FIŞĂ DE EVALUARE

A CURRICUMULUI ÎN DEZVOLTAREA LOCALĂ

ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL

APROBAT Inspector de specialitate,

Consiliul de Administrație al I.S.J. Brăila PROF. DANIELA CONDEI
Ședința din data de....................................
Instituția de învățământ: LICEUL TEHNOLOGIC ,, NICOLAE ONCESCU”
Denumirea CDL- PROCESE TEHNOLOGICE ÎN UNITĂȚILE AGRICOLE
Domeniul pregătirii de bază: AGRICULTURĂ
Calificarea profesională: ZOOTEHNIST
Anul de studiu: CLASA A IX-A ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL
Autor: prof.DUMITRU LUCICA
prof. TUDORACHE LUCICA
Unitatea de învățământ: LICEUL TEHNOLOGIC ,, NICOLAE ONCESCU”
Partener social: CMVI UNGUREANU TUDOREL

CRITERII ŞI INDICATORI DE EVALUARE

CRITERII DA NU DA, cu recomandări

I. Respectarea structurii standard a programei prin
includerea:
Listei unităților de competență din standardele de pregătire DA
profesională pe care se fundamentează curriculumul;
Argumentului(notei introductive); DA
Unitățile de competență/rezultatele învățării la care se referă DA
modulul;
Corelarea rezultatelor învățării cu criteriile de evaluare; DA
Conţinutul formării; DA
Resursele material minime necesare parcurgerii modulului; DA
Sugestii metodologice; DA
Sugestii cu privire la evaluare.. DA
II. Existenţa unei bibliografii DA
III. Elemente de calitate
Concordanţa dintre nevoile de formare identificate la nivel DA
local;
Conţinutul argumentului; DA
*oportunitatea curricumului în dezvoltarea locală; DA
*realismul în raport cu resursele disponibile la nivelul unității DA
de învățământ și al agentului economic partener;
Corelarea competenţelor cu situațiile de învățare; DA
Corelarea competenţelor cu conținuturile; DA
Adecvarea modalităţilor de evaluare la demersul didactic DA
propus
NOTĂ: Pentru a fi avizat proiectul de programă trebuie să întrunească “DA” la punctele I şi II si cel puţin 5 “DA”/”DA
cu recomandări” la punctual III;
Avizul comisiei pentru curriculum a ariei curriculare ,, Tehnologii”,prof. Tudorache Lucica

Avizul Consiliului de Administrație al școlii.,prof. Mirela Cazacu

Avizul operatorului economic/instituției publice partenere, CMVI UNGUREANU TUDOREL

1
 LICEUL TEHNOLOGIC ,,N. ONCESCU” IANCA

CURRICULUM DE DEZVOLTARE LOCALĂ

PENTRU

CLASA A IX-A
ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL

PROCESE TEHNOLOGICE ÎN UNITĂȚILE

AGRICOLE

Stagiu de pregatire practică- CDL –laborator tehnologic/instruire practică comasată

