PORTOFOLIU

Elaborarea CDL şi a materialelor de ȋnvăţare

ȋn parteneriat cu agenţii economici

,, Elaborarea CDL

şi materialelor de
învă ţareriat cu agenţcono
Formator : Prof. Rachina Vera Georgeta
Prof. Dobrică Nicoleta

Formabil : TUDOR DANIELA

EVALUARE IUNIE 2017

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

 LICEUL TEHNOLOGIC VĂLENI
Comuna Văleni, județul Olt, str. Nicolae Titulescu, Nr.177, Telefon: 0249-487717
E-mail: licvaleni@yahoo.com

AVIZAT,
Inspector Discipline Tehnice
Prof. Rachina Vera

CURRICULUM ȊN DEZVOLTARE LOCALĂ

MODULUL III
Denumirea: INSTRUMENTE, APARATE ȘI TEHNICI DE
DETERMINARE A CANTITĂȚIi ȘI CALITĂȚII MATERIILOR
PRIME FOLOSITE LA OBȚINEREA PÂINII PE VATRĂ
Domeniul: Industrie Alimentară
Calificarea: Tehnician in industria alimentară
Clasa a IX – a

Autori: Prof. ing. Tudor Daniela

Prof. ing. Barabas Florina
Prof . Zlotea Ionica

DIRECTOR,
prof. MIHAILESCU FLORENTINA

2017
NOTĂ INTRODUCTIVĂ

Pregătirea elevilor pentru domeniul Industrie Alimentară realizată prin liceul tehnologic
ciclul inferior cuprinde şi curriculum ȋn dezvoltare locală (CDL) conform OMENCS
nr.4457/05.07.2016.
Ȋn ȋnvăţământul profesional şi tehnic proiectarea curriculum-ului se aliniază principiilor
de proiectare a curriculum-ului naţional fiind determinată de două direcţii fundamentale:
- dobândirea de către viitorii absolvenţi a acelor competenţe cheie transferabile
necesare pentru formarea capacităţii de a lua decizii pentru rezolvarea unor probleme
specifice locului de muncă din industria alimentară.
- dobândirea de către viitorii absolvenţi a competenţelor profesionale necesare creşterii
productivităţii muncii.
Modulul Instrumente, aparate și tehnici de determinarea a cantităților și calității
materiilor prime folosite la obținerea pâinii pe vatră, componentă a ofertei educaționale
(curricular) pentru calificarea profesională Tehnician in industria alimentară din domeniul de
pregătire profesională Industrie Alimentară, face parte din cultura de specialitate și pregătire
practică –stagii de pregătire practică-curriculum în dezvoltare locală aferente clasei a IX-a,
învățământ profesional, filiera tehnologică, aria curriculară Tehnologii.
Modulul Instrumente, aparate și tehnici de determinarea a cantităților și calității
materiilor prime folosite la obținerea pâinii pe vatră, are alocat un număr de 90 ore /an,
conform planului de învățământ repartizate în 3 săptămâni a 6 ore/zi și a fost elaborat în
parteneriat cu ,,S.C. SOFI SRL’’.
Modulul este centrat pe rezultate ale învățării propuse de partenerul de practică și vizează
dobândirea de cunoștințe, abilități și aptitudini necesare angajării pe piața muncii în una din
ocupațiile specificate în SPP-urile corespunzătoare calificărilor profesionale de nivel 3, din
domeniul de pregătire profesională Industrie Alimentară sau continuarea pregătirii într-o
calificare de nivel superior.
 Corelarea dintre unitățile de rezultate ale învățării și module:

Unitatea de rezultate ale învățării- Denumire modul

tehnice generale (URÎ)
URÎ 1 Aplicarea normelor de
securitate și sănătate în muncă și de
protectiția mediului în industria
alimentară
URÎ 2 Executarea operațiilor de bază Modulul II Operații de bază în laborator
în laborator în industria alimentară
URÎ 3 Stabilirea cantității și calității
materiilor prime în vederea obținerii
pâinii pe vatră
Modulul I Securitatea și sănătatea în
muncă și protecția mediului
în industria alimentară
Modulul III Instrumente, aparate și
tehnici de determinarea a cantităților și
calității materiilor prime folosite la
obținerea pâinii pe vatră

 Structură modul
URÎ 3 Stabilirea cantității și calității
materiilor prime în vederea obținerii Conținuturile învățării
pâinii pe vatră
Rezultate ale învățării (codificate
conform SPP)
Cunoștințe Abilități Atitudini
1.1.1. 1.2.1. 1.3.1. 3.1.Legislație și norme de protecție a
muncii în instruirea personalului din
brutărie
1.1.3. 1.2.2.,1.2.3 1.3.2. 3.2.Măsuri de desfășurare a activității în
. siguranță
4.1.1. 4.3.1. 3.3.Vasele, ustensilele și aparatura din
4.2.1. brutărie
4.1.2. 4.3.2. 3.4.Cântărirea( sare, făină, drojdie, aluat,
4.2.2. pâine)
4.3.2. 3.5.Măsurarea volumelor substanțelor
4.2.3. lichide(apa)
3.6.Măsurarea temperaturii( temperatura
 4.1.4. 4.3.5 apei, temperatura de dospire, de coacere)
4.2.6. 3.7.Caracteristicile senzoriale ale
materiilor prime, semifabricatelor și
produselor finite

 Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte și instrumente, machete,

materii prime și material, documentații tehnice, economice, juridice, etc.)
necesare dobândirii rezultatelor învățării (existente în școală sau la agentul
economic):
-echipament de protecție(halat, bonetă);
-instrumente și unelte(balanțe, pahare gradate, termometru), ustensile metalice și din
lemn cuțite, linguri ;
- aparatură(dospitor, cuptor);
-manuale școlare, softuri educaționale.

 Sugestii metodologice
La baza elaborării CDL-ului ,, Instrumente, aparate și tehnici de determinarea a
cantităților și calității materiilor prime folosite la obținerea pâinii pe vatră’’ a stat
Standardul de pregătire profesională. Conţinutul modulului este abordat ȋntr-o manieră
integrată, corelată cu particularităţile şi cu nivelul iniţial de pregatire al elevilor, prin folosirea
metodelor şi procedeelor didactice perfect adaptate scopurilor propuse.
Utilizarea metodelor activ-participative ȋn procesul instructiv-educativ accelerează
ȋnsuşirea cunoştinţelor, formarea abilităţilor şi aptitudinilor şi contribuie la dezvoltarea
tuturor proceselor psihice. Pentru parcurgerea CDL-ului am ales următoarele metode: metoda
cadranelor, stiu/vreau să ştiu/am învăţat, discuţia, reţeaua de discuţie, cubul, organizatorii
grafici, problematizarea, studiul de caz.
În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele
principii ale educaţiei:
 Elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor;
 Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare;
 Elevii au stiluri proprii de învăţare. Ei învaţă în moduri diferite, cu viteze diferite şi din
experienţe diferite;
 Participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de învăţare;
 Elevii învaţă mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informaţiile noi şi
a le asocia cu “cunoştinţele vechi”;
Pentru dobândirea de către elevi a deprinderilor prevăzute, activităţile de învăţare -
predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter interactiv şi centrat pe elev, cu
pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare.

Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat, prin:

 gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru;
 fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri
diferite;
 fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi;
 abordarea temelor din perspectiva tuturor stilurilor de învăţare;
 formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;

Pentru dobândirea rezultatelor învățării, pot fi derulate următoarele activități de învățare:

activități practice;
învățarea prin descoperire dirijată;
studii de caz;
problematizarea;
elaborare de proiecte;
activități bazate pe comunicare și relaționare;
activități de lucru în grup/în echipă.

 Exemple de metode aplicate în activitățile de instruire practică

 METODE CU VALENŢE CREATOARE:
 Brainstormingul;
 Metoda ,,ciorchinelui”;
 Turul galeriei;
 Metoda Phillips 6/6 sau 6-3-6;
 Dezbaterea panel;
 ,,Debate”;
 Jocul de rol.

 METODE CU VALENŢE ACTIVIZATOARE:

  Metoda cadranelor;
 Ştiu/vreau să ştiu/am învăţat;
 Mozaicul;
 Discuţia;
 Reţeaua de discuţie;
 Cubul;
 Organizatorii grafici;
 Problematizarea;
 Studiul de caz.

METODA CUBULUI
 Este o metodă folosită în cazul în care se doreşte explorarea unui subiect, a unei
situaţii din mai multe perspective.
ETAPE:
1. Se realizează un cub pe ale cărei feţe se notează: descrie, compară, analizează,
ociază, aplică, argumentează;
2. Se anunţă tema/subiectul pus în discuţie;
3. Se împarte grupul în şase subgrupuri, fiecare subgrup rezolvând una dintre cerinţele
înscrise pe feţele cubului;
4. Se comunică forma finală a scrierii, întregului grup (se pot afişa/nota pe caiet).

