MECANISMUL MOTOR

Constructie si functionare

1. DESTINATIA SI PARTILE COMPONENTE ALE MECANISMULUI MOTOR
Mecanismul motor, numit uneori si mecanismul biela ± manivela, constitue principalul ansamblu al motorului cu ardere interna cu piston. El are rolul de a transforma miscarea de translatie rectilinie ± alternativa a pistonului in miscare de rotatie a arborelui cotit. Organele componente ale mecanismului motor se impart in doua grupe :  grupa organelor fixe (Fig.1), ce cuprinde : blocul cilindrilor, chiulasa si carterul ;  grupa organelor mobile (Fig.2) , ce cuprinde : pistonul, segmentii, boltul, biela, arborele cotit si volantul.

Fig.1 Organele fixe ale mecanismului motor :
1 ± chiulasa ; 2 ± camasa de cilindru ; 3 ± garnitura de camasa ; 4 ± locas pentru camasa ; 5 ± bloc cilindrii ; 6 ± garnitura capac distributie ; 7 ± capac distributie ; 8 ± garnitura de chiulasa ; 9 ± carter superior.

15 ± pana fixare pinion pe arborele cotit. 8 ± volant. 7 ± semicuzineti lagar palier. 18 ± bucsa pentru sprijin arbore ambreiaj. 2 Organele mobile ale mecanismului motor: 1 . 10 ± segment ungere. 6 ± arbore cotit.piston. 13 ± inel reglare joc axial arbore cotit. 2 ± segment. 11 ± siguranta bolt.Fig. 14 ± bulon capac biela. 16 ± pinion distributie. 9 ± amortizor oscilatii. 4 ± biela. 5 ± semicuzineti lagar de biela. 19 ± coroana volant. 17 ± fulie. 3 ± boltul pistonului. 12 ± bucsa biela. .

in care sant montate camasile de cilindru. biela. 2 ± lagarele paliere ale arborelui cotit . pompa de injectie. filtrul de ulei . 16 ± bosaj pentru fixarea filtrului de ulei.locasurile dopurilor de siguranta . 13 ± flansa pentru racordarea conductei de intrare a apei in blocul motor . etc. 10 ± locasurile suruburilor de strangere a chiulasei pe blocul motor . 3 ± locasul axului pinionului intermediar al distributiei . 4 ± carterul superior . 15 ± bosaj pentru fixarea radiatorului de ulei . arborele cotit si partial sau integral. 7 ± blocul cilindrilor .  Fig. 8 ± locasurile pentru camasile cilindrilor . partea inferioara. Blocul motor se compune din doua parti distincte : partea superioara. unele sisteme auxiliare.1 Blocul motor   Reprezinta partea mecanismului motor in care se amplaseaza cilindrii. pompa de ulei .  Grosimea peretilor blocului variaza in functie de solicitarea dinamica respectiva (la MAC mai mare ca la MAS). In interiorul blocului sunt amenajate prin turnare si apoi uzinate alte locasuri speciale pentru asamblarea diverselor subansambluri sau piese : ruptor distribuitorul . 9 ± canale pentru tijele de actionare a culbutorilor . ORGANELE FIXE ALE MECANISMULUI MOTOR 2. in care se monteaza arborele cotit. 5 ± lagarele arborelui cu came .2. deneumita carterul superior. 6 ± locasul pompei de apa . denumita de aceea blocul cilindrilor. 14 . 11 ± rampa de apa a blocului motor . pistonul.3 Blocul motorului SAVIEM 797 ± 05 : 1 ± locasul pompei de ulei . . 12 ± locasul robinetului de golire a apei din bloc .

