Sunteți pe pagina 1din 21

Echipamentul de lucru la tractoare si organele sale de comanda.

Echipamentul de lucru este compus dintr-o serie de dispozitive si instalatii cu ajutorul


carora tractorul lucreaza in agregat cu diferite masini agricole, atat in mers, cat si
stationar. Din cadrul acestui echipament fac parte priza de putere, roata de curea,
instalatia hidraulica, mecanismul de suspendare si dispozitivele de tractiune.

1 Priza de putere.
Arborele prizei de putere este situat de obicei in spatele tractorului si serveste pentru
actionarea masinilor agricole, cum ar fi masinile de recoltat, prese de balotat, freze,
masini de administrat ingrasaminte etc.
Arborele prizei de putere poate avea miscari diferite si anume:
-

o miscare independenta primita direct de la motor;

o miscare dependenta (sincrona) primita prin intermediul cutiei de


viteze.

Organele de comanda ale prizei de putere sunt:


Maneta de schimbare a modului de antrenare a prizei de putere se
intalneste la toate tipurile de tractoare prevazute cu priza de putere, avand drept
scop selectarea modului de antrenare a arborelui prizei de putere, respectiv
obtinerea unei turatii constante sau variabile, in functie de viteza de deplasare a
tractorului.

Fig. 4.1 Maneta prizei


de putere

La tractoarele de 45 CP si de 65 CP maneta este amplasata


pe carterul transmisiei si poate ocupa trei pozitii distincte si anume (fig. 1):
-

Pozitia N pozitia neutra, cand priza este decuplata;


Pozitia S spre dreapta la tractoarele de 45 CP si spre stanga la
tractoarele de 65 CP, caz in care priza va functiona sincron cu viteza de
deplasare a tractorului.

Pozitia I spre stanga la tractoarele de 45 CP si spre dreapta la


tractoarele de 65 CP, caz in care priza de putere va functiona independent
de deplasarea tractorului.

Maneta de cuplare a axului prizei de putere este intalnita al tractoarele de


65 CP, are rolul de a permite sau nu rotirea axului de putere si comanda franarea sau
eliberarea celor doi tamburi de franare ai reductorului planetar al prizei de putere,
efectuandu-se in felul acesta oprirea, respectiv pornirea axului prizei.
Fig 4.2 Maneta de
comanda a prizei de
putere U-650M
Maneta (fig. 2) este pozitionata in dreapta postului de conducere a
mecanicului agricol, ocupand dupa dorinta, pozitiile pornit (P) sau oprit (O).

In cazul tractoarelor de 45 CP, pornirea si oprirea axului prizei de putere se


realizeaza de la pedala ambreiajului in cea de-a doua parte a cursei acestuia. La
apasarea pedalei pana la refuz, axul prizei se opreste, iar la eliberarea acesteia axul
prizei se va pune in miscare.

2 Instalatia hidraulica.
Instalatia hidraulica se foloseste pentru actionarea mecanismului de
suspendare a masinilor agricole, cat si pentru actionarea unor cilindri de forta
exteriori de pe diferite agregate. Constructiv, instalatiile hidraulice sunt executate cu
elemente separate si monobloc.
Instalatia hidraulica cu elemente separate, este intalnita la tractoarele de 65
CP si cu aceasta instalatie se pot actiona simultan trei cilindri de forta cu efect dublu.
Organul de comanda il constituie cele trei manete de actionare a distribuitorului
hidraulic, fiecare maneta putand ocupa patru pozitii distincte si
Fig 4.3 Maneta de
comanda a
distribuitorului
hidraulicU-650M

anume (fig. 3):


-

Pozitia neutra (N): uleiul aspirat de pompa, filtrat trece prin distribuitor
inapoi in carterul transmisiei, pistonul ramanand in cilindru in pozitia in care
a fost surprins;

Pozitia de ridicare (R): uleiul este trimis in cilindru in fata pistonului,


deplasandu-l pana la limita cursei acestuia, cand datorita suprapresiunii,
maneta revine in mod automat in pozitia neutra;

Pozitia de coborare ( C ): uleiul patrunde in spatele pistonului,


determinand miscarea acestuia in sens invers. Cursa pistonului poate fi
limitata intr-o pozitie oarecare prin inchiderea supapei de blocare (de pe
cilindrul de forta) cu ajutorul unui opritor a carui pozitie de pe tija pistonului

este reglabila prin deplasarea lui si asigurarea cu ajutorul piulitei fluture,


odata cu cresterea presiuni maneta distribuitorului revine automat in pozitia
neutra.
-

Pozitia flotant ( F ): uleiul debitat de pompa este dirijat direct spre rezervor
(carterul transmisiei), iar cel din cilindru poate circula dintr-o parte in alta
prin distribuitor, astfel incat pistonul se misca liber in cilindru.
Organele de comanda ale instalatiei hidraulice monobloc
de la tractoarele de 45 CP.

