MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

PROGRAM Phare TVET RO 0108.01

CURRICULUM
Pentru clasa a IX-a

ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII

DOMENIUL: INDUSTRIE ALIMENTARĂ

2004
 Lista autorilor

Modulul I Materii prime şi materiale în industria alimentară

Ioana BRÂNZARU Inginer, profesor grad didactic I, Grupul Şcolar

“ELENA DOAMNA”, Galaţi

Ana Daniela CRISTEA Inginer, profesor grad didactic I, Grupul Şcolar

“ELENA DOAMNA”, Galaţi

Luminiţa NICHITA Coordonator, inginer, profesor grad didactic I,

Grupul Şcolar “ELENA DOAMNA”, Galaţi

Camelia VIERIU Inginer, profesor grad didactic I, Grupul Şcolar

“ELENA DOAMNA”, Galaţi

Modulul II Procese şi utilaje în industria alimentară

Ioana BRÂNZARU Inginer, profesor grad didactic I, Grupul Şcolar

“ELENA DOAMNA”, Galaţi

Ana Daniela CRISTEA Inginer, profesor grad didactic I, Grupul Şcolar

“ELENA DOAMNA”, Galaţi

Luminiţa NICHITA Coordonator, inginer, profesor grad didactic I,

Grupul Şcolar “ELENA DOAMNA”, Galaţi

Camelia VIERIU Inginer, profesor grad didactic I, Grupul Şcolar

“ELENA DOAMNA”, Galaţi

Modulul III Igiena în industria alimentară

Adriana COZA Inginer, profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic de

Industrie Alimentară “DUMITRU MOŢOC” Bucureşti

Ioana VLAD Inginer, profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic de

Industrie Alimentară “DUMITRU MOŢOC” Bucureşti

Practică comasată

Mirela BOJOGA Inginer, profesor grad didactic debutant, Colegiu Tehnic

de Industrie Alimentară “DUMITRU MOŢOC” Bucureşti

Monica TĂNASE Inginer, profesor grad didactic II, Grupul Şcolar de

Industrie Alimentară “ILIE MURGULESCU” Craiova

Claudia PREOTU Inginer, profesor grad didactic I, Grupul Şcolar de

Industrie Alimentară “ILIE MURGULESCU” Craiova

2
 PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Şcoala de Arte şi Meserii

Clasa a IX-a

Aria curriculară Tehnologii

Domeniul INDUSTRIE ALIMENTARĂ

Modulul I Materii prime şi materiale în industria alimentară

Total ore/an: 134

din care: laborator tehnologic 102

Modulul II Procese şi utilaje în industria alimentară

Total ore/an: 256

din care: instruire practică 192

Modulul III Igiena în industria alimentară

Total ore/an: 90
din care: laborator tehnologic 90

Total ore/an: 15ore săpt. x 32 săptămâni = 480 ore

Curriculum de dezvoltare locală

C.D.L. 2 ore săpt. x 32 săptamâni = 64 ore

Practică comasată 30 ore săpt. x 4 săptamâni = 120 ore

TOTAL 664 ore/an

3
 Alcătuirea modulelor

M1-Materii
M2-Procese M 3- M5-
prime şi
Unitatea de şi utilaje în Igiena în M4 –
materiale Practică Verificare
competenţă Competenţa industria. industria. C.D.L.
în industria
alimentară alimentară comasată
alimentară
 

1.Comunicare şi 1.1 Citeşte şi utilizează documente simple

numeraţie 1.2 Participă la discuţii pe un subiect simplu  
1.3 Elaborează o prezentare scurtă pe un  
subiect dat
5.1 Numeşte factorii de risc şi bolile  
profesionale la locul de muncă
5.2 Aplică regulile de igienă individuală a  
5.Igiena şi
muncii
securitatea
5.3 Aplică normele de securitate şi sănătate la  
muncii
locul de muncă, precum şi normele de
prevenire şi stingere a incendiilor
5.4 Acordă primul ajutor în caz de accidente  
6.1 Îşi precizează poziţia într-o echipă de lucru  
pe baza activităţilor desfăşurate
6. Lucrul în 6.2 Îşi asumă rolurie care îi revin în echipă  
echipă 6.3 Colaborează cu membrii echipei pentru  
îndeplinirea sarcinilor

7. Organizarea  
locului de 7.1 Asigură ordinea şi curăţenia la locul de
muncă muncă

4
 M1-Materii
M2-Procese M 3- M5-
prime şi
Unitatea de şi utilaje în Igiena în M4 –
materiale Practică Verificare
competenţă Competenţa industria. industria. C.D.L.
în industria
alimentară alimentară comasată
alimentară
7.2 Aplică principiile ergonomice în  
organizarea locului de muncă
7.3 Foloseşte instrucţiuni de lucru pentru  
îndeplinirea sarcinilor
10.1 Identifică probleme simple  
10. Rezolvarea
10.2 Alcătueşte şi aplică un plan de rezolvare a  
unei probleme simple
de probleme
10.3 Verifică rezultatele obţinute în urma  
aplicării planului de rezolvare a unei probleme
simple
12.1 Apreciază senzorial materiile prime  
utilizate în industria alimentară
12.2 Analizează fizico-chimic materiile prime  
12. Depozitarea utilizate în industria alimentară
materiilor prime
12.3 Recepţionează cantitativ materiile prime şi  
şi a produselor
auxiliare
finite
12.4 Pregăteşte depozitele  
12.5 Realizează depozitarea materiilor prime şi  
a produselor finite
13. Transportul 13.1 Efectuează transportul materialelor fluide  
materiilor prime, 13.2 Efectuează trnsportul materialelor solide  
semifabricatelor 13.3 Realizează transportul pneumatic  
şi a produselor
finite
14. Măruntirea 14.1 Defineşte operaţia de mărunţire  
materiilor prime 14.2 Execută mărunţirea materialelor cu  
de origine duritate mare

5
 M1-Materii
M2-Procese M 3- M5-
prime şi
Unitatea de şi utilaje în Igiena în M4 –
materiale Practică Verificare
competenţă Competenţa industria. industria. C.D.L.
în industria
alimentară alimentară comasată
alimentară
animală şi 14.3 Realizează mărunţirea materialelor cu  
vegetală duritate medie
14.4 Mărunţirea materialelor cu consistenţă  
mare
15.1 Identifică metodele de separare a  
15. Separarea amestecurilor
amestecurilor 15.2 Separă prin sortare materialele solide  
15.3 Efectuează operaţii de separare a  
amestecurilor eterogene
16.1 Realizează amestecarea materialelor  
16. Amestecarea solide
materialelor 16.2 execută amestecarea materialelor păstoase  
16.3 Realizează amestecarea în mediu lichid  
17. Ambalarea 17.1 Recunoaşte materialele folosite la  
în industria ambalare
alimentară 17.2 Realizează ambalarea  
17.3 Igienizează ambalajele refolosibile  

6
 Modulul I: MATERII PRIME ŞI MATERIALE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

I. Notă de prezentare
Industria alimentară şi a bunurilor reprezintă circa 26 % din valoarea totală a producţiei
agricole brute, respectiv 4,6 % din P.I.B.-ul României.
Activitatea din industria alimentară este organizată în 12 subramuri principale: morărit-
panificaţie, lapte, carne, conserve de legume şi fructe, uleiuri şi grăsimi vegetale, zahăr şi
produse zaharoase, băuturi nealcoolice, bere, vin, alcool şi băuturi alcoolice, peşte, amidon-
glucoză.
Ţinând cont de acestea, la nivelul I se pregătesc următoarele calificări:
 Lucrător în morărit şi panificaţie;
 Lucrător în prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui, conservelor
 Lucrător în industria alimentară extractivă
 Lucrător în industria alimentară fermentativă
Structura de pregătire are o formă arborescentă cu o pregătire de bază în clasa a-IX-a
şi cu patru pregătiri de specialitate în clasa a-X-a, în care se definitivează cele patru calificări
de nivelul unu.
Modulele: Materii prime şi materiale în industria alimentară, Procse şi utilaje în
îndustria alimentară, Igiena în industria alimentară, C.D.L. şi practica comasată, care se
studiază în clasa a IX-a, sunt constituite prin agregarea următoarelor abilităţi cheie şi
competenţe tehnice generale:
Abilităţi cheie:
 Comunicare şi numeraţie;
 Igiena şi securitatea muncii;
 Lucrul în echipă;
 Organizarea locului de muncă;
 Rezolvarea de probleme;
Competenţe tehnice generale:
 Depozitarea materiilor prime şi a produselor finite
 Transportul materiilor prime, semifabricatelor şi a produselor finite
 Mărunţirea materialelor de origine vegetală şi animală
 Separarea amestecurilor
 Amestecarea materialelor
 Ambalarea în industria alimentară
 RUTA CURRICULARĂ A PREGĂTIRII ÎN DOMENIUL INDUSTRIE
ALIMENTARĂ PENTRU NIVELUL UNU

Pregătire generală Pregătire generală Pregătire generală Pregătire generală

Lucrător în morărit şi Lucrător în Lucrător în Lucrător în industria
panificaţie prelucrarea cărnii, industria alimentară alimentară
Clasa aX-a peştelui, laptelui, extractivă fermentativă
conservelor Clasa a X-a Clasa a X
Clasa a X-a

Pregătire de bază
Clasa a IX-a

Modulul Materii prime şi materiale în industria alimentară, este integrat în pregătirea

de bază, clasa a-IX-a, pentru cele patru calificări din domeniul industrie alimentară.
Agregarea competenţelor se face în următorul mod:.
- competenţe de la abilităţile cheie se agregă cu competenţe de la unităţile tehnice
generale prin intermediul condiţiilor de aplicabilitate, care reprezintă de fapt conţinuturile
necesare formării competenţelor.
Exemplu de agregare pentru modulul Materii prime şi materiale în industria
alimentară :
Unitatea de competenţă Competenţa Conţinutul

1.Comunicare şi 1.3 Elaborează o  Surse adecvate privind

numeraţie prezentare scurtă pe un caracteristicile materiilor
subiect dat prime utilizate în industria
alimentară.
 Text de prezentare pe un
subiect dat.