Total ore/an: 5 săptămâni/an x 30 ore/săpt. =150 ore/an

DOMENIUL: AGRICULTURĂ
CALIFICAREA PROFESIONALA-ZOOTEHNIST

AUTORI: prof. DUMITRU LUCICA

Prof. TUDORACHE LUCICA

ANUL ŞCOLAR: 2019-2020

2
 DATE DE IDENTIFICARE A CDL
1. Instituția de învățământ: LICEUL TEHNOLOGIC ,,N. ONCESCU” IANCA
2. Denumirea operatorului ecomomic: CMVI UNGUREANU TUDOREL
3. Titlul CDL-ului: PROCESE TEHNOLOGICE ÎN UNITĂȚILE AGRICOLE
4. Tipul CDL-ului: DE APROFUNDARE
5. Domeniul de pregătire de bază: AGRICULTURĂ
6. Calificarea profesională: ZOOTEHNIST
7. Clasa aI X-a, ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL
8. Număr ore: 150 ore de laborator tehnologic/instruire practică
9. Autori:prof. DUMITRU LUCICA
prof. TUDORACHE LUCICA
 Unitatea de învățământ: LICEUL TEHNOLOGIC ,,N. ONCESCU”
 Operatorul economic: CMVI UNGUREANU TUDOREL
1. Notă de prezentare
• Denumirea calificării: ZOOTEHNIST
• Nivelul de pregătire: ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL
• Numărul de ore alocat modulului: 150 ore laborator tehnologic
• Scopul modulului CDL
Curriculum-ul pentru modulul CDL ,,PROCESE TEHNOLOGICE ÎN UNITĂȚILE AGRICOLE” se
adresează elevilor din clasa a IX-a Invățământ profesional , domeniul Agricultură, având alocate 150 de ore în stagiul de
pregătire practică.
Cererea pieţei şi necesitatea formării profesionale la nivel european au reprezentat motivele esenţiale pentru
includerea acestui curriculum. Tinerilor trebuie să li se ofere posibilitatea de a dobândi acele cunoștințe,aptitudini și
atitudini care sunt importante pe piaţa muncii.
 Scopul modulului CDL este acela de a veni în întâmpinarea nevoilor locale și a intereselor elevilor pentru
deversificarea parcursurilor de formare la clasă Din acest considerent, programa a fost concepută astfel încât să
dezvolte o arie extinsă de abilităţi transferabile de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de muncă,
pentru asumarea rolului în societate ca persoane responsabile, .De asemenea, parcurgerea modulului propus are
ca scop stimularea cooperării dintre agentul economic și unitatea de învățămînt, crearea forței de muncă bine
pregătită, dezvoltarea competențelor necesare integrării profesionale.
• Rolul CDL-ului în pregătirea de specialitate a elevilor de clasa a IX-a, învățământ profesional este acela de a
facilita tranziția elevilor de la școală la viața activă prin adaptarea pregătirii elevilor la nevoile locale, acela de a se
angaja la agenți economici în domeniul AGRICULTURĂ. Aprofundarea noțiunilor învățate la modulul PROCESE
TEHNOLOGICE ÎN UNITĂȚILE AGRICOLE contribuie la formarea profesională și la satisfacerea comunității din
localitatea Ianca.
Modulul este centrat pe rezultate ale învățării și vizează dobândirea de cunoștințe, abilități și atitudini necesare
angajării pe piața muncii în una din ocupațiile specificate în SPP-urile corespunzătoare calificărilor profesionale de nivel
3, din domeniul de pregătire profesională AGRICULTURA, sau continuarea studiilor pentru o calificare de nivel
superior.
• Situațiile de învățare care răspund cel mai bine nevoilor de formare identificate împreună cu agentul
economic parteneră a unității de învățământ sunt: lucrările practice pe teren împreună cu tutorele de practică la care sunt
repartizați elevii, lucrările de laborator efectuate la agentul economic, dar și explicațiile teoretice oferite de elevi cu
privire la rezultate ale învățării.
• Descrierea nevoilor de formare cărora le răspunde CDL-ul și a rezultatelor învățării aprofundate.
În orele alocate parcurgerii CDL-ului, prin parcurgerea temelor propuse se recomandă a se desfășura activități
practice și de laborator pentru a se realiza situații de învățare identificate împreună cu agentul economic de profil .
Propunerea a pornit de la constatarea că dobândirea abilităţilor practice necesită un număr mai mare de ore şi că
acest modul poate constitui o modalitate eficientă de corelare a conţinuturilor modulelor din cultura de specialitate.