Maneta de comanda a distribuitorului principal (fig. 4) realizeaza inchiderea


sau deschiderea circuitelor de ulei in vederea asigurarii miscarii pistonului in cilindrul
de forta cu simplu efect pentru obtinerea pozitiilor de

ridicare, coborare si flotant.

Fig. 4.4 Maneta de comanda a


distribuitorului hidraulicprincipal
U-445

Fig. 4.5 Maneta de selectare a


modului de lucru ladistribuitor U445

Maneta de selectare (fig. 5) permite, prin intermediul unui sistem de parghii,


trecerea mecanismului hidraulic de la regimul de lucru pentru controlul de forta
(pozitia superioara) la regimul de lucru pentru controlul de pozitie (pozitia inferioara).
Fig. 4.6 Maneta de
comanda a distribuitorului
auxiliarU-445
Maneta de comanda a distribuitorului hidraulic suplimentar (fig. 6)
are rolul de a comanda functionarea distribuitorului hidraulic suplimentar. Acest
subansamblu se livreaza doar la comanda si permite actionarea de la distanta a
cilindrilor de forta exteriori necesari functionarii optime a diferitelor utilaje, cum ar fi:
remorci basculante, incarcatoare, grapa cu discuri etc.
Distribuitorul auxiliar permite comandarea cilindrilor de forta cu simplu efect
sau dublu efect, insa nu este posibila utilizarea simultana a celor doua distribuitoare
hidraulice. Maneta de comanda este pozitionata in dreapta postului de conducere si
este mentinuta in permanenta in pozitia neutra printr-un dispozitiv cu resort, care de
altfel o si readuce in aceasta pozitie dupa actionarea ei.
Maneta de reglare a sensibilitatii. Prin intermediul acestei manete se
regleaza viteza de trecere a uleiului din cilindrul de forta spre carterul transmisiei,
fapt care face sa varieze viteza de miscare a pistonului, respectiv viteza de reactie
(sensibilitate) a intregului mecanism.
Pana de blocare a palpatorului este o piesa de zavorare a suportului
tirantului central si implicit a palpatorului, care constituie traductorul de forta pentru
actionarea automata a cilindrului de forta. Aceasta piesa poate sa blocheze (in cazul
controlului automat de pozitie) sau nu (in cazul controlului de forta) functionarea
palpatorului.

5. Echipamentul electric al tractoarelor si organele lui de comanda.

5.1 Partile componente.

Echipamentul electric al tractoarelor este format dintr-o serie de aparate si


masini electrice care asigura alimentarea cu energie electrica a consumatorilor atat
in timpul mersului, cat si in timpul stationarii acestora.
Cu ajutorul echipamentului electric se asigura pornirea motorului, iluminarea in
conditii optime pe timp de noapte, atat pentru circulatia pe drumurile publice, cat si in
cazul lucrului in camp, semnalizarea optica si acustica exterioara, precum si
urmarirea functionarii corespunzatoare a diferitelor instalatii si sisteme ale tractorului.
Datorita faptului ca tractoarele sunt utilizate in conditii deosebite, echipamentul
electric trebuie sa raspunda unor cerinte care depind atat de mediul ambiant, cat si
de solicitarile mecanice la care este supus. Caracteristicile instalatiei electrice a
tractoarelor sunt urmatoarele: tensiunea nominala de 12 V; polul negativ al bateriei
de acumulatoare este legat la masa.
Bateria de acumulatori constituie sursa de curent continuu a intregii instalatii
electrice, fiind o pila electrica reversibila, cu proprietatea de inmagazinare a energiei
electrice prin transformarea ei in energie chimica si invers. Capacitatea bateriei este
cuprinsa intre 135 153 Ah, are tensiunea de 12 V, densitatea electrolitului fiind
cuprinsa intre 1,28 g/dm incarcata 100% si 1,20 g/dm incarcata 50%.
Fig. 5.1 Schema
electrica a instalatiei
pentru incarcarea
bateriei:
a-alternator; b-releu
regulator de tensiune;
c-electromotor; dbaterie; e-sigurante; fcomutatorcu cheie; greleu de semnalizare a
incarcarii bateriei; hindicator optic.