11 prezoane fixare chiulasa . 5 ± guler de sprijin . realizeaza spatiul de lucru pentru desfasurarea ciclului motor.Fig. Fig. 10 ± fanta evacuare . 1 ± bloc motor . 7 ± partea activa a cilindrului . 6 ± aripioare de racire .5. 5). 12 ± bloc cilindru. 4 ± inele de cauciuc .1 Cilindrii Cilindrul(Fig. . 2 ± camera de racire(apa) . 8 ± fanta baleiaj . d ± cilindru cu aripioare pentru motoare racite cu aer(in doi timpi) . in interiorul lui deplasindu-se linear pistonul. sub forma de camasi de cilindru 3.1. 9 ± canal de baleiaj . b ± camasa de cilindru amovibila(umeda) .2. a) sau demontabili(cilindrii amovibili ± Fig. 3 ± camasa de cilindru .5 Tipuri de cilindrii pentru motoare de autovehicule a ± cilindrii inamovibili(turnati direct in bloc) . b si c) ca la majoritateea motoarelor moderne. Cilindrii pot fi turnati odata cu blocul motor(cilindrii inamovibili . 5. c ± camasa de cilindru uscata .

alaturi de cilindri si piston. b ± racire cu aer : 13 ± locas bujie . Fig. 2 ± cavitate pentru termostat. 12 ± scaun supapa .orificii pentru colectorul de evacuare .orificii filetate . fie ca o piesa unica pentru intregul motor.2. 4 ± suprafata inferioara plana . 10 ± locas injector . Ea se executa prin turnare din fonta sau aliaje de aluminiu.2 Chiulasa     Chiulasa reprezinta organul mecanismului motor care inchide cilindrul la extremitatea dinspre p.c). sau m. . fie sub forma de piese separate pentru fiecare cilindru in parte. 9 ± ghid supapa . formeaza spatiul inchis in care evolueaza fluidul motor. care deformeaza sau fisureaza chiulasa. chiulasa suporta solicitari mecanice importante. Pentru racirea peretilor interiori. 3 ± cavitate pentru traductorul termometrului de apa . 14 ± aripioare de racire.m. 8 . Incalzirea inegala a diferitelor zone a chiulasei(sediul supapei de evacuare este mai cald decat cele de admisiune) produce tensiuni termice de valoare ridicata. 6 . Chiulasa poate avea diferite forme in functie de tipul motorului (m.a. lichidul de racire care trece prin blocul cilindrilor in chiulasa trebuie dirijat cu precadere spre zonele puternic incalzite. In timpul functionarii. chiulasa se prevede cu o camasa de apa. Circuitul de racire trebuie sa asigure o uniformizare a temperaturii peretilor . sau pentru un grup de cilindri.i. 11 ± suprafete laterale . de aceea. pozitia supapelor(lateral sau in cap) si felul racirii(cu lichid sau cu aer).a.s. 5 ± orificii pentru prezoane . 7 ± orificii pentru colectorul de admisie . determinate de forta de presiune a gazelor. care vin in contact cu gazele fierbinti. . 7 Chiulasa : a ± racire cu apa : 1 ± cavitati pentru camera de ardere.

Fig.2. De obicei.1 Garnitura de chiulasa Garnitura de chiulasa(Fig. . ea trebuie : .sa fie rezistenta la presiunea gazelor. fiind prevazuta cu orificii corespunzatoare. ulei.3 ± 4 mm iar forma copiaza forma chiulasei. apa. Orificiile pentru cilindri. azbest grafitat cu sau fara insertie metalica. . se utilizeaza o garnitura pentru toti cilindrii. Ea trebuie sa fie rezistenta la temperaturi inalte si suficient de plastica pentru a prelua deformatiile si neregularitatile provenite din prelucrare.2. uneori si a celor pentru circulatia lichidelor sunt armate cu tabla de cupru alama sau aluminiu. . azbest imbracat cu foite subtiri din tabla de cupru sau alama si mai rar. Grosimea ei este de 1.sa aiba proprietati termoplastice .sa permita transmiterea caldurii. din aluminiu.8) are rolul de a asigura etanseitatea intre blocul de cilindri si chiulasa pentru evitarea scaparilor de gaze.8 Garnitura de chiulasa . Se confectioneaza din clingherit.