3
 2. Tabel de corelare dintre rezultatele învăţării și conținuturile învățării

Rezultate ale învățării

suplimentare/rezultate ale învățării Conținuturile învățării3 Situații de învățare
Nr. propuse spre aprofundare/extindere2
crt Cunoștinţe Abilităţi Atitudini
4.1.2. 4.2.1. 4.3.1. Întreprinderile agricole. Diferenţierea
4.2.3. -Definirea noţiunilor de unitate agricolă, întreprindere cunoştinţelor
agricolă, exploataţie agricolă. elevilor se va face
Tipuri de unităţi agricole prin: abordarea
- Întreprinderi agricole tuturor stilurilor de
- Exploataţii agricole învăţare .
- Ferme agricole de semisubzistenţă
- Cooperative agricole
- Societăţi agricole şi alte forme de asociere în agricultură
Particularităţile întreprinderilor din agricultură.
4.1.4. 4.2.4. Resursele materiale Diferenţierea
4.2.6. - Fondul funciar: concept, particularităţi cunoştinţelor
4.1.5. 4.2.9. - Categorii de materii prime şi materiale necesare, în funcţie elevilor se va face
de obiectul de activitate prin: abordarea
4.3.3. Echipamente tehnologice necesare tuturor stilurilor de
Resursele umane învăţare (auditiv,
- Categorii de personal în funcţie de obiectul de activitate vizual, practic sau
4.3.4. - Nivel de calificare prin contact direct)
- Recrutarea şi selecţia personalului formarea de perechi
-Încadrarea, formarea, motivarea, evaluarea personalului de elevi cu
Resursele financiare aptitudini diferite
- Stabilirea necesarului de finanţare care se pot ajuta
- Surse de finanţare proprii şi străine reciproc.
- Accesarea fondurilor nerambursabile
Cheltuielile directe şi indirecte
Cheltuielile fixe şi variabile
Noţiunea de cost
Veniturile unităţii agricole
- Veniturile din activitatea de exploatare
- Veniturile din activitatea financiară:
Veniturile din dobânzi
Venituri din diferenţe de curs valutar etc.
- Veniturile din activitatea extraordinară:
Venituri din despăgubiri pentru calamităţi
Rezultatul activităţii
3.1.2. 3.2.1. 3.3.1. Clasificarea tractoarelor: Diferenţierea
3.2.3. 3.3.2. - după destinaţie, după putere, după tipul organelor de rulare sarcinilor şi
3.2.4. Părţile componente ale tractorului: timpului alocat se
3.2.7. - părţile principale ale tractoarelor şi rolul lor: motorul, vor efectua prin:
transmisia, organele de rulare, organele de conducere, prezentarea temelor
şasiul, suspensia, utilajul auxiliar şi echipamentul electric în mai multe
- părţile componente ale motorului şi rolul lor:. moduri,  fixarea de
Echipamentele de lucru ale tractorului: sarcini în funcţie de
- dispozitivul de tracţiune, priza de putere, instalaţia abilităţi, fixarea
hidraulică, mecanismul de suspendare, transmisia la curea, sarcinilor de la u;or
cupla pentru remorcă la greu.
3.1.6. 3.2.10. 3.3.3. Maşini agricole pentru fertilizarea solului Diferenţierea
3.1.8. 3.2.11 3.3.5. - Maşini pentru administrat îngrăşăminte organice: părţi răspunsului se va
3.1.9. 3.2.12. componente, proces de lucru, cuplarea mașinii la tractor şi realiza prin:
3.2.13. executarea lucrării de fertilizare utilizarea
3.2.14. - Maşini pentru administrat îngrăşăminte minerale: părţi autoevaluării şi

