EXPLOATAREA RATIONALA A

MASINILOR DE RECOLTAT
PLANTE FURAJERE
Conf. dr. ing. Gheorghe Voicu
Universitatea “Politehnica” Bucuresti

Începând de primăvara şi până toamna târziu, recoltarea

plantelor furajere este o operaţie des întâlnită pe fâneţele şi
terenurile cultivate, în scopul asigurării necesarului zilnic de hrană
la animale, atât pentru anotimpurile calde cât, mai ales, pentru
sezonul de iarnă.
Cantitatea şi calitatea furajelor depind printre altele, de
tehnologia procesului de recoltare şi de utilajele folosite în acest
scop.
Recoltarea furajelor trebuie efectuată în perioada în care
plantele conţin cantitatea maximă de elemente nutritive, adică în
faza de îmbobocire – început de înflorire. Tăierea plantelor se
recomandă să se facă la o înălţime de 4-6 cm faţă de sol pentru
fâneţele naturale în funcţie şi de gradul de nivelare al terenului,
pentru a asigura o cantitate şi o puritate corespunzătoare a furajelor
şi pentru a asigura dezvoltarea în continuare a plantelor perene
până la următoarea recoltare.
Uscarea plantelor tăiate se poate realiza atât pe cale naturală,
în brazde lăsate pe câmp, cât şi prin aerarea activă a căpiţelor de
fân depozitate. În procesul de uscare plantele sunt aduse de la
umiditatea de 75- 80%, necesară pentru păstrarea în bune condiţii.
Întrucât în procesul de adunare şi transport al furajelor
uscate pierderile de frunze sunt mult mai mari decât cele de tulpini,
datorită uscării lor cât mai rapide (de cca 2-3 ori), se recomandă
strivirea plantelor în momentul cosirii, mărind astfel suprafaţa de
evaporare a apei, pentru a realiza o uscare mai uniformă şi pentru a
reduce timpul de uscare.
În funcţie de umiditatea furajului la depozitare, se întâlnesc
mai multe tehnologii de păstrare: uscare pe câmp şi păstrare pe
şiră; semisiloz; însilozare furaj verde în amestec cu paie.
Clasificarea maşinilor de recoltat plante furajere
După felul operaţiilor pe care le execută în cadrul procesului
tehnologic, maşinile de recoltat plante furajere se împart în:
1. maşini de cosit;
2. vindrovere;
3. combine de recoltat furaje;
4. maşini de strâns, întors şi răvăşit fân;
5. maşini de adunat, presat şi căpiţat fân;
6. vrac;
7. maşini de adunat, presat şi balotat fân;
8. combine de recoltat plante furajere;
9. maşini de recoltat şi prelucrat plante furajere, etc.
Cositorile sunt utilizate le tăierea plantelor furajere lăsarea
lor în brazdă continuă pe câmp. Ele pot fi tractate, purtate sau
autopropulsate. În funcţie de tipul aparatului de tăiere, cositorile se
clasifică în cositori cu cuţite cu mişcare rectilinie alternativa (cu
unul sau două cuţite) şi cositori cu aparate de tăiere rotative.
Maşinile de cosit plante furajere se împart, după natura
sursei energetice, în cositori cu tracţiune animală şi cositori
mecanice.
Cositorile cu tracţiune animală au organele de lucru
acţionate de la roţile de susţinere şi transport. În general, o
cositoare cu tracţiune animală este alcătuită din următoarele părţi:
aparat de tăiere (de obicei cu degete); organele de transmitere a
mişcării şi mecanismul pentru acţionarea cuţitului; cadrul; roţile de
transport şi acţionare a aparatului de tăiere; bara de tracţiune;
mecanismele de comandă (pentru ridicarea şi coborârea aparatului
de tăiere, pentru înclinarea aparatului de tăiere, pentru cuplarea
transmisiei, ş.a.); scaunul pentru muncitorul care deserveşte
maşina.

2
 Cele mai utilizate sunt cele purtate pe tractor, în spate sau
lateral dreapta, cu aparat de tăiere cu mişcare alternativă cu un
singur cuţit, asemănător cu cel de pe combinele de recoltat cereale
păioase.
Părţile componente principale ale unei cositori mecanice
sunt: aparatul de tăiere (organul de lucru); elementele de legătură şi
susţinere (cadrul, roţile, sistemul de ataşare la sursa energetică,
ş.a.); organele de acţionare şi transmitere a mişcării; mecanismul
de trecere din poziţie de transport în poziţie de lucru şi invers;
mecanismele de reglare şi dispozitivele de siguranţă.
Vindroverele se folosesc la tăierea şi strivirea plantelor şi
lăsarea lor în brazde continui. Plantele tăiate pot fi uscate pe câmp
sau în şiră (prin ventilare activă) sau pot fi adunate, tocate şi
însilozate imediat după recoltare.

