Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECT
DE FINALIZARE A INVATAMANTULUI PROFESIONAL DE 3 ANI
DOMENIUL: MECANIC
CALIFICARE: MECANIC AUTO
ABSOLVENT:
2021
1
TEMA
2
Competențe specifice proiectului
7.2.2 Compararea diferitelor variante constructive ale componentelor auto din punct de vedere
3
Cuprins
CUPRINS 1
ARGUMENT 4
CAPITOLUL I. GENERALITĂŢI 5
BIBLIOGRAFIE 19
Argument
4
Pentru îmbunătăţirea propriei activităţi pe care am depus-o în şcoală şi pentru a atinge
standardele curriculare prevăzute pentru specializarea prin studii, mi-am ales tema de proiect
"Întreţinerea, defectele şi remedierea acestora la organele fixe ale mecanismului motor”".
Tema aleasă are ca scop atingerea standardelor curriculare solicitate de specializarea pe
care am făcut-o în şcoala de arte şi meserii contribuind astfel la o bună formare profesională în
domeniu.
Tema aleasă este structurată în capitole abordate separat ca părţi distincte.
Contribuţia personală privind elaborarea proiectului constă în selectarea informaţiilor
tehnice specifice domeniului auto, structurarea pe capitole a acestora.
Lucrarea prezintă în mod sintetic şi actualizat sub forma unor scheme principalele aspecte,
importanţa, funcţionarea şi realizarea echipamentelor electronice.
În partea finală a lucrării am specificat bibliografia utilizată.
Mecanismul motor (numit şi mecanismul bielă-manivelă sau mecanismul manivelă-piston),
transformă mişcarea de translaţie a pistonului, obţinută prin arderea amestecului carburant, în
mişcare de rotaţie continuă a arborelui cotit
Capitolul I. Generalităţi
6
Blocul cilindrilor este turnat din fonta dintr-o singură bucată; este prelucrat plan pe 4
feţe, delimitarea fiecărei feţe de alte piese ale motorului (capacul de distribuţietie, chiuloasa,
carterul inferior etc.) făcându-se prin garniture de etanşare , care sunt:
-garnitura capacului de distribuţie,12;
-garnitura carterului inferior, 8,9;
-garnitura de chiuloasa,4 ;
-garnitura de etanşare de la palierul din spate,11 ;
-garnitura de etanşare de la capacul distribuţiei,14 ;
Blocul cilindrilor este prevazut la partea inferioară cu 5 lagăre paliere, fiecare având
semicuzineţi bimetalici.
Pe bloc se ataşează cele două suporturi laterale metalice 15, care servesc la fixarea acestuia în
suporturile elastice de pe caroserie.
7
Figura 2. Blocul motor
Blocul motorului are practicate pe partea laterală orificii pentru fixarea pompei de
benzină, orificiul pentru fixarea ruptor-distribuitor ( delcoul ), orificii pentru fixarea sezizoarelor
manometrului de ulei şi turometrului de apa, tot în această parte a blocului motor se fixează axul
cu came, tot pe partea blocului motor se află orificiul filetat pentru golirea apei din blocul motor,
pentru demontarea pompei de ulei şi pentru montarea generatorului de curent alternativ.
8
I.3 Cămăşile cilindrilor
Cămăşile cilindrului 2 sunt turnate centrifugal din fontă, prelucrate fin la interior
omovibile. Cămăşile vin în contact direct cu lichidul de răcire şi se menţin în blocul motor prin
strângerea chiulasei pe bloc.
Este de reţinut faptul că numerotarea cilindrilor la acest motor se face începând de la cilindrul
dinspre volant, care poartă nr.1; se poate spune că faţa motorului este spre volant, iar spatele
motorului spre capacul distribuţiei.
Fiecare cămaşă de cilindru este prevăzută la partea inferioară cu o teşitură care serveşte la
ghidarea acesteia în blocul motor. Tot la partea inferioară, există o degajare, care permite aşezarea
pe scaunul din blocul motor şi etanşarea perfectă între cămaşă şi bloc prin intermediul diverselor
garnituri de grosmi şi culori diferite având semnificaţiile:
-albastru, grosime 0,08 mm ;
-roşu., grosime 0,10 mm ;
- verde, grosime 0,12 mm
Garniturile au şi rolul de a realiza planeitatea între cămăşile cilindrului şi suprafaţa blocului
motor; denivelarea nu trebuie să depăşească valoarea de 0,05 mm.
Diametrul interior nominal (standard) al cămăşilor este de 73 mm.