4
 componente, proces de lucru, cuplarea mașinii la tractor şi solicitarea elevilor
executarea lucrării de fertilizare de a-şi impune
- Maşini pentru administrat amendamente obiective.
3.1.14. 3.2.18. 3.3.7. Maşini agricole pentru pregătirea solului Diferenţierea
3.2.19. - Pluguri cunoştinţelor
3.2.20. - Grape elevilor se va face
3.2.22. 3.3.8. - Tăvălugi, nivelatoare prin: abordarea
- Freze tuturor stilurilor de
- Sape rotative învăţare (auditiv,
- Norme de securitate şi sănătatea în muncă la efectuarea vizual, practic).
lucrărilor de pregătirea solului
3.1.17. 3.2.26. 3.3.9. Maşini agricole pentru înfiinţarea culturilor Diferenţierea
3.2.27. - Semănători sarcinilor şi
- Maşini de plantat timpului alocat se
- Maşini de plantat cartofi vor efectua prin:
- Maşini de plantat răsaduri prezentarea temelor
- Maşini de plantat plantat în mai multe
- Norme de securitate şi sănătatea în muncă la efectuarea moduri.
lucrărilor de semănat și plantat
3.1.21. 3.2.29. 3.3.11. Maşini agricole pentru recoltarea culturilor Diferenţierea
3.1.22. 3.2.30. 3.3.12. - Maşini pentru recoltat plante furajere cunoştinţelor
3.3.13. - Maşini pentru recoltat cereale păioase elevilor se va face
- Maşini pentru recoltat rădăcinoase şi tuberculifere: tipuri, prin: abordarea
tehnologie de recoltare, părţi componente, proces de lucru, tuturor stilurilor de
executarea lucrării de recoltat rădăcinoase și tuberculifere învăţare (auditiv,
vizual, practic)
3.1.27. 3.2.25. 3.3.14. Maşini şi instalaţii zootehnice: Diferenţierea
3.1.29. 3.2.36. 3.3.15. - Maşini şi instalaţii pentru pregătirea și distribuirea hranei sarcinilor şi
3.1.31. 3.2.37. la bovine, porcine şi păsări timpului alocat se
3.2.39. - Instalaţii pentru alimentarea cu apă la bovine, porcine şi vor efectua prin:
păsări prezentarea temelor
-Utilaje pentru întreţinerea animalelor şi adăposturilor: în mai multe
echipamente pentru întreținerea animalelor, utilaje pentru moduri.
ventilația și încălzirea adăposturilor, utilaje pentru evacuarea
dejecțiilor din adăposturile de bovine, porcine și păsări
- Maşini şi instalaţii pentru recoltarea produselor animaliere
instalații de muls
- Norme de securitate şi sănătatea în muncă la efectuarea

Numărul de ore alocat fiecărei teme este orientativ, rămânând la latitudinea cadrelor didactice care predau
conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu
care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a
cunoştinţelor de către colectivul instruit.

3. Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte și instrumente, machete, materii prime și materiale,
documentații tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobândirii rezultatelor învățării (existente în școală sau
la operatorul economic):
 Calculator, videoproiector, imprimantă, fişe, coli de flipchart, documente tipizate ;
 Conexiune la internet ;
 Formulare tipizate contabile ;
 Legislaţia în vigoare: Legea 31/1990 privind societăţile comerciale, Legea 36/1991 privind societăţile
agricole şi alte forme de asociere în agricultură, Legea cooperaţiei agricole nr. 566/2004, OUG 108/2001
şi Legea nr. 166/2002 privind exploataţiile agricole, Legea nr. 204/2008 privind protejarea exploataţiilor
agricole, Legea nr. 1/2005 privind societăţile cooperative agricole, OUG nr. 44/2008 privind înfiinţarea
persoanelor fizice autorizate, a întreprinderilor individuale şi întreprinderilor familiale; Anexele 1 şi 2 la