Instalatia de incarcare a bateriei,


(fig. 5.1) denumita si bucla de incarcare, are rolul de a asigura functionarea instalatiei
electrice cand motorul este pornit si de a realiza incarcarea bateriei.

Este compusa din:


-

alternatorul cu redresor format din 6 diode cu siliciu, care este un


generator de curent alternativ trifazat cu intensitate de 30 A, redresorul
transforma curentul alternativ in curent continuu;

releul regulator de tensiune de tip electromagnetic are rolul de a


mentine constanta valoarea tensiunii de incarcare la limita reglata voluntar,
ce trebuie sa fie cuprinsa intre 13,7 14,1 V.

Electromotorul de pornire (demarorul) este de tipul cu indus deplasabil cu o


putere de 4 CP la 12 V, are rolul de a asigura antrenarea motorului pentru pornire in
doua trepte, prin intermediul releului electromagnetic de aclansare.

Echipamentul electric de iluminare si semnalizare serveste pentru


iluminarea drumului (campului) pe timp de noapte, precum si pentru semnalizarea
schimbarii directiei de mers cand tractorul se deplaseaza pe drumurile publice.
Tractorul de 65 CP este prevazut la partea din fata cu:
-

doua faruri asimetrice 130, prevazute cu becuri bilux 40x45W (40W pentru

faza de intalnire si 45W pentru faza de drum), tot in oglinda farului se mai gaseste in
bec de 5W pentru iluminarea pozitiei tractorului;
-

doua lampi pentru semnalizarea schimbarii directiei de mers de culoare

portocalie , cu bec de 21 W;

In spate tractorul de U-650M este prevazut cu doua lampi tricompartimentate (fig.


5.2):
- compartimentul superior indica actionarea franei de
serviciu culoare rosie, bec de 21 W;

- compartimentul din mijloc de culoare portocalie, bec de


21 W, indica schimbarea directiei de mers;
-

Fig. 5.2 Lampa


spate U-650M
compartimentul inferior de culoare rosie cu bec de 15 W pentru indicarea pozitiei, tot
aici se gaseste o fanta transparenta pentru iluminarea numarului de circulatie pe
aripa din stanga.
-

2 proiectoare cu comanda independenta, montate pe aripile tractorului, cu

becuri de 35 W, care se folosesc numai cand se lucreaza in camp.


Tractorul de 45 CP este echipat in partea din fata cu:
-

doua faruri asimetrice rotunde cu acelasi tip de bec ca si la tractorul de 65


CP.

Fig. 5.4 Lampa spate tractor U445

Pe aripa (fig. 5.3),


sunt montate 2 lampi bicompartimentate prevazute cu cate un bec de 15 W pentru
pozitie (culoare alba) si un bec de 21 W pentru semnalizarea schimbarii directiei de
mers (culoare portocalie).

Fig 5.3 Lampa fata tractor U-445

In spate (fig. 5.4 ) tractorul de 45 CP prezinta:


-

2 lampi bicompartimentate in care se gasesc cate un bec de 21 W pentru

semnalizarea schimbarii directiei de mers (culoare portocalie) si cate un bec cu


doua filamente 15/21W, culoare rosie (21 W pentru indicarea actionarii franei de
serviciu si 15 W pentru semnalizarea pozitiei), in partea stanga lampa are o fanta
transparenta pentru iluminarea numarului de circulatie;
-

1(2) faruri proiectoare cu comanda independenta cu un bec de 35 W, pentru

iluminare noaptea cand se lucreaza in camp.


Dispozitive auxiliare de protectie si accesorii ale echipamentului electric.
Dispozitivele de protectie au rolul de proteja circuitele electrice in
eventualitatea producerii unui scurt circuit, dispozitive cunoscute sub numele de
sigurante. Cele mai utilizate sigurante au fir fuzibil calibrat pentru curenti de 8, 16, 25
Amperi, in cazul schimbarii lor se vor inlocui cu altele de acelasi tip si numai pentru
curentul respectiv, dupa depistarea cauzei care produce scurtcircuitul.
Accesoriile prezente la tractoare si la remorci sunt urmatoarele:
relee pentru - semnalizarea incarcarii bateriei, - pentru semnalizarea
directiei de mers, - regulator de tensiune;
traductoare pentru: temperatura apei, presiunea uleiului si masurarea
nivelului de combustibil;
claxon, intrerupator pentru pedalele de frana, prize pentru remorca,
electromotor stergator de parbriz, etc.

