MECANISMUL MOTOR

Constructie si functionare

1. DESTINATIA SI PARTILE COMPONENTE ALE MECANISMULUI MOTOR
Mecanismul motor, numit uneori si mecanismul biela ± manivela, constitue principalul ansamblu al motorului cu ardere interna cu piston. El are rolul de a transforma miscarea de translatie rectilinie ± alternativa a pistonului in miscare de rotatie a arborelui cotit. Organele componente ale mecanismului motor se impart in doua grupe :  grupa organelor fixe (Fig.1), ce cuprinde : blocul cilindrilor, chiulasa si carterul ;  grupa organelor mobile (Fig.2) , ce cuprinde : pistonul, segmentii, boltul, biela, arborele cotit si volantul.

Fig.1 Organele fixe ale mecanismului motor :
1 ± chiulasa ; 2 ± camasa de cilindru ; 3 ± garnitura de camasa ; 4 ± locas pentru camasa ; 5 ± bloc cilindrii ; 6 ± garnitura capac distributie ; 7 ± capac distributie ; 8 ± garnitura de chiulasa ; 9 ± carter superior.

3 ± boltul pistonului. 13 ± inel reglare joc axial arbore cotit. 19 ± coroana volant. 2 ± segment. 10 ± segment ungere. 15 ± pana fixare pinion pe arborele cotit. 16 ± pinion distributie. 11 ± siguranta bolt. 2 Organele mobile ale mecanismului motor: 1 . 18 ± bucsa pentru sprijin arbore ambreiaj. 14 ± bulon capac biela. 17 ± fulie. . 9 ± amortizor oscilatii. 4 ± biela. 6 ± arbore cotit. 8 ± volant. 7 ± semicuzineti lagar palier.Fig. 12 ± bucsa biela. 5 ± semicuzineti lagar de biela.piston.

2. 12 ± locasul robinetului de golire a apei din bloc . 9 ± canale pentru tijele de actionare a culbutorilor . pompa de injectie.1 Blocul motor   Reprezinta partea mecanismului motor in care se amplaseaza cilindrii. in care sant montate camasile de cilindru.locasurile dopurilor de siguranta .  Grosimea peretilor blocului variaza in functie de solicitarea dinamica respectiva (la MAC mai mare ca la MAS). unele sisteme auxiliare. 3 ± locasul axului pinionului intermediar al distributiei . In interiorul blocului sunt amenajate prin turnare si apoi uzinate alte locasuri speciale pentru asamblarea diverselor subansambluri sau piese : ruptor distribuitorul . Blocul motor se compune din doua parti distincte : partea superioara.  Fig. denumita de aceea blocul cilindrilor. filtrul de ulei . 10 ± locasurile suruburilor de strangere a chiulasei pe blocul motor . pistonul. 5 ± lagarele arborelui cu came . in care se monteaza arborele cotit. 15 ± bosaj pentru fixarea radiatorului de ulei . ORGANELE FIXE ALE MECANISMULUI MOTOR 2. arborele cotit si partial sau integral. 16 ± bosaj pentru fixarea filtrului de ulei. 7 ± blocul cilindrilor . . etc. 6 ± locasul pompei de apa . 14 . 11 ± rampa de apa a blocului motor . pompa de ulei . deneumita carterul superior. 2 ± lagarele paliere ale arborelui cotit . partea inferioara.3 Blocul motorului SAVIEM 797 ± 05 : 1 ± locasul pompei de ulei . 8 ± locasurile pentru camasile cilindrilor . 13 ± flansa pentru racordarea conductei de intrare a apei in blocul motor . 4 ± carterul superior . biela.