 Forme de organizare în instruirea practică

Frontală – cu întreaga clasă de elevi
Pe grupe – omogene sau eterogene
In binom – gruparea elevilor în pereche
Individuală – sarcinile sunt realizate în mod individual
Combinată – combinarea formelor de organizare

 Sugestii privind evaluarea

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care
profesorul va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea determină
măsura în care elevii au atins rezultatele învăţării stabilite în standardele de pregătire
profesională.
Evaluarea rezultatelor învăţării poate fi:
 a. Continuă: instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul temei, de
modalitatea de evaluare –probe orale, scrise, practice–de stilurile de învăţare ale
elevilor.planificarea evaluării trebuie să se deruleze după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea mai multor evaluări în aceeaşi perioadă de timp. Va fi
realizată de către profesor pe baza unor probe care se referă explicit la cunoştinţele,
abilităţile şi atitudinile specificate în standardul de pregătire profesională.
b. Finală: realizată printr-o probă cu caracter integrator la sfârşitul procesului de
predare/ învăţare, pe baza criteriilor și indicatorilor de realizare și ponderea acestora,
precizați în standardul de pregătire profesională al calificăriişi care informează asupra
îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Sugerăm următoarele instrumente de evaluare continuă:
 fişe de observaţie;
 fişe de lucru;
 fişe de documentare;
 fişe de autoevaluare/ interevaluare;
 proiectul;
 activităţi practice;
 lucrări de laborator/ practice.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
 proiectul;
 studiul de caz;
 portofoliul.
Se recomandă, ca pe măsura parcurgerii modulului, să se utilizeze atât evaluarea de tip
formativ, cât și evaluarea de tip sumativ, pentru verificarea atingerii rezultatelor învăţării, în
conformitate cu criteriile și indicatorii de realizare prevăzuți în Standardul de pregătire
profesională.

 Jurnalul de practică
  Fișa de identificare a elevului

Numele și prenumele elevului: Toma Alexandru

Telefon: 0742556788

e-mail: alexandru.toma@yahoo.com

Unitatea de învățământ- Liceul Tehnologic Valeni

organizator de practică:

Clasa: a IX a

Calificarea profesională: Tehnician in industria alimentara

Perioada derulării stagiului: 12 iunie-30 iunie

Programul zilnic: 800-1350

Instituția-partener de practică: S.C. SOFI SRL

Cadru didactic îndrumător: Tudor Daniela

Tutore: Toma Gheorghe

 SCOPUL STAGIILOR DE PRACTICĂ

Stagiul de practică constituie una din formele de pregătire a elevilor şcolilor liceale astfel
încât după absolvire să le permită integrarea într-un timp relativ scurt şi cu rezultate foarte
bune în calificările în care vor fi repartizaţi. Stagiul de practică este o parte integrantă a
procesului de învăţământ şi pune în comun concepte teoretice cu situaţii reale de muncă.
Practica are ca scop principal dezvoltarea şi perfecţionarea priceperilor şi deprinderilor
practice formate în şcoală. Elevii au oportunitatea de a câştiga experienţă practică, încredere
şi de a avea o viziune din interior a viitoarei cariere. Stagiul de practică asigură formarea şi
consolidarea competenţelor specializate ale viitorului tehnician in industrie alimentara
Jurnalul de practică intră în categoria documentelor de proiectare, organizare,
desfăşurare, evidenţă şi evaluare a procesului de învăţământ. Întrucât acesta conţine  fişele de
evaluare pentru fiecare modul de stagiu, la finalizarea perioadei de şcolarizare, se introduce
în dosarul personal al absolventului. În caiet pot face însemnări lucrători din școală cu drept
de monitorizare şi control, tutorele profesional, coordonatorul stagiului de practică şi elevul
numai în spaţiile anume rezervate. În şcoală, cu ocazia instructajului efectuat de către
diriginte, elevul completează pagina cu datele personale, ia la cunoştinţă de obligaţiile pe care
le are în stagiul de practică şi semnează în procesul verbal întocmit cu această ocazie.

Descrierea activităților realizate

Numărul săptămânii ________ de la ________ pînă la _________ 20_
Maistrul instruire în producție/responsabil de practică:
________________________________ (Numele, prenumele)
Maistrul-instructor:
________________________________ (Numele, prenumele)

Evaluarea locului de practică de către elev

1. În ce măsură consideraţi că stagiul practic v-a fost util? (bifaţi)
a) în mare măsură
b) în mică măsură
c) prea puţin.
2. Indicaţi ce v-a plăcut din:
Activităţile desfăşurate Atitudinea colectivului Altele

3. Indicaţi ce nu v-a plăcut din:

Activităţile desfăşurate Atitudinea colectivului Altele
4. Consideraţi că acest loc de practică poate fi recomandat şi altor colegi? (bifaţi)
a) da
b) nu
Argumentaţi:________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
5. Aţi vrea să fiţi angajat la unitatea economică respectivă? (bifaţi)
a) da
b) nu
Argumentaţi:________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
6. Vă rugăm să adăugaţi orice comentariu pe care îl consideraţi necesar să-l comunicaţi în
legătură cu stagiul de
practică:____________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