5.2 Comenzile echipamentului electric.


Constituie organele de comanda care pun in functiune o serie de aparate si
dispozitive electrice. Acestea sunt:
Comutatorul cu cheie de contact. Circuitele realizate cu ajutorul acestui
comutator la diferitele tipuri de tractoare sunt prezentate mai jos:

La tractoarele de 45 CP (fig. 5.5) pozitiile comutatorului corespund urmatoarelor


circuite electrice:
- pozitia 1 alimentarea circuitului de pornire a motorului,
precum si a tuturor consumatorilor de zi;
- pozitia 2 sunt aprinse luminile de pozitie ale tractorului,
in plus fata de toti ceilalti consumatori de zi;
Fig. 5.5
Comutator U-445
pozitia 3 aprinderea fazei de intalnire (faza scurta), plus toti ceilalti consumatori
precedenti;
pozitia 4 aprinderea fazei de drum (faza lunga), plus toti ceilalti
consumatori precedenti;
-

pozitia 5 permite aprinderea luminilor de pozitie ale tractorului si totodata scoaterea


cheii din comutator, caz folosit in stationarea tractorului noaptea pe drumurile publice.
Fig 5.6

La tractoarele de 65 CP comutatorul (fig. 5.6) permite 7 posibilitatii de utilizare,


prezentate in figura 5.7 in functie de introducerea totala sau partiala a chei in
comutator si de rotirea acesteia in diferite pozitii.

A-consumatori de zi (claxon, lampa stop, releu aclansare, lampi semnalizare


directie, excitatie alternator);
B- consumatori stationari de noapte (iluminat
bord, lumini de pozitie, faruri proiectoare)
C- faruri cu lumina de intalnire (faza scurta);
Fig. 5.7
D-faruri cu lumina de drum (faza lunga).
Comutatorul pentru semnalizarea schimbarii directiei. Este prezent la
toate tipurile de tractoare, avand rolul de a pune in functiune, prin intermediul releului
de semnalizare a schimbarii directiei de mers, aprinderea intermitenta a lampilor de
semnalizare fata-spate, atat la tractor, cat si la remorca in cazul in care aceasta este
cuplata functional prin ansamblului priza-stecher.
In cazul tractoarelor de 45 si 65 CP, comutatorul este plasat lateral fata de
tabloul de bord, avand urmatoarele pozitii de functionare (fig. 5.8):
-

pozitia 0 pozitie neutra, cand semnalizatoarele


nu functioneaza;

pozitia S sunt puse in functiune lampile de semnalizare a schimbarii directiei in


partea stanga;
Fig. 5.8 Comutator
semnalizator
pozitia D sunt puse in functiune lampile pentru semnalizarea schimbarii directiei in
partea dreapta.
Butonul claxonului este intalnit la toate tipurile de tractoare, fiind amplasat la
indemana mecanicului agricol, pe tabloul de bord, prin apasare este pus in functiune
avertizorul sonor (claxonul), care va functiona atat timp cat butonul va fi apasat.
Butonul de pornire la tractorul de 65 CP si Comutatorul de pornire si
comanda a termoinjectorului la tractorul de 45, au fost prezentate in detaliu ca
organe de comanda a motorului (vezi capitolul 2).

6. Tehnica conducerii agregatelor.


Conducerea tractorului va fi efectuata numai de catre personalul care poseda
permisul necesar acestei profesii, operatia in sine punand atat probleme de
manevrabilitate, cat si de cunostinte in ceea ce priveste circulatia rutiera in cazul
deplasarii pe drumurile publice.

6.1 Pornirea de pe loc a tractorului.


Dupa pornirea motorului si ajungerea acestuia la regimul optim de functionare
se procedeaza la pornirea de pe loc a tractorului respectand urmatoarele:

Se va face o asigurare privind libertatea drumului, daca nu exista persoane in jur,

regland pozitia corecta pentru vizibilitate maxima a oglinzii retrovizoare;

Se decupleaza ambreiajul prin apasarea pana la refuz a pedalei de actionare a

acestuia;

Se introduce maneta schimbatorului de viteze in treapta de viteze dorita, facand

precizarea ca viteza intaia se foloseste in general la intoarceri sau cand este


necesara o forta deosebita pentru tractiune, vitezele a doua si a treia fiind cele mai
folosite in efectuarea lucrarilor agricole, celelalte viteze fiind folosite pentru
deplasarile la camp si la transport;

Se elibereaza frana de parcare complet;


Se elibereaza progresiv pedala ambreiajului, concomitent cu o accelerare

progresiva; dupa pornirea de pe loc a tractorului eliberand total pedala ambreiajului


odata cu stabilirea regimului dorit de deplasare.

