Antetul unităţii de Înregistrare ISJ Vrancea AVIZAT

învăţământ Inspector de specialitate,

FIŞĂ DE AVIZARE
A PROIECTULUI DE PROGRAMĂ PENTRU OPŢIONAL

A. *Avizul şcolii:
Denumirea opţionalului .............................................................................
Tipul ........................................................
Clasa .......................................................
Durata .............an şcolar........................
Număr de ore pe săptămână ................
Autorul ...................................................
Abilitarea pentru susţinerea cursului ......................
Instituţia de învăţământ ........................................................................................

B. Avizul Consiliului de Curriculum al Şcolii (CCŞ)

CRITERII ŞI INDICATORI DE EVALUARE – Clasele V - XII

DA NU DA, cu recomandare
Respectarea structurii standard a programei
 Notă de prezentare/Argument
 Valori şi atitudini
 Competenţe specifice
 Conţinuturi
 Sugestii metodologice :activităţi de învăţare,
modalităţi de organizare a procesului de predare-
învăţare-evaluare
Existenţa unei bibliografii
Elemente de calitate
 Respectarea particularităţilor de vârstă ale elevilor
 Concordanţa cu etosul şcolii, cu interesele elevilor şi
cu nevoile comunităţii
 Conţinutul argumentului
- oportunitatea opţionalului
- realismul în raport cu resursele disponibile
 Corelarea competenţelor specifice cu conţinuturile
 Adecvarea modalităţilor de evaluare la demersul
didactic propus
 Deschiderea către abordări interdisciplinare şi
transdisciplinare

AVIZUL CCŞ: DA DA, cu recomandări NU

Avizul conducerii şcolii: .........................................................................

NOTĂ: Pentru a fi acceptat proiectul de programă trebuie să întrunească "DA" la punctele I şi II
şi cel puţin 5 "DA" / "DA cu recomandări" la punctul III

CDL clasa a IX-a – Bazele nutriţiei omului 1

 Ministerul Educatiei Cercetarii Tineretului si Sportului
Inspectoratul Scolar al Judetului Vrancea
Colegiul Tehnic ,,Gheorghe Bals”Adjud

CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ

CLASA a IX-a
ARIA CURRICULARA: TEHNOLOGII
DOMENIUL PREGATIRII DE BAZA: INDUSTRIA ALIMENTARA

Bazele nutriţiei omului

Intocmit,
Prof. Ing. SAVA CECILIA

An scolar 2012/2013

CDL clasa a IX-a – Bazele nutriţiei omului 2

 CUPRINS
1.Argument 4
2. Structura programei 5
3. Conţinuturi 7
3.1. Sugestii metodologice 9
3.1.1. Planificarea calendaristică 10
3.1.2. Tipuri de activităţi şi exerciţii pentru demersul
11
didactic.
4. Evaluarea 12
5. Bibliografie 16
Anexa 1 - Planificare calendaristica „ Bazele nutritiei omului” 17

Ceea ce aud, uit…Ceea ce vad, imi amintesc…Ceea ce fac, inteleg !

CDL clasa a IX-a – Bazele nutriţiei omului 3

 1. ARGUMENT

Proiectarea curriculumului se subsumează principiilor de proiectare ale curriculumului