b ± cu ramificatii individuale lungi. Colectorul de evacuare (Fig. Pentru preincalzire.2 Colectoarele de admisie si evacuare Colectorul de admisie conduce aerul sau amestecul carburant la supapele de admisie prin canalele din chiulasa. colectorul are o regiune de contact cu colectorul de evacuare. asigurind o repartitie uniforma in cilindri si omogenitate (pentru amestecul carburant). Ambele colectoare pot fi montate pe aceeasi parte a chiulasei sau de o parte si de alta a chiulasei  .9 Scheme pentru colectoare de evacuare : a ± cu ramificatii individuale scurte .2.9) asigura evacuarea gazelor de ardere printr-o destindere si racire rapida. La colectorul de evacuare sunt racordate teava si toba de esapament. in forma de T.2.  Fig.

La partea inferioara. Fig. 8 ± suporturi laterale motor . In Fig.3. inchis cu un buson magnetic pentru acumularea impuritatilor metalice. 6 ± joja de ulei . Pentru fixarea pe cadru carterul este prevazut cu suporturi. 10 ± lagar palier. 4 ± carter inferior(baia de ulei) . 10 Blocul motor si carterul : 1 ± capac distributie . 10 este reprezentat carterul superior 9 in care se monteaza prin intermediul lagarelor paliere 10. 7 ± garnitura baii de ulei .  Carterul inferior este format dintr-o carcasa din tabla ambutisata si foloseste ca rezervor pentru uleiul de ungere al motorului . Carterul  Carterul este partea fixa a motorului situata la baza cilindrilor si se compune din doua parti principale : carterul superior turnat de regula dintr-o bucata cu blocul cilindrilor si carterul inferior sau baia de ulei. 3 ± garnitura cauciuc carter inferior . 2 ± garnitura capucului distributiei . arborele cotit al motorului. 9 ± carter superior . baia de ulei este prevazuta cu un orificiu pentru scurgerea uleiului. . 5 ± buson de golire a uleiului .2.

si partea inferioara 4.11 Lagarul palier .11) : o parte superioara 1. facand corp comun cu carterul. Fig.Lagarele paliere care servesc pentru sustinerea arborelui cotit sant formate din doua parti(Fig. prinsa de cea superioara prin intermediul unor suruburi si piulite 5. Lagarele paliere au cuzineti acoperiti cu aliaj antifrictiune si gauri de ungere pentru reducerea frecarilor intre acestia si arborele cotit.

16 ± set segmenti. 3 . . 5 ± bolt .piston : 1 ± expandor . ORGANELE MOBILE ALE MECANISMULUI MOTOR 3. .  Fig.1 Pistonul Pistonul este singurul perete mobil al camerei de ardere. prin miscarea de translatie rectilinie ± alternativa in cilindru.formeaza peretele interior ce inchide camera de ardere . 13 ± surub . . 8 ± piston . 15 ± contrapiulita .participa la evacuarea gazelor arse . 7 ± semicuzineti .asigura pelicula de ulei de pe suprafata de lucru a cilindrului.3. 14 ± piulita . impreuna cu segmentii . 2 ± segment de ungere . 4 ± segmenti de compresie . 10 ± corp .evacueazare caldura.etanseaza a camera de ardere. care asigura evolutiile fluidului motor. presiune ce-i imprima deplasarea lineara pe care o transmite la biela si de aici la arborele cotit. 6 ± inel de siguranta . 11 ± capac . 9 ± ansamblul bielei .suporta presiunea gazelor arse la destindere.12 Ansamblul biela. .  Pistonul indeplineste urmatoarele roluri: . 12 ± bucsa .