6.2 Mersul in linie dreapta cu schimbarea vitezelor.


Conducerea tractorului dupa pornirea acestuia de pe loc presupune o mentinere a
directiei de mers pe traiectoria dorita cu ajutorul volanului, corectiile necesare
deplasarii pe drum trebuind sa se faca lin, fara bruscarii ale volanului, viteza de
deplasare a tractorului va fi proportionala cu apasarea pe pedala de comanda a
pompei de injectie, insa aceasta trebuind neaparat adaptata la conditiile de drum.
Trecerea dintr-o treapta de viteza in alta se realizeaza mai usor in cazul
tractoarelor a caror cutie de viteze este prevazuta cu sincronizator (U-445), in cazul
celorlalte tipuri de tractoare (U-650M) un factor important constituindu-l indemanarea
mecanicului agricol. Indiferent insa de tipul constructiv al tractorului, operatiile
necesare schimbarii treptelor de viteza sunt urmatoarele:

Se decupleaza ambreiajul prin apasarea pe pedala, simultan cu eliberarea totala


a pedalei de comanda a pompei de injectie (acceleratie);

Se scoate maneta schimbatorului de viteze din treapta de viteza initiala, se trece


prin punctul neutru (mort), dupa care se introduce in treapta de viteza dorita;

Se elibereaza pedala de comanda a ambreiajului, simultan apasandu-se pe


pedala de comanda a pompei de injectie.
In anumite situatii, cand una din rotile motrice patineaza, se va continua

deplasarea solidarizand intre ele rotile motoare, fapt ce se realizeaza cu ajutorul


mecanismului de blocare a diferentialului. Blocarea diferentialului se mai poate folosi
si in cazul lucrarilor de arat, pentru evitarea patinarii rotii din afara brazdei.
Pentru a mari durata de functionare a mecanismului de blocare a diferentialului,
este necesar a se respecta urmatoarele reguli de folosire a acestuia:

Pedala de blocare va fi actionata numai dupa o prealabila debreiere;

Pedala va fi actionata cu atentie, lent, pentru a preintampina aparitia unor


defectiuni ale mecanismului de blocare;

Este interzisa executarea virajelor in perioada de timp cat mecanismul de


blocare a diferentialului este cuplat.

6.3 Oprirea tractorului


Operatia de oprire a tractorului comporta in general o ordine a manevrelor
inverse pornirii de pe loc si anume:

Se reduce viteza de deplasare a tractorului prin reducerea turatiei motorului si o

apasare lenta pe pedala de franare, fara insa a opri tractorul;

Se apasa pedala de comanda a ambreiajului pentru debreiere si se apasa in

continuare pe pedala de frana pana la imobilizarea totala a tractorului;

Se aduce maneta de schimbare a treptelor de viteze in pozitia neutra;

Se imobilizeaza tractorul cu ajutorul franei de parcare in cazul tractoarelor de 45

CP, sau se blocheaza pedalele de franare cu ajutorul clichetului, in cazul tractoarelor


de 65 CP;

Se lasa motorul sa functioneze in gol, la turatie scazuta, pentru scaderea

temperaturii apei si a uleiului;

Se intrerupe debitul de motorina prin actionarea asupra butonului de oprire la

tractorul U-445, sau deplasarea manetei de comanda a pompei de injectie in pozitie


extrema superioara la tractorul U-650M;

Se scoate cheia de contact din comutator.

