PĂRŢILE PRINCIPALE CONSTRUCTIVE ALE TRACTORULUI.

MOTORUL

Motorul este un ansamblu de mecanisme, sisteme şi instalaţii care transformă o energie oare-
care (termică, electrică, solară, eoliană etc.) în energie mecanică.
La tractoare sunt folosite, în general, motoarele cu ardere internă cu piston sau cu combustie
internă, care transformă energia chimică a combustibilului în energie calorică şi pe aceasta în energie
mecanică. La aceste motoare, arderea are loc în motor, chiar în interiorul cilindrilor.
Un motor termic cu ardere internă se compune din două mecanisme, patru sisteme şi o instala-
ţie, după cum urmează:
 mecanismul motor (bielă-manivelă sau manivelă-piston);
 mecanismul de distribuţie;
 sistemul de alimentare;
 sistemul de aprindere;
 sistemul de ungere;
 sistemul de răcire;
 instalaţia de pornire.
Mecanismul motor (bielǎ-manivelǎ sau manivelǎ-piston) constituie principalul ansamblu al
motorului cu ardere internă, cu piston. El preia forţa de expansiune a gazelor (presiunea gazelor) şi
transformă mişcarea de translaţie rectilinie-alternativă a pistonului într-o mişcare de rotaţie continuă a
arborelui cotit.
Părţile componente ale mecanismului motor sunt:
 organele fixe:
 bloc-carterul (fig. 1);
 cilindrii;
 chiulasa (capul de cilindri);
 organele mobile:
 grupul piston (pistonul cu segmenţii şi bolţul);
 biela;
 arborele cotit;
 volanta (volantul).
Bloc-carterul (fig. 1) reprezintă suportul pe care se montează,
atât în interior, cât şi în exterior, piesele componente ale motorului.
Constructiv, este format din: blocul cilindrilor şi carterul superior.
Blocul cilindrilor este prevăzut în interior cu: locaşuri pentru Fig. 1 – Blocul motor:
cilindri, locaşurile lagărelor arborelui cu came, locaşuri pentru tacheţi, 1 – blocul cilindrilor; 2 – carter superior;
locaşurile tijelor împingătoare, canale pentru circulaţia uleiului, cana- 35 –– rampă
prezoane; 4 – locaşurile cilindrilor;
pentru lichidul de răcire; 6 –
le pentru circulaţia lichidului de răcire, locaşuri speciale pentru asam- partea anterioară; 7 – partea posterioară
blarea diverselor subansambluri sau piese.
Carterul superior, situat sub bloc, formează spaţiul în care se montează şi se roteşte arborele
cotit. Interiorul carterului superior este împărţit într-un număr de părţi egale cu numărul cilindrilor.
Cilindrii. Cilindrul realizează spaţiul de lucru pentru desfăşurarea ciclului motor, în interiorul
lui deplasându-se pistonul. Cilindrii pot fi turnaţi odată cu blocul motor (inamovibili) sau demontabili
(amovibili) sub formă de cămăşi de cilindru.
Cilindrii nedemontabili (fig. 2,a) sunt de tip umed, iar cǎmǎşile de cilindru pot fi umede (fig.
2,b) sau uscate (fig. 2,c).Sunt motoare de tractoare (D-111, D-115, D-116, D-2601) prevăzute cu că-
măşi de cilindru uscate, care sunt presate în locaşul cilindric din bloc şi asigură astfel o bună rigiditate,
dar gradul de răcire este puţin mai scăzut decât în cazul cămăşilor de cilindru umede.
Motoarele răcite cu aer au prevăzute la exterior aripioare, care măresc suprafaţa de răcire.
La motoarele în doi timpi (fig. 2,d), cilindrii au prevăzute fante laterale pentru admisia ames-
tecului carburant sau a aerului (ferestre de baleiaj) şi pentru evacuarea gazelor arse (ferestre de evacua-
re).

1
 Fig. 2 – Tipuri de cilindri:
a – cilindru inamovibil; b – cămaşă de cilindru amovibil, umedă; c – cămaşă de cilindru, uscată; d – cilindru pentru motor în doi timpi
răcit cu aer; 1 – bloc motor; 2 – cameră de răcire; 3 – cămaşă de cilindru; 4 – inele de cauciuc; 5 – guler; 6 – aripioare; 7 – parte activă;
8 – fantă baleiaj; 9 – canal baleiaj; 10 – fantă evacuare; 11 – prezoane fixare chiulasă; 12 – bloc cilindru; 13 – umeri de ghidare

Chiulasa acoperă cilindrul, realizând împreună cu pistonul spaţiul de lucru închis al fluidului
motor. Poate fi comună pentru toţi cilindrii sau grupate pentru mai mulţi cilindri (D-105 are câte o
chiulasă pentru fiecare grup de trei cilindri, iar D-2601 are câte o chiulasă pentru fiecare grup de doi
cilindri). Pentru a permite circulaţia apei chiulasa are pereţi dubli, iar orificiile pentru apă ale chiulasei
coincid cu cele din blocul motor. Motoarele răcite cu aer, au chiulasele prevăzute cu aripioare.
Grupul piston este format din piston, segmenţi şi ax de pis-
ton (bolţ).
Pistonul (fig. 3), împreună cu segmenţii şi bolţul, îndepli-
neşte mai multe funcţiuni:
 realizează în cilindru peretele mobil necesar variaţiei de
volum cerută de efectuarea ciclului motor; suplimentar, la motoare-
le în doi timpi, controlează închiderea şi deschiderea ferestrelor de
distribuţie, iar în unele cazuri serveşte ca pompă de baleiaj;
 ghidează mişcarea piciorului bielei;
 etanşează cilindrul spre şi dinspre carter, împiedicând
scăpările de gaze şi respectiv pătrunderea uleiului în exces;
 evacuează spre cilindru o parte din căldura dezvoltată
Fig. 3 – Pistonul:
prin ardere. 1 – capul pistonului; 2 – cameră de ardere; 3
Segmenţii (fig. 4) sunt inele elastice montate în canalele din – corp (regiune portsegmenţi); 4 – umeri
(bosaje sau locaşuri pentru bolţ); 5 – manta
corpul pistonului. După funcţiunile principale pe care le îndeplinesc (fustă); 6 – canale pentru siguranţe; a – seg-
se deosebesc două feluri de segmenţi: de compresie (de etanşare) şi ment de compresie trapezoidal; b – segment
de ungere sau de curăţire (raclori). De asemenea, segmenţii transmit de compresie conic; c – segment de compre-
sie cu nas; d – segment de ungere
căldura de la piston la cilindru.

Fig. 4 – Segmenţi:
1 – segmenţi de compresie; 2 – 3 – segmenţi de ungere; 4 – arcuri expandoare

Segmenţii de compresie au rolul de a asigura etanşarea cilindrului faţă de carter. Sunt în număr
de doi (pentru MAS) sau trei (pentru MAC).
Segmenţii de ungere servesc pentru curăţarea şi îndepărtarea surplusului de ulei de pe suprafa-
ţa cilindrului. La unele motoare, pentru o bună etanşare, segmenţii de ungere sunt prevăzuţi cu arcuri
expandoare, cu acţiune axială şi radială.
Bolţul pistonului realizează legătura articulată dintre piston şi bielă. Bolţul are formă tubulară
sau cilindrică. Modul de asamblare articulată a bolţului cu biela poate să fie: fix în umerii pistonului şi
liber în bucşa piciorului bielei (nu se mai prea foloseşte), fix în bielă şi liber în piston, flotant (înotă-
tor).
Pentru a nu se deplasa axial în timpul funcţionării, bolţul flotant se asigură cu siguranţe sau cu
pastile din aliaj de aluminiu (la motoarele în doi timpi).

2
 Biela (fig. 1) asigură legătura cinematică între bolţul
pistonului şi arborele cotit. Fig. 1 – Biela:
1 – picior (capul mic); 2 – corp; 3 – cap (ca-
Elementele constructive ale bielei sunt: piciorul, capul pul mare); 4 – capac; 5 – şuruburi;
6 – semicuzineţi; 7 – bucşă
şi corpul.
Arborele cotit (fig. 2) primeşte mişcarea de la piston
prin bielă, o transformă în mişcare de rotaţie, pe care o trans-
mite în exterior pentru antrenarea diferitelor subansambluri
ale motorului şi la transmisia tractorului pentru autodeplasare.
Arborele cotit are următoarele părţi componente: capătul (fu-
sul) anterior; capătul posterior; fusurile paliere (de sprijin);
fusurile manetoane (de bielă); braţele manetoane (de bielă).
În interior, arborele are un canal, de-a lungul, pentru
circulaţia uleiului de ungere.
Arborele cotit are un număr de fusuri paliere egal cu
numărul cilindrilor plus unul. Fusurile paliere sunt plasate pe
aceeaşi axă geometrică, iar lăţimea lor este diferită. Numărul
fusurilor manetoane este egal cu cel al cilindrilor. Fusurile manetoane sunt decalate între ele,
asigurând astfel o funcţionare uniformă a motorului şi o echilibrare a arborelui cotit.

Fig. 2 – Arbore cotit:

1 – fusurile paliere (de sprijin); 2 – fusurile manetoane (de bielă); 3 – braţele manetoane (de bielă); 4 – capătul (fusul) anterior pentru
montarea pinionului distribuţiei; 5 – locaşul pentru fulia de antrenare a ventilatorului, pompei de apă şi generatorului; 6 – locaş filetat
pentru racul de pornire; 7 – flanşa de fixare a volantei; 8 – umăr pentru asigurarea împotriva deplasării axiale a arborelui; 9 – canal
deflector; 10 – 11 – orificii pentru reducerea greutăţii arborelui cotit şi pentru asigurarea ungerii

Uneori, arborele cotit este prevăzut cu contragreutăţi plasate în prelungirea braţelor de

manivelă, pentru echilibrare.
Arborele cotit se sprijină în blocul motor pe lagăre
paliere cu cuzineţi. Cuzineţii, care îmbracă fusurile paliere,
sunt asemănători cu cei folosiţi la biele.
Motoarele în doi timpi, au arborele cotit demontabil.
Volanta (volantul) (fig. 3) are forma unui disc masiv
cu rol de uniformizare a mişcării de rotaţie a arborelui cotit.
Ajută pornirea motorului (prin intermediul unei coroane
dinţate antrenate de către pinionul de atac al demarorului) şi
este componenta părţii conducătoare a ambreiajului.
În partea centrală a volantei se găsesc orificii pentru
şuruburile de fixare pe flanşa arborelui cotit.
Fig. 3 – Volanta:
Pe volantă se marchează repere ajutătoare de punere
1 – volant; 2 – coroană dinţată; 3 – şuruburi de la punct a distribuţiei şi aprinderii (la MAS) sau injecţiei (la
fixare; 4 – ştifturi de ghidare MAC) – un reper pentru PMI şi unul pentru avansul pre-
scris.

2
 Mecanismul de distribuţie asigură deschiderea şi închiderea supapelor, la momente
bine precizate, pentru a face posibilă umplerea cilindrului cu gaze proaspete şi evacuarea ga-
zelor de ardere.
Cel mai răspândit este mecanismul cu distribuţie superioară (cu supape în chiulasă)
(fig. 4). La acest tip de mecanism, arborele de distribuţie este amplasat în partea de jos a blo-
cului motor.

Fig. 4 – Mecanism cu distribuţie superioară:

1 – arbore cu came; 2 – tacheţi (împingători); 3 – tije
împingătoare; 4 – culbutori; 5 – supape; 6 – scaune
de supape; 7 – ghidurile supapelor; 8 – arcuri;
9 – disc (rondelă)

Sistemul de alimentare cu combustibil are rolul de a asigura curăţirea (filtrarea) şi in-

troducerea în cilindrii motorului a combustibilului şi a aerului (fie în amestec, fie separat), în
anumite proporţii bine stabilite.
Un sistem de alimentare, folosit la motoarele Diesel, este alcătuit din:
 rezervor de motorină;
 filtre de motorină (decantor, grosier, fin);
 filtru de aer;
 pompă de alimentare (cu piston sau cu membrană);
 pompă de injecţie (cu elemenţi în linie sau rotativă);
 injectoare;
 conducte (de joasă şi de înaltă presiune şi de surplus de motorină);
 racorduri (pentru conducte).
Sistemul de aprindere serveşte la declanşarea scânteii electrice în interiorul camerei
de ardere (la MAS), în vederea aprinderii amestecului carburant (aer + benzină).
La tractoare este folosit numai la cele prevăzute cu motor auxiliar de pornire, fiind un
MAS de tip UIP (S-1300) sau UMP (S-1500), cu 1 – 2 cilindri.
Sistemul de ungere are rolul de a asigura ungerea suprafeţelor pieselor în mişcare,
pentru a reduce frecarea şi a preveni uzarea motorului. În acest scop se foloseşte uleiul mine-
ral.
Pe lângă micşorarea uzurii pieselor, uleiul mai contribuie la răcirea lor şi la spălarea
suprafeţelor de particule metalice rezultate din uzură.
Sistemul de rǎcire asigură răcirea unor organe importante ale motorului (cilindrii şi
chiulasa), pentru a se evita supraîncălzirea lor, datorită frecării şi a căldurii pe care o primesc
de la gazele de ardere.
Răcirea motoarelor se face cu aer sau cu lichid (mai răspândit). Lichidele folosite pen-
tru răcire sunt apa şi antigelul (amestec de apă distilată şi etilenglicol).
Instalaţia de pornire serveşte la asigurarea turaţiei minime de pornire a motorului ne-
cesare funcţionării lui independente.
Pornirea cu demaror electric are cea mai largă răspândire. Demarorul este un motor
electric alimentat de bateria de acumulatoare. Pentru pornire, un pinion de atac al demarorului
se cuplează cu coroana dinţată de pe volanta motorului. Timpul de antrenare este de 5 – 10 s.
Demarorul are puterea de 1 – 2,5 % din puterea nominală la MAS şi de 5 – 10 % la MAC.