Acest joc produce eventuale "batai" la rece (daca este prea mare) sau "gripari" la cald (daca este prea mic). Durabilitatea pistoanelor se poate mari prin tratamente termice. Dilatarea este mai mare in zona bosajelor. Jocul optim intre fusta pistonului si cilindru este de 0.11 ± 0. .La motoarele in doi timpi. pentru ca dilatarea este mai mare datorita temperaturii mai ridicate in timpul functionarii. iar solicitarile vor fi repartizate uniform. cu diametrul mai mic in partea capului. grafitare. Intre piston si cilindru este necesar un anumit joc pentru asigurarea deplasarii libere a pistonului in cilindru. in timpul lucrului. pistonul va capata o forma cilindrica. prin deschiderea si inchiderea ferestrelor(luminilor) de admisie si evacuare din cilindru. iar mantaua de forma eliptica (cu diametrul mare perpendicular pe axa boltului).18 mm (MAC). pistonul are si rol de organ de distributie. Astfel. Se confectioneaza din aliaje de aluminiu cu siliciu pentru a corespunde cerintelor.500ºC in partea superioara si 150 250ºC la manta. Temperaturile de lucru ale pistonului variaza intre 300 . iar rezistenta la uzare prin protejarea suprafetei exterioare (cositorire. eloxare) cu un strat poros ce retine uleiul. datorita aglomerarii de material.03 ± 0. Forma pistonului este tronconica.06 mm (MAS) si de 0. motiv pentru care prelucrarea se face cu degajari in dreptul umerilor.

13 Ansamblul piston ± segmenti : 1 ± capul pistonului . 3 ± corpul(regiunea port ± segmenti) . 4 ± umerii pistonului .umerii 4 .c ± segment de compresie conic .mantaua 5(fusta ± partea de ghidare) . Fig. 5 ± mantaua(fusta. 6 ± canal pentru siguranta boltului . partea de ghidare) . . a ± segment de compresie trapezoidal .corpul 3 (regiunea portsegmenti sau de etansare) . 2 ± camera de ardere .13) : . . d ± segment de ungere(raclor).capul pistonului 1 . b.Dupa rolul functional. pistonul se compune din urmatoarele parti(Fig. . .

Fig. e. convexa profilata (d) ± MAS in 4 timpi Fig. f. c. concava (c) convexa (b). b.Capul pistonului are diferite forme (Fig 14 si Fig. c ± capul pistonului in cazul asezarii excentrice a injectorului . h ± motoare cu aprindere prin scanteie in 2 timpi.14 Forme diferite ale capului pistonului : a. b. d ± motoare cu aprindere prin scanteie in 4 timpi . g ± forme ale capului pistonului pentru realizarea camerei de ardere care sa imbrace forma jetului de combustibil. d ± cap concav . g.15 Forme diferite ale capului pistonului la motoarele cu aprindere prin compresie a ± cap plat . e. 15): plata (a). f. .

neadmitindu-se la acelasi set diferente mai mari de 5 g intre ele. Lungimea partii de ghidare a cilindrului depinde de marimea eforturilor de apasare laterala si se alege astfeel incat sa se obtina valorile admisibile ale presiunii specifice. circular. diametrul capului pistonului este prin constructie mai mic decat cel al fustei. Canalele superioare servesc pentru montarea segmentilor de compresie. care servesc la scurgerea uleiului adunat de segmenti de pe peretii cilindrului. astfel incat jocul dintre piston si cilindru in zona superioara este de 0. Dupa prelucrare. Unele pistoane au in canalul primului segment de compresie.3 ± 0. unele pistoane au un prag de foc sau un canal termic de preetansare. deformatiile mai mari apar in regiunea capului pistonului. Ele poarta un marcaj pe cap. Astfel.  Fusta ghideaza pistonul in miscarea sa in cilindru si contribuie la uniformizarea presiunii pe peretii cilindrului. formind seturi complete de motor (inclusiv bolturile si segmentii respectivi). de care se tine seama pentru orientare la montaj in cilindri. care au rolul de a asigura etanseitatea si de a transmite caldura peretilor cilindrilor.Corpul pistonului are peretii ingrosati pentru dispunerea canalelor pentru segmenti. In zona(braul) canalelor pentru segmentii de ungere sant practicate o serie de orificii.dreapta (gauche et droite).05 ± 0. Ca urmare a incalzirii neuniforme a pistonului pe toata lungimea lui. fiind marcate in acest sens cu literele g . dar la Oltcit se pot inlocui intre ele numai pe aceeasi parte a motorului. Pistoanele se sorteaza impreuna cu cilindrii motorului. pistoanele se sorteaza pe grupe dimensionale (inclusiv alezajul boltului) si dupa greutate. un inel de otel. pistoanele sunt interschimbabile. Canalele inferioare sunt pentru segmentii de ungere.stinga si d .  Umerii(bosajele) se executa sub forma unor adaosuri orientate spre interiorul pistonului in ale caror orificii se monteaza boltul pistonului care realizeaaza legatura acestuia cu biela.8 mm.  . pe grupe de dimensiuni cu aceleasi tolerante. Numarul segmentilor depinde de presiunea gazelor in cilindrii motorului si de frecventa de rotatie a arborelui cotit. deoarece materialul din dreptul acestui canal isi pierde usor duritatea. Deasupra primului canal al segmentului de compresie. incorporat. ssi dilatarea este neuniforma. In general. Din aceasta cauza. iar in zona inferioara de 0. din turnare.8 mm.