6.4 Particularitati de conducere in viraje si mersul inapoi.


Executarea unui viraj in mod corect constituie una din manevrele cele mai
importante in procesul de conducere. Executarea corecta a unui viraj, cu raza de
virare corespunzatoare, asigurand o traiectorie cit mai optima, cu o reducere de
viteza, conduce la o siguranta marita in circulatie.
In mod normal, tractoarele, diferentiat in functie de tip, au o raza de viraj de
circa 3 4 m. Aceasta raza se obtine prin bracarea (rotirea la maximum) rotilor spre
dreapta, fie spre stanga.
Raza
minima de viraj poate fi micsorata prin actionarea independenta doar a pedalei de
franare din interiorul virajului. Aceasta manevra insa, nu este indicata decat in cazuri
extreme, la lucrul in camp, in cazul intoarcerilor la capetele parcelei. Manevra este
insa interzisa in cazul circulatiei pe drumurile publice.
In toate cazurile,
la executarea unui viraj se va reduce viteza de deplasare, fiind interzise virajele
bruste la viteze mai mari de deplasare.
In cazul efectuarii
intoarcerilor, fie normale, dintr-o singura manevra, fie din trei miscari daca spatiul de
intoarcere este redus, ea va fi precedata de o asigurare in sensul ca manevra poate
fi efectuata in siguranta deplina.
In situatia in care se face deplasarea
spre inapoi, tractorul va fi manevrat cu grija, mecanicul agricol conducator
intorcandu-se spre partea dreapta, cu privirea inapoi pentru a avea o vizibilitate
maxima. In cazul acestei manevre volanul va fi actionat cu finete, fara a-l misca,
continuu, stanga-dreapta. Pentru siguranta in deplasare, mersul inapoi va fi efectuat
cu viteza redusa.
6.5. Franarea tractorului
Procesul franarii consta in oprirea tractorului din momentul aparitiei motivului
ce determina franarea si pana la imobilizarea lui completa. Acest proces cuprinde
trei faze si anume :
-

faza de reactie;

faza de intarziere din cauze mecanice ( jocuri la mecanisme);

faza de franare propriu-zisa.

La randul ei, faza de franare propriu-zisa depinde de urmatorii factori:


-

viteza de deplasare;

coeficientul de aderenta a pneurilor cu drumul;

forta de apasare pe pedalele de franare

Pentru obtinerea unor distante de franare minime este indicat a se doza in asa
fel efortul de apasare pe pedalele de frana incat rotile sa se afle in permanenta la
limita de blocare, sa se rostogoleasca, cautand a evita aparitia patinarii.
Trebuie avut in vedere ca la coborarea pantelor sa fie folosita si frana de
motor, adica reducerea acceleratiei si trecerea intr-o treapta de viteza redusa,
pentru a obtine o eficienta maxima. Este indicat sa se coboare panta cu aceeasi
treapta de viteza cu care se executa urcarea pantei respective.
Folosirea exagerata a franelor, duce la incalzirea lor si la reducerea eficacitatii
datorita scaderii coeficientului de frecare a ferodoului prin incalzire (fenomenul
fading).
Eficacitatea franarii depinde si de starea tehnica a intregului mecanism de
franare. Pentru mentinerea performantelor franelor, o importanta deosebita o are
starea de curatenie a suprafetelor de frecare, deoarece patrunderea lubrifiantilor la
garniturile de ferodou, compromit calitatile de frecare ale acestuia, ducand la o
franare ineficace, fapt ce favorizeaza posibilitatea producerii accidentelor. In acelasi
context, reglarea franelor trebuie sa fie corecta, astfel ca efectul de franare sa fie
acelasi pe ambele roti ale tractorului.
6.6 Particularitatile de conducere a tractoarelor
pe terenuri in panta
In cazul conducerii tractoarelor in agregat cu masinile agricole in panta, apare
problema stabilitatii agregatului.

In general, prin stabilitatea agregatului, se intelege capacitatea acestuia de a


se opune alunecarii, patinarii, deraparii si rasturnarii.
Dupa

modul cum se produc miscarile in raport cu

axele

principale ale

tractorului, se deosebesc stabilitatea longitudinala si stabilitatea transversala, fiecare


dintre ele putandu-se referi la atingerea limitei de aderenta sau rasturnare.
Stabilitatea longitudinala,

este capacitatea tractorului de a se

opune

alunecarii sau patinarii longitudinale, precum si rasturnarii in raport cu o axa


transversala, problema ei punandu-se atunci cand se lucreaza dupa linia de cea
mai mare panta.
Stabilitatea transversala este capacitatea tractorului de a se opune deraparii
sau rasturnarii transversale si apare atunci cand tractorul lucreaza dupa curba de
nivel.
Cand se efectueaza lucrari agricole pe terenuri in panta, se impune luarea
anumitor masuri privind pregatirea mecanicilor agricoli, precum si pregatirea
corespunzatoare a tractoarelor.
Inainte de inceperea lucrului este necesara o recunoastere a terenului pentru
a depista si marca zonele periculoase. Efectuarea lucrarilor agricole pe pante, va fi
facuta numai de catre mecanizatori cu experienta.
In general, pentru evitarea accidentelor, se vor folosi in agregat, tractoare
corespunzatoare, cu posibilitati de lucru pe panta respectiva.
In plus, se vor mai respecta urmatoarele reguli:
-

