Disciplina ORGANE DE

MASINI

CURS
 BIBLIOGRAFIE

1. Belcin,O., Turcu,l. - Elemente de teoria mecanismelor. Editura RISOPRINT, Cluj - Napoca,

2002.
2. Belcin,O. - Organe de mașini, vol.II. Editura U.T.PRESS, Cluj - Napoca, 2001.
3. Belcin,O. - Organe de maşini vol.III. Editura RISOPRINT, Cluj - Napoca, 2000.
4. Chişiu,A.,ş.a. - Organe de mașini. EDP, București, 1981.
5. Gafiţanu,M.,ş.a. - Organe de mașini, vol.I II. Editura tehnică, București, 1981- 1983.
6. Paizi,G.,ş.a. - Organe de mașini mecanisme. EDP, București, 1980.
7. Drăghici,I.,ş.a. - Organe de mașini. Probleme. București, EDP, 1980.
8. Belcin, O.,Turcu,I.,Pustan,M. - Asamblări demontabile. Probleme rezolvate. Editura
RISOPRINT Cluj - Napoca, 2004.
9. Belcin,O., Pustan,M.,Turcu,I. - Osii . Arbori drepți . Probleme rezolvate. Editura RISOPRINT
Cluj - Napoca, 2005 .
10. Belcin,O., Pustan,M. - Rulmenți. Fusuri pivo!i. Probleme rezolvate. Editura RISOPRINT Cluj -
Napoca, 2006 .
11. Belcin,O. - Roți de fricțiune. Variatoare. Arcuri . Probleme rezolvate. Editura RISOPRINT Cluj
- Napoca , 2007 .
12. Belcin,O., Pustan,M. - Angrenaje . Probleme rezolvate . Editura RISOPRINT Cluj-Napoca,
2008 .
13. Belcin,O., Pustan,M. - Cuplaje . Probleme rezolvate . Editura RISOPRINT Cluj-Napoca , 2009 .
14. Belcin,O., ş.a. - Organe de Elemente constructive în proiectare. Editura RISOPRINT,C1uj-N.,
2011.
15. Pustan,M., Belcin,O., Bîrleanu,C. - Organe de mașini. UTPRESS,C1uj-N., 2013.
16. Belcin,O.,Bîrleanu,C.,Pustan,M. - Organe de mașini. Elemente de proiectare.
Editura RISOPRINT, Cluj-Napoca, 2015 .
17. *** rezistența materialelor , desen tehnic industrial , mecanică, mecanisme, toleranțe ajustaje,
materiale .
18. *** standarde : organe de mașini, desen tehnic industrial , materiale, toleranțe ajustaje etc.
 SCHEME MECANICE – Reprezentări convenţionale
STAS 1543

Schema mecanică este reprezentarea grafică a elementelor, legăturilor, ansamblurilor fixe sau
mobile aflate în componenţa mecanismelor și mașinilor . Ea poate fi realizată ca schemă structurală,
cinematică sau constructivă .

Schema structurală este o schemă mecanică ce constă din reprezentarea convențională plană a
elementelor cinematice componente a cuplelor cinematice echivalente . Schema structurală nu
evidențiază caracterul mișcării şi configurația geometrică a elementelor componente .

Schema cinematică este o schema mecanică ce constă din reprezentarea convențională, plană
sau în perspectivă, a configurației geometrice a elementelor cinematice componente a cuplelor
cinematice existente pentru un anume sens de . Schema cinematică evidențiază caracterul mișcării,
putând fi executată ca un desen la scară .