3. b ± de ungere. cat si de a colecta prin radere uleiul aflat in exces pe peretii cilindrului si de a transmite caldura de la piston la cilindru.segmenti de compresiune .16) au rolul de a asigura etanseitatea intre piston si cilindru.17.2 Segmentii Segmentii(Fig. 4 ± expandor radial Fig. Fig. Etansarea se realizeaza prin deplasarea segmentului in jos de catre presiunea gazelor de ardere(Fig. Segmentii care au rol de etansare sunt montati la partea superioara a pistonului si se numesc segmenti de etansare sau de compresiune. a). marindu-i astfel gradul de etansare.16 Forme constructive ale segmentilor : 1. apasand pe partea interioara a segmentului.17 Schema de functionare a segmentilor : a ± de compresiune . in sensul lipirii mai pronuntate de camasa cilindrului. iar segmentii care se opun patrunderii uleiului in camera de ardere se numesc segmenti de ungere sau raclori. . 2 si 3 segmenti de ungere . care patrund si in canal.

18). c ± taietura in « Z » .18 Diferite forme de taieturi ale segmentilor : a ± taietura dreapta . in canalul prevazut special cu orificii pentru scurgerea uleiului raclat in carterul inferior. iar cel de ungere (uneori doi). segmentii(care au in stare libera diametrul mai mare decat diametrul interior al cilindrului) sant prevazuti cu o deschidere numita fanta(Fig. b ± taietura oblica .0. al doilea segment. pentru o buna etansare.14) D (unde D este diametrul cilindrului). este de tipul cu "nas". are de obicei sectiune tronconica . al treilea segment (pentru MAC). in forma de U. segmentii de ungere sunt prevazuti cu arcuri expandoare 4(Fig. iar in timpul functionarii fanta devine (0.16). ce depinde de tipul motorului. iar cei de ungere pot fi din tabla de otel. de obicei cu sectiunea dreptunghiulara sau trapezoidala . se monteaza in canalele din partea superioara a capului pistonului. sub cei de compresie. segmentii se aseaza cu fantele decalate (cu un unghi ce depinde de numarul segmentilor : 90 .Pentru a putea fi montati pe pistoane si pentru a compensa deformatiile care apar datorita dilatarii. de foc este.1 .  Fig.  La montaj.1800) pentru a evita pierderile de compresie.  Segmentii de compresie in numar de doi pentr MAS si trei pentru MAC.  La unele motoare. avind o degajare in partea inferioara cu proprietati de razuire a uleiului.  Segmentii se confectioneaza din fonta aliata.0040.005) D. cu actiune axiala si radiala.  Ca forma : primul segment.  Fantele au valori de : in stare libera (0.