viteza de lucru va trebui astfel corelata cu inclinatia pantei incat sa se


previna rasturnarea;

la coborarea pantei este interzisa scoaterea tractorului din viteza,


folosindu-se in general treptele de viteza mici, a II-a sau I-a, fiind interzisa
schimbarea treptei de viteza pe parcursul inclinat;

la coborarea pe pante se va folosi frana de motor, evitand incalzirea


excesiva a franelor, pedalele de franare trebuind sa fie cuplate, pentru a
permite franarea simultana a rotilor;

intoarcerile la capetele parcelei vor fi facute in bucla pana la pante de


maximum 10 si obligatoriu din trei miscari prin manevrarea inainte si
inapoi, pastrand tractorul cu fata la vale, in cazul lucrului pe pante mai
mari de 10;

tractoarele vor fi echipate in mod obligatoriu cu cabine de rezistenta;

In cazul lucrarilor de arat, cu ecartamentul reglat la 1400 mm, panta maxima


pe care se poate lucra este de 10 pe curbele de nivel, cu rasturnarea brazdei spre
vale. Cand se lucreaza cu rasturnarea brazdei spre deal, tractorul poate lucra pe
pante de pana la 14. Daca aratura se efectueaza cu plug reversibil in agregat cu
tractoarele pe senile, se poate lucra pe pante de pana la 27.
La lucrarile de semanat, cand se lucreaza cu tractoarele pe roti, inclinarea
maxima a pantei va fi de 6-8 in cazul semanatorilor tractate si de 10-12 pentru
semanatorile purtate. Cand se lucreaza cu tractoare pe senile panta maxima este de
18-20.
La lucrarile de intretinere a culturilor se poate lucra pana la panta maxima de
stabilitate a tractorului, iar cu masinile de administrat ingrasaminte solide si
amendamente se poate lucra pe pante cuprinse intre 6-8.

6.7 Conducerea tractorului pe timp de noapte


Conducerea in timpul noptii presupune o atentie sporita, in primul rand datorita
deficientelor vizibilitatii. Daca iluminarea in plina zi cu soare este de aproximativ
100.000 lucsi, iluminarea drumului cu faza de drum ajunge doar la 30 de lucsi, deci
de aproximativ de 3000 de ori mai putin.
Reglementarile in vigoare impun ca faza de drum sa ilumineze pe o distanta
de minimum 100 m, iar faza de intalnire pe o distanta de minimum 30 m. Luminile de
pozitie trebuie sa fie vizibile pe timp senin de la o distanta de 150 m.

Cea mai grava problema in circulatia pe timp de noapte o constituie orbirea cu


farurile de catre autovehiculele care circula in sens opus. De aceea, ca o obligatie a
conducatorilor este schimbarea fazei de drum cu cea de intalnire de la cel putin 200
m distanta intre autovehicule.
Farurile tractorului trebuie sa fie in perfecta stare de functionare si reglate
corespunzator pentru fiecare faza de iluminare, viteza de circulatie trebuie adaptata
in asa fel incat sa avem posibilitatea de a opri tractorul in limita de siguranta.
Atunci cand se lucreaza pe camp pe timp de noapte, farurile proiectoare cu
comanda independenta pot fi aprinse, insa numai pentru a ilumina masina agricola
cu care se lucreaza in agregat, iar in brazda se recomanda sa nu se lucreze mai
multe agregate.