5 Tipuri de cilindrii pentru motoare de autovehicule a ± cilindrii inamovibili(turnati direct in bloc) . 5 ± guler de sprijin . 3 ± camasa de cilindru . Fig.1 Cilindrii Cilindrul(Fig. 8 ± fanta baleiaj . a) sau demontabili(cilindrii amovibili ± Fig. b ± camasa de cilindru amovibila(umeda) . 1 ± bloc motor . b si c) ca la majoritateea motoarelor moderne. realizeaza spatiul de lucru pentru desfasurarea ciclului motor. 5. d ± cilindru cu aripioare pentru motoare racite cu aer(in doi timpi) . 6 ± aripioare de racire . 11 prezoane fixare chiulasa . 4 ± inele de cauciuc . 10 ± fanta evacuare . . 12 ± bloc cilindru.Fig. Cilindrii pot fi turnati odata cu blocul motor(cilindrii inamovibili .5.2. in interiorul lui deplasindu-se linear pistonul. sub forma de camasi de cilindru 3. c ± camasa de cilindru uscata .1. 9 ± canal de baleiaj . 2 ± camera de racire(apa) . 7 ± partea activa a cilindrului . 5).

de aceea. 9 ± ghid supapa . Incalzirea inegala a diferitelor zone a chiulasei(sediul supapei de evacuare este mai cald decat cele de admisiune) produce tensiuni termice de valoare ridicata. pozitia supapelor(lateral sau in cap) si felul racirii(cu lichid sau cu aer).a. Chiulasa poate avea diferite forme in functie de tipul motorului (m. fie sub forma de piese separate pentru fiecare cilindru in parte. 3 ± cavitate pentru traductorul termometrului de apa . formeaza spatiul inchis in care evolueaza fluidul motor. determinate de forta de presiune a gazelor. Pentru racirea peretilor interiori. 10 ± locas injector . alaturi de cilindri si piston.orificii pentru colectorul de evacuare . chiulasa se prevede cu o camasa de apa. 8 . 6 . fie ca o piesa unica pentru intregul motor. 2 ± cavitate pentru termostat. 12 ± scaun supapa .c). 7 ± orificii pentru colectorul de admisie . 11 ± suprafete laterale .i.m. 5 ± orificii pentru prezoane .orificii filetate . care vin in contact cu gazele fierbinti. sau m. In timpul functionarii. 4 ± suprafata inferioara plana .s. Circuitul de racire trebuie sa asigure o uniformizare a temperaturii peretilor . chiulasa suporta solicitari mecanice importante. Ea se executa prin turnare din fonta sau aliaje de aluminiu. sau pentru un grup de cilindri. Fig. care deformeaza sau fisureaza chiulasa. 7 Chiulasa : a ± racire cu apa : 1 ± cavitati pentru camera de ardere. .a.2 Chiulasa     Chiulasa reprezinta organul mecanismului motor care inchide cilindrul la extremitatea dinspre p. 14 ± aripioare de racire.2. b ± racire cu aer : 13 ± locas bujie . lichidul de racire care trece prin blocul cilindrilor in chiulasa trebuie dirijat cu precadere spre zonele puternic incalzite. .

se utilizeaza o garnitura pentru toti cilindrii. ulei. Orificiile pentru cilindri.sa permita transmiterea caldurii.sa aiba proprietati termoplastice .sa fie rezistenta la presiunea gazelor. Se confectioneaza din clingherit. azbest grafitat cu sau fara insertie metalica.3 ± 4 mm iar forma copiaza forma chiulasei. Ea trebuie sa fie rezistenta la temperaturi inalte si suficient de plastica pentru a prelua deformatiile si neregularitatile provenite din prelucrare. Grosimea ei este de 1. . din aluminiu. De obicei.1 Garnitura de chiulasa Garnitura de chiulasa(Fig. . Fig. fiind prevazuta cu orificii corespunzatoare.2. ea trebuie : . uneori si a celor pentru circulatia lichidelor sunt armate cu tabla de cupru alama sau aluminiu. azbest imbracat cu foite subtiri din tabla de cupru sau alama si mai rar. apa.8) are rolul de a asigura etanseitatea intre blocul de cilindri si chiulasa pentru evitarea scaparilor de gaze.8 Garnitura de chiulasa .2. .