Fig. 1 – Schema constructivă şi funcţională a vindroverului E-301:

1 – rabator; 2 – aparat de tăiere; 3 – transportor elicoidal; 4,5 – valţuri de strivire;
6 – plăci de reglare a lăţimii brazdei; 7 – placă de ghidare;

3
 Pe plan mondial sunt cunoscute vindroverele de tip tractat
(New Holand 460 şi Herston – S.U.A., Bamfold – Franţa), precum
şi vindroverele autopropulsate (MF şi Heston – S.U.A., E-310
(302) – Germania, KPS – fosta URSS, VAF – România etc.).
În figura 1 este prezentată schema tehnologică a
vindroverului autopropulsat E-301, utilizat şi în ţara noastră.
Echipamentul pentru plante ierboase (hederul) al acestui
vindrover poate fi montat şi demontat (numai) de mecanizator,
pentru a permite deplasarea pe drumurile publice, el putânad fi
tractat în spate pe un cărucior special de transport.
Echipamentul de recoltare permite atât tăierea plantelor cu
gabarit mic, cât şi a celor înalte (până la 1,5 m). Înălţimea de tăiere
poate fi reglată corespunzător între 50-150 mm.
Vindroverul poate fi utilizat şi la recoltarea pe pante, pe
curbe de nivel până la 25%; la urcare până la 22%; la coborâre
până la 18%. Procesul de lucru al oricărui vindrover decurge astfel:
la deplasarea maşinii în brazdă plantele sunt aplecate înainte de
bara de aplecare, preluate de rabator si tăiate de aparatul de tăiere,
după care sunt culcate pe platforma ederului şi transportate
transversal de spirele unui transportor elicoidal către fereastra de
alimentare a valţurilor de strivire, strivite şi lăsate pe sol în brazdă
continua pe lăţime reglabilă. Vindroverul românesc VAF are
posibilitatea de a scurtcircuita dispozitivul de strivire a plantelor, în
acest caz plantele tăiate fiind preluate de un transportor central cu
bandă care le descarcă pe sol la partea din spate.
Vindroverul MF din S.U.A. foloseşte un aparat de tăiere cu
dublu cuţit, cu frecvenţa de oscilaţie de 1800 c.d./min. şi are valţuri
de strivire cu diametrul de 1500 mm, bara de aplecare putând fi
reglată la înălţimi cuprinse între 400-1200 mm.
În tabelul 1 sunt prezentate câteva caracteristici tehnice
principale ale unor vindrovere utilizate la noi în ţară.

4
Tabelul 1
Caracteristicile tehnice principale ale unor vindrovere utilizate în ţară

Caracteristica maşinii VTF-3,6-România E-301-Germania VAF-România

Tipul vindroverului Tractat autopropulsat autopropulsat
Dimensiuni de gabarit, mm – 5570 x 4850 x 3750 –
Masa maşinii, kg – 5330 –
Lăţimea de lucru, mm 3600 4260 4200
Lăţimea brazdei, mm 1300 1200, 1800, 2000 1300
Puterea necesară, kw 47,8 40,4 47,8
Viteza de lucru, km/h 3,6 3,4 - 4,6 –
Lăţimea dispozitiv de strivire, mm – 2,0 2,0
Turaţia rabatorului, rot. /min 71 – 51;76
Viteza periferică valţuri, rot. /min 7,9 8,1 9,2
Diametrul valţurilor, mm 168;195 – 165;190
Înălţimea de tăiere, mm 50–70 60–70 50–60
Capacitatea de lucru, ha/h 1,3–1,8 1,8–2,0 2,0–2,5