Cămăşile cilindrului constituie organele de mişcare a pistonului şi în acelaşi timp camera
de lucru în care au loc fazele cicluilui motor. Cămăşile cilindrului pot să fie de tipul umed sau
uscat. În partea superioară au 2 proeminenţe inelare cu ajutorul cărora se realizează centrarea şi
sprijinirea cămăşii în locaşul practicat în blocul cu cilindrii.
În partea inferioară a cămăşii sunt 3 canale:
la primul şi la al doilea se montează câte o garnitură de cauciuc cu rol de etanşare a cămăşii
faţă de bloc şi de a evita pătrunderea lichidului de răcire în lichidul motor;
cel din mijloc este liber pentru a permite colectarea apei în cazul deteriorării garniturii de
la primul canal.
9
I.4. Chiulasa
Chiulasa 3 este turnată dintr-un material uşor (aliaj de aluminiu), care permite o răcire
rapidă în corpul său fiind montate ghidurile de supapă şi scaunele supapelor.
Chiulasa este astfel concepută şi realizată încât să prezinte următoarele caracteristici :
-rezistenţa la presiunea gazelor;
-conductibilitate bună;
-rezistenţa la coroziune;
-realizarea unei etanşeităţi perfecte la aplicarea pe bloc, prin intermediul ganiturii de
chiulasă.
Chiulasa motorului comportă o serie de orificii:
➢ pentru supapele de admisie-evacuare,
➢ pentru circuitul de răcire,
➢ pentru montarea bujiilor,
➢ pentru termocontact,
➢ diverse alte orificii pentru montarea prezoanelor şi şuruburile necesare fixării chiulasei pe
blocul motor.
Chiulasa este piesa ce se montează în partea superioară a blocului motorului, constituind
astfel capacul cilindrilor şi totodată limitând volumul camerei de ardere în care se comprimă
amestecul carburant.
Chiulasa este închisă în partea superioară de un capac confecţionat din tablă de oţel. Aceasta
este fixată la chiulasă cu ajutorul prezoanelor şi cu piuliţe hexagonale, garnituri de etanşare şi
şeibi, între capac şi chiulasă etanşarea se realizează printr-o garnitură de plută sau cauciuc. La
partea superioară capacul are un orificiu de ungere prin care se introduce uleiul în motor, tot în
capacul din tablă există un orificiu pentru legarea cu filtru de aer a carburatorului. Etanşarea în
chiulasă şi blocul cu cilindrii se asigură de către garnitura de chiulasă confecţionată clingherit. Ea
are 4 degajări de forma camerei de ardere precum şi altele care corespund orificiilor din chiulasă
şi din blocul cu cilindri pentru trecerea lichidului de răcire a uleiului, şuruburilor de strângere şi a
tijelor întingătoare ale culbutorilor. În scopul evitării deformării garniturii de chiulasă, marginile
ei sunt bordurate cu tablă de cupru.
În partea superioară a chiulasei se află:
10
• suprafaţă plană pentru fixarea capacului;
• orificiile pentru introducerea ghidurilor de supapă;
• orificiile pentru trecerea tijelor împingătoare ale culbutorilor;
• suprafeţele pentru sprijinirea arcurilor supapelor;
• suprafeţele plane având câte două orificii plane pentru fixarea suporturilor a axei
culbutorilor;
• orificiile pentru scurgerea uleiului înspre carterul inferior;
• orificiu practicat pe suprafaţa de fixare a suportului axei curbutorului, prin care uleiul
ajunge sub presiune la această axă.
În partea stângă sau dreaptă se află 4 orificii pentru galeria de admisie, 2 orificii filetate
pentru prezoane de fixare a galeriei de admisie.
În partea laterală dreaptă se află 4 orificii filetate pentru montarea bujiilor, se mai găsesc 4
orificii ale galeriei de evacuare, orficii de prinderea prezoanelor de fixare a chiulasei la blocul
cilindrilor.
În chiulasă, în partea de jos sunt prevăzute 4 camere de ardere în formă de pene orificii ale
scaunelor de supapă.
Garnitura de chiulasă 4 prezintă caracteristici metaloplastice şi este construită dintr-o foaie
de azbest grafitat, întărită pe margini cu o foaie de alamă( pentru unele variante). Pe una din feţe
se prezintă inscripţia ’’faţa - sus’’ ; întotdeauna garnitura de chiulasă se aşează cu această inscripţie
în sus.
11
Capacul chiulasei 6 este confecţionat din tablă ambutisată şi serveşte atât pentru
etanşarea circuitului de ungere cât şi pentru alimentarea motorului cu ulei prin buşonul de umplere
7, aşezat la partea superioară. Capacul chiulasei este prevăzut cu dubluri metalice care au rolul de
a crea o suprafaţă mărită de reţinere a gudroanelor şi a altor impurităţi din uleiurile arse de motor.