6.8 Conducerea tractorului pe timp nefavorabil.


Conducerea pe timp de ploaie, grindina, ceata, ninsoare prezinta unele
particularitati de care trebuie sa se tina cont si anume:
-

prin parbrizul udat de ploaie, vizibilitatea este mult stanjenita, de aceea este

necesar a avea un stergator bun, cu lamela de cauciuc curata;


-

aderenta pneurilor cu drumul este mult scazuta, fapt care poate genera

aparitia derapajului.
In aceste conditii, in special iarna este necesar sa respectam o serie de cerinte:
-

pneurile cu care este echipat tractorul sa aiba banda de rulare in stare


buna, este bine a reduce presiunea cu 0,2-0,3 atmosfere;

radiatorul va avea husa de protectie trasa pentru mentinerea unui regim


termic optim al motorului;

in cazul deplasarilor pe drumuri in panta, tractoarele vor fi echipate pe


rotile motoare cu lanturi antiderapante;

pornirile de pe loc se vor face lin, evitand patinarea rotilor, iar pentru
franare se va folosi cat mai mult frana de motor, daca este necesar
totusi actionarea pedalelor de frana, aceasta se va face prudent;

volanul se cere a fi manevrat cu cea mai mare atentie, evitand


actionarile bruste, nu se va rula cu tractorul debreiat sau cu schimbatorul
de viteze la punctul mort, in cazul circulatiei in coloana se va pastra o
distanta mai mare intre agregate.

6.9 Particularitatile conducerii tractoarelor in agregat cu remorci.


La transport in agregat cu remorci, tractorul se deplaseaza cu sarcini mari, cu
viteze sporite pana la 30 km/h, circuland pe drumurile publice. Deoarece greutatea
remorcilor ce se transporta este mult mai mare decat cea a tractorului, rezulta ca
folosirii tractorului in agregat cu remorcile sa i se acorde o atentie deosebita.
Inainte de plecarea in cursa este necesar a se face verificarea starii tehnice a
agregatului, se verifica mecanismul de directie al tractorului, starea articulatiilor astfel
ca jocul liber al volanului sa nu depaseasca 15, se verifica franele tractorului si a
remorcii, se verifica daca remorca este cuplata corespunzator la tractor si daca este
bine asigurata, se verifica daca obloanele remorcii sunt bine inchise si daca bena
este blocata pe sasiu, se verifica presiunea in pneuri, atat la tractor cat si la remorca,
se face verificarea instalatiei de iluminare si de semnalizare atat la tractor, cat si la
remorca.
Cuplarea remorcilor la tractor se va face tinand cont atat de tipul tractorului,
cat si de tipul remorcilor. Astfel, la tractoarele de 45 CP, care nu sunt prevazute cu
instalatie pneumatica pentru franarea remorcilor este permis a se cupla doar
remorcile monoax, cu o capacitate de maximum 2,5 tone, care sunt prevazute cu
frane prin inertie.
In cazul remorcilor cu frane pneumatice, maneta regulatorului se va aseza in
pozitia corespunzatoare sarcinii care se transporta, pozitia pentru sarcina maxima,
sarcina 50%, sau cu remorca goala. Pentru o siguranta in exploatare, o eficienta
maxima a sistemului de franare, plecarea de pe loc se va face numai dupa ce
presiunea aerului din instalatie se ridica la 5,5-6 atmosfere.

Circulatia in agregat cu remorca presupune a acorda o atentie sporita in


urmatoarele situatii:
-

viteza de circulatie va fi adaptata conditiilor de drum, astfel pe sosele se va

rula cu o viteza de 15-20 km/h, iar pe drumurile de camp cu 10-15 km/h;


-

se va tine cont de gabarit, context in care virajele vor fi atacate cu o raza mai

mare de viraj, la transportul unor incarcaturi voluminoase se va circula cu viteza


redusa, in special in viraje si pe drumurile denivelate;
-

pe drumurile umede sau cu aderenta scazuta se vor evita virajele si franarile

bruste, urcarea si coborarea pantelor se vor face cu viteze reduse, alese inainte de
urcare sau coborare;
-

in cazul in care descarcarea se face prin bascularea remorcii, se scot intai

bolturile de blocare a benei, din partea opusa bascularii, se coboara oblonul din
partea in care se face bascularea, dupa care se trece maneta de comanda a
distribuitorului hidraulic pe pozitia de ridicare. Pentru revenire, se trece maneta pe
pozitia flotant, dupa revenirea benei pe sasiu, se inchide oblonul si se monteaza
bolturile de blocare ale benei.
Pentru a marii fiabilitatea remorcilor, odata cu cuplarea remorcii la tractor se vor
cupla si instalatiile de franare si cea electrica, se verifica daca lantul intinzator este
inchis si intins, se verifica piulitele rotilor si cele ale cercului de rotire si cuplare, se
verifica concordanta intre semnalizarile luminoase ale tractorului si cele ale remorcii
si eficacitatea instalatiei de franare prin probe.