naţional, dar este determinată de cele două scopuri fundamentale specifice dezvoltării de curriculum
în învăţământul profesional şi tehnic:
 dobândirea, de către absolvenţi, a competenţelor profesionale necesare pentru
adaptarea în prezent şi mai ales în viitor la cerinţele unei pieţe a muncii aflate într-o
continuă şi rapidă schimbare;
 dobândirea, de către absolvenţi, a acelor competenţe cheie transferabile necesare
pentru integrarea socială, ca şi pentru integrarea rapidă şi cu succes pe piaţa muncii.
Curriculumul în dezvoltare locală pentru clasa a IX – a Bazele nutriţiei omului constituie
oferta curriculară unităţi noastre de învăţământ şi este realizat în parteneriat cu agenţii economici.
Prin această ofertă curriculară se asigură cadrul necesar adaptării pregătirii profesionale a elevilor la
cerinţele pieţei muncii locale şi judeţene.
Proiectarea şi evaluarea curriculumului în dezvoltare locală implică angajarea partenerilor
sociali (agenţi economici, asociaţii, organizaţii locale ale angajatorilor sau ale angajaţilor) în
procesul de identificare a competenţelor specifice pieţei forţei de muncă locale şi a situaţiilor de
învăţare oferite elevilor.
Această componenţă a curriculumului răspunde nevoii de acordare unei mai mari autonomii
unităţilor de învăţământ cu privire la planificarea şi proiectarea ofertei de pregătire profesională a
elevilor având în vedere că pieţele muncii sunt locale, fiind limitată deocamdată de neadoptarea
strategiei de descentralizare.
Obiectivele introducerii CDL –ului Bazele nutriţiei omului sunt:
 crearea de oportunităţi pentru dobândirea de către elevi a competenţelor suplimentare
solicitate de piaţa muncii locale, care nu sunt oferite prin componenta sectorială a
curriculumului
 crearea situaţiilor de învăţare necesare pentru dobândirea competenţelor cheie, adaptate
cerinţelor locale

CDL clasa a IX-a – Bazele nutriţiei omului 4

 Curriculumul în dezvoltare locală Bazele nutriţiei omului oferă următoarele
avantaje/beneficii:
a) contribuie la creşterea angajabilităţii absolvenţilor învăţământului profesional şi
tehnic şi astfel facilitează tranziţia elevilor de la şcoală la viaţa activă prin pregătirea
profesională elevilor Ia nevoile pieţei muncii la nivel local;
b)contribuie la creşterea ratei de inserţie socio-profesională.
c) extinde orizontul ocupaţional al elevilor, precum şi aprofundarea competenţelor cheie
alături de competenţele tehnice generale şi specializate;
d) contribuie la creşterea flexibilităţii ofertei educaţionale;
e) oferă oportunităţi de dezvoltare durabilă la nivelul comunităţii locale prin contribuţia
activă a partenerilor sociali la dezvoltarea resursei umane la nivel local;
f) contribuie la o mai mare receptivitate a şcolilor cu privire la nevoile comunităţii
locale;
g) oferă condiţii pentru fumizarea de formare profesională la nivel local, valorificând
standardele formulate la nivel sectorial;
h) crează oportunităţi pentru formalizarea relaţiilor dintre şcoală şi piaţa muncii locală.

2. STRUCTURA PROGRAMEI

Standardele de Pregătire Profesională cuprind trei categorii de unităţi de competenţă:

 unităţi de competenţă cheie – au scopul de a forma o forţă de muncă eficientă, adaptabilă
şi transferabilă;
 unităţi de competenţă tehnică generale – se formează pe un ciclu, sau grad ridicat de
generalitate şi complexitate în domeniu, dând posibilitatea flexibilităţii în calificările
ulterioare;
 unităţi de competenţă tehnice specializate – oferă posibilitatea formării de abilităţi
specifice calificării
Necesitatea accentuării laturii formative a procesului de învăţământ a condus la proiectarea
unui curriculum centrat pe competenţe. O astfel de abordare urmăreşte centrarea activităţii
elevilor nu pe asimilare mecanică a unor noţiuni şi concepte, ci pe dezvoltarea de capacităţi,
priceperi, deprinderi şi atitudini, care să ducă la formarea de competenţe.
Curriculum se va utiliza împreună cu Standardul de Pregătire Profesională.
La baza elaborării programelor stau competenţele individuale, care se regăsesc în Standardul
de Pregătire Profesională, competenţe ce sunt evaluate final numai în cadrul modulului în care sunt
înscrise, chiar dacă ele se dezvoltă şi în alte module.

CDL clasa a IX-a – Bazele nutriţiei omului 5

 Conţinuturile tematice din tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul nu reprezintă
succesiunea logică de parcurgere a materiei. Aceasta este precizată capitolul „Sugestii
metodologice”.
Conţinuturile tematice sunt elaborate pe baza criteriilor de performanţă şi a condiţiilor de
aplicabilitate corespunzătoare competenţelor individuale ce trebuie formate, preluate din Standardul
de Pregătire Profesională.
Calificările de tehnician în industria alimentară aparţine sectorului terţiar al economiei
naţionale, sector care cunoaşte o continuă ascensiune şi care oferă posibilităţi largi de integrare a
forţei de muncă.
Calificările implică şi ridicarea nivelului calitativ al pregătirii profesionale prin dobândirea
de noi competenţe (gândire critică, conduită civică, flexibilitate, lucrul în echipă etc.) alături de cele
tradiţionale.
Prin calificare se oferă:
 posibilitatea de a dobândi o gamă variată de competenţe în domeniu;
 lărgirea gamei de abilităţi prin selectarea studii de specialitate, în concordanţă cu
opţiunea elevilor privind cariera;
 lărgirea gamei de abilităţi menite să furnizeze flexibilitate ocupaţională şi mobilitate;
 dobândirea de abilităţi cheie, care să permită accesul mai rapid pe piaţa muncii.
Competenţele care urmează a fi dobândite au fost stabilite prin consultarea partenerilor
sociali.
Pentru calificarea tehnician în industria alimentară, pregătirea de bază în domeniu se
realizează pe baza dezvoltării următoarelor competenţe:
1. Competenţele cheie, fiind transferabile, sunt comune tuturor celor 16 domenii de calificare;
2. Competenţele tehnice generale oferă pregătirea tehnică generală pentru domeniu tehnician
în industria alimentară, dând posibilitatea flexibilităţii în calificările ulterioare;
3. Competenţele tehnice specializate – dezvoltă abilităţi specifice calificării
c1. Competenţe tehnice specializate – dezvoltă abilităţi specifice calificării de „tehnician în
industria alimentară”, cum sunt: „verificarea calităţii produselor”, „respectarea operaţiilor
tehnologice de pregătire a preparatelor”, „respectarea normelor de igienă şi de securitate a
muncii”, „abilităţi de analiză a preparatelor culinare şi a băuturilor” etc.
În clasa a IX a , pregătirea în domeniul are ca finalitate dobândirea unor abilităţi generale
domeniului, pregătirea de specialitate pentru desăvârşirea calificării, continuându-se prin modulele
de specialitate, din clasa a X a.
Modulul Bazele nutriţiei omului este parcurs la nivelul clasei a IX-a, pentru tehnician în
industria alimentară La nivelul clasei a IX-a sunt alocate 30 ore/săptămână pregătire practică.

CDL clasa a IX-a – Bazele nutriţiei omului 6

Precizări privind abordarea curriculum-ului:
Curriculum-ul se va utiliza împreună cu Standardul de Pregătire Profesională (S.P.P.):
1. noua orientare care a stat la baza elaborării este formarea competenţelor individuale.
Conţinuturile tematice stau la baza formării competenţei;
2. la baza elaborării curriculum-ului stau competenţele individuale care se regăsesc în S.P.P.,
competenţe care vor fi supuse evaluării finale în cadrul acestui modul;
3. conţinuturile tematice din tabelul de corelare nu reprezintă succesiunea logică de
parcurgere a conţinuturilor. Această succesiune este precizată la sugestii metodologice;
4. conţinuturile tematice sunt elaborate pe baza criteriilor de performanţă şi a condiţiilor de
aplicabilitate corespunzătoare competenţelor individuale formate, preluate din S.P.P.
În modulul Bazele nutriţiei omului abilităţile cheie sunt agregate cu competenţele tehnice
specializate datorită faptului că exersarea, dezvoltarea, evaluarea nu poate fi realizată în afara
situaţiilor specifice domeniului de calificare. Exersarea abilităţilor cheie se poate face ori de câte ori
este posibil şi în cadrul altor module de clasa a IX-a.

3. CONŢINUTURI
LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODUL

Unităţi de competenţă pentru

Competenţe individuale
abilităţi-cheie
7. Organizarea la locul de 7.2 Aplică principiile ergonomice în organizarea locului de
muncă muncă
7.3 Foloseşte instrucţiunile de lucru pentru îndeplinirea
sarcinilor

10.1. Identifică probleme complexe;

10. Rezolvarea de probleme 10.2. Planifică acţiuni pentru rezolvarea unor probleme
complexe
10.3. Analizează şi interpretează rezultatele obţinute.

TABEL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR

Unitati de competenţă Competente individuale Continut tematic

CDL clasa a IX-a – Bazele nutriţiei omului 7

 Noţiuni despre alimentaţie:
7.2 Aplică principiile  aliment – rol, clasificare;
ergonomice în organizarea  factorii de nutriţie din alimente;
7. Organizarea la locului de muncă  digestibilitatea şi metabolismul
locul de muncă 7.3 Foloseşte instrucţiunile de alimentelor;
lucru pentru îndeplinirea  valoarea nutritivă a alimentelor;
sarcinilor
 alimente de origine vegetală
(produse cerealiero-făinoase,
legume, fructe şi produse obţinute
din ele, amidon, glucoză, zahăr,
miere, grăsimi vegetale, condimente,
stimulente şi alte adaosuri vegetale);
10.1. Identifică probleme
 semipreparate şi preparate din
complexe;
alimente vegetale;
10.2. Planifică acţiuni pentru
 alimente de origine animală (ouă,
10. Rezolvarea de rezolvarea unor probleme
grăsimi alimentare);
probleme complexe
 semipreparate şi preparate din
10.3 Analizează şi
alimente de origine animală;
interpretează rezultatele
Normative care reglementează calitatea
obţinute.
produselor şi serviciilor:
 standarde;
 norme tehnice ale calităţii;
 protecţia consumatorului şi
mediului.
Normative privind transportul materiilor prime
din spaţiile de păstrare în spaţiile de producţie cu
ambalaje şi utilaje de transport.
Documente privind ridicarea materiilor prime.
Expunerea modului de realizare şi a rezultatelor
examenului organoleptic:
 modul de realizare a verificării
aspectului, gustului, mirosului,
consistenţei, culorii alimentelor;
 documentaţie specifică pentu
examenul organoleptic – buletin de
analiză.

3.1. Sugestii metodologice

CDL clasa a IX-a – Bazele nutriţiei omului 8

 La curriculum-ul Bazele nutriţiei omului sunt alocate 90 ore de instruire practică.. Orele se
efectuează de către profesorul de specialitate tehnică.
Prezentăm în continuare modul de parcurgere, în ordine cronologică, a conţinutului, care de
fapt reprezintă suportul planificării calendaristice.

Nr.
TEMA Nr. ore alocate
crt.
1 Noţiuni despre alimentaţie
 aliment – rol, clasificare;
 factorii de nutriţie din alimente;
 digestibilitatea şi metabolismul alimentelor;
 valoarea nutritivă a alimentelor;
 alimente de origine vegetală (produse cerealiero-făinoase,
30
legume, fructe şi produse obţinute din ele, amidon,
glucoză, zahăr, miere, grăsimi vegetale, condimente,
stimulente şi alte adaosuri vegetale);
 semipreparate şi preparate din alimente vegetale;
 alimente de origine animală (ouă, grăsimi alimentare);
 semipreparate şi preparate din alimente de origine animală;
2 Normative care reglementează calitatea produselor 15
3 Normative privind transportul materiilor prime din spaţiile de păstrare
10
în spaţiile de producţie cu ambalaje şi utilaje de transport
5 Documente privind ridicarea materiilor prime 9
6 Expunerea modului de realizare şi a rezultatelor examenului
organolepti:
modul de realizare a verificării aspectului, gustului, mirosului,
26
consistenţei, culorii alimentelor;
documentaţie specifică pentu examenul organoleptic – buletin de
analiză
TOTAL 90

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămâne la latitudinea profesorului să decidă
asupra repartizării orelor în funcţie de condiţiile şi cerinţele concrete din şcolară.

3.1.1. Planificarea calendaristică

Planificarea calendaristică - este un instrument de interpretare personalizată a programei,
care asigură un demers didactic concordat cu situaţia concretă în clasă. Planificarea calendaristică

CDL clasa a IX-a – Bazele nutriţiei omului 9

 va fi elaborată pentru întreg anul şcolar, pentru a se avea o imagine de ansamblu asupra realizării
curriculum-ului pe întreg anul.
Elaborarea planificării presupune următoarele etape:
 Studierea atentă a programei şi a bibliografiei pentru care s-a optat;
 Corelarea competenţelor şi conţinuturilor din programă cu unităţile/lecţii;
 Stabilirea succesiunilor unităţilor de învăţare şi detalierea conţinuturilor tematice;
Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învăţare, în concordanţă cu
competenţele specifice vizate.

Structura planificării calendaristice

METODE ŞI SĂPTĂ-
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ. / COMPETENŢE NR.
CAPITOLUL/TEMA CONTINUT FORME DE MÂNA
ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE SPECIFICE ORE
ACTIVITATE

Proiectare unităţilor de învăţare

Metodologia de proiectare a unei unităţi de învăţare constă într-o succesiune de etape
înlănţuite logic, ce contribuie la detalierea conţinuturilor, în vederea formării deprinderilor specifice
competenţelor.
Etapele proiectării sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de învăţare vizată.
Detalieri ale
Competenţe Activităţi de
conţinuturilor Resurse Evaluare
specifice vizate învăţare
unităţii de învăţare
Ce? De ce? Cum? Cu ce? Cât ? (În ce
măsură?)

În proiectarea şi realizarea demersului didactic, e face deplasarea semnificativă de accent de

pe conţinut, pe formarea deprinderilor.
Stabilirea timpului alocat parcurgerii programei prin activităţi teoretice şi practice este lăsat
la atitudinea profesorului care le va fixa în funcţie de finalităţile urmărite.
Ponderea activităţilor de pregătire teoretică este mică în totalul timpului alocat disciplinei ,
restul de ore urmărind formarea deprinderilor prin activităţi practice, reducându-se la reamintirea
unor noţiuni specifice modulului sau din alte domenii

3.1.2. Tipuri de activităţi şi exerciţii pentru demersul didactic.

Tipurile de activităţi de învăţare de mai jos sunt orientative; alegerea tehnicilor de instruire
revine profesorului, care are sarcina de a individualiza şi a adapta procesul didactic la
particularităţile elevilor.

CDL clasa a IX-a – Bazele nutriţiei omului 10

 Metodele şi tehnicile de învăţare sunt alese ţinând cont că elevii au stilul de învăţare diferit
şi vor fi adaptate în funcţie de cele 3 tipuri principale de învăţare:
 stilul vizual;
 stilul auditiv;
 stilul practic.
Pentru a avea o eficienţă maximă şi a acoperi cele trei tipuri de învăţare se utilizează
următoarele strategii de predare:
 video şi film;
 multimedia;
 lucrări de laborator;
 brainstorming;
 utilizarea de normative şi strategii;
 teme şi proiecte integrate;
 utilizarea culegerilor de probleme
 vizite;
 suporturi de cursuri şi spaţii libere de completat.
De asemenea, în vederea centrării învăţării pe elev şi pentru asigurarea formării
competenţelor specifice prevăzute de programă se recomandă:
 utilizarea unor metode active/interactive (ex. învăţarea prin descoperire, învăţarea
problematizată, studiul de caz, învăţarea prin cooperare, simularea, jocul de rol,
exerciţiul, observaţia dirijată);
 realizarea de proiecte şi portofolii;
De exemplu: metoda exerciţiului se utilizează ca probă practică, având ca temă:
“Verificarea prin examen organoleptic a oului, pentru determinarea gradului de
prospeţime” - etape:
 verificarea aspectului cojii;
 verificarea aspectului conţinutului (albuş, gălbenuş);
 verficare în soluţie de sare,
 completarea fişei de observaţie;
 expunerea rezultatului activităţii;
 luarea deciziei privind acceptabilitatea sau respingerea alimentului pentru consum.”
În acest fel elevii dobândesc competenţe noi: gândire critică, capacitate de adaptare la
situaţii noi, lucrul în echipă, învăţarea continuă. Profesorul are rol de facilitator, comunicator,
colaborator, implicând activ pe cel ce învaţă.

CDL clasa a IX-a – Bazele nutriţiei omului 11

 Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi), a
competenţelor prevăzute de programele şcolare, la orele din cadrul modulului se recomandă
utilizarea unor metode şi instrumente ca: observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare),
tema de lucru concepută în vederea evaluării, proba practică, autoevaluarea, baterii de teste formate
din itemi variaţi care urmăresc atingerea competenţelor din Standardul de pregătire profesională.
Probele de evaluare se referă în mod explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de
aplicabilitate a acestora preluate integral din Standardul de pregătire profesională.

4. EVALUAREA

1. În mod normal, fiecare evaluare trebuie să se încheie în cadrul unei singure sesiuni de
predare. Orice abatere de la această normă va fi menţionată în instrucţiunile specifice fiecărei
unităţi.
2. Elevul trebuie să efectueze exerciţiile din instrumentul de evaluare, iar după ce a terminat,
să înmâneze evaluatorului respectivul document.
3. În cazul probelor orale sau scrise, evaluatorul trebuie să corecteze răspunsurile elevului,
comparându-le cu fişa cu răspunsuri corecte. Fişa cu răspunsuri corecte nu conţine întotdeauna
unicele răspunsuri corecte; de aceea, evaluatorul trebuie să utilizeze aceasta fişa cu discernământ.
4. În cazul probelor practice, evaluatorul trebuie sa verifice capacitatea elevului, comparând
modul in care elevul îndeplineşte diverse sarcini cu o listă de verificare (fisa cu răspunsuri corecte)
sau/şi cu exemple de fapt. Elevii trebuie sa îndeplinească cu succes fiecare sarcină.
5. Evaluarea orală poate fi utilizata împreuna cu alte forme de evaluare pentru a oferi probe
suplimentare sau / şi rezolva probleme minore care pot să apară în evoluţia elevului.
Dacă se utilizează examinarea orală, evaluatorul trebuie să indice acest lucru, ataşând la
lucrarea elevului o adnotare scrisă de mână şi semnată.
Se oferă instrucţiuni de evaluare pentru toate unităţile de competenţă cum ar fi în exemplul
de mai jos:
Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi), a
competenţelor prevăzute de programele şcolare, la orele din cadrul modulului se utilizează metode
şi instrumente ca: observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare), tema de lucru concepută
în vederea evaluării, proba practică, autoevaluarea, baterii de teste formate din itemi variaţi care
urmăresc atingerea competenţelor din Standardul de pregătire profesională.

Exemplu de fişă de evaluare:

 Verifică organoleptic calitatea materiilor prime/produselor
CDL clasa a IX-a – Bazele nutriţiei omului 12
  Examinarea organoleptica a produselor conform normativelor
Enumeraţi cinci caracteristici organoleptice ale produsului “X” şi modul de realizare a
examinării:
Caracteristica Mod de realizare Evaluator Data
1
2
3
4
5
*Se acceptă suplimentarea numărului de caracteristici organoleptice

 Întocmirea documentaţiei specifice

 Examinaţi din punct de vedere organoleptic (materie primă/produs) şi completaţi
buletinul de analiză .
Buletin de analiză
Condiţii de Caracteristici de
Caracteristica de admisibilitate calitate constatate
Evaluator Data
calitate conform prin examen
normativelor organoleptic

Concluzii privind acceptarea sau respingerea materiei prime/produsul

Exemple de instrumente de lucru necesare efectuarii practicii

JURNAL DE PRACTICĂ (model)

Clasa:
Elev:
Perioada:
Locaţie (Agent economic şi departament):
Modul:
CDL clasa a IX-a – Bazele nutriţiei omului 13
Tema/Teme:
Sarcini de lucru (opţional, în funcţie de specificul modulului):

În jurnalul de practică, elevul va completa următoarele informaţii:

1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-aţi observat
sau le-aţi desfăşurat?

Activităţi observate Activităţi desfăşurate

2. Ce aţi învăţat să faceţi pentru atingerea competenţei?

3. Care au fost activităţile practice care v-au plăcut? Motivaţi.

4. Ce activităţi practice nu v-au plăcut? Motivaţi.

PROIECT (model)

Realizaţi un miniproiect cu tema „Aplicarea sistemului HACCP în prelucrarea primară a

ouălor ” organizaţi în echipe formate din 2 elevi (stabilite de comun acord cu cadrul didactic).
În vederea realizării acestui proiect veţi avea în vedere următoarele cerinţe:

 Etapele fluxului tehnologic – diagrama de flux

 Identificarea punctelor critice de control – stabilirea măsurilor preventive
 Verificarea parametrilor tehnici – întocmirea diagramelor de control
 Aplicarea măsurilor corective
 Evaluarea aplicării sistemului de siguranţă a alimentelor

Fişă de autoevaluare a proiectului

Organizarea propriei învăţări

 Am identificat scopurile
 Mi-am definit sarcinile de lucru
Documentarea practică

CDL clasa a IX-a – Bazele nutriţiei omului 14

  Am efectuat investigaţii pentru realizarea proiectului
 Am analizat situaţia reală la locul de muncă
 Am solicitat clarificări din partea profesorului şi colegilor
Realizarea eficientă a proiectului
 Am sugerat măsuri optime pentru protejarea mediului
 M-am oferit voluntar când trebuia îndeplinită o sarcină
Încurajarea membrilor echipei
Am răspuns entuziast celorlalţi
 Am invitat orice coleg să participe
 I-am determinat pe ceilalţi să se simtă bine
Rezolvarea problemelor
 Am propus munca diferenţiată
 Am ajutat echipa să ia decizii corecte

5. BIBLIOGRAFIE:
1. Dorothee Koechlin de Bizemont - Calitatea vieţii, alimentaţia şi mediul, Ed. Pro
Editură şi Tipografie, Bucureşti, 2007;

CDL clasa a IX-a – Bazele nutriţiei omului 15

 2. V. Capotea şi colab. - Alimentaţia publica - manual pentru clasa a X-a, SAM,
calificarea profesionala lucrător în alimentaţia publică, Ed. CD Press, Bucureşti, 2008;
3. Pavel Chirilă - Alimentaţia echilibrată a omului sănătos, Ed. Naţional, Bucureşti,
2007;
4. Banu, Constantin - Alimentaţie pentru sănătate, Ed. ASAB, Bucureşti, 1998
5. Maria Luminiţa Nichita coord. – Manual pentru cultura de specialitate – Industria
alimentară clasa IX, Ed. Oscar Print, Bucureşti, 2004
6. Maria Luminiţa Nichita coord. – Manual pentru pregătire practică – Industria
alimentară clasa IX, Ed. Oscar Print, Bucureşti, 2004
7. Dimitru M., ş.a. – Tehnica analizelor de laborator în industria alimentară, E.D.P.,
Bucureşti, 1972;
8. Răşinescu I., Oţel – Îndrumar pentru industria alimentară vol. I,II, Ed. Tehnică,
Bucureşti, 1987;
9. Hobincu A., ş.a. – Studiul materialelor din industria alimentară şi tehnologie
generală, manual pentru liceu, anul I, E.D.P., Bucureşti, 1992;
10. Dumitru M., Paraschiv E.- Microbiologia şi chimia produselor alimentare, Ed.
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981;
11. Aniţa N. – Studiul materialelor şi tehnologia alimentară, manual pentru clasa a IX –
a şi a X – a, E.D.P., Bucureşti, 1978;
12. **** Standarde de stat şi norme interne tehnice de calitate, Lapte şi produse lactate,
Bucureşti, 1975;
13. **** Standarde de stat şi norme interne tehnice de calitate, Conserve de legume şi
fructe, Bucureşti, 1990;
14. **** Colecţie de standarde pentru industria alimentară, Centrul de Organizare şi
Calcul, Bucureşti, 1988.
15. **** OMECT 4338/2008 – Ordin referitor la aprobarea reperelor metodologice de
elaborare a curriculumului în dezvoltare locală în învăţământul profesional şi tehnic .

CDL clasa a IX-a – Bazele nutriţiei omului 16

 ANEXA 1
COLEGIUL TEHNIC GHEORGHE BALS Vizat director:
BAZELE NUTRITIEI OMULUI - CDL
PROFESOR: PROF. SAVA CECILIA Vizat şef catedră:
Clasa a IX-a – Tehnician în industria alimentară

PLANIFICARE – BAZELE NUTRITIEI OMULUI

CLASA A IX
2012/2013
30 x3 = 90 ORE

Nr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
zile
DATA 24 25 26 27 28 1 2 3 4 5 8 9 10 11 12
iun iun iun iun iun iul iul iul iul iul iul iul iul iul iul

CDL clasa a IX-a – Bazele nutriţiei omului 1

 METODE ŞI COMPETEN
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ. / NR. ZIUA
CAPITOLUL/TEMA CONTINUT FORME DE ŢE
ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ORE
ACTIVITATE SPECIFICE
1 2 3 4 5 6 7
1. Noţiuni despre alimentaţie Aliment – rol, clasificare - să cunoască rolul alientului şi clasificarea - expunere 10.1.
alimentelor ; - conversaţie 6 1
10.2.
- explicaţia
Factorii de nutriţie din alimente - să cunoască care sunt factorii de nutriţie - descoperire 10.3
din alimente;
6 2
- să poată calcula valoarea nutritivă a
alimentelor ;
Digestibilitatea şi metabolismul - să înţeleagă ce este digestibilitatea
alimentelor; alimentelor ;
- să cunoască care care sunt factorii ce
6 3
influenţează digestibilitatea alimentelor;
- să cunoască ce reprezintă metabolismul
alimentelor ;
Alimente de origine vegetală, - să cunoască principalele grupe de alimente de
semipreparate şi preparate din alimente de origine vegetală ;
origine vegetală - să cunoască modul de preparare a 6 4
semipreparatelor şi a preparatelor din alimente
vegetale ;
Alimente de origine animală, - să cunoască principalele grupe de alimente de
semipreparate şi preparate din alimente de origine animală;
origine animala - să cunoască modul de preparare a 6 5
semipreparatelor şi a preparatelor din alimente
de origine animală ;
1 2 3 4 5 6 7
2. Normative care Standardul şi standardizarea - să cunoască principalele tipuri de standarde; - expunere 7.2
reglementează calitatea - să înţeleagă rolul standardizării; - descoperire 7.3 5 6
produselor - să poată folosi standardele de calitate; - comparaţie 10.3
Norme tehnice ale calitatii - să cunoască ce sunt normele tehnice de calitate;
5 6-7
- să poată folosi normele tehnice de calitate;
Protecţia consumatorului şi a mediului - să cunoască drepturile consumatorilor ;
- să cunoască responsabilităâile prestatorilor de
5 7
servicii ;
- să cunoască rolul protecţiei mediului ;
3. Normative privind Reguli ce trebuie să fie respectate în - să cunoască reguli ce trebuie repectate în timpul - expunere 7.2
transportul materiilor prime timpul transportului transportului alimentelor ; - conversaţie 7.3
din spaţiile de păstrare în - descoperire 10 8-9
spaţiile de producţie cu - dezbatere
ambalaje şi utilaje de transport
4. Documente privind Factura fiscală şi avizul de expediţie - să poată completa principalele documente - expunere 7.2 3 10
ridicarea materiilor prime Nota fiscală şi constatare de diferenţe privind ridicarea materiei prime - conversaţie 7.3 3 10
Fişa de magazie - descoperire 2 11
Bon de consum 1 11

CDL clasa a IX-a – Bazele nutriţiei omului 2

Competenţe specifice:

7.2 Aplică principiile ergonomice în organizarea locului de muncă

7.3 Foloseşte instrucţiunile de lucru pentru îndeplinirea sarcinilor
10.1. Identifică probleme complexe;
10.2. Planifică acţiuni pentru rezolvarea unor probleme complexe
10.3 Analizaeză şi interpretează rezultatele obţinute.

Prof. ing.: SAVA CECILIA

CDL clasa a IX-a – Bazele nutriţiei omului 3