Schema constructivă este o schemă mecanică ce constă din reprezentarea plană sau în
perspectivă a elementelor cuplelor cinematice componente, avându-se în vedere că un element
cinematic poate fi format din una sau mai multe piese(organe de mașini) rigid legate între ele .
 Prefixe pentru formarea multiplilor și submultiplilor zecimali (STAS 737)

Factorul de multiplicare Prefixul Simbolul

hexa E
penta P
tera T
giga G
mega M
kilo k
hector h
deca da
deci d
centi c
mili m
micro μ
nano n
angstrom A
pico P
unitate X X
femto F
atto a

Noțiuni generale

Mașina - un ansamblu format din elemente cu mișcări determinate, concepută în scopul realizării
de lucru mecanic util sau pentru transformarea unei forme de energie în alta necesară .
Mașina - o combinație de mecanisme .
Mașina - o creație tehnică a omului realizată dintr-un ansamblu de elemente cinematice înlănțuite
cinematic cu mișcări determinate .
Mașina - un sistem tehnic în care prin mișcare mecanică se transformă sau se transmit energie,
materiale, informații.
Mașina - un ansamblu format din subansamble constructiv funcționale și în amănunt din organe
de mașini.
Clasificare Mașinilor

Mașina motoare transformă o energie primară în lucru mecanic. Poate fi primară, care
transformă o energie primară a naturii (turbină hidraulică) sau secundară, ce utilizează o energie
primară decatransformată (motorul electric) .
Mașina transformatoare transformă lucrul mecanic primit de la o mașină motoare intr-un lucru
mecanic util.
Mașinile motoare și transformatoare se mai numesc mașini energetice .
Mașinile de lucru pot fi mașini de prelucrat ce modifică forma și dimensiunile corpurilor și
mașini de transportat .
Transmisia asigură legătura și mișcarea, respectiv lucrul mecanic, de la o mașină motoare la o
mașină de lucru sau transformatoare .
Agregatul este unitatea funcțională formată dintr-o mașină motoare (de regulă secundară) și o
mașină de lucru legate direct sau printr-o transmisie.
Mecanismul - sistem tehnic a cărui elemente au mișcări determinate .
Mecanismul - o reuniune de elemente cinematice și batiu (baza cinematică), ce are rolul de a
reproduce o mișcare bine stabilită.
Mecanismele sunt parți componente ale mașinilor, transmisiilor, aparatelor, dispozitivelor,
asigurând transmiterea sau transformarea mișcării.
Dispozitivul - o grupare mai restrânsă de elemente care are un rol independent bine stabilit și a
cărui utilizare nu implică obligatoriu o mișcare relativă a elementelor componente. Se utilizează pentru
transmiterea sau transformarea unor sarcini (forte, momente) în procese auxiliare producției (prindere,
fixare, orientare etc.) .
Mașini automate sunt mașini de lucru la care toate operațiile sunt îndeplinite de mecanisme
adecvate fără intervenția omului. Prezența omului este necesară numai pentru verificare, control,
supraveghere.
 Instalație complexă – grupare funcțională formată din mașini, aparate, dispozitive, instrumente
și accesorii, ce lucrează în comun pentru realizarea unui aceluiași scop final.
Linii de agregate:
- agregate monoscop legate în serie;
- linii automate – linii de agregate la care transferul se face automat.
Aparatele transmit o informație sau un semnal, transmit sau transformă mișcarea. Se folosesc
pentru măsurători tehnice, pentru înregistrarea unor procese fizice pentru generarea de funcții, pentru
realizarea de operații logice etc. . Transmiterea de lucru mecanic este neesențială.
Roboţii sunt mecanisme cu funcționare automată adaptabilă prin reprogramarea condițiilor de
funcționare. Înlocuiesc sau amplifică funcții umane. Pot fi simpli, programabili şi inteligenți.