asigurind o repartitie uniforma in cilindri si omogenitate (pentru amestecul carburant).2.  Fig.2 Colectoarele de admisie si evacuare Colectorul de admisie conduce aerul sau amestecul carburant la supapele de admisie prin canalele din chiulasa. Pentru preincalzire.2. Colectorul de evacuare (Fig. Ambele colectoare pot fi montate pe aceeasi parte a chiulasei sau de o parte si de alta a chiulasei  . in forma de T.9 Scheme pentru colectoare de evacuare : a ± cu ramificatii individuale scurte . colectorul are o regiune de contact cu colectorul de evacuare.9) asigura evacuarea gazelor de ardere printr-o destindere si racire rapida. La colectorul de evacuare sunt racordate teava si toba de esapament. b ± cu ramificatii individuale lungi.

6 ± joja de ulei . 2 ± garnitura capucului distributiei .3. 3 ± garnitura cauciuc carter inferior . baia de ulei este prevazuta cu un orificiu pentru scurgerea uleiului. Fig. 4 ± carter inferior(baia de ulei) . . La partea inferioara. 10 este reprezentat carterul superior 9 in care se monteaza prin intermediul lagarelor paliere 10. 10 ± lagar palier. inchis cu un buson magnetic pentru acumularea impuritatilor metalice.  Carterul inferior este format dintr-o carcasa din tabla ambutisata si foloseste ca rezervor pentru uleiul de ungere al motorului . 5 ± buson de golire a uleiului . 8 ± suporturi laterale motor . 7 ± garnitura baii de ulei . Pentru fixarea pe cadru carterul este prevazut cu suporturi.2. 10 Blocul motor si carterul : 1 ± capac distributie . Carterul  Carterul este partea fixa a motorului situata la baza cilindrilor si se compune din doua parti principale : carterul superior turnat de regula dintr-o bucata cu blocul cilindrilor si carterul inferior sau baia de ulei. In Fig. 9 ± carter superior . arborele cotit al motorului.

Lagarele paliere care servesc pentru sustinerea arborelui cotit sant formate din doua parti(Fig.11) : o parte superioara 1. Lagarele paliere au cuzineti acoperiti cu aliaj antifrictiune si gauri de ungere pentru reducerea frecarilor intre acestia si arborele cotit.11 Lagarul palier . Fig. prinsa de cea superioara prin intermediul unor suruburi si piulite 5. facand corp comun cu carterul. si partea inferioara 4.

12 ± bucsa . 8 ± piston . 7 ± semicuzineti . 10 ± corp . 11 ± capac .12 Ansamblul biela.participa la evacuarea gazelor arse .1 Pistonul Pistonul este singurul perete mobil al camerei de ardere. . 14 ± piulita . presiune ce-i imprima deplasarea lineara pe care o transmite la biela si de aici la arborele cotit. care asigura evolutiile fluidului motor.suporta presiunea gazelor arse la destindere. 9 ± ansamblul bielei . 15 ± contrapiulita . 5 ± bolt .3. 2 ± segment de ungere .piston : 1 ± expandor . 16 ± set segmenti. 13 ± surub . ORGANELE MOBILE ALE MECANISMULUI MOTOR 3. prin miscarea de translatie rectilinie ± alternativa in cilindru.  Pistonul indeplineste urmatoarele roluri: .asigura pelicula de ulei de pe suprafata de lucru a cilindrului. impreuna cu segmentii . 3 .  Fig.formeaza peretele interior ce inchide camera de ardere . 4 ± segmenti de compresie .evacueazare caldura. .etanseaza a camera de ardere. . 6 ± inel de siguranta . .

