fusurile manetoane 3 sant corpuri cilindrice ale arboreelui cotit de care sant articulate capetele mari ale bielelor. care inchide si pinionul conducator al angrenajului distributiei de pe arborele cotit. Pe capatul anterior al arborelui cotit. Ele au diametrul egal cu 0. respectiv cu axa geometrica a arborelui cotit si au diametre egale cu 0.55 ± 0. de un diametru mai mic. numite lagare paliere. arborele cotit se gaureste pe toata lungimea sa.Fusurile paliere 2 sant corpuri cilindrice situate pe axa longitudinala a arborelui cotit prin intermediul carora acesta se sprijina pe lagarele de reazem montate in carterul motorului.60 ± 0. uleiul patrunde pe suprafetele fusului pe care il unge. In partea posterioara. perpendicular pe axa fusului si prelungit pana la canalul general de ungere a arborelui cotit. formand manivelele propriu-zise ale arborelui cotit. Bratele manetoanelor 4 sant piese de o forma speciala care fac legatura intre fusurile paliere si fusurile manetoane. In scopul asigurarii unui circuit continuu de ulei necesar fiecarui fus. se monteaza prin pene: pinionul de antrenare a mecanismului de distributie. se monteaza prin suruburi volantul. fulia(roata de antrenare) pompei de apa pe care la unele motoare se monteaza si amortizorul de vibratii . apoi. Fusurile paliere si fusurile manetoane trebuie sa fie perfect cilindrice si prelucrate fin prin rectificare si lustruire. . capatul posterior este gaurit(poz. De fusurile paliere se leaga. La mijlocul fiecarui fus palier si fus maneton se gaseste un orificiu.

Decalarea fusurilor manetoane (intre ele) se face in functie de numarul cilindrilor. a ± la motorul cu patru cilindrii in linie .acesta mareste rigiditatea lui. iar prelucrarea este dificila. c ± la motorul cu sase cilindri in V . 22 Diferite forme ale arborelui cotit : . Numarul fusurilor manetoane este egal cu cel al cilindrilor la motoarele in linie si redus la jumatate la motoarele in V . 1. ordinea de functionare a motorului si sistemul de echilibrare a motorului. Arborele cotit are un numar de fusuri paliere. numarul fusurilor manetoane. b ± la motorul cu sase cilindrii in linie . de obicei egal cu numarul cilindrilor. precum si umplerea uniforma a cilindrilor si deci succesiunea timpilor utili. plus unul . asigurindu-se o functionare uniforma a motorului si o echilibrare a arborelui cotit. Fig. Latimea fusurilor paliere este diferita.Forma arborelui cotit depinde de: numarul si pozitia cilindrilor. Aceasta decalare a coturilor favorizeaza echilibrarea arborelui cotit in timpul functionarii si obtinerea unui moment motor cat mai uniform. In Fig. diametrul lor fiind mai mic decit cel al fusurilor paliere. d ± la motorul cu opt cilindri in V . 8 ± numarul cilindrilor. 22 sant date cele mai raspandite forme ale arborilor cotiti in functie de numarul de cilindri si de modul lor de dispunere. insa duce la cresterea greutatii si a lungimii.

Principiul de functionare a acestor amortizoare se bazeaza pe absorbirea unei parti din energia care se poate sa produca oscilatiile de torsiune ale arborelui cotit si cheltuirea ei intr-un lucru mecanic de frecare efectuat in amortizor. Ca urmare a deformatiilor elastice din straturile masei de cauciuc. la capatul din fata al arborelui cotit sau in imediata sa apropiere . In scopul preantimpinarii acestui fenomen. in aceasta zona. 2 ± element de cauciuc . in constructia motoarelor se utilizeaza amortizorul oscilatiilor de torsiune. in general. care diminueaza oscilatiile de torsiune ale arborelui cotit.23) este cel mai raspandit. periculos prin efectele sale distrugatoare. . ia nastere o frecare interioara care absoarbe o parte din energia vibratiilor de torsiune ale arborelui cotit. Amortizoarele se monteaza. Aceasta energie se transforma in caldura si se degaja in atmosfera. inlaturand fenomenul de rezonanta care apare atunci cand frecventa oscilatiilor proprii ale arborelui cotit coincid cu frecventa exploziilor care se produc in cilindru. Fig. amplitudinea vibratiilor care se produc atinge valoarea maxima. In prezent. 3. Oscilatiile de torsiune ale arborelui cotit produc o miscare oscilatorie a discului masiv 1 fata de varful arborelui. amortizorul cu frecare interioara(Fig. la arborele cotit apar oscilatii de torsiune a caror actiune periodica la anumite turatii ale motorului poate sa produca fenomenul de rezonanta.In timpul functionarii motorului.23 Amortizor pentru oscilatiile de torsiune : 1 ± disc masiv .flansa profilata.

6 Volantul Volantul motorului are rolul ca.24). Volantul se confectioneaza prin turnare din fonta cenusie. sa reduca mersul neuniform al arborelui cotit. iar dimensiunile si masa volantului vor fi mai mici.24 Volantul . sa atenueze socurile care se produc la trecerea pieselor mecanismului bielamanivela prin punctele moarte si sa usureze pornirea motorului si plecarea automobilului de pe loc. In scopul realizarii unor conditii bune de functionare se recomanda sa se executeechilibrarea statica si dinamica a volantului. Pe volant se marcheaza semne ajutatoare pentru punerea la punct a distributiei si aprinderii sau injectiei.3. atunci cand este montat pe arborele cotit impreuna cu ambreiajul. inmagazinand energia dezvoltata de motor in timpul cursei active a pistoanelor. plecarea automobilului de pe loc si mentinerea unei functionari regulate a motorului la turatia redusa de mers in gol. O data cu cresterea numarului cilindrilor se obtine o uniformitate mai buna in rotirea arborelui cotit. iar coroana dintata din otel carbon. este prevazut cu orificii pentru suruburile de fixare 3 pe flansa arborelui cotit. In aceste cazuri volantul este necesar numai pentru pornirea motorului. Fig. Pe partea frontala exterioara sunt orificii pentru fixarea ambreiajului cu stifturile 4 de ghidare. sa roteasca arborele cotit in perioada celorlalti timpi ai ciclului de functionare. In partea centrala (Fig.