12
Capitolul II. Întreţinerea organelor fixe ale mecanismului motor
13
Capitolul III. Repararea organelor fixe ale mecanismului motor
După demontare, blocul motor se curăţă şi se spală într-un solvent, canalele de ungere se
desfundă (după scoaterea dopurilor) şi se suflă cu aer comprimat, apoi se supune unui control
pentru depistarea defecţiunilor.
Acestea pot fi :
Deformarea sau corodarea suprafeţei de asamblare a blocului cu chiulasa.
Planeitatea se verifică cu o rigla de control (prin fanta de lumină) se adminte
abaterea maximă de 0,1 mm pe toată lungimea.
Verificarea se poate face şi cu ceasul comparator cu suport sau cu placă de control
(pata de vopsea să fie de minimum 80% din suprafaţă).
Totodată se verifică suprafeţele prelucrate dacă nu au coroziuni, zgârieturi, fisuri.
Defecţiunile mici se înlătură prin slefuire cu o piatră abrazivă de granulaţie foarte
fină.
Deformaţiile şi coroziunile accentuate se rectifica pe maşini de rectificat plan; se
poate îndepărtă un strat de maximum 0,25 mm.
Fisuri, crăpături sau spargeri de diferite forme şi mărimi pe suprafeţele laterale,
depistarea se face prin probă hidraulică pe stand special, la presiunea de 4 bari. Iar
repararea se poate realiza prin mai multe procedee când fisurile nu depăşesc
lungimea de 15-20 de cm.
După reparare se face din nou proba hidraulică, pe stand la presiune de 4 bari.
Uzura găurilor filetate pentru prezoane sau şuruburi se înlătură prin refiletare la cota de
reparaţie sau montarea de bucşe speciale (filetate la exterior majorat iar interiorul la cota normal).
Prezoanele rupte în bloc se extrag prin diverse metode: defiletare cu ajutorul unor
dornuri conice sau zimţate, extractoare, piulite, sudate etc.
14
III.2 Repararea cilindrilor
După demontare se face curăţirea ei în soluţii alcaline la cald sau cu produse dizolvate
(exemplu: decanol) urmează controlul vizual pentru depistarea defecţiunilor care pot fi:
ştirbituri,
neetanşeitaţii,
fisuri,
ciupiturii sau suflurii pe suprafeţele laterale,
suprafeţele interioare ale ghidurilor supapelor şi locaşurilor lor,
uzura scaunelor de supape şi locaşurile lor,
deterioararea orificilor filetate.
Cu ajutorul riglei şi lamelelor calibrate şi determină deformarea suprafeţe de contact
15
cu blocul motor a suprafeţelor de montaj a colectoarelor de admisie şi evacuare şi capacului
culbutorilor.
-Repararea fisurilor şi crăpăturilor, a ştirbiturilor şi a filetelor deteriorate se face că şi la
blocul motor
-Refacerea etanşeităţii orificiilor prezoanelor şi tijelor împingătoare se face prin bucşare.
16
III. 5 Întreţinerea pieselor fixe ale mecanismului motor
Figura 3.
Spălarea exterioară a motorului montat pe autoturism se recomandă să se facă destul de rar
(la circa 10-15.000 km) şi atunci să se respecte anumite condiţii tehnice dintre care se menţionează :
-materialele folosite să fie detergenţi obişnuiţi (este interzisă folosirea benzinelor sau
motorinelor) ;
-luarea măsurilor de protecţie a alternatorului, rampei de aprindere cu ruptorul distribuitor
şi acoperirea cu o bandă izolantă a deschiderii de la carcasa ambreiajului ;
-clătirea exterioară de detergent să se facă cu apă abundentă, la presiune medie.
Cu ocazia reviziilor tehnice periodice şi mai ales după efectuarea unor reparaţii la părţile
fixe ale motorului, este strict necesară să se facă strângerea la cuplu a şuruburilor chiulasei. Această
operaţie trebuie efectuată cu ajutorul cheilor dinamometrice în atelierele specializate, respectându-
se ordine de strângere, de la mijloc spre exterior, la un cuplu de:
-la rece 5,5 la 6 kgfm
-la cald (50 minute după oprirea motorului) la 6 kgfm
Strângerea fără cheie dinamometrica este interzisă întrucât :
17
-se pot produce fisuri în bloc sau chiulasă;
- se pot rupe prezoanele de strângere;
-se poate deforma chiulasa;
18
Bibliografie
19