3.008 mm. Boltul are un regim termic de lucru ridicat (80 . .19 Boltul pistonului : 1 ± piston .3 Boltul(axul) pistonului Boltul(axul) pistonului este organul care stabileste legatura cinematica dintre piston si biela . boltul face posibila miscarea relativa dintre cele doua organe ale mecanismului motor si transmite forta de presiune de la piston la biela.100ºC) si conditii de ungere dificile.02 . Fig. ungerea se face prin stropire cu uleiul scapat din lagarul bielei sau venit prin canalul 5 din corpul bielei.flotant(liber si in biela si in umerii pistonului) ± caz in care se asigura cu sigurantele 4) ± solutia cea mai raspandita. 6 ± bucsa bielei. la cele fixe in piston exista stringere de 0. 2 ± boltul pistonului . .002 . cu ajutorul boltului. dupa care boltul se preseaza. se poate face in mai multe moduriboltul putand fi : .04 mm. 4 ± inel de siguranta .fix in biela si liber in umerii pistonului . pistonul se incalzeste uniform in instalatii speciale(pentru evitarea tensiunilor interne). Asamblarea dintre piston si biela. 3 ± capul mic al bielei . 5 ± canal in corpul bielei .fix in umerii pistonului si articulat in bucsa bielei 6 . Inainte de montare. Jocul sau stringerea la montare intre bolt si piston sau biela este foarte mic : 0.0.0. .

biela trebuie sa posede o mare rezistenta si rgiditate. o masa relativ redusa. in care se gasesc semicuzinetii 6. a carei valoare si directie este variabila.capacul 4.3. Prin functia pe care o are in motor.4 Biela Biela(Fig. De aceea. . Partile componente ale bielei sunt: urmatoarele : . transformind astfel miscarea de translatie a pistonului in miscare de rotatie la nivelul arborelui cotit.20 Biela . Fig.capul mare 3.piciorul (capul mic) 1. in acelasi timp. precum si fortelor de inertie. . Dupa fabricatie. Bielele se confectioneaza din otel aliat sau otel carbon prin matritare la cald si li se aplica un tratament termic de calire si revenire. partea detasabila . prins cu suruburile 5(numai la cele cu cuzineti) pentru montarea pe fusul maneton al arborelui. capul mare este sectionat drept sau inclinat. bielele se sorteaza pe seturi de motor neadmitindu-se diferente de greutate mai mari de 2 g pentru autoturisme si 8 g pentru autocamioane. de profil I pentru marirea modulului de rezistenta .corpul 2. unde se preseaza bucsa 7 din bronz(la unele motoare bucsa este inlocuita de un rulment) . avaind.20) este organul care asigura legatura cinematica intre boltul pistonului si arborele cotit(prin fusul maneton). biela este supusa actiunii fortei de presiune a gazelor.

corpul bielei.4 mm. este marcata greutatea bielei.0.3 . plumb(Pb). Pentru a se asigura montarea corecta a capacului 4 pe capul mare al bielei si articularea bielei la cilindrul corespunzator. este strabatut de un canal de aductiune a auleiului. capul si semicuzinetii sunt prevazuti cu pinteni. atat pe capacul bielei cat si pe capul mare al bielei este marcat prin stantare numarul de ordine al cilindrului. care impiedica deplasarea lor in timpul functionarii. in diverse combinatii si proportii. Pentru fixare. stibiu(Sb). in grame. pe toata lungimea sa. acesta trebuie sa fie protejat impotriva uzurilor. bronz(Bz). legatura dintre biela si fusul maneton al arborelui cotit se face prin intermediul cuzinetilor de biela 6.3 mm. La partea opusa. cupru(Cu). aluminiu (Al). .5 . Deoarece.Cand ungerea boltului trebuie facuta fortat. Avand in vedere acest fapt. Semicuzinetii au stratul antifrictiune aplicat prin turnare sau placare pe baza de staniu(Sn). Acestia sunt formati din doua semicarcase din otel de grosime 1. piesa cea mai scumpa a motorului este arborele cotit. captusite cu material antifrictiune la interior de grosime 0.