6. Lucrul în echipă 6.3. Colaborează cu membrii  Relaţii în cadrul grupului

echipei pentru îndeplinirea stabilite la analiza
sarcinilor senzorială a materiilor
prime de origine vegetală,
animală şi minerală.

12.Depozitarea materiilor 12.1 Apreciază senzorial  Analiza senzorială a

prime şi a produselor materiile prime utilizate în materiilor prime de
finite industria alimentară origine vegetală, animală
şi minerală.
II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul
Materii prime şi materiale în industria alimentară

Abilităţi cheie

Numărul de ordine Abilităţi cheie

din standard
1 Comunicare şi numeraţie
6 Lucrul în echipă

Unităţi de competenţă tehnice generale :

Numărul de ordine Unităţi de competenţă tehnice generale :

din standard
12 Depozitarea materiilor prime şi produselor finite

17 Ambalarea în industria alimentară

III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unităţi de Competenţe Conţinuturi

competenţă
1.Comunicare şi 1.3 Elaborează o  Surse adecvate privind
numeraţie prezentare scurtă pe un caracteristicile materiilor prime
subiect dat utilizate în industria alimentară.
 Text de prezentare pe un subiect
dat.

6. Lucrul în echipă 6.3. Colaborează cu  Relaţii în cadrul grupului stabilite

membrii echipei pentru la analiza senzorială a materiilor
îndeplinirea sarcinilor prime de origine vegetală, animală
şi minerală.

12.Depozitarea 12.1 Apreciază senzorial  Analiza senzorială a materiilor

materiilor prime şi materiile prime utilizate în prime de origine vegetală, animală
a produselor finite industria alimentară şi minerală.

9
 6. Lucrul în echipă 6.1. Îşi precizează poziţia  Sarcini şi atribuţii în cadrul
într-o echipă de lucru pe activităţilor echipei, pentru
baza activităţilor efectuarea analizelor fizico-
desfăşurate. chimice ale materiilor prime
utilizate în industria alimentară
 Atitudini şi acţiuni în asumarea
6.2. Îşi asumă rolurile care rezultatelor de echipă obţinute la
îi revin în echipă analiza fizico-chimică a materiilor
prime

12.Depozitarea 12.2 Analizează fizico-  Analiza fizico-chimică a materiilor

materiilor prime şi chimic materiile prime prime de origine vegetală, animală
a produselor finite utilizate în industria şi minerală:
alimenta

17. Ambalarea în 17.1 Recunoaşte  Ambalaje metalice, nemetalice şi

industria materialele folosite din materiale complexe, utilizate în
alimentară la ambalare industria alimentară.

IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare

Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul unu s-a făcut după un model nou
centrat pe abilităţi cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate.
La baza elaborării programei a stat Standardul de Pregătire Profesională, care are
următoarea structură:
1. Unitatea de competenţă; 5. Criterii de performanţă;
2. Nivelul; 6. Condiţii de aplicabilitate;
3. Valoarea creditului; 7. Probe de evaluare
4. Competenţe;
Prin calificările de la nivelul unu elevii trebuie să dobândească abilităţi şi cunoştinţe
generale despre domeniul de pregătire care să le permită să continue pregătirea la nivelul doi,
sau să se integreze pe piaţa muncii.
Pentru acest lucru o pondere mare în pregătirea elevilor o au formarea abilităţilor cheie
în comunicare, în igienă şi securitatea muncii, în lucrul în echipă, în organizarea şi pregătirea
pentru integrare la locul de muncă şi în rezolvarea de probleme.
Pentru aplicarea curriculumului procesul de predare-învăţare trebuie să fie focalizat pe
formarea abilităţilor cheie, competenţelor tehnice generale şi competenţelor tehnice
specializate, cerute de nivelul de formare şi de calificare a lucrătorilor din industria
alimentară.

10
 Acest deziderat se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode de
predare - învăţare, în care activitatea didactică este centrată pe elev.

Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese
pentru fiecare unitate de conţinut acelea care conduc la formarea competenţei specifice.
Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, jocul de rol, au eficienţă maximă
în procesul de învăţare, permit agregarea abilităţilor cheie cu cele tehnice generale şi cele
tehnice specializate, stimulează gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi
creativitatea elevilor.

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează abilităţile cheie, competenţele

tehnice generale şi competenţele tehnice specializate din standardul de pregătire profesională.
Se pot utiliza diferite metode care să confere caracterul formativ al evaluării, folosind pe
lângă metodele clasice şi metodele alternative ca: observarea sistematică a elevilor,
investigarea, proiectul, portofoliul elevilor. Autoevaluarea este una din metodele care capătă
o extindere tot mai mare datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi
motivează propunerile.
Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie elaborate
în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în standardul de
pregătire profesională.

V. Sugestii metodologice

Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice generale se formează

prin instruire teoretică şi pregătirea practică de laborator.
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite
acordate pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de
învăţământ pentru cele două tipuri de instruire.
Pentru modulul Materii prime şi materiale în industria alimentară sunt alocate un
număr de 134 ore, din care laborator tehnologic 102 ore.
Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de specialitate
tehnică.

11
 Prezentăm în continuare modul de parcurgere a conţinutului:

Teme Nr. de ore alocate

Teorie Laborator tehnologic
1. Materii prime de origine vegetală 12 42
2. Materii prime de origine animală 8 30
3. Materii prime de origine minerală 6 12
4. Materiale folosite în industria alimentară la 18
6
confecţionarea ambalajelor
TOTAL ORE 32 102

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să

facă distribuţia în funcţie de resursele materiale ale şcolii şi ale agentului economic.

Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/învăţare.

Întreg demersul didactic parcurs de profesor în procesul de predare-învăţare, trebuie să
fie focalizat pe formarea competenţelor tehnice generale cerute de calificările din nivelul I,
domeniul Industrie alimentară.
Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii
didactice, prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.
Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două trei metode, în funcţie de ce se doreşte a
se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate ca de exemplu: demonstraţia, exerciţiul,
problematizarea, jocul de rol utilizându-se ca materiale didactice planşe, mulaje, folii
transparente, filmul didactic. De asemenea, cadrul didactic elaborează şi foloseşte fişe
individuale de documentare şi de lucru pentru activităţile de laborator.
Elevii pot lucra individual, sau împărţiţi în grupe de 2-3 elevi, fiind puşi în situaţia de
a se documenta, a descoperi, a exersa în vederea formării abilităţilor cheie şi competenţelor
tehnice generale specifice domeniului industriei alimentare. Profesorul monitorizează
activitatea independentă şi rezolvă deficienţele semnalate. Evaluarea se poate realiza folosind
fişe de observaţie, fişe de evaluare şi autoevaluare, teste de evaluare.

Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare

Evaluarea se poate realiza folosind fişe de observaţie, fişe de autoevaluare, teste de
evaluare cu itemi (obiectivi, semiobiectivi, subiectivi)

Exemple:

Tema: Materii prime de origine vegetală

12
 1.Itemi obiectivi

1.1 Cu alegere duală

Incercuiţi litera A dacă afirmaţiile sunt adevărate şi F dacă afirmaţiile sunt false
1. A F Grîul, făina, porumbul, orzul, orezul şi secara sunt cereale.
2. A F Legumele şi fructele pot fi consumate numai după o prealabilă prelucrare.
3. A F Legumele reprezintă materia primă de bază pentru obţinerea conservelor.
R: 1-A; 2-F; 3-A.
1.2 De tip pereche

Faceţi corespondenţa dintre cifrele din coloana A care indică legume şi literele din
coloana B care indică părţile comestibile ale acestora

A-- metode de separare B-- aparate pentru separare

1. mazăre a. tuberculi
2. conopidă b. rădăcină
3. ceapă c. inflorescenţă
4. cartoful d. bulbi
e. fruct

R: 1-e; 2-c; 3-d; 4-a.