5
 OMEF nr. 3512/2008 - Norme metodologice de întocmire şi utilizare a documentelor financiar-
contabile, Legea arendării nr. 16/1994, cu modificarile şi completările ulterioare ;
 Tractor pe roţi, echipamente de lucru;
 Părţile principale ale tractorului: motorul, transmisia, organele de rulare, organele de conducere, şasiu,
suspensia, utilajul auxiliar, echipamentul electric
- Maşini pentru pregătirea solului: pluguri, grape, tăvălugi, nivelatoare, freze, sape rotative
- Maşini agricole pentru fertilizarea solului: maşini pentru administrat îngrăşăminte (minerale şi organice, solide
şi lichide), maşini pentru administrat amendamente ;
- Maşini pentru semănat şi plantat: semănători universale, semănători de precizie, maşini de plantat tubercule,
bulbi, răsaduri;
- Maşini pentru întreţinerea culturilor: cultivatoare, maşini pentru fertilizat suplimentar, maşini şi echipamente de
stropit şi prăfuit;
- Maşini pentru recoltat:motocositoarea, vindroverul, grebla, presa de balotat, combina pentru
recoltat cereale păioase, combina pentru recoltat porumb, echipament pentru recoltat porumb, maşini pentru recoltat
leguminoase, maşini pentru recoltat rădăcinoase, maşini pentru recoltat tubercule;
- Maşini şi instalaţii zootehnice: maşini şi instalaţii pentru pregătirea hranei, maşini şi instalaţii
pentru distribuirea hranei, instalaţii pentru alimentarea cu apă, adăpători, utilaje pentru asigurarea
microclimatului în adăposturi, instalaţii pentru recoltarea produselor animaliere;
- Tipuri de materii prime şi materiale: seminţe, răsaduri, îngrăşăminte.

4. Sugestii metodologice

Profesorii de specialitate au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme, în funcţie de:
· dificultatea temelor;
· nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit;
· complexitatea şi varietatea materialului didactic utilizat;
· ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor proprii grupului instruit.
Parcurgerea conţinuturilor se va realiza în integralitatea lor. Pentru atingerea rezultatelor învăţării stabilite
prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite conţinuturi, de a le eşalona în timp, de a utiliza activităţi
variate de învăţare, cu accentuare pe cele cu caracter aplicativ, centrate pe elev.
Stagiul de instruirea practică se recomandă să se desfăşoare în ateliere de specialitate sau la agentul economic,
dotate cu materiale didactice specifice.
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat fiecare dintre
rezultatele învăţării.
Prin parcurgerea conţinuturilor modulului folosind strategii didactice adecvate se dezvoltă valori şi atitudini
care vor înlesni adaptarea elevilor la cerinţele pieţei muncii şi la dinamica evoluţiei tehnologice precum şi accesul la
niveluri superioare de pregătire:
· dezvoltarea imaginaţiei şi creativităţii tehnice
· respectarea standardelor internaţionale privind calitatea produselor
· asigurarea motivaţiei necesare studierii disciplinelor tehnice
În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii ale educaţiei:
 Elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor;
 Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare;
 Elevii au stiluri proprii de învăţare; ei învaţă în moduri diferite, cu viteze diferite şi din experienţe diferite;
 Participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de învăţare;
 Elevii învaţă mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informaţiile noi şi a le asocia cu
“cunoştinţele vechi”.

Pentru dobândirea de către elevi a deprinderilor prevăzute, activităţile de învăţare - predare utilizate de cadrele
didactice vor avea un caracter interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de
predare.
 Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat, prin:
 gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru;
 fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite;
 fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi;
 abordarea temelor din perspectiva tuturor stilurilor de învăţare;
6
  formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;