06 mm (MAS) si de 0. Astfel. Durabilitatea pistoanelor se poate mari prin tratamente termice. Se confectioneaza din aliaje de aluminiu cu siliciu pentru a corespunde cerintelor. Jocul optim intre fusta pistonului si cilindru este de 0. Temperaturile de lucru ale pistonului variaza intre 300 . iar solicitarile vor fi repartizate uniform. pistonul va capata o forma cilindrica. prin deschiderea si inchiderea ferestrelor(luminilor) de admisie si evacuare din cilindru. Intre piston si cilindru este necesar un anumit joc pentru asigurarea deplasarii libere a pistonului in cilindru. . Dilatarea este mai mare in zona bosajelor.11 ± 0. grafitare.18 mm (MAC). in timpul lucrului. Forma pistonului este tronconica. pentru ca dilatarea este mai mare datorita temperaturii mai ridicate in timpul functionarii.500ºC in partea superioara si 150 250ºC la manta. iar rezistenta la uzare prin protejarea suprafetei exterioare (cositorire. pistonul are si rol de organ de distributie.03 ± 0. eloxare) cu un strat poros ce retine uleiul. datorita aglomerarii de material.La motoarele in doi timpi. iar mantaua de forma eliptica (cu diametrul mare perpendicular pe axa boltului). cu diametrul mai mic in partea capului. Acest joc produce eventuale "batai" la rece (daca este prea mare) sau "gripari" la cald (daca este prea mic). motiv pentru care prelucrarea se face cu degajari in dreptul umerilor.

. 3 ± corpul(regiunea port ± segmenti) .Dupa rolul functional. 2 ± camera de ardere .mantaua 5(fusta ± partea de ghidare) . a ± segment de compresie trapezoidal .13) : . Fig. 6 ± canal pentru siguranta boltului . 13 Ansamblul piston ± segmenti : 1 ± capul pistonului .c ± segment de compresie conic . partea de ghidare) . 4 ± umerii pistonului .umerii 4 . d ± segment de ungere(raclor).corpul 3 (regiunea portsegmenti sau de etansare) .capul pistonului 1 . . . pistonul se compune din urmatoarele parti(Fig. 5 ± mantaua(fusta. b. .

c. d ± cap concav . f. c ± capul pistonului in cazul asezarii excentrice a injectorului . b. .15 Forme diferite ale capului pistonului la motoarele cu aprindere prin compresie a ± cap plat . e. b.14 Forme diferite ale capului pistonului : a. d ± motoare cu aprindere prin scanteie in 4 timpi . convexa profilata (d) ± MAS in 4 timpi Fig. concava (c) convexa (b). h ± motoare cu aprindere prin scanteie in 2 timpi. f. g.Capul pistonului are diferite forme (Fig 14 si Fig. 15): plata (a). g ± forme ale capului pistonului pentru realizarea camerei de ardere care sa imbrace forma jetului de combustibil. e. Fig.

de care se tine seama pentru orientare la montaj in cilindri. In zona(braul) canalelor pentru segmentii de ungere sant practicate o serie de orificii. din turnare.stinga si d . fiind marcate in acest sens cu literele g . care servesc la scurgerea uleiului adunat de segmenti de pe peretii cilindrului. pistoanele se sorteaza pe grupe dimensionale (inclusiv alezajul boltului) si dupa greutate. Canalele inferioare sunt pentru segmentii de ungere. Numarul segmentilor depinde de presiunea gazelor in cilindrii motorului si de frecventa de rotatie a arborelui cotit. deformatiile mai mari apar in regiunea capului pistonului. Pistoanele se sorteaza impreuna cu cilindrii motorului. un inel de otel.  Fusta ghideaza pistonul in miscarea sa in cilindru si contribuie la uniformizarea presiunii pe peretii cilindrului.8 mm.dreapta (gauche et droite). Ele poarta un marcaj pe cap. Unele pistoane au in canalul primului segment de compresie. Dupa prelucrare. incorporat.  Umerii(bosajele) se executa sub forma unor adaosuri orientate spre interiorul pistonului in ale caror orificii se monteaza boltul pistonului care realizeaaza legatura acestuia cu biela.  . Ca urmare a incalzirii neuniforme a pistonului pe toata lungimea lui. unele pistoane au un prag de foc sau un canal termic de preetansare. dar la Oltcit se pot inlocui intre ele numai pe aceeasi parte a motorului. diametrul capului pistonului este prin constructie mai mic decat cel al fustei. Astfel. care au rolul de a asigura etanseitatea si de a transmite caldura peretilor cilindrilor.05 ± 0. In general.Corpul pistonului are peretii ingrosati pentru dispunerea canalelor pentru segmenti. deoarece materialul din dreptul acestui canal isi pierde usor duritatea. astfel incat jocul dintre piston si cilindru in zona superioara este de 0. circular. pistoanele sunt interschimbabile. iar in zona inferioara de 0.3 ± 0.8 mm. Deasupra primului canal al segmentului de compresie. Din aceasta cauza. neadmitindu-se la acelasi set diferente mai mari de 5 g intre ele. pe grupe de dimensiuni cu aceleasi tolerante. Lungimea partii de ghidare a cilindrului depinde de marimea eforturilor de apasare laterala si se alege astfeel incat sa se obtina valorile admisibile ale presiunii specifice. formind seturi complete de motor (inclusiv bolturile si segmentii respectivi). Canalele superioare servesc pentru montarea segmentilor de compresie. ssi dilatarea este neuniforma.

