COMBINELE DE RECOLTAT CEREALE PAIOASE

Primele „masini de recoltat“

Masinile de recoltat dateaza inca din anul 50 d. Hr. Istoricul roman Pliniu cel
Batran a mentionat in Galia existenta unei “masini de recoltat” (vallus) care consta
dintr-un fel de pieptene format din scanduri montate pe un vehicul cu doua roti,
impins in lan de un animal de tractiune si dirijat de catre un muncitor (fig. 1).
“Pieptenele” patrundea in lanul de grau si rupea spicele care erau impinse de catre
un muncitor si colectate intr-o bena deschisa. Mai tarziu, pe la anul 400, aceasta
masina a fost mentionata si de istoricul roman Palladius.

Imaginea din fig. 1 a fost realizata dupa descrierea istoricilor mentionati mai
sus. In anul 1958, la Buzenol - Montauban, in sudul Luxemburgului, a fost
descoperita imaginea acestei masini, considerata de presa vremii stramosul
combinei de recoltat cereale. Timp de circa 1400 de ani istoria nu a mai consemnat
alte unelte de secerat cereale paioase, in afara de secera si coasa.

Marea “familie” a masinilor de recoltat

Combinele de recoltat cereale paioase sunt masini complexe care executa

toate operatiile procesului tehnologic de recoltare necesare strangerii produsului
principal (boabe). Ele au fost concepute initial numai pentru recoltarea cerealelor
paioase, dar in timp acestea au fost dotate si cu echipamente de lucru speciale
pentru recoltarea si a altor culturi, cum ar fi: porumb, floarea soarelui, mazare, soia,
fasole, etc.

Acestea intra in categoria masinilor de recoltat cereale paioase. In aceasta

categoria mai intra: masinile de secerat plante, masinile de treierat (batoze), masinile
de secerat si tocat plante, masinile de adunat si balotat paie, masinile de adunat si
format capite si masinile de transportat paie.

• Dupa modul de actionare a organelor de lucru si de deplasare

combinele de recoltat cereale paioase se impart in: combine tractate, combine
purtate si combine autopropulsate.

Combinele de tip tractat sunt de 2 feluri: combine cu motor propriu pentru

actionarea organelor de lucru si combine de tip tractat actionate de la arborele prizei
de putere a tractorului.

Dupa debitul de alimentare cu material a apartului de treier combinele se

impart in: combine cu debit de alimentare mic q < 3 kg/s, combine cu debit de
alimentare mediu q ° 3 - 8 kg/s si combine cu debit de alimentare mare q > 8 kg/s.

• Dupa fluxurile tehnologice, combinele de recoltat cereale se impart in:

combine cu aparat de treier tangential, la care aparatul de treier este asezat
transversal, imediat dupa transportorul central, fluxul de material intrand
perpendicular pe acesta; materialul este preluat de la transportorul elicoidal de catre
transportorul central si introdus in aparatul de treier de unde acesta este lovit de
barele (sinele) batatorului aproximativ tangential; combine cu aparat de treier axial,
la care aparatul de treier este asezat axial pe axa longitudinala a batozei si in unele
cazuri transversal, fluxul de material deplasandu-se prin aparatul de treier dupa o
traiectorie elicoidala; materialul se separa indeosebi datorita frecarii si fortelor
centrifuge si intr-o mai mica masura lovirii. Acestea au debit de alimentare mic si
latimea de lucru de B ° 1,5-2,2 m.

• Dupa geometria fluxului tehnologic combinele de recoltat cereale

paioase se impart in: combine cu flux direct (directia de deplasare a materialului in
masina nu se modifica) si combine cu flux indirect (materialul introdus in masina isi
modifica directia de deplasare in cadrul procesului tehnologic).

Combinele cu flux direct se impart in: combine cu flux longitudinal (debit de

alimentare mic si latimea de lucru B ° 1,5-2,2 m) si combine cu flux transversal.

Dupa forma traseului fluxului tehnologic, combinele cu flux indirect se impart

in: combine cu flux in forma de L (combine tractate ) si combine cu flux in forma de T
(combine autopropulsate sau purtate cu debite de alimentare de peste 15 kg/s si cu
latimea de lucru B ° 2,1-7,3 m).

Cele mai raspandite sunt combinele autopropulsate cu flux indirect in forma de T

deoarece pot intra direct in lan fara a necesita cai de acces, se manevreaza usor,
necesita zone de intoarcere mici si au stabilitate buna.

Anumite tipuri de combine sunt echipate si cu dispozitive pentru dezaristarea

si decorticarea boabelor si cu un grup suplimentar de organe pentru curatirea
boabelor, cu colectoare pentru paie si pleava.

Combinele de cereale paioase pot fi echipate si cu dispozitiv pentru

presarea si balotarea paielor amplasat in partea posterioara a batozei combinei.
Baloturile realizate au masa volumica de 50-100 kg/m 3, lungimea de 900-1200 mm,
latimea de 250–800 mm si inaltimea de 250–300 mm.