Dintre reglajele care trebuie urmărite la cositori şi

vindrovere amintim: reglarea înălţimii de tăiere, care se face prin
modificarea poziţiei patinelor şi înclinarea aparatului de tăiere şi
prin modificarea poziţiei platformei faţă de sol cu ajutorul
cilindrilor hidraulici (la vindrovere); reglarea jocului între cuţite şi
plăcile contratăietoare, care trebuie să fie de 0,3-0,5 mm; reglarea
distanţei dintre valţurile de strivire; reglarea lăţimii brazdei, prin
reglarea plăcilor deflectoare de formare a brazdei de material cosit.
Combinele de recoltat furaje reprezintă utilajul de bază
pentru tocarea în câmp a furajelor. Având în vedere că în procesul
de lucru se realizează tăierea plantelor, adunatul din brazda lăsată
de cositori sau vindrovere, tocarea la o lungime dorită şi încărcarea
într-un mijloc de transport, combinele de recoltat furaj pot fi
considerate “bucătării furajere pe roţi” care nu trebuie să lipsească
dintr-o fermă zootehnică modernă.
La fel ca şi vindroverele, combinele de recoltat furaje pot fi
tractate sau autopropulsate.

5
 Dintre combinele tractate, la noi în ţară cel mai des utilizată
este combina CSU, care lucrează în agregat cu tractorul U-650M.
Ea poate recolta, prin utilizarea echipamentului adecvat, atât
plantele ierboase cât şi porumb pentru siloz.
Echipamentul de recoltat plante ierboase EI, cu lăţimea de
lucru de 1,16 m, are în componenţă un rotor cu patru rânduri de
cuţite articulate (28 cuţite), în partea anterioară fiind montate
plăcile contratăietoare cu poziţie reglabilă. Cuţitele sunt montate
pe rotor astfel încât ele să intre în lucru succesiv şi să solicite
uniform arborele. Turaţia motorului este 1550 rot. / min., iar viteza
periferică a cuţitelor ajunge la cca. 43 m/s.
Construcţia şi procesul de lucru al aparatului de tăiere cu
cuţite articulate de la combina CSU sunt prezentate în figura 2.

Fig. 2 – Construcţia şi procesul de lucru al aparatului de tocare de la

combina CSU:
1 – placă de aplecare rabatabilă; 2 – cuţite curbe articulate; 3 – tubulatură; 4 – contracuţit;

Cuplarea transmisiei la priza de putere a tractorului se

realizează după reglarea maşinii la bara de tracţiune, iar poziţia
acesteia se realizează astfel încât cele 3 articulaţii cardanice să se
afle în linie dreaptă, atât pe vertical cât şi pe orizontal.

6
 Reglajele care se execută la combina de siloz universală
CSU sunt:
 reglarea înălţimii de tăiere a cuţitelor, prin modificarea
poziţiei de fixare a suporţilor roţilor pe cadrul maşinii şi
prin înclinarea combinii faţă de bara de tracţiune cu
ajutorul unei tije filetate sau a unui cilindru hidraulic (în
limite restrânse);
 reglarea distanţei dintre cuţitele rotorului şi plăcile
contratăietoare, cu scopul de a obţine o tocătură
uniformă, măruntă, reglaj care se execută în limitele 12-
14 mm;
 reglarea poziţiei plăcii deflectoare a tubulaturii de
transport astfel încât remorca ataşată maşinii să fie
încărcată cât mai uniform, atât prin rotirea părţii
superioare a conductei de transport a materialului tocat,
cât şi prin ridicarea clapetei deflectoare;
 reglarea întinderii curelelor transmisiei de antrenare a
rotorului cu cuţite, astfel încât aceasta să aibă turaţia
prescrisă.

7
 Este bine de reţinut că în cazul lucrului cu cuţite neascuţite
sau cu un reglaj neadecvat al întinderii curelelor, materialul tocat
nu mai este antrenat corespunzător prin conducta de transport şi
maşina se poate înfunda.
Combinele autopropulsate de recoltat furaje au în
componenta lor atât aparate tăiere a plantelor sau ridicătoare de
plante pentru preluarea din brazdă, cât şi aparate de tocare pentru
mărunţirea acestora.
Procesul de lucru al combinelor de recoltat furaje
autopropulsate poate fi urmărit pe schema din figura 3.
După tăierea plantelor de cuţitele de mişcare rectilinie
alternativă (1), paletele rabatorului (2), cu mişcare pe camă, le
culcă pe platforma ederului de unde sunt preluate de spirele
transportorului elicoidal (3) care îngustează stratul de material şi
care le trimite la valţurile de presare (4). De aici materialul este
preluat de valţurile de alimentare (5) şi introdus în aparatul de
tocare (6).
Combina românească de recoltat furaje CFU , figura (3), are
în componenţa sa un ventilator aruncător care evacuează materialul
tocat prin conducta de transport pneumatic în remorca ataşată la
combină sau care se deplasează lateral cu acesta.
Aparatele de tăiere utilizate la combinele de furaje sunt
aparate de tăiere normală cu frecvenţa de oscilaţie de cca. 650-700
c.d. /min.
Combina E-281, de fabricaţie Germană, este destinată pentru
recoltarea direct din lan a plantelor ierboase şi a porumbului pentru
siloz şi prin ridicarea din brazdă a plantelor, fiind echipată
corespunzător cu unul din cele 3 echipamente de lucru.
Schema constructivă şi funcţională a acestei combine este
prezentată în figura 4.