Etansarea se realizeaza prin deplasarea segmentului in jos de catre presiunea gazelor de ardere(Fig.16) au rolul de a asigura etanseitatea intre piston si cilindru. b ± de ungere.3.17.segmenti de compresiune . marindu-i astfel gradul de etansare. 2 si 3 segmenti de ungere . a).17 Schema de functionare a segmentilor : a ± de compresiune .16 Forme constructive ale segmentilor : 1. care patrund si in canal. 4 ± expandor radial Fig. apasand pe partea interioara a segmentului. .2 Segmentii Segmentii(Fig. Segmentii care au rol de etansare sunt montati la partea superioara a pistonului si se numesc segmenti de etansare sau de compresiune. Fig. iar segmentii care se opun patrunderii uleiului in camera de ardere se numesc segmenti de ungere sau raclori. cat si de a colecta prin radere uleiul aflat in exces pe peretii cilindrului si de a transmite caldura de la piston la cilindru. in sensul lipirii mai pronuntate de camasa cilindrului.

segmentii se aseaza cu fantele decalate (cu un unghi ce depinde de numarul segmentilor : 90 .Pentru a putea fi montati pe pistoane si pentru a compensa deformatiile care apar datorita dilatarii. segmentii(care au in stare libera diametrul mai mare decat diametrul interior al cilindrului) sant prevazuti cu o deschidere numita fanta(Fig.18 Diferite forme de taieturi ale segmentilor : a ± taietura dreapta . de foc este. pentru o buna etansare. b ± taietura oblica . in forma de U. ce depinde de tipul motorului. in canalul prevazut special cu orificii pentru scurgerea uleiului raclat in carterul inferior.  La montaj.  Fig.14) D (unde D este diametrul cilindrului). iar in timpul functionarii fanta devine (0. segmentii de ungere sunt prevazuti cu arcuri expandoare 4(Fig.  Fantele au valori de : in stare libera (0.005) D. de obicei cu sectiunea dreptunghiulara sau trapezoidala . sub cei de compresie. este de tipul cu "nas".  Ca forma : primul segment. iar cel de ungere (uneori doi).  La unele motoare. iar cei de ungere pot fi din tabla de otel. al doilea segment.18).1800) pentru a evita pierderile de compresie.0040.16). c ± taietura in « Z » . are de obicei sectiune tronconica . al treilea segment (pentru MAC). cu actiune axiala si radiala. avind o degajare in partea inferioara cu proprietati de razuire a uleiului.  Segmentii se confectioneaza din fonta aliata.  Segmentii de compresie in numar de doi pentr MAS si trei pentru MAC.0.1 . se monteaza in canalele din partea superioara a capului pistonului.