la rotile motoare ale automobilului.21 Arborele cotit .).21) se compune din urmatoarele parti : fusurile paliere 2. suprafetele de frecare sa prezinte o buna rezistenta la uzura . Arborele cotit transmite aceasta miscare de rotatie(respectiv cuplul motor).5 Arborele cotit Arborele cotit. flansa 7 de fixare a volantului si contragreutatile 5. De asemenea. numit si arbore motor. are rolul de a transforma.3. prin intermediul organelor de transmisie. Fig. arborele cotit pune in miscare diferite mecanisme si agregate ale motorului(mecanismul de distributie. pompa de apa. Avand in vedere conditiile de lucru. miscarea de translatie a grupului piston in miscare de rotatie. bratele manetoanelor 4. sa fie echilibrate static si dinamic. sa evite rezonanta oscilatiilor de rasucire . arborele cotit trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte : sa aiba o rezistenta si o rigiditate mari . impreuna cu biela. fusurile manetoane 3. Arborele cotit (Fig. ventilatorul etc.

formand manivelele propriu-zise ale arborelui cotit.80 D(D fiind diametrul cilindrului).55 ± 0. De fusurile paliere se leaga. arborele cotit se gaureste pe toata lungimea sa. In scopul asigurarii unui circuit continuu de ulei necesar fiecarui fus.75 D. pe flansa 7.Fusurile paliere 2 sant corpuri cilindrice situate pe axa longitudinala a arborelui cotit prin intermediul carora acesta se sprijina pe lagarele de reazem montate in carterul motorului.9) pentru fixarea bucsei din bronz sau a rulmentului de sprijin al arborelui primar al cutiei de viteze.60 ± 0. de un diametru mai mic. Ele au diametrul egal cu 0. Fusurile manetoane 3 sant corpuri cilindrice ale arboreelui cotit de care sant articulate capetele mari ale bielelor. Prin aceasta. Fusurile paliere si fusurile manetoane trebuie sa fie perfect cilindrice si prelucrate fin prin rectificare si lustruire. Pe capatul anterior al arborelui cotit. fulia(roata de antrenare) pompei de apa pe care la unele motoare se monteaza si amortizorul de vibratii . Bratele manetoanelor 4 sant piese de o forma speciala care fac legatura intre fusurile paliere si fusurile manetoane. uleiul patrunde pe suprafetele fusului pe care il unge. Fusurile manetoane au axele paralele cu axele fusurilor paliere. La mijlocul fiecarui fus palier si fus maneton se gaseste un orificiu. apoi. se monteaza prin pene: pinionul de antrenare a mecanismului de distributie. Flansa 7 serveste la prinderea volantului ce angreneaza la pornirea motorului cu pinionul demarorului. capatul posterior este gaurit(poz. . etansarea caapacului de distributie. se monteaza prin suruburi volantul. manivelele. care inchide si pinionul conducator al angrenajului distributiei de pe arborele cotit. numite lagare paliere. In partea posterioara. perpendicular pe axa fusului si prelungit pana la canalul general de ungere a arborelui cotit. formandu-se un canal continuu. respectiv cu axa geometrica a arborelui cotit si au diametre egale cu 0.