Semnătura elevului:_____________________________________

Bibliografie:
1. Cerghit, I., Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă, E.D.P., Bucureşti, 1983;
2. Creţu, C., Curriculum diferenţiat şi personalizat, Ed.Polirom, Iaşi, 1998
3. Cucoş, C., Pedagogie, Ed. Polirom, Iaşi, 1996Cristea, S. (coord)
4. Ionescu, M., Radu, I., Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995
5. Jinga, I., Negreţ, I., Învăţarea eficientă, EDITIS, Bucureşti, 1994
6. Joiţa, E., Eficienţa instruirii, EDP, Bucureşti, 1998
7. Stoica, M., Pedagogie şcolară, Ed. Universitaria, Craiova, 1995;
8. Vlăsceanu, L, Metodologia cercetării pedagogice, E.D.P., Bucureşti, 1982;
 9. *** Curriculum Naţional, Planuri - cadru pentru învăţământul preuniversitar,
M.E.C., Editura Corint, Bucureşti, 2001;
*** Ghid de evaluare şi examinare, S.N.E.E., Ed.Prognosis, Bucureşti, 2001;
https://edu.ro
www.tvet.ro
http://www.alegetidrumul.ro

 METODA CUBULUI

Clasa: a IX a

Este o metodă folosită în cazul în care se doreşte explorarea unui subiect, a unei
situaţii din mai multe perspective.
ETAPE:
√ 1.Se realizează un cub pe ale cărei feţe se notează: descrie, compară, analizează, asociază,
aplică, argumentează.
√ 2.Se anunţă tema/subiectul pus în discuţie: Analiza senzorială a făinii
√ 3.Se împarte grupul în şase subgrupuri, fiecare subgrup rezolvând una dintre cerinţele
înscrise pe feţele cubului:
-prima grupă va descrie metoda de analiză a făinii
-a doua grupă va asocia organele de simț cu caracteristicile senzoriale ce urmează a fi
stabilite
-a treia grupă va aplica principiul metodei efectuând modul de lucru
-a patra grupa analizează produsul stabilind caracterisicile senzoriale
-a cincea compară rezultatele obtinute cu cele din STAS-uri
-a șasea grupă argumentează rezultatele obținute.
√ 4.Se comunică forma finală a scrierii, întregului grup (se pot afişa/nota pe caiet).
Pentru realizarea acestei secvenţe a lecţiei am construit un cub de lemn pe feţele
căruia am lipit imagini cu descrierea metodei de analiză a făinii la sarcina descrie; imagini
cu compararea rezultatelor obtinute cu cele din STAS-uri la sarcina compară; imagini cu
asocierea organelor de simț cu caracteristicile senzoriale ce urmează a fi stabilite la sarcina
asociază; imagini cu analizeazarea produsului stabilind caracterisicile senzoriale la sarcina
analizează; imagini cu aplicarea principiului metodei efectuând modul de lucru la sarcina
aplicaţii; şi imagini cu argumentarea rezultatele obținute.
Am împărţit elevii în 6 grupe de câte 4 şi am atribuit în cadrul fiecărui grup câte un rol
fiecărui elev astfel: sportivul va mânui cubul şi va transporta cubul de la grupa precedentă la
grupa lui şi apoi la grupa următoare; secretarul va ţine la curent membrii grupului cu sarcina
care îi revine grupului respectiv; purtătorul de cuvânt va comunica clasei concluziile la care
s-a ajuns în urma discuţiilor în grupul respectiv; şi arbitrul va organiza discuţiile din cadrul
grupului.
Cubul este o strategie de predare care ajută la studierea unei teme din mai multe
perspective în scopul lărgirii viziunii elevilor şi a aprofundării acesteia. Această metodă
presupune rezolvarea unor sarcini de lucru diferite, pe aceeaşi temă, de grupe diferite de elevi
şi presupune colaborarea elevilor din aceeaşi grupă.
Etapa în care am aplicat metoda cubului este cea în care trebuie să aibă loc învăţarea
durabilă caracterizată prin schimbare autentică în modul de a înţelege şi în apariţia unor
comportamente noi.
Această schimbare are loc atunci când sunt restructurate schemele pentru a include în
ele noul, fapt materializat prin încercările elevilor de a exprima noile conţinuturi prin cuvinte
proprii. De asemenea, în faza de reflecţie sunt încurajate schimburile de păreri/idei/informaţii
între elevi, fapt care contribuie la exersarea vocabularului şi la dezvoltarea capacităţii de
comunicare, dar şi experimentarea, în paralel, a unor scheme alternative noi.