5. Modalitați de evaluare

Există trei tipuri de evaluare: iniţială, formativă şi sumativă

Evaluarea iniţială are rolul de a verifica dacă elevul deţine cunoştinţele şi abilităţile necesare pentru a putea
parcurge cu succes programul de formare.
Evaluarea formativă asigură profesorului/formatorului feedback-ul procesului de predare şi învăţare. Prin
această evaluare profesorul cunoaşte nivelul de dobândire a noilor cunoştinţe şi abilităţi de către elev şi dacă acesta este
pregătit pentru a învăţa noi subiecte.
Evaluarea finală a modulului sau evaluarea sumativă verifică dacă au fost dobândite toate rezultatele învăţării
asociate modulului. Evaluarea va cuprinde şi activităţi practice în care se va urmări dacă elevul este capabil să lucreze în
echipă, să rezolve o problemă, să facă o prezentare să scrie un raport. Funcţie de specificul modulului, această evaluare
poate fi făcută printr-un portofoliu sau miniproiect/proiect.
Autoevaluarea şi evaluarea în perechi.
Profesorul va explica întotdeauna ce se aşteaptă de la evaluarea sumativă şi va discuta şi agrea cu elevii
criteriile de evaluare pentru o încheiere cu succes a modulului. Profesorul îi va încuraja pe elevi să se autoevalueze sau
să se evalueze unul pe celălalt.
Profesorul va păstra toate evidenţele evaluării pentru a putea dovedi atingerea rezultatelor învăţării şi a
criteriilor din standardul de pregătire şi curriculum.
Evaluarea trebuie să fie de tip continuu, corelată cu criteriile de performanță și cu tipul problemelor de evaluare
precizate în Standardele de Pregatire Profesională corespunzător calificării .
Activitatile de învățare / instruire utilizate de cadrul didactic vor avea un caracter activ, interactiv și centrat pe
elev, cu pondere sporită pe activitățile de învățare și nu pe cele de predare.
La încheierea cu succes a unei evaluări, este suficient un feedback de felicitare.
In cazul unei încercari nereusite, este esențială transmiterea unui feedback clar și constructiv. Aceasta trebuie să
includă discuții cu elevul în legătură cu motivele care au dus la insucces, identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare,
precum și sprijinul suplimentar de care elevul are nevoie.
Se vor utiliza metode cât mai diverse care să stimuleze atenția, interesul, participarea nemijlocită și spiritul
creativ al elevilor, cum ar fi :
 metode bazate pe acțiune (lucrări de laborator);
 metode explorative (vizite, excursii);
 metode expozitive (explicația, descrierea.
Instrumente de evaluare recomandate:
 observarea sistematică, pe baza unei fişe de observare;
 fişe de lucru
 lucrări practice;
 miniproiectul prin care se evaluează metodele de lucru folosite de elev, utilizarea eficientă a bibliografiei,
materialelor şi echipamentelor din dotare, modul de organizare a ideilor şi resurselor materiale, acurateţea
tehnică a execuţiei.
 studiul de caz
 Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de înregistrare a
performanţelor elevilor pe o anumită durată de timp

Pentru a promova modulul, elevii trebuie să demonstreze că pot întruni toate criteriile asociate cu toate
rezultatele. Elevii vor duce la îndeplinire lucrări practice, proiecte, teme de lucru şi/sau probleme care constituie
evaluarea modulului.

7
 6. Bibliografie

1. Bărbulescu Constantin, Gavrilă Tatiana - Economia și gestiunea întreprinderii,Editura Economică, București,

1999
2. Brut, M., - Instrumente pentru E-learning. Ghidul informatic al profesorului modern, Editura Polirom,
Bucureşti, 2006;
3. Burduș Eugen, Cochină Ion, Crăciun Lucia, Istocescu Amedeo Întreprinzătorul, Editura Pro Universitaria,
București, 2010
4. Cojocea Aureliana Guoadelia, Petre Doina Ana Maria - Contabilitate-manual pentru clasa a IX-a, Editura
Economică, București, 2004
5. Dulamă M. E. - Metodologii didactice activizante, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2008;
6. Katona Levente - Finanțarea întreprinderilor mic și mijlocii, Editura Expert, București, 2004;
7. M. Căproiu, ş.a - Maşini şi instalaţii zootehnice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982;
8. N. Pătraşcu, Gr. Caraciugiuc- Manual Mecanizarea agriculturii, Editura Ceres, Bucureşti, 1982;
9. C. Scrioşteanu, M. Moisiu, M.Ionaşcu,ş.aPregătire de bază în agricultură–Manual instruire practică” - Editura
Oscar Print, Bucureşti, 2003;
10. D. Toma, V. Scripnic, C. Mitroi –Manual Maşini şi instalaţii agricole- Editura Ceres, Bucureşti, 1984;
11. N. Pătraşcu, C .Popescu - Motoare –Tractoare, EdituraTehnică Bucureşti, 1993;
12. V. Scripnic, P. Babiciu - Maşini agricole, Editura Ceres, Bucureşti, 1979;