1.3 Cu alegere multiplă

Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:

Plantele oleaginoase constitue materia primă pentru fabricarea:
a. zahărului;
b. uleiului;
c. ţigaretelor.
R: b

2. Itemi semiobiectivi

2.1 Cu răspuns scurt

Denumiţi două fructe sâmburoase.
R: vişine; prune.

2.2 De completare
Completaţi spaţiile libere din textul de mai jos astfel încât afirmaţiile să capete
valoare de adevăr:
Grâul reprezintă cereala destinată aproape în exclusivitate pentru obţinerea
……………..necesare obţinerii produselor de ………………….
R: făinii; panificaţie

2.3 Intrebări structurate

Se dă următoarea schemă incompletă care reprezinză structura strugurelui.

seminţe

13
 pieliţă
1
2
strugure
ciorchine

a. Denumiţi componentele 1 şi 2
b. Explicaţi rolul pieliţei.
c. Indicaţi două domenii de utilizare a ciorchinilor
R: a. 1-boabe; 2-miez.
b. de protejare a miezului.
c. furajarea animalelor, drept combustibili

FIŞĂ DE EVALUARE

Tema: Materii prime de origine vegetală

Lecţia: Analiza cerealelor-Determinarea greutăţii hectolitrice a cerealelor

Nr. Etapele de lucru Punctaj Punctaj

crt propus obţinut
1. Echilibrează balanţa cu cilindrul inferior şi greutatea căzătoare
2. Montează cilindrul inferior şi intermediar pe capacul balanţei
3. Introduce boabele de cereale în cilindrul superior
4. Asamblează cilindrul superior
5. Deschide clapeta cilindrului superior
6, Scoate cuţitul
7. Introduce cuţitul pentru delimitarea exactă a volumului
8. Îndepărtează excesul de boabe
9. Cântăreşte cilindrul cu boabe fără cuţit
10 Repetă determinarea
11. Aşază balanţa în cutie
12. Calculează masa hectolitrică
13. Timp de lucru 10 min. pentru fiecare determinare
TOTAL

Profesorul va folosi instrumente şi metode de evaluare diverse ,date de propria lui

personalitate ,de particularităţile individuale ale celor formaţi,cât şi de resursele materiale de
care dispune şcoala.

Modulul II: PROCESE ŞI UTILAJE ÎN ÎNDUSTRIA ALIMENTARĂ

I. Notă de prezentare
Industria alimentară şi a bunurilor reprezintă circa 26 % din valoarea totală a producţiei
agricole brute, respectiv 4,6 % din P.I.B.-ul României.
Activitatea din industria alimentară este organizată în 12 subramuri principale: morărit-
panificaţie, lapte, carne, conserve de legume şi fructe, uleiuri şi grăsimi vegetale, zahăr şi

14
produse zaharoase, băuturi nealcoolice, bere, vin, alcool şi băuturi alcoolice, peşte, amidon-
glucoză.
Ţinând cont de acestea, la nivelul I se pregătesc următoarele calificări:
 Lucrător în morărit şi panificaţie;
 Lucrător în prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui, conservelor
 Lucrător în industria alimentară extractivă
 Lucrător în industria alimentară fermentativă
Structura de pregătire are o formă arborescentă cu o pregătire de bază în clasa a-IX-a
şi cu patru pregătiri de specialitate în clasa a-X-a, în care se definitivează cele patru calificări
de nivelul unu.
Modulele Materii prime şi materiale în industria alimentară, Procese şi utilaje în
îndustria alimentară, Igiena în industria alimentară, C.D.L. şi practica comasată, care se
studiază în clasa a IX-a, sunt constituite prin agregarea următoarelor abilităţi cheie şi
competenţe tehnice generale:
Abilităţi cheie:
 Comunicare şi numeraţie;
 Igiena şi securitatea muncii;
 Lucrul în echipă;
 Organizarea locului de muncă;
 Rezolvarea de probleme;
Competenţe tehnice generale:
 Depozitarea materiilor prime şi a produselor finite
 Transportul materiilor prime, semifabricatelor şi a produselor finite
 Mărunţirea materialelor de origine vegetală şi animală
 Separarea amestecurilor
 Amestecarea materialelor
 Ambalarea în industria alimentară

Pregătire pentru Pregătire pentru Pregătire pentru Pregătire pentru

Lucrător în morărit şi Lucrător în Lucrător în Lucrător în industria
panificaţie prelucrarea cărnii, industria alimentară alimentară
RUTA
Clasa aX-aCURRICULARĂ A laptelui,
peştelui, PREGĂTIRII ÎNextractivă
DOMENIUL INDUSTRIE
fermentativă
conservelor Clasa a X-a Clasa a x-a
ALIMENTARĂ
Clasa a X-a
PENTRU NIVELUL UNU

15
Pregătire generală
Clasa a IX-a
 Modulul Procese şi utilaje în îndustria alimentară, este integrat în pregătirea de bază,
clasa a-IX-a, pentru cele patru calificări din domeniul industrie alimentară.
.

II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul

Procese şi utilaje în îndustria alimentară

Unităţi de competenţă tehnice generale :

Numărul de ordine Unităţi de competenţă tehnice generale

din standard

12 Depozitarea materiilor prime şi a produselor finite

Transportul materiilor prime, semifabricatelor şi a produselor
13
finite
14
Mărunţirea materialelor de origine vegetală şi animală
15 Separarea amestecurilor
Amestecarea materialelor
16
17 Ambalarea în industria alimentară

III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unităţi de Competenţe individuale Conţinuturi tematice

competenţă

16
  Tipuri de cântare pentru recepţia
12.3 Recepţionează cantitativ cantitativă a materiilor prime şi
12. Depozitarea materiile prime şi auxiliare auxiliare
materiilor prime  Deservirea cântarelor
şi a produselor
finite  Alimentarea şi evacuarea materiilor
prime şi a produselor finite din
12.5 Realizează depozitarea
spaţiul de depozitare
materiilor prime şi a produselor
 Asigurarea microclimatului în
finite
depozite

 Pompe pentru transportul

13.1 Efectuează transportul materialelor fluide: clasificare,
materialelor fluide reprezentanţi, deservire

 Transportul materialelor solide.

13. Transportul
 Mijloace de transport pentru
materiilor prime, 13.2 Efectuează transportul
materiale solide: clasificare,
semifabricatelor materialelor solide
reprezentanţi, deservire
şi a produselor
finite
 Principiul realizării transportului
pneumatic
13.3 Realizează transportul  Clasificarea instalaţiilor pentru
pneumatic transport pneumatic
 Ciclonul

14.1 Defineşte operaţia de

mărunţire  Definirea operaţiei de mărunţire
 Metode şi procedee de mărunţire

 Utilaje pentru mărunţirea

14. Măruntirea 14.2 Execută mărunţirea
materiilor prime materialelor cu duritate mare
de origine
animală şi
vegetală 14.3 Realizează mărunţirea
materialelor cu duritate medie
14.4 Mărunţirea materialelor cu
consistenţă mare
15.1 Identifică metodele de
15. Separarea
separare a amestecurilor
amestecurilor
15.2 Separă prin sortare
materialele solide
materialelor cu duritate mare
 Caracterizarea produselor rezultate în
urma mărunţirii
 Valţul automat
 Caracterizarea produselor rezultate în
urma mărunţirii
 Utilaje pentru mărunţirea
materialelor cu consistenţă mare
 Caracterizarea produselor rezultate în
urma mărunţirii
 Principii care stau la baza separării
amestecurilor
 Metode de separare a amestecurilor
 Utilaje pentru separarea materialelor
solide
 Defecţiuni care pot apărea la utilajele
pentru separarea materialelor solide

17

15.3 Efectuează operaţii de
separare a amestecurilor
eterogene
 Caracterizarea operaţiilor de
sedimentare, filtrare, centrifugare
 Factoriicare influenţează operaţiile
de separare a amestecurilor eterogene
lichide şi gazoase
 Aparate şi utilaje pentru separarea
amestecurilor eterogene lichide şi
gazoase

 Amestecătoare pentru amestecuri

16.1 Realizează amestecarea
materialelor solide
16. Amestecarea
materialelor 16.2 Execută amestecarea
materialelor păstoase
16.3 Realizează amestecarea în
mediu lichid
17. Ambalarea
în industria 17.2 Realizează ambalarea
alimentară
solide
 Dozarea componentelor
amestecurilor solide
 Igienizarea amestecătoarelor
 Malaxoare
 Realizarea compoziţiilor păstoase
 Igienizarea malaxoarelor
 Metode de amestecare în mediu
lichid
 Tipuri de amestecătoare
 Igienizarea amestecătoarelor
 Pregătirea ambalajelor
 Pregătirea produselor pentru
ambalare
 Ambalarea produselor
 Etichetarea şi inscripţionarea
produselor

IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare

Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul unu s-a făcut după un model nou
centrat pe abilităţi cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate.
La baza elaborării programei a stat Standardul de Pregătire Profesională, care are
următoarea structură:
1. Unitatea de competenţă; 5. Criterii de performanţă;
2. Nivelul; 6. Condiţii de aplicabilitate;
3. Valoarea creditului; 7. Probe de evaluare
4. Competenţe;
Prin calificările de la nivelul unu elevii trebuie să dobândească abilităţi şi cunoştinţe
generale despre domeniul de pregătire care să le permită să continue pregătirea la nivelul doi,
sau să se integreze pe piaţa muncii.

18
 Pentru acest lucru o pondere mare în pregătirea elevilor o are formarea abilităţilor
cheie privind comunicarea, igiena şi securitatea muncii, lucrul în echipă, organizarea şi
pregătirea pentru integrare la locul de muncă şi rezolvarea de probleme.
În aplicarea curriculumului procesul de predare-învăţare trebuie să fie focalizat pe
formarea abilităţilor cheie, competenţelor tehnice generale şi competenţelor tehnice
specializate, cerute de nivelul de formare şi de calificare a lucrătorilor din industria
alimentară.
Acest deziderat se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode de
predare - învăţare, în care activitatea didactică este centrată pe elev.
Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese
pentru fiecare unitate de conţinut acelea care conduc la formarea competenţei specifice.
Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, jocul de rol, demonstraţia,
au eficienţă maximă în procesul de învăţare, permit agregarea abilităţilor cheie cu cele tehnice
generale şi cele tehnice specializate, stimulează gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi
imaginaţia şi creativitatea elevilor.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează abilităţile cheie,
competenţele tehnice generale şi competenţele tehnice specializate din Standardul de
Pregătire Profesională.
Se pot utiliza diferite metode care să confere caracterul formativ al evaluării, folosind pe
lângă metode clasice şi metode alternative ca: observarea sistematică a elevilor,
investigarea, proiectul, portofoliul elevilor. Autoevaluarea este una din metodele care
capătă o extindere tot mai mare datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii,
îşi susţin şi motivează propunerile.
Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie elaborate
în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în standardul de
pregătire profesională.

V. Sugestii metodologice

Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice generale corespunzătoare

modulului Procese şi utilaje în industria alimentară se formează prin instruire teoretică şi
pregătire practică tehnologică.
Conţinuturile care corespund competenţelor se corelează cu numărul de credite
acordate pentru unităţile de competenţă în corelaţie cu numărul de ore din planul de
învăţământ pentru cele două tipuri de instruire.

19
 Pentru modulul Procese şi utilaje în industria alimentară sunt alocate un număr de
256 ore, din care instruire practică tehnologică 192 ore.
Prezentăm în continuare modul de parcurgere a conţinutului:

Număr de ore alocate

Instruire
Teme
Teorie practică
tehnologică
Depozitarea materiilor prime şi a produselor finite 4 12

Transportul materiilor prime, semifabricatelor şi a

12 36
produselor finite

Măruntirea materiilor prime de origine animală şi

10 30
vegetală

Separarea amestecurilor eterogene 20 60

Amestecarea materialelor 12 36

Ambalarea în industria alimentară 6 18

TOTAL 64 192

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să

facă distribuţia în funcţie de resursele materiale ale şcolii şi ale agentului economic.

Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/învăţare.

Întreg demersul didactic parcurs de profesor în procesul de predare-învăţare, trebuie să
fie focalizat pe formarea competenţelor tehnice generale cerute de calificările din nivelul I,
domeniul Industrie alimentară.
Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii
didactice, prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.
Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două trei metode, în funcţie de ce se doreşte a
se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate ca de exemplu: demonstraţia, exerciţiul,
problematizarea, jocul de rol utilizându-se ca materiale didactice planşe, machete, folii
transparente, filmul didactic. De asemenea, cadrul didactic elaborează şi foloseşte fişe
individuale de documentare şi de lucru, precum şi fişe de evaluare şi autoevaluare.

20
 Elevii pot lucra individual, sau împărţiţi în grupe de 2-3 elevi, fiind puşi în situaţia de
a se documenta, a descoperi, a exersa în vederea formării abilităţilor cheie şi competenţelor
tehnice generale specifice domeniului industriei alimentare. Profesorul monitorizează
activitatea independentă şi rezolvă deficienţele semnalate. Evaluarea se poate realiza folosind
fişe de observaţie, fişe de evaluare şi autoevaluare, teste de evaluare.

Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare

Evaluarea se poate realiza folosind fişe de observaţie, fişe de autoevaluare, teste de
evaluare cu itemi (obiectivi, semiobiectivi, subiectivi)
Exemple:
Tema: Separarea sistemelor eterogene

1.Itemi obiectivi

1.4 Cu alegere duală

Incercuiţi litera A dacă afirmaţiile sunt adevărate şi F dacă afirmaţiile sunt false
1. A F Sistemele eterogene sunt formate dintr-o singură fază.
2. A F Sedimentarea are loc sub influenţa forţei gravitaţionale.
3. A F Filtrul cu saci este folosit pentru separarea sistemelor eterogene gaz-solid.
4. A F Laptele este un sistem eterogen solid-lichid.
R: 1-F; 2-A; 3-A; 4-F.
1.5 De tip pereche
Faceţi corespondenţa dintre cifrele din coloana A care indică metode de separare şi
literele din coloana B care indică aparate pentru separare

A-- metode de separare B-- aparate pentru separare

5. sedimentarea a. filtrul deschis
6. centrifugarea b. camera de desprăfuire
7. filtrarea c. centrifuga filtrantă
d. elevatorul
R: 1-b; 2-c; 3-a.

1.6 Cu alegere multiplă

Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:
Filtrele cu rame şi plăci lucrează:
a. la presiunea atmosferică;
b. sub presiune;
c. sub depresiune.
R: b

2. Itemi semiobiectivi
2.1 Cu răspuns scurt
Precizaţi categoria metodelor prin care pot fi separate sistemele eterogene.
R: Metode mecanice
2.4 De completare

21
 Completaţi spaţiile libere din textul de mai jos astfel încât afirmaţiile să capete
valoare de adevăr:
Fazele unui sistem eterogen se numesc faza discontinuă sau..................., respectiv faza
continuă sau mediu de ........................
R: dispersată; dispersie.
2.5 Intrebări structurate
1 2 3
Imaginea alăturată reprezintă un
vas florentin simplu

a. Denumiţi reperele 2 şi 3.
b. Explicaţi poziţia de amplasare
4 a conductei de alimentare cu
emulsie 4.
5 c. Indicaţi racordul prin care se
evacuează faza cu densitate
mare.
R: a. 1- racord evacuare fază cu densitate mică;
b. conducta de alimentare cu emulsie se amplasează acolo unde se va stabili nivelul
de separare dintre cele două lichide, pentru ca, atât faza cu densitate mare, cât şi faza cu
densitate mică să parcurgă drumul minim în vederea separării;
c. 1
FIŞĂ DE OBSERVARE
Tema: Separerea prin centrifugare
Lecţia: Deservirea centrifugei filtrante
Operaţii/Faze Da Nu Obser-
încă vaţii
Alimentarea centrifugei
Porneşte centrifuga la viteză mică
Coboară jgheabul de alimentarecu amestec eterogeen L-S
Deschide registrul de la transportorul de amestec
Închide registrul
Curăţă jgheabul
Ridică jgheabul
Închide capacele
Centrifugarea
Aduce tamburul la turaţia maximă
Spălarea
Schimbă dispozitivul de evacuare pe jgheabul de filtrat diluat
Deschide ventilul de apă
Închide ventilul de apă
Oprirea şi descărcarea
Trece centrifuga pe viteză inferioară
Frâneaza centrifuga
Introduce plugul şi taie stratul inferior de filtrat
Deschide complet centrifuga

Fişa de observare poate fi utilizată în diferite momente ale lecţiei de instruire practică,
drept fişă de lucru, de evaluare sau autoevaluare.

22
 Cadrul didactic va folosi instrumente şi metode de evaluare diverse, în funcţie de
propria-i personalitate, de particularităţile individuale ale celor formaţi, de resursele
materiale de care dispune şcoala.