Organe de mașini

Organe de maşini – sunt părţi elementare sau elemente componente ale mașinilor,
mecanismelor, dispozitivelor, aparatelor, având funcții distincte (în mecanica fină se mai numesc și
elemente constructive).
Se caracterizează prin:
- au un rol bine determinat în cadrul ansamblului din care fac parte;
- pot fi calculate și executate independent;
- corespund principiilor moderne ale construcției de mașini: standardizare,
interschimbabilitate, tehnologicitate etc. .
Disciplina organe de mașini are ca scop studiul elementelor componente ale mașinilor și
mecanismelor luând în considerare legăturile și interdependenţa dintre ele, satisfacerea rolului
funcțional, a siguranței în funcționare, a cerințelor de execuție, montaj, întreținere, transport.
Rezolvarea problemelor specifice disciplinei necesită un bagaj de cunoștințe din discipline de
baza ca: matematica, fizica, desen tehnic, rezistența materialelor, teoria mecanismelor, tehnologie,
prelucrarea metalelor.
Organele de mașini este cea mai importantă disciplină de cultura tehnică generală, având un
pronunțat caracter practic și aplicativ.
 Clasificarea Organelor de Mașini

CLASIFICAREA ORGANELOR DE MAŞINI

Elemente Elemente Statori Transmisii de Reglaj
de fixare motoare fluide
Asamblări Osii arbori Lagăre ghidaje Conducte și Regulatoare
nedemontabile (osii arbori drepți, (rulmenți, lagăre armături
(nituire, sudare, arbori cotiți, axe cu cu alunecare,
lipire etc.) came, arbori rotori) ghidaje, culise,
cilindri)
Asamblări Elemente ale Carcase , batiuri, Elemente de reglaj Amplificatoare
demontabile mișcării de rotație cadre (ventile, (relee,
(șuruburi, pene, (roti dințate, (construcții supape, clapete, servomotoare)
arbori canelați etc.) lanțuri, curele,roti metalice, plăci de sertare)
de fricțiune etc.) bază)
Elemente elastice Elemente ale Fundații Elemente de Amortizoare de
(arcuri elicoidale, mișcării de ungere vibrații
lamelare, bară de translație (volanți, elemente
torsiune,spirale etc.) (pistoane, capete de de suspensie,
cruce) amortizoare)
Elemente Elemente de Recipienți Elemente de Dispozitive de
de cuplare etanșare siguranță
asigurare (biele,cuplaje, (presetupe, labirinți,
frâne) segmenți)
Elemente de Elemente de
transformare acționare
(injectoare,
ejectoare, difuzoare,
directoare, spirale,
palete, ajustaje)

Cele mai frecvente criterii de clasificare ale organelor de mașini generale sunt: constructiv,
funcțional, domeniul de utilizare … concepția constructivă.
 Criteriul de Complexitatea(tipul) organului de
Exemple
clasificare mașină
Organe Simple (piesă unică) Șuruburi, pene, nituri, arcuri
Constructiv
Organe compuse din mai multe piese Rulmenți, lagăre de alunecare, biele
Organe de asamblare Nituri, pene, șuruburi
Organe în mișcare de rotație Osii, arbori, fusuri
Organe de rezemare pentru mișcarea de rotație Rulmenți, lagăre de alunecare
Funcțional Organe de legătură pentru mișcarea de rotație Cuplaje
Organe de transmitere a mișcării de rotație Angrenaje, roti de fricțiune, curele
Organele mecanismului bielă - manivelă Manivelă, bielă, piston, arbore cotit
Organe pentru circulația fluidelor Conducte, robineți
Organe generale (utilizabile sub aceiași forma Șuruburi, pene, nituri, arcuri
Domeniul de constructivă)
utilizare Organe speciale (utilizabile numai la anumite Rotoare, carburatoare
tipuri de mașini)
L / D < 0.5 Șaibe, discuri, roti dințate înguste
Roti dințate, șuruburi scurte, pene
După formă L / D = 0.5 … 2
Arbori, osii, șuruburi, bolțuri
(raportul L/D)
L/D>2
Organe cu formă constructivă complexă Carcase, batiuri, arbori cotiți
sub 16 mm
16 … 40 Obs. În cazul discurilor se consideră
Grupa de grosime mm grosimea discului; în cazul arborilor
40 ... 100 mm diametrul etc.
peste 100 mm
După modul de Tensiunile uniform repartizate în secțiune Șuruburi conducătoare, tiranți
repartizare a Tensiunile maxime situate la suprafață Arbori, bolțuri, știfturi
tensiunilor Tensiunile maxime în zonele de contact Roti dințate, roti de fricțiune
Organe solicitate static și cele solicitate dinamic
După viteza de cu viteză mică de variație a tensiunilor
variație a (<500N/mmps)
tensiunilor Organe solicitate dinamic la care viteza de
variație a tensiunilor este mare (> 500N/mm )
Dimensionarea se face pe bază de
Organe la care solicitările produc tensiuni mici rigiditate
După nivelul
Dimensionarea se face pe bază de
tensiunilor maxime
Organe la care solicitările produc tensiuni mari rezistentă; se consideră tensiuni mari cele
care depășesc 20% din R a materialului
După concepția Organe cu concentratori de tensiune slabi Concentratori de tensiune puternici se
constructivă Organe cu concentratori de tensiune puternici consideră cei cu valoarea peste 2,5