008 mm. 6 ± bucsa bielei.fix in biela si liber in umerii pistonului .3. se poate face in mai multe moduriboltul putand fi : .fix in umerii pistonului si articulat in bucsa bielei 6 . Inainte de montare. 5 ± canal in corpul bielei .3 Boltul(axul) pistonului Boltul(axul) pistonului este organul care stabileste legatura cinematica dintre piston si biela . 2 ± boltul pistonului . 3 ± capul mic al bielei .02 . ungerea se face prin stropire cu uleiul scapat din lagarul bielei sau venit prin canalul 5 din corpul bielei. la cele fixe in piston exista stringere de 0. 4 ± inel de siguranta . cu ajutorul boltului. Jocul sau stringerea la montare intre bolt si piston sau biela este foarte mic : 0. dupa care boltul se preseaza. boltul face posibila miscarea relativa dintre cele doua organe ale mecanismului motor si transmite forta de presiune de la piston la biela. Boltul are un regim termic de lucru ridicat (80 .19 Boltul pistonului : 1 ± piston .flotant(liber si in biela si in umerii pistonului) ± caz in care se asigura cu sigurantele 4) ± solutia cea mai raspandita.100ºC) si conditii de ungere dificile. Asamblarea dintre piston si biela. . .04 mm. pistonul se incalzeste uniform in instalatii speciale(pentru evitarea tensiunilor interne).002 .0. . Fig.0.

Fig. Prin functia pe care o are in motor. transformind astfel miscarea de translatie a pistonului in miscare de rotatie la nivelul arborelui cotit. Dupa fabricatie. o masa relativ redusa.4 Biela Biela(Fig. De aceea.capacul 4. . capul mare este sectionat drept sau inclinat. partea detasabila . de profil I pentru marirea modulului de rezistenta . in care se gasesc semicuzinetii 6. biela trebuie sa posede o mare rezistenta si rgiditate. in acelasi timp. bielele se sorteaza pe seturi de motor neadmitindu-se diferente de greutate mai mari de 2 g pentru autoturisme si 8 g pentru autocamioane.capul mare 3. precum si fortelor de inertie. Partile componente ale bielei sunt: urmatoarele : . Bielele se confectioneaza din otel aliat sau otel carbon prin matritare la cald si li se aplica un tratament termic de calire si revenire. a carei valoare si directie este variabila. . unde se preseaza bucsa 7 din bronz(la unele motoare bucsa este inlocuita de un rulment) .corpul 2.piciorul (capul mic) 1. biela este supusa actiunii fortei de presiune a gazelor.20 Biela .20) este organul care asigura legatura cinematica intre boltul pistonului si arborele cotit(prin fusul maneton). avaind.3. prins cu suruburile 5(numai la cele cu cuzineti) pentru montarea pe fusul maneton al arborelui.

Cand ungerea boltului trebuie facuta fortat. care impiedica deplasarea lor in timpul functionarii.3 mm. plumb(Pb). Acestia sunt formati din doua semicarcase din otel de grosime 1. legatura dintre biela si fusul maneton al arborelui cotit se face prin intermediul cuzinetilor de biela 6. atat pe capacul bielei cat si pe capul mare al bielei este marcat prin stantare numarul de ordine al cilindrului. Avand in vedere acest fapt. corpul bielei. La partea opusa. Deoarece.4 mm. bronz(Bz). acesta trebuie sa fie protejat impotriva uzurilor. este marcata greutatea bielei. in grame. . stibiu(Sb). captusite cu material antifrictiune la interior de grosime 0. piesa cea mai scumpa a motorului este arborele cotit. in diverse combinatii si proportii. este strabatut de un canal de aductiune a auleiului.3 . Pentru a se asigura montarea corecta a capacului 4 pe capul mare al bielei si articularea bielei la cilindrul corespunzator. Semicuzinetii au stratul antifrictiune aplicat prin turnare sau placare pe baza de staniu(Sn). capul si semicuzinetii sunt prevazuti cu pinteni.0. pe toata lungimea sa.5 . aluminiu (Al). Pentru fixare. cupru(Cu).