Modulul III. IGIENA ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

I. Notă introductivă

23
 Asigurarea creşterii calitative şi cantitative a producţiei alimentare, prin valorificarea
potenţialului productiv şi a principiilor care promovează inocuitatea alimentelor şi standardele
de calitate, se realizează prin pregătirea forţei de muncă la nivelul standardelor europene.
Industria alimentară,ramură de importanţă strategică, cuprinde mai multe domenii ,
pentru care sunt necesare următoarele calificări pentru nivelul I:
 lucrător în morărit –panificaţie
 lucrător în industria fermentativă
 lucrător în prelucrare carne peşte, lapte, conserve
 lucrător în industria extractivă
Structura de pregătire are o formă arborescentă cu o pregătire de bază în clasa IXa,
realizată prin 3 ore /săptămână pregătire teoretică şi prin12 ore /săptămână instruire practică
şi de laborator , clasa a Xa definitivând cele 4 calificări de nivelul I prin acelaşi număr de ore
pe săptămână.
Conţinuturile vizează formarea unor abilităţi cheie,necesare formării profesionale:
 Comunicare şi numeraţie
 Igiena şi securitatea muncii
 Lucrul în echipă
 Organizarea locului de muncă
 Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă
 Rezolvarea de probleme
Modulul Igiena în industria alimentară se realizează în cadrul pregătirii de bază din
clasa a IXa, prin 90 de ore de laborator tehnologic şi este constituit prin agregarea
următoarelor unităţi de competenţă care vor fi evaluate:
Abilităţi cheie:
 Comunicare şi numeraţie
Unităţi de competenţă tehnice generale:
 Depozitarea materiilor prime şi a produselor finite
 Ambalarea produselor

RUTA CURRICULARĂ A PREGĂTIRII ÎN DOMENIUL

INDUSTRIE ALIMENTARĂ

24
 NIVELUL UNU
Error: Reference source not found
Pregătire pentru Pregătire pentru Pregătire pentru Pregătire pentru
Lucrător în morărit şi Lucrător în Lucrător în Lucrător în industria
panificaţie prelucrarea cărnii, industria alimentară alimentară
Clasa aX-a peştelui, laptelui, extractivă fermentativă
conservelor Clasa a X-a Clasa a x-a
Clasa a X-a

Pregătire generală
Clasa a IX-a

Modul de agregare a celor două unităţi de competenţă tehnice generale cu o unitate de

competenţă cheie, prin care s-a constituit modulul,poate fi exemplificat astfel:

Unitatea de Competenţa Conţinutul

competenţă
1.Comunicare şi 1.2 Participă la  Subiecte de teme familiare privind
numeraţie discuţii pe subiecte depozitarea materiilor prime şi a
simple produselor finite
 Note informative instrucţiuni şi fişe
de documentare privind pregătirea
soluţiilor şi igienizarea spaţiilor de
depozitare
 Sarcini de lucru privind asigurarea
12.Depozitarea condiţiilor de microclimat prin
materiilor prime şi a 12.2 Pregătirea controlul temperaturilor,aerisirea şi
produselor finite depozitelor ventilarea depozitelor
 Terminologie de specialitate
(prin agregare) referitoare la depozitarea materiilor
prime şi a produselor finite
 Depozite igienizate: îndepărtarea
impurităţilor mecanice, organice,
dezinfectarea cu soluţii specifice,
care să asigure desfăşurarea
proceselor tehnologice şi obţinerea
unor produse alimentare de calitate
(cu parametri conform normelor
interne şi internaţionale)

II Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul

Abilităţi cheie:

25
 1. Comunicare şi numeraţie
Competenţa: 1.1 Citeşte şi utilizează documente simple
1.2 Participă la discuţii pe subiecte simple

Unităţi de competenţă tehnice generale:

12. Depozitarea materiilor prime şi a produselor finite
Competenţa: 12.2 Pregăteşte depozitele
17. Ambalarea produselor
Competenţa 17.3 Igienizează ambalajele refolosibile

III Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unităţi de Competenţe individuale Conţinuturi tematice

competenţă

1.Comunicare şi 1.2 Participă la discuţii pe  Subiecte de teme familiare privind

numeraţie subiecte simple depozitarea materiilor prime şi a
produselor finite
 Note informative instrucţiuni şi fişe
de documentare privind pregătirea
soluţiilor şi igienizarea spaţiilor de
depozitare
 Sarcini de lucru privind asigurarea
12.Depozitarea 12.2 Pregătirea depozitelor condiţiilor de microclimat prin
materiilor prime şi a controlul temperaturilor,aerisirea şi
produselor finite ventilarea depozitelor
 Terminologie de specialitate
(prin agregare) referitoare la depozitarea materiilor
prime şi a produselor finite
 Depozite igienizate: îndepărtarea
impurităţilor mecanice, organice,
dezinfectarea cu soluţii specifice,
care să asigure desfăşurarea
proceselor tehnologice şi obţinerea
unor produse alimentare de calitate
(cu parametri conform normelor
interne şi internaţionale)

 Documente
1.Comunicare şi 1.1 Citeşte şi utilizează simple:normative,articole de
numeraţie documente simple specialitate,prospecte,pliante

26
  Culegerea informaţiilor specifice
igienei
 Listarea normelor de igienă
 Teme privind igienizarea
construcţiilor ,echipamentelor,igiena
individuală şi starea de sănătate a
producătorului de alimente
 Întocmirea şi citirea notelor
informative privind igienizarea
 Reguli de conversaţie
civilizată,ascultare activă,limbaj
nonverbal,atitudine
deschisă,cooperantă faţă de
interlocutor
 Factorii de risc:bacterii, mucegaiuri,
paraziţi ,substanţe toxice
 Boli profesionale: ale căilor
17 Ambalarea 17.3 Igienizează respiratorii,ale pielii,afecţiuni ale
produselor ambalajele refolosibile diferitelor organe de simţ,boli
interne
 Substanţe pentru igienizare : soluţii
de spălare(sodă caustică, sodă
calcinată, fosfat bisodic, acid
gluconic, agenţi tensioactivi,etc.),
soluţii de dezinfectare( clorul şi
compuşii săi, săruri de amoniu, etc.)
 Etape de igienizare : dozează apa,
substanţele pentru igienizare,
efectuează igienizarea manual sau
mecanic

IV. Condiţii de aplicare didactică şi evaluare:

Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul I s-a realizat după un model nou, centrat
pe competenţe cheie şi competenţe tehnice generale, în baza Standardului de Pregătire
Profesională, care are următoarea structură:
 Unitatea de competenţă
 Nivelul
 Valoarea creditului
 Competenţe
 Criterii de performanţă
 Condiţii de aplicabilitate
 Probe de evaluare
Prin calificările nivelului I, elevii trebuie să dobândească abilităţi şi cunoştinţe generale
despre domeniul de pregătire-Industrie Alimentară-care să le permită să continue pregătirea în
nivelul II, sau să se integreze pe piaţa muncii. Ţinând seama de aceste opţiuni, o pondere mare
în pregătirea elevilor o are formarea abilităţilor cheie de comunicare, lucrul în echipă,

27
organizarea şi pregătirea pentru integrarea la locul de muncă, rezolvarea de probleme precum
şi abilităţi de igienă şi securitate a muncii.
În aplicarea curriculumului procesul de predare-învăţare trebuie focalizat pe formarea
competenţelor cheie şi a celor tehnice generale, cerute de nivelul I de calificare a lucrătorilor
din industria alimentară.
Metodele şi procedeele didactice folosite vor avea în vedere centrarea activităţii didactice
pe elev, adaptarea la fiecare unitate de conţinut, astfel încât să asigure formarea competenţei
specifice acesteia, agregând competenţele cheie cu cele tehnice generale, stimulând gândirea
logică, analitică, creativă a elevilor.( studiu de caz, joc de rol, descoperirea, problematizarea,
brainstorming, etc.)
Evaluarea evidenţiază formarea competenţelor cheie şi a celor tehnice generale din
Standardul de Pregătire Profesională, folosind metode cu caracter formativ: observarea
sistematică, investigarea, proiectul, portofoliul, autoevaluarea, precum şi instrumente
elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi probele de evaluare din Standardul de
Pregătire Profesională.

V. Sugestii metodologice

În modulul ”Igiena în industria alimentară” competenţele pentru abilităţile cheie şi

competenţele tehnice generale se formează prin 90 de ore de laborator tehnologic efectuate
de către profesorul de specialitate, conţinuturile corespunzătoare competenţelor fiind
corelate cu numărul de credite acordate pe unităţi de competenţă şi cu numărul de ore din
planul de învăţământ.

Tema Nr. ore alocate laborator

tehnologic
1. Principiile igienei în industria alimentară 6
2. Igiena construcţiilor şi echipamentelor din industria 6
alimentară
3. Igiena producătorului de alimente 6
4. Starea de sănătate a muncitorului 6
5. Inocuitatea produselor alimentare 12
6. Boli transmisibile prin alimente 12
7. Igiena apei 12
8. Igiena aerului 12
9. Operaţii de igienizare în industria 18
alimentară( spălare, dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare)
TOTAL 90

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să le

folosească în funcţie de resursele materiale de care dispune şcoala, agenţii economici şi de
specificul zonei.

Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare-învăţare

28
 Procesul de predare-învăţare trebuie să fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a
competenţelor tehnice generale cerute lucrătorilor din domeniul industriei alimentară, prin
folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.
Exemplificăm prin lecţia „Igiena producătorului de alimentare” în care se urmăreşte
formarea deprinderilor de igienă personală şi a echipamentului de lucru, folosind
demonstrarea, exerciţiul, problematizarea, jocul de rol. Profesorul elaborează şi foloseşte fişe
individuale de documentare şi de lucru, precum şi fişe de evaluare şi autoevaluare.
Elevii vor executa o parte din operaţiile de igienizare personală, realizabile în laborator şi
atelierul şcoală. Pot lucra individual, sau împărţiţi în grupe de 2-3 elevi, care vor efectua joc
de rol privind spălarea la începutul lucrului, în timpul lucrului, la terminarea lucrului.
Se vor face probe de însămânţare cu microorganisme de pe mâini curate/murdare, de pe
mesele de laborator, ustensilele folosite, în vederea aprecierii gradului de contaminare.
Probele se vor termostata şi analiza în şedinţa următoare de laborator.
Elevii sunt puşi astfel în situaţia de a se documenta, a descoperi, a exersa în vederea
formării abilităţilor cheie şi competenţelor tehnice generale specifice domeniului industriei
alimentare. Profesorul monitorizează activitatea independentă şi rezolvă deficienţele
semnalate. Se realizează evaluarea folosind fişe de observaţie, fişe de autoevaluare, teste de
evaluare.

Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare

Evaluarea se poate realiza folosind fişe de observaţie ,fişe de autoevaluare,teste de

evaluare cu itemi(obiectivi,semiobiectivi,subiectivi)
Exemple:

TEMA:Igiena producătorului de alimente

1.Itemi obiectivi

1.7 Cu alegere duală

Incercuiţi litera A dacă afirmaţiile sunt adevărate şi F dacă afirmaţiile sunt false
A F Igiena personală asigură starea de curăţenie a întregului corp
A F Spălarea la sfârşitul lucrului nu este obligatorie
A F Muncitorii pot folosi parfumuri discrete
A F Spălarea eficientă se face în jet puternic de apă rece

1.8 De tip pereche

Stabiliţi corespondenţa între noţiunile din cele două coloane

mâinile murdare interzis( în zona de lucru)

hainele de stradă obligatoriu

pieptănatul vestiare (speciale)

29
 duşul (strict) personal

unghiile tăiate( scurt)

echipamentul de protecţie sursă de contaminare

1.9Cu alegere multiplă

Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:

Igiena producătorului de alimente constă în:

a. igiena construcţiilor
b. igiena individuală
c. igiena utilajelor

2 Itemi semiobiectivi

2.1 Cu răspuns scurt:

Mâinile murdare contaminează……………………..

2.2 De completare

Completaţi spaţiile libere din textul de mai jos:

Deprinderile igienice ,…………..pentru producătoriide alimente,asigură………..publică şi

se referă atât la igiena ………….,cât şi la igiena……….de protecţie.

3.Itemi subiectivi

3.1 Rezolvare de problemă

Explicaţi de ce spălarea corporală(duşul) este obligatoriu la începutul,sfârşitul şi în

timpul lucrului(când anume?)

3.2 Eseu structurat

Reguli de igienă personală. ( pentru mâini şi încălţăminte)

3.3 Eseu liber

Apreciaţi modul în care este influenţată inocuitatea alimentelor prin respectarea

regulilor de igienă a producătorului de alimente.

Profesorul va folosi instrumente şi metode de evaluare diverse, date de propria lui

personalitate, de particularităţile individuale ale celor formaţi,cât şi de resursele materiale de
care dispune şcoala.

30
Modulul V. PRACTICA COMASATĂ

I.Notă de prezentare

Rolul practicii este decisiv în formarea abilităţilor cheie, a competenţelor tehnice

generale şi a competenţelor tehnice specializate, întrucât se realizează la agentul
economic, în condiţii de producţie, familiarizând elevul cu viitorul loc de muncă
Orele din C.D.L prevăzute pentru practică comasată sunt în dezvoltare locală din punct
de vedere al organizării activităţilor practice şi al opţiunii pentru anumiţi agenţi economici.
Conţinutul activităţilor trebuie să ducă la formarea competenţelor prevăzute în standardul de
pregătire profesională.
Programa pentru instruire practică comasată este o programă cadru care se
adaptează de fiecare şcoală la condiţiile locale, dar ea va urmării aceleaşi competenţe din
standardul de pregătire profesională şi va avea aceeaşi structură modulară.
Programa pentru clasa a IX a va urmări formare unor abilităţi cheie şi a unor
competenţe tehnice generale pentru cele patru calificări de la nivelul I:
 Lucrător în morărit şi panificaţie;
 Lucrător în prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui, conservelor
 Lucrător în industria alimentară extractivă
 Lucrător în industria alimentară fermentativă
Programa cadru pentru Practică comasată, asigură dezvoltarea competenţelor prin
umătoarele abilităţi:
Abilităţi cheie:
 Igiena şi securitatea muncii
 Organizarea locului de muncă
Programa cadru Practică comasată se realizează în funcţie de dotarea unităţii şi în
colaborare cu agenţii economici.
Lista unităţilor de competenţă care se urmăresc a se forma în cadrul practicii comasate
din clasa a IX a are următoarea structură :
Abilităţi cheie:
 Comunicare şi numeraţie
 Igienă şi securitatea muncii
 Lucru în echipă
 Organizarea locului de muncă
 Rezolvarea de probleme

31
Competenţele tehnice generale:
 Depozitarea materiilor prime şi a produselor finite
 Transportul materiilor prime, semifabricatelor şi a produselor finite
 Mărunţirea materiilor de origine vegetală şi animală
 Separarea amestecurilor
 Amestecarea materialelor
 Ambalarea în industria alimentară
Abilităţile cheie precizate în standardul de pregătire profesională pentru nivelul 1,
repartizate pentru clasa a IX-a se formează si se aprofundează în fiecare modul, în mod
deosebit pe instruirea practică dar se evaluează numai în anumite parcursuri ale
curriculumului aşa cum se prezintă în tabelul numărul 1 cu alcătuirea modulelor.
Unităţile tehnice generale reprezintă suportul pe care se formează abilităţile cheie.
Competenţele şi conţinuturile unităţilor tehnice generale nu sunt detaliate în tabelul
de corelare la punctul III , pentru că parcurgerea şi evaluarea lor se realizează în modulele
prezente în curriculum din trunchiul comun.
Subliniem încă odată că: unităţile de competenţă cu abilităţile cheie – „organizarea
locului de muncă” şi „igienă şi securitatea muncii” - se tratează complet şi se evaluează
în cele 120 de ore de instruire practică comasată din clasa a IX a şi care se vor regăsi în
tabelul de la punctul III .Unităţile de competenţe „ Rezolvarea de probleme” se tratează
complet şi se evaluează în cadrul celor 2 ore/săptămână de C.D.L., incluse în planul de
învăţământ.
În orele de instruire practică comasată se asigură predominant formarea abilităţilor
cheie menţionate şi experienţă în muncă pe domeniul de pregătire de bază în industria
alimentară.

32
 RUTA CURRICULARĂ A PREGĂTIRII ÎN DOMENIUL INDUSTRIE
ALIMENTARĂ PENTRU NIVELUL UNU

Pregătire pentru Pregătire pentru Pregătire pentru Pregătire pentru

Lucrător în morărit şi Lucrător în Lucrător în Lucrător în industria
panificaţie prelucrarea cărnii, industria alimentară alimentară
Clasa aX-a peştelui, laptelui, extractivă fermentativă
conservelor Clasa a X-a Clasa a x-a
Clasa a X-a

Pregătire generală
Clasa a IX-a

II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru instruirea practică comasată

Abilităţi cheie:
 Organizarea locului de muncă
 Igiena şi securitatea muncii

33
III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unităţi de
Competenţe Conţinuturi tematice
competenţă

5. Igiena şi  Factori de risc în domeniul industriei

securitatea alimentare:
muncii -agenţi patogeni:bacterii,ciuperci,viruşi
prezenţi în sălile de fabricaţie şi în spaţiile de
depozitare a produselor alimentare.
-substanţe toxice naturale ( ciuperci, solanina,
etc.) sau reziduuri de pesticide
- factori de microclimat –temperaturi
aerului(vara 20-22oC,iarna 18-20oC, umiditatea
relativă a aerului(35-65%), viteza curenţilor de
5.1 Numeşte factorii de aer,iluminarea, praf/ fum/abur în sectorul
risc şi bolile productiv
profesionale la locul de -substanţe explozive
muncă -risc de inundare în sălile de fabricaţie din
industria alimentară
-dăunători (şoareci,şobolani,gândaci, furnici,
muşte)
 Boli profesionale:
- viroze, boli ale căilor respiratorii, boli ale
pielii, boli transmise de la dăunători, alergie la
praf, afecţiuni ale organelor de simţ, boli interne:
gastrită, ulcer, diabet
 Risc de practică:
risc de îmbolnăvire, risc de accidentare, risc
de invaliditate
5.2 Aplică regulile de  Reguli de igienă individuală la locul de muncă
sănătate şi igienă pentru domeniul industrie alimentară
individuală la locul de - igienă corporală, igiena vestimentaţiei,
muncă igiena alimentaţiei.
 Materiale pentru întreţinerea igienei la
locul de muncă
- materiale igienico-sanitare, produse
cosmetice, alimente de protecţie (apă,lapte)
 Consecinţele nerespectării regulilor de igienă
la locul de muncă:
- Intoxicaţii, boli parazitare prin alimente,
dermatoze, toxiinfecţii alimentare prin
alimente contaminate şi apă nepotabilă,
boli infecto-contagioase:holera, dizenteria