Unele combine sunt dotate si cu dispozitive pentru tocarea paielor si cu

dispozitive pentru strangerea plevei.

Motoarele folosite pentru actionarea combinelor sunt de tip cu combustie

interna, de regula cu aprindere prin compresie. Puterea nominala a acestora
varieaza in functie de debitul de alimentare si este cuprinsa intre 30 si 170 kW la
turatia nominala de 1500-3000 rot./min.

Cabinele noilor combine de recoltat cereale paioase sunt complet

automatizate si computerizate (fig. 2 - firma Massey Ferguson si Fig. 3 - firma
CLAAS).

Reglajele tehnologice ale combinei

Acestea se fac in functie de cultura, densitate, umiditate, starea lanului etc.

Rolul lor este de a realiza un proces de recoltare optim si fara pierderi de recolta.
Dintre acestea amintim: reglarea inaltimii de taiere, reglarea aparatului de taiere,
reglarea melcului transportor, reglarea rabatorului, reglarea elevatorului cu racleti,
reglarea turatiei batatorului, rgelarea turatiei scuturatorului, reglarea distantei dintre
batator si contrabatator, reglarea decorticatorului, reglarea circuitului de recuperare,
reglarea curatirii, etc.
 La ora actuala, cea mai mare combina din lume este John Deere STS,
avand o putere de 465 CP, cu capacitatea cilindrica de 12,5 L si un consum specific
foarte mic. Aceasta este prevazuta cu un buncar de capacitate 11.000 l, cu cabina
Ultra-delux, cu un confort deosebit si cu toate sistemele de confort moderne, inclusiv
cu sistem de monitorizare si cartare prin satelit, utilizand satelitii de pozitie GPS.

In fig. 4 este prezentata combina de recoltat cereale JOHN DEERE 2266 E.

Procesul de lucru al acestei combine este prezentat in fig. 5.

In fig. 6 este prezentata una din ultimele realizari ale firmei americane New
Holland, si anume autocombina CX 880 de 375 CP, lansata in 2002, care este
prevazuta inclusiv cu sistem de control prin satelit, cu comenzi centralizate la o
singura maneta si cu monitoare de control a procesului de lucru.

Firma germana Claas a realizat un sistem special numit LASER PILOT care
asigura conducerea automata a combinei in timpul lucrului. Acesta consta dintr-un
dispozitiv laser montat pe hederul combinei, care emite un fascicul laser in lungul
marginii lanului, realizand conducerea automata a combinei, fara abateri de la
marginea lanului, precum si masurarea cu exactitate a suprafetei recoltate. In anul
1999, la salonul international de masini agricole AGRITECHNICA, acest sistem a fost
distins cu medalia de aur.

In ultimii ani, pe plan mondial, s-au introdus la combinele fabricate de marile

firme in domeniu sistemele de cartare automata a terenului in timpul recoltarii, cu
scopul determinarii in fiecare loc a productiei, care ne da informatiile necesare privind
densitatea necesara de seminte la semanat, precum si dozele necesare de
ingrasaminte si pesticide. In fig. 7 este prezentat sistemul AGROMAP realizat de
firma germana Claas pentru combinele Lexion (fig. 8). Acest sistem functioneaza pe
principiul aratat in fig. 9, din care rezulta ca prin sistemul de pozitionare cu sateliti
GPS se receptioneaza datele care sunt trecute printr-un modul de comparatie si
inregistrare la calculatorul de bord CEBIS din care sunt stocate pe o discheta.

Sistemele de cartare automata a combinelor John Deere au fost puse la

punct prin cooperarea dintre specialistii firmei si specialistii de la NASA. Pozitionarea
combinei se face cu o precizie de 10 cm.

La ora actuala proiectarea partilor componente ale combinei se realizeaza

pe calculator cu ajutorul unor programe speciale de proiectare (fig. 10). Simularea
procesului de treier se poate face si ea pe calculator. Sudarea anumitor parti ale
combinei se realizeaza cu ajutorul robotilor de sudura (fig. 11).
Fig. 1. Imaginea primei “masini de recoltat” ( vallus ) din Galia realizata dupa
descrierea istoricilor romani Pliniu si Palladius

Fig. 2. Cabina automatizata a combinei firmei americane Massey Ferguson

Fig. 3. Cabina automatizata a combinei firmei germane CLAAS

Fig. 4. Combina de recoltat cereale JOHN DEERE 2266 E

 Fig. 5. Procesul de lucru al combinei JOHN DEERE 2266 E

Fig. 6. Combina de recoltat cereale NEW HOLLAND Seria CX

Fig. 7. Sistemul AGROMAP realizat de firma germana CLAAS

Fig. 8. Combina de recoltat cereale CLAAS LEXION

 Fig. 9. Principiul de functionare al sistemului AGROMAP (firma CLAAS)

Fig. 10. Proiectare partilor componente ale combinelor cu ajutorul calculatorului

Fig. 11. Roboti de sudura utilizati la sudarea anumitor parti componente ale
combinelor