Sunteți pe pagina 1din 19

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII

PROIECT
DE FINALIZARE A INVATAMANTULUI PROFESIONAL DE 3 ANI

DOMENIUL: MECANIC
CALIFICARE: MECANIC AUTO

INDRUMATOR: Ing. TOMA SUTEA

ABSOLVENT:

2021

1
TEMA

ORGANELE FIXE ALE MOTORULUI – BLOCUL MOTOR, CILINDRII.

2
Competențe specifice proiectului

7.2.2 Compararea diferitelor variante constructive ale componentelor auto din punct de vedere

7.2.1 Localizarea pe automobil a componentelor și identificarea legăturilor funcționale cu alte


componente.

funcțional, al performanțelor , avantajelor, dezavantajelor și domeniilor de utilizare

3
Cuprins

CUPRINS 1

ARGUMENT 4

CAPITOLUL I. GENERALITĂŢI 5

I.1 BLOCUL CILINDRILOR 6


I.2 BLOCUL MOTOR 7
I.3 CĂMĂŞILE CILINDRILOR 9
I.4. CHIULASA 10
I.5 CARTERUL INFERIOR ( BAIA DE ULEI ) 11
I.6 GARNITURILE DE ETANŞARE ŞI DISTRIBUŢIE 12

CAPITOLUL II. ÎNTREŢINEREA ORGANELOR FIXE ALE MECANISMULUI MOTOR 13

II.1 ÎNTREŢINEREA ORGANELOR FIXE 13

CAPITOLUL III. REPARAREA ORGANELOR FIXE ALE MECANISMULUI MOTOR 14

III.1 REPARAREA BLOCULUI MOTOR 14


III.2 REPARAREA CILINDRILOR 15
III.3 REPARAREA CHIULASEI 15
III.4 REPARAREA COLECTOARELOR DE ADMISIE ŞI EVACUARE 16
III. 5 ÎNTREŢINEREA PIESELOR FIXE ALE MECANISMULUI MOTOR 17

BIBLIOGRAFIE 19

Argument

4
Pentru îmbunătăţirea propriei activităţi pe care am depus-o în şcoală şi pentru a atinge
standardele curriculare prevăzute pentru specializarea prin studii, mi-am ales tema de proiect
"Întreţinerea, defectele şi remedierea acestora la organele fixe ale mecanismului motor”".
Tema aleasă are ca scop atingerea standardelor curriculare solicitate de specializarea pe
care am făcut-o în şcoala de arte şi meserii contribuind astfel la o bună formare profesională în
domeniu.
Tema aleasă este structurată în capitole abordate separat ca părţi distincte.
Contribuţia personală privind elaborarea proiectului constă în selectarea informaţiilor
tehnice specifice domeniului auto, structurarea pe capitole a acestora.
Lucrarea prezintă în mod sintetic şi actualizat sub forma unor scheme principalele aspecte,
importanţa, funcţionarea şi realizarea echipamentelor electronice.
În partea finală a lucrării am specificat bibliografia utilizată.
Mecanismul motor (numit şi mecanismul bielă-manivelă sau mecanismul manivelă-piston),
transformă mişcarea de translaţie a pistonului, obţinută prin arderea amestecului carburant, în
mişcare de rotaţie continuă a arborelui cotit

Aşa consider că tema aleasă asigură atingerea curriculară solicitată de specializarea


„Mecanic auto” contribuind la o mai bună formare profesională în domeniu.

Capitolul I. Generalităţi

În figura 1 sunt prezentate principalele piese fixe ale motorului:


5
Figura 1.

I.1 Blocul cilindrilor

6
Blocul cilindrilor este turnat din fonta dintr-o singură bucată; este prelucrat plan pe 4
feţe, delimitarea fiecărei feţe de alte piese ale motorului (capacul de distribuţietie, chiuloasa,
carterul inferior etc.) făcându-se prin garniture de etanşare , care sunt:
-garnitura capacului de distribuţie,12;
-garnitura carterului inferior, 8,9;
-garnitura de chiuloasa,4 ;
-garnitura de etanşare de la palierul din spate,11 ;
-garnitura de etanşare de la capacul distribuţiei,14 ;
Blocul cilindrilor este prevazut la partea inferioară cu 5 lagăre paliere, fiecare având
semicuzineţi bimetalici.
Pe bloc se ataşează cele două suporturi laterale metalice 15, care servesc la fixarea acestuia în
suporturile elastice de pe caroserie.

I.2 Blocul motor


Blocul motorului are la partea superioară practicate 10 găuri filetate pentru prinderea
chiulasei ( figura 2 ).

7
Figura 2. Blocul motor
Blocul motorului are practicate pe partea laterală orificii pentru fixarea pompei de
benzină, orificiul pentru fixarea ruptor-distribuitor ( delcoul ), orificii pentru fixarea sezizoarelor
manometrului de ulei şi turometrului de apa, tot în această parte a blocului motor se fixează axul
cu came, tot pe partea blocului motor se află orificiul filetat pentru golirea apei din blocul motor,
pentru demontarea pompei de ulei şi pentru montarea generatorului de curent alternativ.

8
I.3 Cămăşile cilindrilor
Cămăşile cilindrului 2 sunt turnate centrifugal din fontă, prelucrate fin la interior
omovibile. Cămăşile vin în contact direct cu lichidul de răcire şi se menţin în blocul motor prin
strângerea chiulasei pe bloc.
Este de reţinut faptul că numerotarea cilindrilor la acest motor se face începând de la cilindrul
dinspre volant, care poartă nr.1; se poate spune că faţa motorului este spre volant, iar spatele
motorului spre capacul distribuţiei.
Fiecare cămaşă de cilindru este prevăzută la partea inferioară cu o teşitură care serveşte la
ghidarea acesteia în blocul motor. Tot la partea inferioară, există o degajare, care permite aşezarea
pe scaunul din blocul motor şi etanşarea perfectă între cămaşă şi bloc prin intermediul diverselor
garnituri de grosmi şi culori diferite având semnificaţiile:
-albastru, grosime 0,08 mm ;
-roşu., grosime 0,10 mm ;
- verde, grosime 0,12 mm
Garniturile au şi rolul de a realiza planeitatea între cămăşile cilindrului şi suprafaţa blocului
motor; denivelarea nu trebuie să depăşească valoarea de 0,05 mm.
Diametrul interior nominal (standard) al cămăşilor este de 73 mm.
Cămăşile cilindrului constituie organele de mişcare a pistonului şi în acelaşi timp camera
de lucru în care au loc fazele cicluilui motor. Cămăşile cilindrului pot să fie de tipul umed sau
uscat. În partea superioară au 2 proeminenţe inelare cu ajutorul cărora se realizează centrarea şi
sprijinirea cămăşii în locaşul practicat în blocul cu cilindrii.
În partea inferioară a cămăşii sunt 3 canale:
la primul şi la al doilea se montează câte o garnitură de cauciuc cu rol de etanşare a cămăşii
faţă de bloc şi de a evita pătrunderea lichidului de răcire în lichidul motor;
cel din mijloc este liber pentru a permite colectarea apei în cazul deteriorării garniturii de
la primul canal.

9
I.4. Chiulasa
Chiulasa 3 este turnată dintr-un material uşor (aliaj de aluminiu), care permite o răcire
rapidă în corpul său fiind montate ghidurile de supapă şi scaunele supapelor.
Chiulasa este astfel concepută şi realizată încât să prezinte următoarele caracteristici :
-rezistenţa la presiunea gazelor;
-conductibilitate bună;
-rezistenţa la coroziune;
-realizarea unei etanşeităţi perfecte la aplicarea pe bloc, prin intermediul ganiturii de
chiulasă.
Chiulasa motorului comportă o serie de orificii:
➢ pentru supapele de admisie-evacuare,
➢ pentru circuitul de răcire,
➢ pentru montarea bujiilor,
➢ pentru termocontact,
➢ diverse alte orificii pentru montarea prezoanelor şi şuruburile necesare fixării chiulasei pe
blocul motor.
Chiulasa este piesa ce se montează în partea superioară a blocului motorului, constituind
astfel capacul cilindrilor şi totodată limitând volumul camerei de ardere în care se comprimă
amestecul carburant.
Chiulasa este închisă în partea superioară de un capac confecţionat din tablă de oţel. Aceasta
este fixată la chiulasă cu ajutorul prezoanelor şi cu piuliţe hexagonale, garnituri de etanşare şi
şeibi, între capac şi chiulasă etanşarea se realizează printr-o garnitură de plută sau cauciuc. La
partea superioară capacul are un orificiu de ungere prin care se introduce uleiul în motor, tot în
capacul din tablă există un orificiu pentru legarea cu filtru de aer a carburatorului. Etanşarea în
chiulasă şi blocul cu cilindrii se asigură de către garnitura de chiulasă confecţionată clingherit. Ea
are 4 degajări de forma camerei de ardere precum şi altele care corespund orificiilor din chiulasă
şi din blocul cu cilindri pentru trecerea lichidului de răcire a uleiului, şuruburilor de strângere şi a
tijelor întingătoare ale culbutorilor. În scopul evitării deformării garniturii de chiulasă, marginile
ei sunt bordurate cu tablă de cupru.
În partea superioară a chiulasei se află:

10
• suprafaţă plană pentru fixarea capacului;
• orificiile pentru introducerea ghidurilor de supapă;
• orificiile pentru trecerea tijelor împingătoare ale culbutorilor;
• suprafeţele pentru sprijinirea arcurilor supapelor;
• suprafeţele plane având câte două orificii plane pentru fixarea suporturilor a axei
culbutorilor;
• orificiile pentru scurgerea uleiului înspre carterul inferior;
• orificiu practicat pe suprafaţa de fixare a suportului axei curbutorului, prin care uleiul
ajunge sub presiune la această axă.
În partea stângă sau dreaptă se află 4 orificii pentru galeria de admisie, 2 orificii filetate
pentru prezoane de fixare a galeriei de admisie.
În partea laterală dreaptă se află 4 orificii filetate pentru montarea bujiilor, se mai găsesc 4
orificii ale galeriei de evacuare, orficii de prinderea prezoanelor de fixare a chiulasei la blocul
cilindrilor.
În chiulasă, în partea de jos sunt prevăzute 4 camere de ardere în formă de pene orificii ale
scaunelor de supapă.
Garnitura de chiulasă 4 prezintă caracteristici metaloplastice şi este construită dintr-o foaie
de azbest grafitat, întărită pe margini cu o foaie de alamă( pentru unele variante). Pe una din feţe
se prezintă inscripţia ’’faţa - sus’’ ; întotdeauna garnitura de chiulasă se aşează cu această inscripţie
în sus.

I.5 Carterul inferior ( baia de ulei )


Carterul inferior 5 este executat din tablă de oţel ambutisată respiraţia gazelor
efectuându-se prin admisie. Golirea de ulei a carterului inferior se face printr-un orificiu închis cu
un dop metalic magnetic, aşezat la partea inferioară a carterului având şi rolul de a colecta
impurităţile feroase din ulei.
Carterul inferior se mai numeşte baia de ulei constituie rezervorul în care se află uleiul
necesar ungerii organelor şi mecanismul motorului.
Aspirarea uleiului din carterul inferior de către pompa de ulei se face prin intermediul
sorbului cu sită.

11
Capacul chiulasei 6 este confecţionat din tablă ambutisată şi serveşte atât pentru
etanşarea circuitului de ungere cât şi pentru alimentarea motorului cu ulei prin buşonul de umplere
7, aşezat la partea superioară. Capacul chiulasei este prevăzut cu dubluri metalice care au rolul de
a crea o suprafaţă mărită de reţinere a gudroanelor şi a altor impurităţi din uleiurile arse de motor.

I.6 Garniturile de etanşare şi distribuţie


Garniturile de etanşare palier 11 şi distribuţie 14 au rolul de a realiza etanşarea palierelor
de capăt ale arborelui cotit. Ele se execută din cauciuc cu inserţie metalică şi sunt prevăzute cu un
arc spiral din sârmă care serveşte la aşezarea perfectă a marginii garniturii pe suprafaţa de etanşare.
Dimensiunile principale ale acestor garnituri (diametrul interior x diametrul exterior x
grosime) sunt :
-pentru garnitura de etanşare palier……......70X90X10 mm
- pentru garnitura de etanşare distribuţie………..35X50X8 mm

12
Capitolul II. Întreţinerea organelor fixe ale mecanismului motor

II.1 Întreţinerea organelor fixe


Întreţinerea organelor fixe ale motorului cuprinde operaţii de:
▪ verficări,
▪ strângeri,
▪ control şi verificarea stării tehnice a blocului motor chiulasei colectoarelor de admisie şi
evacuare a etanşeităţii garniturilor de chiulasă şi colectoarelor
▪ fixarea motorului pe cadrul automobilului.
Operaţiile de întreţinere şi periodicitatea acestora sunt:
-strângerea chiulasei, la rece, la fiecare 50.000 de km (sau la nevoie)
-şuruburile sau prezoanele chiulasei se strâng în ordinea indicată de fabricant, dar în general
se începe cu cele de la mijloc şi apoi în cruce până la cele de pe extreme iar operaţiunea se face cu
cheia diametrică ;
-strângerea capacului culbutorilor, capacului tacheţilor la fiecare 30.000 de km (sau la
nevoie) ;
-strângerea colectoarelor de admisie, de evacuare şi a tubulaturii aferente, la fiecare 50.000
de km (sau la nevoie).
-verificarea etanşeităţii îmbinărilor chiulasei, capacului, băii de ulei etc ;
-controlul integrităţii constructive şi funcţionale ale componentelor organelor fixe ;
-verificarea fixării motorului pe suporţii cadrelor sau a caroseriei automobilului

13
Capitolul III. Repararea organelor fixe ale mecanismului motor

III.1 Repararea blocului motor

După demontare, blocul motor se curăţă şi se spală într-un solvent, canalele de ungere se
desfundă (după scoaterea dopurilor) şi se suflă cu aer comprimat, apoi se supune unui control
pentru depistarea defecţiunilor.
Acestea pot fi :
Deformarea sau corodarea suprafeţei de asamblare a blocului cu chiulasa.
Planeitatea se verifică cu o rigla de control (prin fanta de lumină) se adminte
abaterea maximă de 0,1 mm pe toată lungimea.
Verificarea se poate face şi cu ceasul comparator cu suport sau cu placă de control
(pata de vopsea să fie de minimum 80% din suprafaţă).
Totodată se verifică suprafeţele prelucrate dacă nu au coroziuni, zgârieturi, fisuri.
Defecţiunile mici se înlătură prin slefuire cu o piatră abrazivă de granulaţie foarte
fină.
Deformaţiile şi coroziunile accentuate se rectifica pe maşini de rectificat plan; se
poate îndepărtă un strat de maximum 0,25 mm.
Fisuri, crăpături sau spargeri de diferite forme şi mărimi pe suprafeţele laterale,
depistarea se face prin probă hidraulică pe stand special, la presiunea de 4 bari. Iar
repararea se poate realiza prin mai multe procedee când fisurile nu depăşesc
lungimea de 15-20 de cm.
După reparare se face din nou proba hidraulică, pe stand la presiune de 4 bari.
Uzura găurilor filetate pentru prezoane sau şuruburi se înlătură prin refiletare la cota de
reparaţie sau montarea de bucşe speciale (filetate la exterior majorat iar interiorul la cota normal).
Prezoanele rupte în bloc se extrag prin diverse metode: defiletare cu ajutorul unor
dornuri conice sau zimţate, extractoare, piulite, sudate etc.

14
III.2 Repararea cilindrilor

Forma geometrică interioară a cilindrilor se modifică fie datorită cauzelor


termomecanice în timpul funcţionării motorului, fie unor agenţi chimici (coroziunea) sau abraziunii
impurităţilor (rizuri). Uzura este accentuată în partea superioară a cilindrului, formând un prag.
Blocul motor cu cilindrii nedemontabili se fixează direct pe masă maşinii de abuzat, iar
cămăşile de cilindru cu ajutorul unor dispozitive. Maşina de abuzat este verificată şi poate lucra cu
unul sau două cuţite (al doilea cuţit fiind pentru finisare).
Se prelucrează mai întâi cilindrul cel mai uzat, pentru a obţine treapta de reparaţie la care
vor fi alezaţi şi ceilalţi cilindri. După alezare, cilindri se spală si se supun controlului care impune
lipsa de pete sau rizuri coricitate şi ovalitate în limitele admise.
Cămăşile de cilindru se montează în blocul motor prin presare cu dispozitive speciale,
după ce s-au aşezat inelele de etanşare în canalele respective (care se ung cu emulsie de săpun) şi
s-au centrat în locaşurile lor .
Blocurile motorului cilindrii nedemontabili se pot cămăşui şi realiza la cota normală.
Cilindrii sunt aşezaţi la 2- sau chiar 6 cote de reparaţie.

III.3 Repararea chiulasei

După demontare se face curăţirea ei în soluţii alcaline la cald sau cu produse dizolvate
(exemplu: decanol) urmează controlul vizual pentru depistarea defecţiunilor care pot fi:
ştirbituri,
neetanşeitaţii,
fisuri,
ciupiturii sau suflurii pe suprafeţele laterale,
suprafeţele interioare ale ghidurilor supapelor şi locaşurilor lor,
uzura scaunelor de supape şi locaşurile lor,
deterioararea orificilor filetate.
Cu ajutorul riglei şi lamelelor calibrate şi determină deformarea suprafeţe de contact

15
cu blocul motor a suprafeţelor de montaj a colectoarelor de admisie şi evacuare şi capacului
culbutorilor.
-Repararea fisurilor şi crăpăturilor, a ştirbiturilor şi a filetelor deteriorate se face că şi la
blocul motor
-Refacerea etanşeităţii orificiilor prezoanelor şi tijelor împingătoare se face prin bucşare.

III.4 Repararea colectoarelor de admisie şi evacuare

Defecţiunile cele mai frecvente ale colectoarelor sunt :


-deformarea suprafeţelor de asamblare cu chiulasa, care se rectifica plan iar garniturile
se înlocuiesc ;
-ştirbituri sau fisuri mici, care se sudează şi se rectifică;
-deformarea sau deterioararea orificiilor pentru ştirbiturile de montaj se realizează la
cote majorate sau se sudeaza şi se alezează la cota nominală.

16
III. 5 Întreţinerea pieselor fixe ale mecanismului motor

Figura 3.
Spălarea exterioară a motorului montat pe autoturism se recomandă să se facă destul de rar
(la circa 10-15.000 km) şi atunci să se respecte anumite condiţii tehnice dintre care se menţionează :
-materialele folosite să fie detergenţi obişnuiţi (este interzisă folosirea benzinelor sau
motorinelor) ;
-luarea măsurilor de protecţie a alternatorului, rampei de aprindere cu ruptorul distribuitor
şi acoperirea cu o bandă izolantă a deschiderii de la carcasa ambreiajului ;
-clătirea exterioară de detergent să se facă cu apă abundentă, la presiune medie.
Cu ocazia reviziilor tehnice periodice şi mai ales după efectuarea unor reparaţii la părţile
fixe ale motorului, este strict necesară să se facă strângerea la cuplu a şuruburilor chiulasei. Această
operaţie trebuie efectuată cu ajutorul cheilor dinamometrice în atelierele specializate, respectându-
se ordine de strângere, de la mijloc spre exterior, la un cuplu de:
-la rece 5,5 la 6 kgfm
-la cald (50 minute după oprirea motorului) la 6 kgfm
Strângerea fără cheie dinamometrica este interzisă întrucât :
17
-se pot produce fisuri în bloc sau chiulasă;
- se pot rupe prezoanele de strângere;
-se poate deforma chiulasa;

18
Bibliografie

Ionescu, M - Tehnologii de întreţinere, exploatare şi reparare a autovehiculelor rutiere


▪ Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997

Andreiescu, C. S.A. – Tehnici şi echipamente pentru diagnosticarea autovehiculelor.


• Îndrumar de aplicaţii practice
• Editura Universităţii „Politehnica”, Bucureşti, 1997

Frăţilă, Gh. – Automobile – cunoaşterea, întreţinerea şi repararea automobilelor


▪ Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995

G. Tocaiuc – Instalaţii şi echipamente auto – tehnologia meseriei


▪ electrician auto, E.D.P. Bucureşti, 1994
C. Mondiru – Automobile Dacia
▪ Ed. Tehnică, Bucureşti, 1990
V. Raicu – Întreţinerea şi repararea echipamentului electric al automobilului
▪ Ed. Tehnică, Bucureşti, 1971
Internet

19

S-ar putea să vă placă și