34
  Simboluri de avertizare :
- semnale sonore, vizuale, avertismente scrise
când se lucrează sub tensiune, indicatoare pentru
punctele de lucru periculoase, culori de securitate
5.3 Aplică normele de
în spaţiile cu substanţe toxice, fişe de instructaj
securitate la locul de
pentru persoanele care lucrează în punctele
muncă, precum şi
predispuse la accidente
normele de prevenire şi
 Echipamente de lucru şi protecţie pentru
stingere a incendiilor
lucrătorii din sectorul de producţie,
vestimentaţie şi echipamente de protecţie
corporală (cizme, salopete, bonete, mănuşi,
şorţ)
 Manifestări în caz de accident:
-stări de ameţeală, greaţă, hemoragii,
echimoze, stop cardio-respirator
 Materiale folosite: targă, feşe, atele,
5.4 Acordă primul dezinfectant, bandaje sterile, garou
ajutor în caz de accident  Măsuri întreprinse: imobilizare, poziţionarea
accidentatului, resuscitare cardio-respiratorie,
dezinfectarea şi bandajarea plăgilor,
hemostază, transportul la unitatea medicală
apropiată
Mijloace de muncă
 materii prime şi auxiliare folosite în industria
alimentară
-de origine vegetală, de origine animală,
utilaje
 Echipamente şi utilaje
-utilaje, ustensile, suprafeţe de lucru, vase,
aparate
7. Organizarea
7.1 Asigură ordinea şi  Instalaţii de transport, mărunţire, amestecare
locului de
muncă
curăţenia la locul de  Curăţenia la locul de muncă în industria
muncă alimentară
- metode de lucru:manuale( măturat,
spălat,dezinfectat),
- mecanice (aspirat, ventilat)
- semiautomate tratamente termice
- materiale de curăţenie specifice locului de
muncă: lavete, detergenţi, dezinfectanţi şi solvenţi.
 Succesiunea operaţiilor în efectuarea
curăţeniei la locul de muncă

35
  Principii ergonomice aplicate în operaţiile
din procesul de producţie din industria alimentară:
-microclimatul din spaţiile de fabricaţie şi
depozitare, economia mişcărilor la depozitat şi
transportat produse alimentare, poziţia de lucru
regulamentară
 Măsuri de reducere a efortului prin
-poziţia corectă de lucru la mărunţit, separat,
amestecat , ambalat materii prime, semifabricate şi
7.2 Aplică principiile
produse finite, succesiunea mişcărilor, dozarea
ergonomice în
optimă a efortului.
organizarea locului de
muncă  Menţinerea microclimatului optim prin
ventilaţie, temperatură, iluminare, zgomot
- sisteme de ventilaţie folosite în sălile de
fabricaţie şi în depozitele cu produse alimentare
- introducerea aerului condiţionat în sălile de
fabricaţie şi depozitele de materii prime
- iluminatul dirijat în sălile de fabricaţie şi
depozite
- măsuri de reglare a zgomotului în sălile de
fabricaţie din industria alimentară
 Instrucţiuni de lucru:
-fişe tehnologice de fabricaţie, regulamente –
program zilnic de lucru, schiţe de amplasare
- explicaţii necesare desfăşurării activităţii în
industria alimentară
 Măsuri de verificare:
7.3 Foloseşte - compararea rezultatelor obţinute cu
instrucţiuni de lucru standardele în vigoare pentru fiecare produs
pentru îndeplinirea alimentar, măsurarea gradului de realizare a
sarcinilor operaţiilor
 Corecţii de erori:
- operaţii de dezinfecţii şi dezinsecţii în sălile
de fabricaţie şi de depozitare a produselor
alimentare care se pot repeta, operaţii de
remediere a defectelor de fabricaţie la produsele
alimentare, reglarea parametrilor de depozitare

IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare

Proiectarea curriculumului şcolar pentru clasa aIX-a, nivelul unu s-a făcut după un
model nou centrat pe abilităţi cheie, necesare fundamentării bazei de deprinderi practice
pentru formarea lucrătorului de industrie alimentară.
La baza elaborării programei cadru a stat Standardul de Pregătire Profesională, care
are următoarea structură:
▪ Unitatea de competenţă;

36
 ▪ Nivelul;
▪ Valoarea creditului;
▪ Competenţe;
▪ Criterii de performanţă;
▪ Condiţii de aplicabilitate;
▪ Probe de evaluare
Prin acumularea cunoştinţelor din clasa a IX-a, elevii trebuie să dobândească
abilităţi şi cunoştinţe generale despre domeniul de pregătire care să le permită să continue
pregătirea în clasa a X-a , iar la terminarea nivelului I să se integreze pe piaţa muncii.
Pentru acest lucru o pondere mare în pregătirea elevilor o au formarea abilităţilor
cheie de lucru în echipă şi de pregătire pentru integrarea la locul de muncă . Pentru aplicarea
curriculumului procesul de predare-învăţare trebuie să fie focalizat pe formarea abilităţilor
cheie cerute de nivelul de formare şi de calificarea lucrător în industria alimentară.
Acest deziderat se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode,în
care activitatea didactică este centrată pe elev, urmărindu-se adaptarea acestora în funcţie
tipurile de elevi şi stilul de învăţare predominant.
Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite,dar trebuie alese
pentru fiecare unitate de conţinut acelea care conduc la formarea competenţei specifice
La elaborarea acestei programe s-a urmărit corelarea instrumentelor de evaluare
continuă cu criteriile de performanţă şi probele de evaluare.
Pentru fiecare unitate de conţinut, trebuie alese acele metode şi procedee didactice
care conduc la formarea abilităţilor cheie şi competenţelor tehnice generale cerute la clasa a
IX a – nivelul I de calificare.
Se pot utiliza diferite metode de evaluare care să confere caracterul formativ al
evaluării, folosind pe lângă metodele clasice şi metodele alternative: observarea sistematică.
Autoevaluarea este una din metodele care capătă o extindere tot mai mare datorită faptului că
elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.
Metodele de evaluare ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, jocul de
rol, metoda proiect, simularea au o eficienţă maximă în procesul de învăţare, stimulează
gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi creativitatea elevilor fiind în corelare cu
criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în standardul de pregătire
profesională. Se recomandă ca instrumente de evaluare: fişa de observaţie, proba practică.

37
Sugestii metodologice

Unităţile de abilităţi cheie: „ Igiena şi securitatea muncii” şi „ Organizarea locului

de muncă”, se parcurg şi se evaluează în totalitate, în cadrul celor 120 de ore de instruire
practică comasată la clasa a IX –a.
Pentru asigurarea condiţiilor optime de formare şi evaluare a celor două unităţi de
competenţă, este recomandat ca unitatea de învăţământ să contacteze şi să informeze agentul
economic unde urmează să efectueze clasa, practica comasată, privind condiţiile şi locul unde
se pot parcurge şi evalua cele două unităţi de competenţă.
Având în vedere că planul de învăţământ pentru disciplina de specialitate la clasa
a IX-a este structurat pe trei module de bază, din trunchiul comun :
Materii prime şi materiale în industria alimentară 134 ore/an:
Procese şi utilaje în industria alimentară 256 ore/an:
Igiena în industria alimentară 90 ore/an:

Se recomandă orientativ practica comasată pe următoarea structură :

2 săptămâni - materii prime şi materiale în industria alimentară
1 săptămână- procese şi utilaje în industria alimentară
1 săptămână -igiena în industria alimentară
Agenţii economici pot să asigure în condiţii optime parcurgerea celor patru săptămâni
de practică comasată, prin trecerea eşalonată a elevilor prin cele patru mari sectoare de
activitate. Evaluarea se poate face pe parcursul celor patru săptămâni pe durate de timp
diferite în funcţie de activităţile de instruire practică desfăşurate, de metodele şi instrumentele
de evaluare utilizate de comisia de evaluare.
Instruirea practică comasată la clasa a IX-a va fi coordonată de către maistrul instructor
din şcoală în colaborare cu reprezentantul întreprinderii desemnat de conducătorul unităţii
unde se desfăşoară practica comasată.