Clasificarea organelor de mașini se poate face și după structura morfologică, respectiv raportul
intre lungimea axială a piesei și diametrul echivalent a secțiunii organului de mașină.
 Clasificarea organelor de maşini după structura morfologică

Clasificarea organelor de mașini Modul de repartiție a tensiunilor în

du formă(raportul L/ D)
Organe cu o axă longitudinală cu
raportul :
L / D < 0.5*
L / D = 0.5 … 2
L/D>2
Organe cu o formă complexă
* L este lungimea în direcția axei longitudinale; D - diametrul cercului echivalent care are aria egală cu cea
a secțiunii transversale a piesei .
Exemple
secțiune
Tensiuni uniform repartizare pe secțiune Şuruburi conducătoare
scurte, distanțiere, inele
Tensiuni neuniform repartizate e Roti dințate înguste
secțiune solicitate la încovoiere,
fusuri, zale de lanț
Tensiuni specifice zonelor de contact Roti dințate, roti de
fricțiune, came, discuri de
cuplaje, fusuri
Tensiuni uniform repartizate pe Șuruburi de forță, șuruburi
secțiune conducătoare, inele,
distanțiere
Tensiuni neuniform repartizate e Arbori scurți, fusuri, biele,
secțiune roti de lanț, arcuri
Tensiuni specifice zonelor de contact Roti dințate de toate
tipurile, arbori canelați,
pene de ghidare, role,
fusuri, role de lanț, melci
Tensiuni uniform repartizate pe Tiranți, şuruburi de forță,
secțiune şuruburi conducătoare,
distanțiere
Tensiuni neuniform repartizate pe Arbori, osii, cremaliere,
secțiune biele, arbori canelați, arcuri
Tensiuni specifice zonelor de contact Roti dințate, role, ghidaje
Arbori cotiți, batiuri,
-
carcase

Teoria siguranței în funcționare are ca obiect elaborarea de principii și norme științifice privind
cercetarea, proiectarea, execuția și omologarea produselor precum și pentru exploatarea rațională a
acestora. Noțiunile de bază are teoriei siguranței sunt: fiabilitatea, întreținerea, mentenabilitatea și
căderile.
Prin fiabilitate se înțelege capacitatea produsului de a funcționa potrivit destinației pentru care a
fost realizat și în condiții de utilizare specifice o perioada de timp determinată.
Întreținerea sau mentenanța reprezintă orice activitate care are ca scop menținerea sau repunerea
unei unități funcționale în starea care sa-i permită îndeplinirea rolului sau.
 Mentenabilitatea este ușurința cu care întreținerea unei unități funcționale poate fi realizată în
conformitate cu cerințele prescrise. Căderile pot fi instantanee sau progresive, pot fi parțiale sau totale.
Nu orice defecțiune reprezintă o cădere. Toți indicatorii menționați se pot calcula analitic.

Condiții de bază pentru proiectarea Organelor de Mașini