numit si arbore motor. sa fie echilibrate static si dinamic. arborele cotit trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte : sa aiba o rezistenta si o rigiditate mari . la rotile motoare ale automobilului. Avand in vedere conditiile de lucru. are rolul de a transforma. impreuna cu biela. Arborele cotit (Fig.5 Arborele cotit Arborele cotit. bratele manetoanelor 4.21 Arborele cotit . prin intermediul organelor de transmisie. Fig. fusurile manetoane 3. Arborele cotit transmite aceasta miscare de rotatie(respectiv cuplul motor). miscarea de translatie a grupului piston in miscare de rotatie. ventilatorul etc. sa evite rezonanta oscilatiilor de rasucire .3. arborele cotit pune in miscare diferite mecanisme si agregate ale motorului(mecanismul de distributie. suprafetele de frecare sa prezinte o buna rezistenta la uzura .). De asemenea.21) se compune din urmatoarele parti : fusurile paliere 2. pompa de apa. flansa 7 de fixare a volantului si contragreutatile 5.

60 ± 0. perpendicular pe axa fusului si prelungit pana la canalul general de ungere a arborelui cotit. respectiv cu axa geometrica a arborelui cotit si au diametre egale cu 0. Fusurile manetoane 3 sant corpuri cilindrice ale arboreelui cotit de care sant articulate capetele mari ale bielelor. fulia(roata de antrenare) pompei de apa pe care la unele motoare se monteaza si amortizorul de vibratii . In scopul asigurarii unui circuit continuu de ulei necesar fiecarui fus. care inchide si pinionul conducator al angrenajului distributiei de pe arborele cotit.75 D. Fusurile paliere si fusurile manetoane trebuie sa fie perfect cilindrice si prelucrate fin prin rectificare si lustruire. formandu-se un canal continuu. apoi. De fusurile paliere se leaga. se monteaza prin pene: pinionul de antrenare a mecanismului de distributie.Fusurile paliere 2 sant corpuri cilindrice situate pe axa longitudinala a arborelui cotit prin intermediul carora acesta se sprijina pe lagarele de reazem montate in carterul motorului.9) pentru fixarea bucsei din bronz sau a rulmentului de sprijin al arborelui primar al cutiei de viteze. de un diametru mai mic. numite lagare paliere. Ele au diametrul egal cu 0. La mijlocul fiecarui fus palier si fus maneton se gaseste un orificiu. manivelele. Fusurile manetoane au axele paralele cu axele fusurilor paliere. uleiul patrunde pe suprafetele fusului pe care il unge. se monteaza prin suruburi volantul. pe flansa 7. Bratele manetoanelor 4 sant piese de o forma speciala care fac legatura intre fusurile paliere si fusurile manetoane.55 ± 0. Pe capatul anterior al arborelui cotit. . Prin aceasta. formand manivelele propriu-zise ale arborelui cotit.80 D(D fiind diametrul cilindrului). arborele cotit se gaureste pe toata lungimea sa. etansarea caapacului de distributie. In partea posterioara. Flansa 7 serveste la prinderea volantului ce angreneaza la pornirea motorului cu pinionul demarorului. capatul posterior este gaurit(poz.

ordinea de functionare a motorului si sistemul de echilibrare a motorului. d ± la motorul cu opt cilindri in V . 22 Diferite forme ale arborelui cotit : . b ± la motorul cu sase cilindrii in linie . plus unul . a ± la motorul cu patru cilindrii in linie . c ± la motorul cu sase cilindri in V . 8 ± numarul cilindrilor. iar prelucrarea este dificila. numarul fusurilor manetoane.Forma arborelui cotit depinde de: numarul si pozitia cilindrilor. precum si umplerea uniforma a cilindrilor si deci succesiunea timpilor utili. Decalarea fusurilor manetoane (intre ele) se face in functie de numarul cilindrilor. 22 sant date cele mai raspandite forme ale arborilor cotiti in functie de numarul de cilindri si de modul lor de dispunere. Aceasta decalare a coturilor favorizeaza echilibrarea arborelui cotit in timpul functionarii si obtinerea unui moment motor cat mai uniform. diametrul lor fiind mai mic decit cel al fusurilor paliere. 1. asigurindu-se o functionare uniforma a motorului si o echilibrare a arborelui cotit. Arborele cotit are un numar de fusuri paliere. insa duce la cresterea greutatii si a lungimii. de obicei egal cu numarul cilindrilor. Latimea fusurilor paliere este diferita. Fig.acesta mareste rigiditatea lui. Numarul fusurilor manetoane este egal cu cel al cilindrilor la motoarele in linie si redus la jumatate la motoarele in V . In Fig.

In prezent.In timpul functionarii motorului. Aceasta energie se transforma in caldura si se degaja in atmosfera. inlaturand fenomenul de rezonanta care apare atunci cand frecventa oscilatiilor proprii ale arborelui cotit coincid cu frecventa exploziilor care se produc in cilindru.23 Amortizor pentru oscilatiile de torsiune : 1 ± disc masiv . Amortizoarele se monteaza.23) este cel mai raspandit. periculos prin efectele sale distrugatoare. in general. 2 ± element de cauciuc . in constructia motoarelor se utilizeaza amortizorul oscilatiilor de torsiune. ia nastere o frecare interioara care absoarbe o parte din energia vibratiilor de torsiune ale arborelui cotit. 3. Principiul de functionare a acestor amortizoare se bazeaza pe absorbirea unei parti din energia care se poate sa produca oscilatiile de torsiune ale arborelui cotit si cheltuirea ei intr-un lucru mecanic de frecare efectuat in amortizor. amortizorul cu frecare interioara(Fig. in aceasta zona. Oscilatiile de torsiune ale arborelui cotit produc o miscare oscilatorie a discului masiv 1 fata de varful arborelui. amplitudinea vibratiilor care se produc atinge valoarea maxima. Fig. In scopul preantimpinarii acestui fenomen. .flansa profilata. la capatul din fata al arborelui cotit sau in imediata sa apropiere . Ca urmare a deformatiilor elastice din straturile masei de cauciuc. care diminueaza oscilatiile de torsiune ale arborelui cotit. la arborele cotit apar oscilatii de torsiune a caror actiune periodica la anumite turatii ale motorului poate sa produca fenomenul de rezonanta.

Fig. In aceste cazuri volantul este necesar numai pentru pornirea motorului.24). iar coroana dintata din otel carbon. iar dimensiunile si masa volantului vor fi mai mici.24 Volantul . sa atenueze socurile care se produc la trecerea pieselor mecanismului bielamanivela prin punctele moarte si sa usureze pornirea motorului si plecarea automobilului de pe loc. sa reduca mersul neuniform al arborelui cotit. In partea centrala (Fig. plecarea automobilului de pe loc si mentinerea unei functionari regulate a motorului la turatia redusa de mers in gol.3. O data cu cresterea numarului cilindrilor se obtine o uniformitate mai buna in rotirea arborelui cotit. Volantul se confectioneaza prin turnare din fonta cenusie. este prevazut cu orificii pentru suruburile de fixare 3 pe flansa arborelui cotit.6 Volantul Volantul motorului are rolul ca. sa roteasca arborele cotit in perioada celorlalti timpi ai ciclului de functionare. Pe volant se marcheaza semne ajutatoare pentru punerea la punct a distributiei si aprinderii sau injectiei. In scopul realizarii unor conditii bune de functionare se recomanda sa se executeechilibrarea statica si dinamica a volantului. atunci cand este montat pe arborele cotit impreuna cu ambreiajul. Pe partea frontala exterioara sunt orificii pentru fixarea ambreiajului cu stifturile 4 de ghidare. inmagazinand energia dezvoltata de motor in timpul cursei active a pistoanelor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful