LICEUL TEHNOLOGIC TOPOLOVENI

Vizat,
Consiliul de Administraţie,
Preşedinte

Director: Prof. Liliana TURTUROIU

CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ

Liceu tehnologic – ciclu inferior

Domeniul de pregătire de bază: Industrie alimentară

Clasa a XII-a

ARIA CURRICULARĂ: TEHNOLOGII

Stagii de pregătire practică

ASIGURAREA CALITĂȚII PRODUSELOR ALIMENTARE

Autori:
Ing. Anamaria Denisa RADU

Anul şcolar:
2020-2021

1
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

INSPECTORATUL JUDEȚEAN ARGEȘ

LICEUL TEHNOLOGIC TOPOLOVENI

Date de identificare a CDL:

1. Instituţia de învăţământ: Liceul Tehnologic Topoloveni

2. Denumirea operatorului economic/instituţiei publice partenere: S.C. MGC

INTERNATIONAL INVETIMENTS SRL TOPOLOVENI

3. Titlul CDL: Asigurarea calității produselor alimentare

4. Tipul CDL-ului: de aprofundare

5. Profilul/Domeniul de pregătire profesională: tehnic/industrie alimentară

6. Calificarea profesională: Tehnician în industria alimentară fermentativă și

de prelucrare a fructelor și legumelor

7. Clasa: a XII-a

8. Număr ore: 62 de ore

9. Autorii: Anamaria Denisa RADU

 Unitatea de învăţământ: Liceul Tehnologic Topoloveni

 Operatorul economic: S.C. MGC International Invetiments srl Topoloveni

Anul şcolar:
2020-2021

2
 CUPRINS
1.Argument
2. Structura programei
3. Conţinuturi
3.1. Sugestii metodologice
3.1.1. Planificarea calendaristică
3.1.2. Tipuri de activităţi şi exerciţii pentru demersul
didactic.
4. Evaluarea
5. Bibliografie
Anexa 1 - Planificare calendaristica „ Asigurarea calității
produselor alimentare”

Ceea ce aud, uit…Ceea ce vad, imi amintesc…Ceea ce fac, inteleg !

3
 1. ARGUMENT

Proiectarea curriculumului se subsumează principiilor de proiectare ale curriculumului

naţional, dar este determinată de cele două scopuri fundamentale specifice dezvoltării de curriculum
în învăţământul profesional şi tehnic:
 dobândirea, de către absolvenţi, a competenţelor profesionale necesare pentru
adaptarea în prezent şi mai ales în viitor la cerinţele unei pieţe a muncii aflate într-o
continuă şi rapidă schimbare;
 dobândirea, de către absolvenţi, a acelor competenţe cheie transferabile necesare
pentru integrarea socială, ca şi pentru integrarea rapidă şi cu succes pe piaţa muncii.
Curriculumul în dezvoltare locală pentru clasa a XII – a Asigurarea calității produselor
alimentare constituie oferta curriculară unităţi noastre de învăţământ şi este realizat în parteneriat cu
agenţii economici. Prin această ofertă curriculară se asigură cadrul necesar adaptării pregătirii
profesionale a elevilor la cerinţele pieţei muncii locale şi judeţene.
Proiectarea şi evaluarea curriculumului în dezvoltare locală implică angajarea partenerilor
sociali (agenţi economici, asociaţii, organizaţii locale ale angajatorilor sau ale angajaţilor) în
procesul de identificare a competenţelor specifice pieţei forţei de muncă locale şi a situaţiilor de
învăţare oferite elevilor.
Această componenţă a curriculumului răspunde nevoii de acordare unei mai mari autonomii
unităţilor de învăţământ cu privire la planificarea şi proiectarea ofertei de pregătire profesională a
elevilor având în vedere că pieţele muncii sunt locale, fiind limitată deocamdată de neadoptarea
strategiei de descentralizare.
Obiectivele introducerii CDL –ului Asigurarea calității produselor alimentare sunt:
 crearea de oportunităţi pentru dobândirea de către elevi a competenţelor suplimentare
solicitate de piaţa muncii locale, care nu sunt oferite prin componenta sectorială a
curriculumului;
 crearea situaţiilor de învăţare necesare pentru dobândirea competenţelor cheie, adaptate
cerinţelor locale.

4
 Curriculumul în dezvoltare locală Asigurarea calității produselor alimentare oferă
următoarele avantaje/beneficii:
a) contribuie la creşterea angajabilităţii absolvenţilor învăţământului profesional şi
tehnic şi astfel facilitează tranziţia elevilor de la şcoală la viaţa activă prin pregătirea
profesională elevilor Ia nevoile pieţei muncii la nivel local;
b) contribuie la creşterea ratei de inserţie socio-profesională;
c) extinde orizontul ocupaţional al elevilor, precum şi aprofundarea competenţelor cheie
alături de competenţele tehnice generale şi specializate;
d) contribuie la creşterea flexibilităţii ofertei educaţionale;
e) oferă oportunităţi de dezvoltare durabilă la nivelul comunităţii locale prin contribuţia
activă a partenerilor sociali la dezvoltarea resursei umane la nivel local;
f) contribuie la o mai mare receptivitate a şcolilor cu privire la nevoile comunităţii
locale;
g) oferă condiţii pentru formarea profesională la nivel local, valorificând standardele
formulate la nivel sectorial;
h) crează oportunităţi pentru formalizarea relaţiilor dintre şcoală şi piaţa muncii locală.

2. STRUCTURA PROGRAMEI

Standardele de Pregătire Profesională cuprind trei categorii de unităţi de competenţă:

 unităţi de competenţă cheie – au scopul de a forma o forţă de muncă eficientă, adaptabilă
şi transferabilă;
 unităţi de competenţă tehnică generale – se formează pe un ciclu, sau grad ridicat de
generalitate şi complexitate în domeniu, dând posibilitatea flexibilităţii în calificările
ulterioare;
 unităţi de competenţă tehnice specializate – oferă posibilitatea formării de abilităţi
specifice calificării.
Necesitatea accentuării laturii formative a procesului de învăţământ a condus la proiectarea
unui curriculum centrat pe competenţe. O astfel de abordare urmăreşte centrarea activităţii
elevilor nu pe asimilare mecanică a unor noţiuni şi concepte, ci pe dezvoltarea de capacităţi,
priceperi, deprinderi şi atitudini, care să ducă la formarea de competenţe.
Curriculum se va utiliza împreună cu Standardul de Pregătire Profesională.
La baza elaborării programelor stau competenţele individuale, care se regăsesc în Standardul
de Pregătire Profesională, competenţe ce sunt evaluate final numai în cadrul modulului în care sunt
înscrise, chiar dacă ele se dezvoltă şi în alte module.

5
 Conţinuturile tematice din tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul nu reprezintă
succesiunea logică de parcurgere a materiei. Aceasta este precizată capitolul „Sugestii
metodologice”.
Conţinuturile tematice sunt elaborate pe baza criteriilor de performanţă şi a condiţiilor de
aplicabilitate corespunzătoare competenţelor individuale ce trebuie formate, preluate din Standardul
de Pregătire Profesională.
Calificările de tehnician în industria alimentară aparţine sectorului terţiar al economiei
naţionale, sector care cunoaşte o continuă ascensiune şi care oferă posibilităţi largi de integrare a
forţei de muncă.
Calificările implică şi ridicarea nivelului calitativ al pregătirii profesionale prin dobândirea
de noi competenţe (gândire critică, conduită civică, flexibilitate, lucrul în echipă etc.) alături de cele
tradiţionale.
Prin calificare se oferă:
 posibilitatea de a dobândi o gamă variată de competenţe în domeniu;
 lărgirea gamei de abilităţi prin selectarea studii de specialitate, în concordanţă cu
opţiunea elevilor privind cariera;
 lărgirea gamei de abilităţi menite să furnizeze flexibilitate ocupaţională şi mobilitate;
 dobândirea de abilităţi cheie, care să permită accesul mai rapid pe piaţa muncii.
Competenţele care urmează a fi dobândite au fost stabilite prin consultarea partenerilor
sociali.
Pentru calificarea tehnician în industria alimentară, pregătirea de bază în domeniu se
realizează pe baza dezvoltării următoarelor competenţe:
1. Competenţele cheie, fiind transferabile, sunt comune tuturor celor 16 domenii de calificare;
2. Competenţele tehnice generale oferă pregătirea tehnică generală pentru domeniu tehnician
în industria alimentară, dând posibilitatea flexibilităţii în calificările ulterioare;
3. Competenţele tehnice specializate – dezvoltă abilităţi specifice calificării
c1. Competenţe tehnice specializate – dezvoltă abilităţi specifice calificării de „tehnician în
industria alimentară”, cum sunt: „verificarea calităţii produselor”, „respectarea operaţiilor
tehnologice de pregătire a preparatelor”, „respectarea normelor de igienă şi de securitate a
muncii”, „abilităţi de analiză a preparatelor culinare şi a băuturilor” etc.
În clasa a XII-a, pregătirea în domeniul are ca finalitate dobândirea unor abilităţi generale
domeniului, pregătirea de specialitate pentru desăvârşirea calificării.
Modulul Asigurarea calității produselor alimentare este parcurs la nivelul clasei a XII-a,
pentru tehnician în industria alimentară La nivelul clasei a XII-a este alocată 1 oră/săptămână.

Precizări privind abordarea curriculum-ului:

6
 Curriculum-ul se va utiliza împreună cu Standardul de Pregătire Profesională (S.P.P.):
1. noua orientare care a stat la baza elaborării este formarea competenţelor individuale.
Conţinuturile tematice stau la baza formării competenţei;
2. la baza elaborării curriculum-ului stau competenţele individuale care se regăsesc în S.P.P.,
competenţe care vor fi supuse evaluării finale în cadrul acestui modul;
3. conţinuturile tematice din tabelul de corelare nu reprezintă succesiunea logică de
parcurgere a conţinuturilor. Această succesiune este precizată la sugestii metodologice;
4. conţinuturile tematice sunt elaborate pe baza criteriilor de performanţă şi a condiţiilor de
aplicabilitate corespunzătoare competenţelor individuale formate, preluate din S.P.P.
În modulul Asigurarea calității produselor alimentare abilităţile cheie sunt agregate cu
competenţele tehnice specializate datorită faptului că exersarea, dezvoltarea, evaluarea nu poate fi
realizată în afara situaţiilor specifice domeniului de calificare. Exersarea abilităţilor cheie se poate
face ori de câte ori este posibil şi în cadrul altor module de clasa a XII-a.

3. CONŢINUTURI
LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODUL

Unităţi de competenţă pentru Competenţe individuale

7
 abilităţi-cheie

Evoluția noțiunii de calitate Orientări în definirea calității

Noțiuni de management ale Politica calității

calității Funcțiile managementului calității
Studiu de marketing
Etapele cercetării de marketing
Chestionarul
Implementarea conceptului de calitate
Elementele sistemului calității
Documentele sistemului de asigurare a calității
Înregistrări referitoare la calitate

Tipuri de audit Conceptul de audit al calității

Tipuri de audit
Metodologia de realizare a auditului calității produsului
Metodologia de realizare a auditului calității procesului
Metodologia de realizare a auditului sistemului calității

TABEL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR

Unitati de Competente Situații de învățare
Continut tematic
competenţă individuale

8
UC 5. Orientări în definirea  Definirea conceptului de  Organizarea
calității calitate și orientarea spre locului de
Evoluția noțiunii de
calitate produs, proces, utilizator muncă
și costuri;  Aplică
principiile
UC 5. Politica referitoare la ergonomice
conceptul de calitate  Planificarea calității; în
Noțiuni de  Organizarea activităților organizarea
management ale Funcțiile referitoare la calitate; locului de
calității managementului  Organigrama; muncă.
calității 
 Matricea Folosește
Studiu de marketing responsabilităților; instrucțiunile
 Coordonarea de lucru
Etapele cercetării de
activităților referitoare pentru
marketing
la calitate și antrenarea îndeplinirea
Chestionarul personalului; sarcinilor
Implementarea  Ținerea sub control a  Rezolvare de
conceptului de calității; probleme.
calitate  Asigurarea calității;  Identifică
 Îmbunătățirea calității; probleme
Elementele complexe.
sistemului calității  Manualul calității;
 Procedurile sistemului  Planifică
Documentele calității; acțiuni
sistemului de  Documentele calității; pentru
asigurare a calității rezolvarea
unor
Înregistrări
probleme
referitoare la calitate
complexe;
 Analizează si
UC 5. Conceptul de audit al interpreteazăr
calității  Criterii de audit; ezultatele
Tipuri de audit  Dovezile de audit; obținute.
Tipuri de audit
 Audituri externe și
Metodologia de interne;
realizare a auditului  Scopul auditurilor și
calității produsului persoana care efectueaza
Metodologia de auditul;
realizare a auditului  Inițierea auditului;
calității procesului  Pregătirea auditului;
 Conținutul planului de
Metodologia de
audit;
realizare a auditului  Stabilirea documentelor
sistemului calității de lucru;
 Finalizarea auditului;
 Conținutul raportului de
audit;

3.1. Sugestii metodologice

9
 La curriculum-ul Asigurarea calității produselor alimentare sunt alocate 2 ore/săpt.. Orele
se efectuează de către profesorul de specialitate tehnică.
Prezentăm în continuare modul de parcurgere, în ordine cronologică, a conţinutului, care de
fapt reprezintă suportul planificării calendaristice.

Nr.
TEMA Nr. ore alocate
crt.
1 Definirea conceptului de calitate și orientarea spre produs, proces,
utilizator și costuri; 1

2 Planificarea calității;
Organizarea activităților referitoare la calitate;
Organigrama;
Matricea responsabilităților;
Coordonarea activităților referitoare la calitate și antrenarea
personalului;
Ținerea sub control a calității; 30
Asigurarea calității;
Îmbunătățirea calității;
Manualul calității;
Procedurile sistemului calității;
Documentele calității;

3 Criterii de audit;
Dovezile de audit;
Audituri externe și interne;
Scopul auditurilor și persoana care efectueaza auditul;
Inițierea auditului;
31
Pregătirea auditului;
Conținutul planului de audit;
Stabilirea documentelor de lucru;
Finalizarea auditului;
Conținutul raportului de audit;
TOTAL 62

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămâne la latitudinea profesorului să decidă
asupra repartizării orelor în funcţie de condiţiile şi cerinţele concrete din şcolară.

3.1.1. Planificarea calendaristică

Planificarea calendaristică - este un instrument de interpretare personalizată a programei,
care asigură un demers didactic concordat cu situaţia concretă în clasă. Planificarea calendaristică
10
va fi elaborată pentru întreg anul şcolar, pentru a se avea o imagine de ansamblu asupra realizării
curriculum-ului pe întreg anul.
Elaborarea planificării presupune următoarele etape:
 Studierea atentă a programei şi a bibliografiei pentru care s-a optat;
 Corelarea competenţelor şi conţinuturilor din programă cu unităţile/lecţii;
 Stabilirea succesiunilor unităţilor de învăţare şi detalierea conţinuturilor tematice;
Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învăţare, în concordanţă cu
competenţele specifice vizate.

Proiectare unităţilor de învăţare

Metodologia de proiectare a unei unităţi de învăţare constă într-o succesiune de etape
înlănţuite logic, ce contribuie la detalierea conţinuturilor, în vederea formării deprinderilor specifice
competenţelor.
Etapele proiectării sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de învăţare vizată.
Detalieri ale
Competenţe Activităţi de
conţinuturilor Resurse Evaluare
specifice vizate învăţare
unităţii de învăţare
Ce? De ce? Cum? Cu ce? Cât ? (În ce
măsură?)

În proiectarea şi realizarea demersului didactic, e face deplasarea semnificativă de accent de

pe conţinut, pe formarea deprinderilor.
Stabilirea timpului alocat parcurgerii programei prin activităţi teoretice şi practice este lăsat
la atitudinea profesorului care le va fixa în funcţie de finalităţile urmărite.
Ponderea activităţilor de pregătire teoretică este mică în totalul timpului alocat disciplinei,
restul de ore urmărind formarea deprinderilor prin activităţi practice, reducându-se la reamintirea
unor noţiuni specifice modulului sau din alte domenii

3.1.2. Tipuri de activităţi şi exerciţii pentru demersul didactic.

Tipurile de activităţi de învăţare de mai jos sunt orientative; alegerea tehnicilor de instruire
revine profesorului, care are sarcina de a individualiza şi a adapta procesul didactic la
particularităţile elevilor.

11
 Metodele şi tehnicile de învăţare sunt alese ţinând cont că elevii au stilul de învăţare diferit
şi vor fi adaptate în funcţie de cele 3 tipuri principale de învăţare:
 stilul vizual;
 stilul auditiv;
 stilul practic.
Pentru a avea o eficienţă maximă şi a acoperi cele trei tipuri de învăţare se utilizează
următoarele strategii de predare:
 video şi film;
 multimedia;
 lucrări de laborator;
 brainstorming;
 utilizarea de normative şi strategii;
 teme şi proiecte integrate;
 utilizarea culegerilor de probleme
 vizite;
 suporturi de cursuri şi spaţii libere de completat.
De asemenea, în vederea centrării învăţării pe elev şi pentru asigurarea formării
competenţelor specifice prevăzute de programă se recomandă:
 utilizarea unor metode active/interactive (ex. învăţarea prin descoperire, învăţarea
problematizată, studiul de caz, învăţarea prin cooperare, simularea, jocul de rol,
exerciţiul, observaţia dirijată);
 realizarea de proiecte şi portofolii;
În acest fel elevii dobândesc competenţe noi: gândire critică, capacitate de adaptare la
situaţii noi, lucrul în echipă, învăţarea continuă. Profesorul are rol de facilitator, comunicator,
colaborator, implicând activ pe cel ce învaţă.
Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi), a
competenţelor prevăzute de programele şcolare, la orele din cadrul modulului se recomandă
utilizarea unor metode şi instrumente ca: observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare),
tema de lucru concepută în vederea evaluării, proba practică, autoevaluarea, baterii de teste formate
din itemi variaţi care urmăresc atingerea competenţelor din Standardul de pregătire profesională.
Probele de evaluare se referă în mod explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de
aplicabilitate a acestora preluate integral din Standardul de pregătire profesională.

12
4. EVALUAREA

13
 1. În mod normal, fiecare evaluare trebuie să se încheie în cadrul unei singure sesiuni de
predare. Orice abatere de la această normă va fi menţionată în instrucţiunile specifice fiecărei
unităţi.
2. Elevul trebuie să efectueze exerciţiile din instrumentul de evaluare, iar după ce a
terminat, să înmâneze evaluatorului respectivul document.
3. În cazul probelor orale sau scrise, evaluatorul trebuie să corecteze răspunsurile elevului,
comparându-le cu fişa cu răspunsuri corecte. Fişa cu răspunsuri corecte nu conţine întotdeauna
unicele răspunsuri corecte; de aceea, evaluatorul trebuie să utilizeze aceasta fişa cu discernământ.
4. În cazul probelor practice, evaluatorul trebuie sa verifice capacitatea elevului, comparând
modul in care elevul îndeplineşte diverse sarcini cu o listă de verificare (fisa cu răspunsuri corecte)
sau/şi cu exemple de fapt. Elevii trebuie sa îndeplinească cu succes fiecare sarcină.
5. Evaluarea orală poate fi utilizata împreuna cu alte forme de evaluare pentru a oferi probe
suplimentare sau / şi rezolva probleme minore care pot să apară în evoluţia elevului.
Dacă se utilizează examinarea orală, evaluatorul trebuie să indice acest lucru, ataşând la
lucrarea elevului o adnotare scrisă de mână şi semnată.
Se oferă instrucţiuni de evaluare pentru toate unităţile de competenţă cum ar fi în exemplul
de mai jos:
Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi), a
competenţelor prevăzute de programele şcolare, la orele din cadrul modulului se utilizează metode
şi instrumente ca: observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare), tema de lucru concepută
în vederea evaluării, proba practică, autoevaluarea, baterii de teste formate din itemi variaţi care
urmăresc atingerea competenţelor din Standardul de pregătire profesională.

5. BIBLIOGRAFIE

14
 1. V. Capotea şi colab. - Alimentaţia publica - manual pentru clasa a X-a, SAM,
calificarea profesionala lucrător în alimentaţia publică, Ed. CD Press, Bucureşti, 2008;
2. Maria Luminiţa Nichita coord. – Manual pentru cultura de specialitate – Industria
alimentară clasa IX, Ed. Oscar Print, Bucureşti, 2004
3. Răşinescu I., Oţel – Îndrumar pentru industria alimentară vol. I,II, Ed. Tehnică,
Bucureşti, 1987;
4. Hobincu A., ş.a. – Studiul materialelor din industria alimentară şi tehnologie
generală, manual pentru liceu, anul I, E.D.P., Bucureşti, 1992;
5. Dumitru M., Paraschiv E.- Microbiologia şi chimia produselor alimentare, Ed.
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981;
6. Aniţa N. – Studiul materialelor şi tehnologia alimentară, manual pentru clasa a IX –
a şi a X – a, E.D.P., Bucureşti, 1978;

15
1