a ± la motorul cu patru cilindrii in linie . Fig. de obicei egal cu numarul cilindrilor. numarul fusurilor manetoane. insa duce la cresterea greutatii si a lungimii. precum si umplerea uniforma a cilindrilor si deci succesiunea timpilor utili. ordinea de functionare a motorului si sistemul de echilibrare a motorului. b ± la motorul cu sase cilindrii in linie . Latimea fusurilor paliere este diferita. diametrul lor fiind mai mic decit cel al fusurilor paliere. Decalarea fusurilor manetoane (intre ele) se face in functie de numarul cilindrilor.acesta mareste rigiditatea lui. iar prelucrarea este dificila. 1. 22 sant date cele mai raspandite forme ale arborilor cotiti in functie de numarul de cilindri si de modul lor de dispunere. 8 ± numarul cilindrilor. In Fig. 22 Diferite forme ale arborelui cotit : . Arborele cotit are un numar de fusuri paliere. c ± la motorul cu sase cilindri in V .Forma arborelui cotit depinde de: numarul si pozitia cilindrilor. d ± la motorul cu opt cilindri in V . Numarul fusurilor manetoane este egal cu cel al cilindrilor la motoarele in linie si redus la jumatate la motoarele in V . plus unul . Aceasta decalare a coturilor favorizeaza echilibrarea arborelui cotit in timpul functionarii si obtinerea unui moment motor cat mai uniform. asigurindu-se o functionare uniforma a motorului si o echilibrare a arborelui cotit.

Ca urmare a deformatiilor elastice din straturile masei de cauciuc. In scopul preantimpinarii acestui fenomen. 2 ± element de cauciuc . Amortizoarele se monteaza. care diminueaza oscilatiile de torsiune ale arborelui cotit. . Aceasta energie se transforma in caldura si se degaja in atmosfera. inlaturand fenomenul de rezonanta care apare atunci cand frecventa oscilatiilor proprii ale arborelui cotit coincid cu frecventa exploziilor care se produc in cilindru. 3. periculos prin efectele sale distrugatoare. la capatul din fata al arborelui cotit sau in imediata sa apropiere . In prezent.In timpul functionarii motorului. in general.23 Amortizor pentru oscilatiile de torsiune : 1 ± disc masiv .flansa profilata.23) este cel mai raspandit. in constructia motoarelor se utilizeaza amortizorul oscilatiilor de torsiune. Fig. Principiul de functionare a acestor amortizoare se bazeaza pe absorbirea unei parti din energia care se poate sa produca oscilatiile de torsiune ale arborelui cotit si cheltuirea ei intr-un lucru mecanic de frecare efectuat in amortizor. Oscilatiile de torsiune ale arborelui cotit produc o miscare oscilatorie a discului masiv 1 fata de varful arborelui. la arborele cotit apar oscilatii de torsiune a caror actiune periodica la anumite turatii ale motorului poate sa produca fenomenul de rezonanta. ia nastere o frecare interioara care absoarbe o parte din energia vibratiilor de torsiune ale arborelui cotit. amortizorul cu frecare interioara(Fig. amplitudinea vibratiilor care se produc atinge valoarea maxima. in aceasta zona.

plecarea automobilului de pe loc si mentinerea unei functionari regulate a motorului la turatia redusa de mers in gol. Fig. In scopul realizarii unor conditii bune de functionare se recomanda sa se executeechilibrarea statica si dinamica a volantului. este prevazut cu orificii pentru suruburile de fixare 3 pe flansa arborelui cotit. sa roteasca arborele cotit in perioada celorlalti timpi ai ciclului de functionare. In partea centrala (Fig. Pe volant se marcheaza semne ajutatoare pentru punerea la punct a distributiei si aprinderii sau injectiei. iar dimensiunile si masa volantului vor fi mai mici.24). iar coroana dintata din otel carbon. inmagazinand energia dezvoltata de motor in timpul cursei active a pistoanelor.3.24 Volantul . In aceste cazuri volantul este necesar numai pentru pornirea motorului. O data cu cresterea numarului cilindrilor se obtine o uniformitate mai buna in rotirea arborelui cotit.6 Volantul Volantul motorului are rolul ca. Pe partea frontala exterioara sunt orificii pentru fixarea ambreiajului cu stifturile 4 de ghidare. Volantul se confectioneaza prin turnare din fonta cenusie. sa reduca mersul neuniform al arborelui cotit. atunci cand este montat pe arborele cotit impreuna cu ambreiajul. sa atenueze socurile care se produc la trecerea pieselor mecanismului bielamanivela prin punctele moarte si sa usureze pornirea motorului si plecarea automobilului de pe loc.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful