Tema nr. 2.

CONSTRUCŢIA GENERALĂ ŞI
FUNCŢIONAREA MOTOARELOR
CU ARDEREA INTERNĂ.

Conducătorul şedinţei: LTC. Vitalie PASCARI-TOMOIANU

 Lecţia nr. 2.
Mecanismul motor.

Întrebările de studiu:
1. Destinaţia, construcţia mecanismului motor.
2. Organele fixe şi mobile ale mecanismului
motor.
 Obiectivele ședinței:
• De a aduce la cunoştinţă studenţilor
destinaţia, construcţia mecanismului
motor.
• De a specifica studenţilor organele fixe şi
mobile ale mecanismului motor.
 1. Destinaţia, construcţia mecanismului motor.
Mecanismul motor (numit şi mecanismul bielă-
manivelă sau mecanismul manivela-piston) -
transformă mişcarea de translaţie a pistonului,
obţinută prin arderea amestecului carburant în
mişcare de rotaţie continuă a arborelui cotit.

Părţile componente ale mecanismului motor sunt:

-organele fixe: blocul motor , chiulasa , cilindrii ,
galeriile de admisie şi de evacuare, semicuzineţii
lagărului palier;
- organele mobile: pistonul ,segmenţii, bolţul
pistonului şi biela ,semicuzineţii lagărului de bielă,
arborele cotit, volantul.
2. Organele fixe şi mobile ale mecanismului motor.
ORGANELE FIXE ORGANELE MOBILE

Blocul motor Pistonul

Chiulasa
Segmenţii

Cilindrii

Bolţul şi biela
Galeriile de admisie şi
evacuare

Arborele cotit cu volantul

Semicuzineţii lagărului
palier
2. Organele fixe şi mobile ale
mecanismului motor.
ORGANELE FIXE

Blocul motor

Chiulasa

Cilindrii

Galeriile de admisie şi
evacuare

Semicuzineţii lagărului
palier
a. Blocul motor şi baia de ulei
Blocul motor constituie
scheletul motorului fiind
prevăzut cu braţe sau locaşuri
pentru suport de fixare pe
cadrul automobilului.
Constructiv este format din
blocul cilindrilor (în partea
superioară) şi carterul (în
partea inferioară): poate fi sub
forma unei piese compacte
chiar dacă la unele dintre ele
motorul este plasat transversal
faţă de axa longitudinală a
automobilului.
b. Chiulasa

Chiulasa acoperă cilindrul, realizând împreună cu

pistonul spaţiul de lucru închis al fluidului motor.
Chiulasa are de asemenea о serie de locaşuri cum
sunt cele pentru ghidurile supapelor: acestea sunt
executate din fontă, asamblate prin presare.
Chiulasa motoarelor în patru timpi, cu supape în
cap, au în partea inferioară locaşurile scaunelor de
supapă.
La motoarele în doi timpi lipsesc aceste locaşuri,
pentru ca procesele de umplere şi evacuare se
produc prin fantele din cilindri.
Garnitura de chiulasa
Garnitura de chiulasă asigură
etanşeitatea între blocul cilindrului
şi chiulasă pentru evitarea
scăpărilor de gaze, арă , ulei: ea
trebuie să aibă proprietăţi
termoplastice, să permită
transmiterea căldurii, sa fie
rezistentă la presiunea gazelor:
grosimea ei este de 1.3-4 mm.
Forma ei copiază ре сеа а
chiulasei, fiind prevăzută cu orificii
corespunzătoare.
Ea se confecţionează din clingherit
sau azbest grafitat cu sau fără
inserţie metalică, azbest îmbrăcat
cu foiţe subţiri din tablă de cupru
sau alamă, mai rаr din aluminiu.
c. Cilindrii
Cilindrul realizează spaţiul de lucru
pentru desfăşurarea ciclului motor,
în interiorul lui deplasându-se linear
pistonul. Cilindrii pot fi turnaţi odată
cu blocul motor sau demontabili, ca
la majoritatea motoarelor moderne,
sub formă de cămăşi de cilindrii: se
obţin prin turnare, din fontă aliată
prelucrată fin la interior (oglinda
cilindrului), iar cei amovibili (cilindri
demontabili) au prevăzuţi la exterior
canale destinate inelelor din cauciuc
pentru etanşarea cămăşilor de
răcire cu apă.
 d. Galeriile de admisie şi evacuare
sunt fixate pe chiulasă

Admisie Evacuare
Colectorul de admisie conduce aerul sau Colectorul de evacuare
amestecul carburant la supapele de asigura evacuarea gazelor
admisie prin canalele din chiulasă, de ardere printr-o destindere şi
asigurând о repartiţie uniformă în cilindri şi
răcire rapidă. La colector sunt
omogenitate (pentru amestecul carburant).
racordate ţeava şi toba de
Pentru preîncălzire, colectorul are о
regiune de contact cu colectorul de eşapament.
evacuare, în forma de T, formând pata Ambele colectoare pot fi
calda. La unele construcţii, există о clapetă montate pe aceeaşi parte a
de reglare a gazelor de evacuare în chiulasei.
regiunea petei calde.
e. Semicuzineţii lagărului palier
2. Organele fixe şi mobile ale
mecanismului motor.
ORGANELE MOBILE

Pistonul

Segmenţii

Bolţul şi biela

Arborele cotit cu volantul

 a. Pistonul
Pistonul asigură realizarea fazelor
ciclului motor, prin mişcarea de
translaţie rectilinie-alternativă în cilindru:
formează peretele interior ce închide
camera de ardere, suportă efortul dat de
presiunea gazelor arse la destindere,
care-i imprimă deplasarea lineară pe
care о transmite la bielă şi de aici la
arborele cotit; participă la evacuarea
gazelor arse şi asigură pelicula de ulei
pe suprafaţa de lucru a cilindrului: are şi
rol de etanşare a camerei de ardere,
împreună cu segmenţii, şi de evacuare
a căldurii.
 b. Segmenţii
Segmenţii sunt piese inelare
care, datorită elasticităţii lor
apasă asupra cilindrului,
asigurând etanşarea cu
pistonul: şi montează în
canalele de piston şi sunt: de
compresie , cu rol de
etanşare între piston şi
cilindru, şi de ungere pentru
răzuirea şi evacuarea
excesului de ulei de pe
cilindru.
 b. Bolţul şi biela
Bolţul pistonului face legătura articulată
dintre pistonul şi biela, fiind solicitat la Bolț
încovoiere şi flambaj.
Bolţul are forma tubulară, cilindrică (uneori
inegală).
Biela asigură legătura cinematică între
bolţul pistonului şi arborele cotit (prin fusul
maneton), transformând astfel mişcarea
lineară a pistonului în mişcare de rotaţie a
arborelui cotit. Părţile componente sunt:
piciorul (capul mic) pentru protecţia
împotriva uzurii, corpul (tija) de profil I
Biela
pentru mărirea rezistenţei la încovoiere şi
flambaj la greutatea minimă, capul (mare)
în care se găsesc semicuzineţii, capul
bielei este secţionat în plan transversal sau
oblic, partea detaşabilă numindu-se capac,
prins cu şuruburile pentru montarea pe
fusul maneton al arborelui cotit.
 b. Arborele cotit cu volantul
Arborele cotit primeşte mişcarea de la piston
prin biela, о transformă în mişcare de rotaţie, Arborele
pe care о transmite în exterior pentru cotit
antrenarea diferitelor subansambluri ale
motorului şi la transmisia automobilului pentru
auto deplasare. Este piesa cea mai
importantă şi mai scumpă a motorului şi
are ca părţi componente: fusurile paliere, cu
cuzineţii, fusurile manetoane, braţele
manetoane, pentru legătura dintre fusuri,
masele de echilibrare, pentru echilibrarea
dinamică a arborelui cotit, capătul posterior şi
flanşa de fixate a volantului cu locaşul pentru
arborele primar al cutiei de viteze.
Volantul are forma unui disc masiv, cu rol de
înmagazinare a energiei cinetice în timpul
curselor utile ale pistoanelor, pe care о redă Volantul
în timpii rezistenţi pentru reglarea vitezei
unghiulare a arborelui cotit şi atenuarea
şocurilor în punctele moarte la turaţie redusă,
uşurarea pornirii şi plecarea automobilului din
loc.
 Arbore cotit
Fusul Fusul
palier maneton

Segmenţi
Pistoane

Bolţ
Biela Cuzineţi
(Semiringuri)
de compresie de ungere
 Piston

Segmenţi

Bolţ

Biela
Arborele cotit
ÎNTREBĂRI?
 Lecţia nr. 2. Mecanismul motor.

Întrebările de studiu:
1. Destinaţia, construcţia mecanismului motor.
2. Organele fixe şi mobile ale mecanismului
motor.
 ÎNTREBĂRI DE CONTROL
• Care este destinaţia mecanismului motor?
• Care este construcţia generală a
mecanismului motor?
• Care sînt organele fixe ale mecanismului
motor?
• Care sînt organele mobile ale mecanismului
motor?
 BIBLIOGRAFIA
• Mihail Stratulat, Vlad Vlasie «Automobilul pe
înțelesul tuturor». Editura tehnică, București 1991.
• Manual «BMD-1»
• Manual «TAB-71M»
• Manual «KamAZ»
 Tema nr. 2.
CONSTRUCŢIA GENERALĂ ŞI
FUNCŢIONAREA MOTOARELOR CU
ARDEREA INTERNĂ.

Lecţia nr. 3.
Mecanismul de distribuţie.

Întrebările de studiu:
1. Destinaţia şi clasificarea mecanismelor de
distribuţie.
2. Construcţia mecanismului de distribuţie.