38
Redăm mai jos tematica orientativă realizată pe norme de timp pentru practica comasată –
clasa a IX-a nivelul I, pentru domeniul industrie alimentară:
Nr.crt. Tema Ore
 Factori de risc specifici locurilor de muncă din industria 15
alimentară :
- factori de climat
- substanţe toxice
- substanţe explozive
 Boli profesionale în industria alimentară :
- boli ale căilor respiratorii
1 - boli ale pielii
- alergie la praf
- afecţiuni ale deferitelor organe de simţ
- boli interne
 Accidente de muncă în industria alimentară:
- cu reducere temporară a capacităţii de muncă
- cu reducere definitivă a capacităţii de muncă
- individuale
-colective
 Reguli de igienă individuală la locul de muncă pentru 20
industria alimentară
- igienă corporală,
- igiena vestimentaţiei,
- igiena alimentaţiei.
 Materiale de întreţinere a igienei:
- materiale igienico-sanitare
2
- produse cosmetice
- alimente de protecţie (apă,lapte)
 Consecinţele nerespectării regulilor de igienă la locul de
muncă
- intoxicaţii
- toxiinfecţii alimentare
- dermatoze
 Norme de protecţia muncii şi PSI specifice sectoarelor de 15
fabricare a produselor alimentare
-fişe de instructaj
-efectuarea unor operaţii de rutină sub supraveghere
-simboluri de avertizare a pericolelor
- semnale sonore, vizuale
- avertismente scrise
3
- indicatoare
- culori de securitate
 Echipamente de lucru şi de protecţie
-individuale
-dispozitive de protecţie specifice utilajelor şi instalaţiilor din
industria alimentară

4  Îndeplinirea sarcinilor de lucru în deplină siguranţă a muncii 10

Manifestări în caz de accident:
- stări de ameţeală

39
 - leşin, stop cardio-respirator
- stări de greaţă, echimoze,hemoragii
 Materiale folosite: targă, atele, feşe, dezinfectant, bandaje sterile,
garou
 Măsuri întreprinse: hemostază, resuscitare cardio-respiratorie,
imobilizare, poziţionarea accidentatului, dezinfectarea şi bandajarea
plăgilor, transportul accidentatului la cea mai apropiată unitate
medicală.
Mijloace de muncă 30
Materii prime şi materiale folosite în industria alimentară
5  Echipamente şi utilaje, SDV-uri, instalaţii
 Succesiunea fazelor de lucru în funcţie de operaţia executată
 Curăţenia la locul de muncă
Principii ergonomice în activităţile din sălile de fabricaţie şi spaţiile
de depozitare
-microclimatul
- economia mişcărilor
- poziţia de lucru regulamentară
Măsuri de reducere a efortului prin poziţia de lucru şi dozare a
6. 15
efortului.
-poziţia corectă de lucru
- succesiunea mişcărilor
-dozarea optimă a efortului
Menţinerea microclimatului ventilaţie, temperatură, iluminare,
zgomot
Instrucţiuni de lucru pentru îndeplinirea sarcinilor :compararea
rezultatelor obţinute cu standardele în vigoare , măsurarea gradului
de realizare a operaţiilor
Verificări prin : măsurări, comparări şi sondaje
7. 15
Operaţiuni de corectare a erorilor :
-operaţii de dezinfecţii şi dezinsecţii
- operaţii de remediere a defectelor de fabricaţie
-reglarea parametrilor tehnologici

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, recomand la latitudinea maistrului

instructor să facă distribuirea orelor în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale
şcolii şi ale agentului economic.
Întregul demers didactic depus de maistrul instructor în procesul de predare-învăţare,
trebuie focalizat pe formarea abilităţilor cheie şi competenţelor tehnice generale prevăzute la
nivelul I de calificare pentru clasa a IX-a în domeniul industriei alimentare.
O importanţă deosebită o au metodele de predare-învăţare, mijloacele şi materialele
didactice, precum şi modul de lucru şi metodele de evaluare utilizate.
In activităţile de instruire practică comasată maistrul instructor are rolul să ghideze
activitatea practică, documentarea, punând accent deosebit pe dezvoltarea gândirii logice,
creativităţii, descoperirii şi imaginaţiei.

40
 Problematizarea, studiul de caz, exerciţiul şi demonstraţia trebuie să domine în
activitatea de instruire practică comasată. Se recomandă activitatea individuală, activitatea în
grup, activitatea pe echipe pentru a dezvolta spiritul de cooperare, comunicare, necesar în
formarea abilităţilor cheie prezentate în standardul de pregătire profesională.
Fişele de lucru care pot fi utilizate de către elevi în transpunerea rezultatelor obţinute
în activităţile practice curente, îi ajută pe elevi să ajungă prin efort individual sau colectiv la
corelarea sau măsurarea şi evaluarea unor indicatori de calitate.
Evaluarea continuă sau secvenţială, cu caracter predominant formativ se poate realiza
prin referate, proiecte, teste, fişe de observaţii, fişe de evaluare sau autoevaluare.
Exemplu : test de evaluare sub formă de itemi subiectivi – eseu liber.
Identificaţi şi descrieţi locurile periculoase, generatoare de accidente de muncă din
unitatea unde efectuaţi practica comasată. Elaboraţi un plan de măsuri de prevenirea
eventualelor accidente.
Se recomandă ca instrument de evaluare în practica comasată utilizarea fişei de
observaţii.
Redăm mai jos un exemplu de fişă de observaţie:
Instruire practică comasată
Unitatea de competenţă: 5. Igiena şi securitatea muncii
Numele şi prenumele elevului: ………………………………….
Data:
Locul de evaluare: …………………………..

FIŞĂ DE OBSERVAŢIE

Competenţa 5.1: Aplică regulile de sănătate şi igiena individuală la locul de muncă

a) Identificarea materialelor igienico-sanitare a alimentelor de protecţie la locul de
muncă pentru o situaţie dată
Evaluatorul oferă produse şi materiale de întreţinere a igienei. Îndepliniţi următoarele sarcini:
Nr.
Adoptarea regulilor de igienă individuală la locul de muncă Evaluator Data
crt
1 Alege trei produse care menţin igiena corporală individuală
2 Selectează un produs folosit pentru menţinerea igienei
vestimentaţiei proprii
3 Alege două produse care menţin igiena alimentaţiei

b) Folosirea materialelor de igienă individuală la locul de muncă

41
Nr. Folosirea materialelor de igienă individuală la locul de
Evaluator Data
crt muncă
1 Alege materialele de întreţinere a igienei
2 Enumeraţi trei reguli de bază pentru menţinerea igienei
individuale şi a alimentaţiei

c) Evaluarea consecinţelor nerespectării regulilor de igienă individuală la locul de muncă

Nr. Compararea abilităţilor dobândite cu cerinţele unei alte

Evaluator Data
crt situaţii create
1 Alegeţi două materiale care să corespundă abilităţilor voastre
2 Enumeraţi 4 abilităţi care consideraţi că le puteţi aplica în
cazul problemei date ( intoxicaţii, toxiinfecţii alimentare)

Recomandări:
Numele evaluatorului:
Semnătura evaluatorului:

Instruire practică comasată

Unitatea de competenţă: 5. Igiena şi securitatea muncii
Numele şi prenumele elevului:……………………………….
Data:
Locul de evaluare:………………………….

FIŞĂ DE OBSERVAŢIE
Competenţa 5.4: Acordă primul ajutor în caz de accident
Criteriul
Nr.crt Condiţii de aplicabilitate 1 2 3 Observaţii
de performanţă
Recunoaşterea Recunoaşte stările de ameţeală şi Fiecare
manifestărilor în leşin
1 caz de accident operaţie
Recunoaşte stopul cardio-
. respirator trebuie
Recunoaşte stările de greaţă şi executată de
hemoragiile
2 Utilizarea Foloseşte materiale din trusa de trei ori fără
materialelor din prim ajutor ajutor
.
trusa de prim
ajutor

42
 Aplicarea Aplică măsurile de prim
măsurilor de ajutor( imobilizare, poziţionarea
prim ajutor accidentatului, resuscitare cardio-
3
respiratorie, dezinfectarea şi
. bandajarea plăgilor )

Recomandări:
Numele evaluatorului:
Semnătura evaluatorului:

Notă în atenţia evaluatorului: Evaluarea competenţei se va face în atelierul şcoală

sau la agentul economic, prin bifarea unei căsuţe de fiecare dată când s-a demonstrat buna
realizare a unei sarcini. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele, evaluarea s-a
încheiat cu succes.
În cazul în care competenţa nu s-a validat se fac recomandări de către evaluator
pentru îndeplinirea cerinţelor nevalidate, în cazul reevaluării.Se vor putea exersa şi alte
competenţe cheie, competenţe generale care au mai fost tratate la celelalte module din
pregătirea de bază.

43
DOMENIUL INDUSTRIE ALIMENTARĂ
NIVELUL 1 CLASA a IX-a TABEL DE CORELARE A MODULELOR PENTRU
PREGĂTIREA DE BAZĂ
Nr. săpt Modulul 1 Materii prime şi Modulul 2 Procese şi utilaje în Modulul 3 Igiena în Modulul 4 – C.D.L. Practică Comasată
materiale în industria alimentară industria alimentară industria alimentară
Teorie Instruire de laborator Teorie Instruire practică Instruire de laborator Instruire de laborator
SEMESTRUL I

1.
2.
3.
4. Practica comasată
5. va fi organizată la
6. agentul economic şi
7.
în atelierul şcoală în
8.
9. funcţie de spaţiul
10. disponibil pe toată
11. durata anului şcolar
12. (se preferă săptămânile
13. 33,34,35,36,)
14.
SEMESTRUL II

15.
16.
17.
18. Practica comasată
19.
20.
va fi organizată la
21. agentul economic şi
22. în atelierul şcoală în
23. funcţie de spaţiul
24. disponibil pe toată
25. durata anului şcolar
26.
(se preferă săptămânile
27.
33,34,35,36,)
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.

44
35.
36.

45
1.Imaginea alăturată reprezintă un vas florentin simplu

d. Denumiţi reperele 2 şi 3.
e. Explicaţi poziţia de amplasare a conductei de alimentare cu emulsie 4.
f. Indicaţi racordul prin care se evacuează faza cu densitate mare.

46
1.Boli profesionale în industria alimentară
2.Factori de risc în domeniul industriei alimentare:

47