8
 Fig. 4: Schema constructivă a combinei de recoltat furaje E-281:
1 – aparat de tăiere; 2 – transportor elicoidal; 3,4 – valţuri de presare;
5,6,7 – valţuri de transport; 8 – valţ de precomprimare;
9,10 – valţuri de alimentare; 11 aparat de tocare; 12 – contracuţit;
13,14 – tubulatură;

Aparatul de tocare a combinei E-281 este de tip tambur, ca şi la

combina CFU, dar are în schimb 8 sau 12 cuţite elicoidale (faţă de
6 cuţite la CFU) şi turaţia 914 rot. /min., el realizând şi curentul de
aer necesar pentru transportul materialului tocat prin conducta de
transport pneumatic.
Construcţia şi procesul de lucru al aparatului de tocare de tip
tambur sunt prezentate în figurile 5.

9
 Fig. 5 – Schema procesului de lucru al aparatului de tocare tip tambur:
1 – valţ de alimentare superior; 2 – valţ de alimentare inferior;
3 – tambur cu cuţite înclinate; 4 – contracuţit;

Câteva caracteristici tehnice principale ale unor combine de

recoltat furaje sunt prezentate în tabelul 2.

Tabelul 1
Caracteristicile tehnice principale ale unor vindrovere utilizate în ţară

Caracteristica maşinii
CSU CFU E-281
Tipul combinei autopr autopropulsa
tractată opulsată tă
Tipul motorului U-650M Diesel, 195 kW Diesel,125 kW/2200
rot. /min.
Viteza de lucru, km /h 3-6 3-6 1,5 – 8,7 (I-II)
Lăţimea de lucru, mm: ierboase 1160 4300 4830
ridicător – 1800 2400
porumb 1400 2100 2800
Turaţia aparatului de tocare, rot. /min 1550 1000 914
Înălţimea de tăiere, mm 70-120 60-150 60-150
Capacitatea de lucru, ha/h 6-8 9-15 10-12

Principalele reglaje tehnologice ale combinelor

autopropulsate de recoltat furaje sunt :
 reglarea poziţiei hederului faţă de sol, cu ajutorul
cilindrilor hidraulici ai maşinii;
 reglarea înălţimii de tăiere: reglajul grosier prin ridicarea
şi coborârea platformei; reglajul fin de la patinele de
copiere a terenului – înălţimea minimă fiind de 50-60 mm;
 reglarea lungimii tocăturii prin modificarea vitezei de
alimentare a aparatului de tocare (a turaţiilor valţului de
alimentare) şi prin modificarea numărului de cuţite de pe
tambur (unul da, unul nu);
 reglarea jocului de cuţite şi contra cuţite, în limitele 0,4-1
mm, prin modificarea poziţiilor cuţitelor pe tambur (pe
găuri alungite).

10
 Înainte de începerea lucrului cu maşinile de recoltat furaje se
verifică sare tehnică a acestora, prezenţa apărătorilor de protecţie şi
cuplarea lor la tractor (dacă este cazul).
Intrarea în lan a combinelor se face la turaţia nominală
organelor de lucru, în primele minute urmărindu-se funcţionarea
combinei şi indicii calitativi de lucru: înălţimea de tăiere,
lungimea tocăturii, puritatea materialului etc.
În timpul lucrului trebuie respectate următoarele reguli:
 la pornire motorului, priza de putere a tractorului trebuie
să fie decuplată, iar tractorul, respectiv combina scoasă
din viteză;
 nu se permite efectuarea de reglaje, desfundarea organelor
de lucru sau ungerea maşinii în timpul funcţionării, ci
numai la staţionar cu motorul oprit;
 nu se permite urcarea sau coborârea de pe maşină în
timpul lucrului;
 proba funcţionării organelor de lucru se face cu multă
precauţie.

Maşini de strâns, întors şi răvăşit fân

Această maşină are rolul de a efectua o serie de lucrări
necesare uscării furajelor şi anume strângerea furajului în brazde,
răvăşirea în mod uniform pe mirişte, precum şi întoarcerea
brazdelor.
În funcţie de operaţiile pe care le execută maşinile de strâns,
întors şi răvăşit fân se împart în: maşini unilaterale, care execută o
singură operaţie tehnologică (strâns, afânat sau răvăşit); maşini
multifuncţionale care pot executa pe rând mai multe operaţii
tehnologice.
După modul de acţionare, maşinile de strâns, întors şi răvăşit
furaje se împart în maşini semipurtate şi maşini purtate.
După poziţia organelor de lucru faţă de direcţia de deplasare
se împart în: maşini transversale, maşini axiale şi maşini oblice.

11
 După forma organului de lucru maşinile de strâns, întors şi
răvăşit furaje se împart în: maşini cu bară transversală şi dinţi
curbaţi; maşini cu tobe; maşini cu discuri dinţate; maşini cu furci
giratoare; maşini cu tamburi verticali, ş.a.

Maşini de adunat , încărcat şi transportat fân vrac

În cadrul tehnologiilor de producere a fânului, un loc
important îl ocupă – sub aspectul necesarului de forţă de muncă şi
al cositorilor de producţie – operaţiile de adunat din brazde,
încărcat şi transportat. Furajele sub forma de fân vrac sunt
voluminoase, se manipulează greu, se compactează uşor,
particularităţi ce implică condiţii grele de lucru pentru utilajele
destinate executării operaţiilor cu funcţii multiple .
Executarea acestui grup de operaţii distribuite se face după
două tehnologii de lucru: tehnologia utilajelor cu funcţii distribuite;
şi tehnologia utilajelor cu funcţii multiple.
Tehnologia utilajelor cu funcţii distribuite are două variante
care sunt executate operaţiile tehnologice, în flux continuu sau în
flux discontinuu. În cazul primei variante, adunatul din brazdă a
materialului furajer şi încărcatul în mijlocul de transport se execută
de către un utilaj special, iar în transportul se execută cu mijloace
de transport de uz general (remorci, autocamioane, platforme, etc.),
adaptate pentru această operaţie. În cazul tehnologiei în flux
discontinuu, operaţiile se execută în doua faze: în prima fază se
execută adunatul din brazdă urmat uneori de mărunţirea sau
tocarea materialului, colectarea, formarea căpiţelor şi lăsarea
acestora pe sol, iar în faza a doua se execută încărcatul şi
transportul căpiţelor.
În cazul tehnologiilor cu utilaje cu funcţii multiple, toate
operaţiile (adunat, încărcat, transportat, eventual şi mărunţit) se
execută de către un singur utilaj.
Maşinile de adunat, încărcat şi transportat fân – vrac se
împart după operaţiile pe care le execută în următoarele grupe:
maşini de adunat şi încărcat fân; maşini autoîncărcătoare de
transportat fân; maşini de format căpiţe şi maşini de transportat

12
căpiţe. Schema unui astfel de utilaj este reprezentată în figura
II.103 şi cuprinde :
 roţile de copiere a terenului 1;
 elevatorul 2;
 cadrul 3;
 roţile de susţinere şi transport 4;
 scutul 5.
Elevatorul este alcătuit din două lanţuri paralele 6, pe care
sunt montate axele tubulare 7 prevăzute cu degete elastice 8,
pentru antrenarea materialului.

Fig. II.103. Schema unei maşini de adunat si încărcat fân

Maşini de adunat, presat şi balotat fân

Maşini de adunat şi balotat execută ridicarea fânului de pe
mirişte aflat în brazde, presarea şi legarea în baloturi. Presarea şi
balotarea fânului şi paielor se face în scopul reducerii volumului
acestora în vederea utilizării mai bune a capacităţii de încărcare a
mijloacelor de transport şi a spaţiilor de depozitare. De asemenea,
prin balotarea fânului şi paielor se reduc pierderile de material atât
în timpul transportului cât şi în timpul depozitării se asigură
manipularea şi clădirea uşoară, se poate realiza mecanizarea
operaţiilor procesului de muncă în mai mare măsură iar pe de altă
parte fânul balotat îşi păstrează mai bine şi mai mult timp culoarea

13
şi mirosul. Pentru reducerea pierderilor prin scuturarea frunzelor,
strângerea şi balotarea fânului trebuie făcute când umiditatea
materialului este de 25-30 %. Reducerea umidităţii se poate realiza
prin cale naturală prin lăsarea baloturilor pe mirişte (când
condiţiile climatice permit) sau prin ventilarea activă pe
platformele de depozitate.
În cazul balotării materialelor destinate hranei animalelor,
legarea baloturilor trebuie făcută cu sfoară, iar atunci când totuşi se
foloseşte sârmă, ungerea acesteia să se facă, cu uleiuri vegetale.
Maşinile de balotat trebuie să realizeze o siguranţă a legării de
peste 90 %.
Baloturile realizate din material furajer se împart după forma
geometrică în: baloturi paralelipipedice şi baloturi cilindrice.
Baloturile paralelipipedice se obţin din mai multe porţii care
se presează succesiv şi se fixează la un loc prin legarea cu sfoară
sau sârmă din oţel. Baloturile paralelipipedice sunt de două feluri:
baloturi mici şi baloturi mari. Baloturile cilindrice se realizează
prin înfăşurarea continuă în spirală a materialului furajer. Se
deosebesc trei metode de executare şi presare a baloturilor
cilindrice:
1. metoda presării continue din interior spre exterior, numită
şi metoda camerii de presare cu volum variabil;
2. metoda presării din exterior spre interior numită şi metoda
camerii de presare cu volum constant;

3. metoda presării mixte sau a fazelor succesive, când din

prima fază se realizează un mez mai puţin dens printr-o
presare din exterior către interior, iar a doua fază constă
într-o presare continuă a materialului care se înfăşoară
neîntrerupt pe miezul format până ajunge la diametrul
prestabilit.

Pentru limitarea destinderii şi desfăşurării materialului

furajer aflat în balot acesta se înfăşoară cu material de reţinere. Se
disting trei procese:

14
 1. înfăşurarea cu sfoară din fibre naturale ori sintetice;
2. înfăşurarea cu plasă sintetică;
3. înfăşurarea cu folie sintetică de culoare neagră.

Fig. II.111. Schema

procesului de lucru al unei
maşini autoîncărcătoare de
transportat căpiţe

Maşini de adunat şi transportat baloturi

Colectarea baloturilor executate de presele mobile şi

transportul acestora se face în mai multe moduri în funcţie de
umiditatea materialului balotat, de tehnologia de condiţionare şi
depozitare, cât şi în funcţie de utilajele existente. În funcţie de
perioada în care se execută strângerea baloturilor faţă de perioada
în care acestea au fost realizate se deosebesc două metode de
colectare: metoda operaţiilor consecutive şi metoda operaţiilor
separate. În cazul primei metode, colectarea baloturilor se face
într-un mijloc de transport (remorcă, platformă mobilă, sanie)
ataşat în spatele presei sau tractat lateral. Pentru încărcarea
baloturilor în mijlocul de transport, presele se prevăd cu jgheaburi

15
speciale de încărcare sau cu dispozitive de aruncare a baloturilor.
Baloturile colectate fie că sunt lăsate în grup la capătul parcelei
prin bascularea mijlocului de colectare, fie că rămân în aceasta,
care apoi se înlocuieşte atunci când s-a umplut. În cazul celei de-a
doua metode, baloturile sunt lăsate pe mirişte, iar adunatul şi
transportul lor se face ulterior, în general după ce umiditatea
materialului s-a redus corespunzător depozitării. Adunatul şi
încărcatul baloturilor în mijlocul de transport se face fie manual,
fie cu mijloace mecanice. Transportul se realizează cu mijloace de
uz general sau cu mijloace speciale (platforme mobile pentru
baloturi).
Utilajele folosite pentru adunatul şi transportul baloturilor se
pot grupa în: dispozitive de adunat si încărcat baloturi şi maşini
autoîncărcătoare de baloturi.

Dispozitivele de adunat şi încărcat baloturi execută

strângerea baloturilor de pe sol şi încărcarea lor în utilajele de
transport. În cazul baloturilor mici, aceste dispozitive se ataşează
lateral, în faţa sau în spatele remorcii de colectare şi constructiv
sunt de mai multe feluri:
a) cu furcă basculantă;
b) cu rotor cu braţe de încărcare;
c) cu elevator cu lanţ, ş.a.
În figura II. 145 este prezentată schema unui dispozitiv de
încărcat baloturi cu rotor. Dispozitivul de încărcat se compune din:

16
  braţele 1 pentru dirijarea balotului;
 roţile de susţinere 2;
 rotorul 3;
 bara de tracţiune 4 şi jgheabul 5 pentru preluarea
baloturilor.
Rotorul 3 are mai multe perechi de braţe cu ghidare dispuse radial
pentru prinderea şi ridicarea baloturilor. Braţele se deschid în
partea inferioară pentru preluarea balotului şi apoi se închid şi
rămân aşa până în partea superioară în dreptul jgheabului de
descărcare. În remorcă sunt 1-2 muncitori care preiau baloturile de
pe jgheabul de descărcare. Când remorca s-a încărcat, dispozitivul
se decuplează şi se ataşează la olaltă remorcă goală. Dispozitivul
de încărcat cu elevator(fig. II.146) se compune din:
 barele 1 pentru ghidarea baloturilor;
 elevatorul cu lanţ 2;
 cadrul elevatorului 3;
 jgheabul 4.

Elevatorul este alcătuit dintr-un lanţ continuu prevăzut cu degete

pentru antrenarea baloturilor. Dispozitivul este purtat pe tractor şi
dispus lateral, iar remorca este ataşată la spatele tractorului.
În cazul baloturilor mari se folosesc încărcătoare frontale
(fig. II.147) montate pe tractoare de putere mijlocie şi prevăzute cu
echipamente de lucru de tip furcă, echipament stivuitor montat în

17
spatele tractorului pe dispozitivul hidraulic de ridicare, tractoare
prevăzute cu încărcător de tip graifăr, etc. încărcătoarele cu furcă

se pot folosi şi pentru transportul baloturilor pe distanţă mică (până

la capătul parcelei). În acest scop se montează, de regulă, doua
furci, în faţa şi în spatele tractorului.

18
 MEMORIU JUSTIFICATIV

Sporirea continuă a fondului de hrană al lumii şi

îmbunătăţirea permanentă a structurii consumului alimentar al
oamenilor sunt influenţate semnificativ de dezvoltarea zootehniei,
de creşterea animalelor pe baze ştiinţifice după tehnologii moderne
de înaltă eficienţă.
Pentru creşterea efectivelor de animale, pentru sporirea
cantităţilor de produse animale şi îmbunătăţirea calităţii acestora
este necesar, în primul rând dezvoltarea şi modernizarea bazei
furajere, a tehnologiilor de preparare, a nutreţilor şi de hrănirea
animalelor. În baza zootehniei, furajele au un rol primordial, de
aceea regimul economic de obţinere a lor constituie un factor
important care influenţează dezvoltarea acestui sector de producţie.
Realizarea unor producţii de furaje cât mai mari, de calitate cât mai
bună, la preţuri de cost cât mai mici, reprezintă obiectivul principal
al modernizării şi perfecţionării tehnologiilor de producţie.

19
 CUPRINS

1. Exploatarea raţională a maşinilor de recoltat

plante furajere…………………………………….. !
2. Clasificarea maşinilor de recoltat plante
furajere……………………………………………. !
3. Cositorile……………………………………….. !
4. Vindroverele……………………………………. !
5. Combine de recoltat furaje……………………... !
6. Maşini de strâns întors şi răvşit fân…………….. !
7. Maşini de adunat, încărcat şi transportat fân
vrac………………………………………………… !
8. Maşini de adunat, presat şi balotat fân…………. !
9. Maşini de adunat şi transportat baloturi………… !

20
 COORDONATOR: ABSOLVENT:
ing. IONESCU GHEORGHE

~2000~

21
 Tema Lucrarii

Exploatarea raţtionalăa a
maşsinilor de recoltat plante furajere

BIBLIOGRAFIE

22
 Mecanizarea Agriculturii
Revistă tehnico-ştiinţifică editată de Editura: AGRIS-REDACŢIA
REVISTELOR AGRICOLE, cu sprijinul: AGENŢIEI NAŢIO-
NALE DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ NR. 7/1999

 Procese de Lucru şi Maşini Agricole de

Recoltat

Editată de editura: A92

Iaşi,1995

23